RomCor - Proverbs - 5

5:1  Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea şi pleacă urechea la învăţătura mea,

5:2  ca să fii cu chibzuinţă şi buzele tale să aibă cunoştinţă.

5:3  Căci buzele femeii străine strecoară miere şi cerul gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul,

5:4  dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

5:5  Picioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în Locuinţa morţilor.

5:6  Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde merge.

5:7  Şi acum, fiule, ascultă-mă şi nu te abate de la cuvintele gurii mele:

5:8  depărtează-te de drumul care duce la ea şi nu te apropia de uşa casei ei,

5:9  ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta şi unui om fără milă anii tăi;

5:10  ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;

5:11  ca nu cumva să gemi, la urmă, când carnea şi trupul ţi se vor istovi

5:12  şi să zici: „Cum am putut eu să urăsc certarea şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?

5:13  Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?

5:14  Cât pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!”

5:15  Bea apă din fântâna ta şi din izvoarele puţului tău.

5:16  Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte?

5:17  Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lângă tine.

5:18  Izvorul tău să fie binecuvântat şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.

5:19  Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!

5:20  Şi pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?

5:21  Căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului şi El vede toate cărările lui.

5:22  Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui şi este apucat de legăturile păcatului lui.

5:23  El va muri din lipsă de înfrânare, se va poticni din prea multa lui nebunie.