La 18.20, Cotter l-a contactat pe Hall si i-a spus ca Jan Arnold sunase din Christchurch si astepta sa i se faca legatura. - Imediat, a spus Rob.Am gura uscata. Vreau sa inghit niste zapada inainte sa vorbesc cu ea. A revenit putin mai tarziu si a spus incet, cu o voce sparta si foarte distorsionata: - Buna, draga mea. Sper ca esti in pat si ca ti-e cald. Ce faci? - Nu pot sa-ti spun cat ma gandesc la tine! a raspuns Arnold. Pari mult mai bine decat ma asteptam. Ti-e cald dragule? - Avand in vedere altitudinea si imprejurimile, mi-e destul de bine, a spus Hall, facand tot posibilul sa nu o ingrijoreze. - Cum iti sunt picioarele? - Nu mi-am dat jos bocancii ca sa ma uit, dar cred ca am niste degeraturi. - De-abia astept sa te fac bine dupa ce vii acasa, a spus Arnold. Sunt convinsa ca o sa fii salvat. Sa nu te simti singur. Iti trimit toate gandurile mele bune! - Te iubesc. Somn usor, draga mea. Te rog sa nu-ti faci prea multe griji, i-a spus Hall sotiei sale inainte sa inchida. Acestea au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit de la el. (ultima convorbire dintre Rob Hall si sotia sa)