RomCor - Ezekiel - 7

7:1  Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

7:2  „Şi tu, fiul omului, ascultă. Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu, despre ţara lui Israel: ‘Vine sfârşitul, vine sfârşitul peste cele patru margini ale ţării!

7:3  Acum vine sfârşitul peste tine; Îmi voi trimite mânia împotriva ta, te voi judeca după faptele tale. Şi te voi pedepsi pentru toate urâciunile tale.

7:4  Ochiul Meu va fi fără milă pentru tine şi nu Mă voi îndura, ci te voi pedepsi după faptele tale, cu toate că urâciunile tale vor fi în mijlocul tău şi ar trebui să te ajute. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul.’

7:5  Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ‘Iată, vine o nenorocire, o nenorocire nemaipomenită!

7:6  Vine sfârşitul, vine sfârşitul; se trezeşte împotriva ta! Iată că a şi venit!

7:7  Îţi vine rândul, locuitor al ţării! Vine vremea, se apropie ziua de necaz, şi nu de bucurie, pe munţi!

7:8  Acum Îmi voi vărsa în curând urgia peste tine, Îmi voi potoli mânia peste tine; te voi judeca după faptele tale şi te voi pedepsi pentru toate minciunile tale.

7:9  Ochiul Meu va fi fără milă şi nu Mă voi îndura; te voi pedepsi după faptele tale, măcar că urâciunile tale vor fi în mijlocul tău şi ar trebui să te ajute. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, Cel ce loveşte!

7:10  Iată ziua! Iată-o că vine! Îţi vine rândul! Înfloreşte toiagul, odrăsleşte mândria!

7:11  Silnicia s-a înălţat ca să slujească de toiag răutăţii; nu mai rămâne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăţia lor! Şi nimeni nu-i boceşte!

7:12  Vine vremea, se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mâhnească vânzătorul! Căci izbucneşte mânia împotriva întregii lor mulţimi.

7:13  Nu, vânzătorul nu va mai căpăta înapoi ce a vândut, chiar dacă ar mai fi printre cei vii; căci prorocia împotriva întregii lor mulţimi nu va fi schimbată şi din pricina nelegiuirii lui niciunul nu-şi va păstra viaţa.

7:14  Sună trâmbiţa, totul este gata, dar nimeni nu merge la luptă, căci urgia Mea izbucneşte împotriva întregii lor mulţimi.

7:15  Afară bântuie sabia, în casă ciuma şi foametea! Cine este la câmp va muri de sabie, iar cine este în cetate va fi mâncat de foamete şi ciumă.

7:16  Fugarii lor, când scapă, stau pe munţi, ca nişte porumbei ai văilor, văitându-se toţi, fiecare de nelegiuirea lui.

7:17  Mâinile tuturor au slăbit şi genunchii tuturor se topesc ca apa.

7:18  Se încing cu saci şi-i apucă groaza. Toate feţele sunt acoperite de ruşine şi toate capetele sunt rase.

7:19  Îşi vor arunca argintul pe uliţe şi aurul lor le va fi o scârbă. Argintul sau aurul lor nu poate să-i scape în ziua urgiei Domnului; nu poate nici să le sature sufletul, nici să le umple măruntaiele, căci el i-a aruncat în nelegiuirea lor.

7:20  Se făleau cu podoaba lor măreaţă şi cu ea au făcut icoanele urâciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea le-o voi preface în scârbă pentru ei.

7:21  O voi da de jaf în mâinile străinilor şi ca pradă nelegiuiţilor pământului ca s-o pângărească.

7:22  Îmi voi întoarce faţa de la ei şi Mi se va pângări Locaşul Meu cel Sfânt; da, prădătorii vor pătrunde în el şi-l vor pângări.

7:23  Pregătiţi lanţurile! Căci ţara este plină de omoruri şi cetatea este plină de silnicie.

7:24  Voi aduce popoarele cele mai rele ca să pună mâna pe casele lor; voi pune capăt mândriei celor puternici şi sfintele lor locaşuri vor fi pângărite.

7:25  Vine prăpădul! Ei caută scăpare, dar scăpare nu-i!

7:26  Vine nenorocire peste nenorocire, zvon după zvon. Ei cer vedenii prorocilor, dar preoţii nu mai cunosc Legea, şi bătrânii nu mai pot da sfaturi.

7:27  Împăratul jeleşte, voievodul se înspăimântă şi mâinile poporului ţării tremură. Le voi face după umbletele lor, îi voi judeca după cuviinţă, şi vor şti că Eu sunt Domnul.’ ”