RomCor - Amos - 6

6:1  Vai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion şi la adăpost, pe muntele Samariei, vai de mai-marii aceştia ai celui dintâi dintre neamuri, la care aleargă casa lui Israel!…

6:2  Treceţi la Calne şi vedeţi, duceţi-vă de acolo până la Hamatul cel mare şi pogorâţi-vă în Gat, la filisteni. Sunt oare cetăţile acestea mai înfloritoare decât cele două împărăţii ale voastre şi este ţinutul lor mai întins decât al vostru?…

6:3  Credeţi că ziua nenorocirii este departe şi faceţi să se apropie domnia silniciei.

6:4  Ei se culcă pe paturi de fildeş şi stau întinşi alene pe aşternuturile lor; mănâncă miei din turmă şi viţei puşi la îngrăşat.

6:5  Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiţi, ca David, în instrumentele de muzică.

6:6  Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn şi nu se întristează de prăpădul lui Iosif!

6:7  De aceea vor merge în robie în fruntea prinşilor de război şi vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătaţi.

6:8  Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine Însuşi şi Domnul, Dumnezeul oştirilor, a zis: ‘Mi-e scârbă de mândria lui Iacov şi-i urăsc palatele, de aceea voi da în mâna vrăjmaşului cetatea cu tot ce este în ea.

6:9  Şi, dacă vor mai rămâne zece oameni într-o casă, vor muri.

6:10  Când unchiul său va lua pe cel mort să-l ardă, ridicându-i oasele din casă, şi va întreba pe cel din fundul casei: «Mai este cineva cu tine?» acela va răspunde: «Nimeni»… Iar celălalt va zice: «Tăcere! Căci nu trebuie să pomenim acum Numele Domnului!»

6:11  Căci iată că Domnul porunceşte să se dărâme casa cea mare şi să se facă bucăţi casa cea mică.

6:12  Pot caii să alerge pe o stâncă? Sau poate cineva să are marea cu boii, de aţi prefăcut judecata în otravă şi roada dreptăţii în pelin?

6:13  Vă bucuraţi de lucruri de nimic şi ziceţi: «Oare nu prin tăria noastră am câştigat noi putere?»

6:14  De aceea, iată, voi ridica împotriva voastră, casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor, un neam care vă va asupri de la intrarea Hamatului până la pârâul pustiei’.