Site uses cookies to provide basic functionality.

OK
II KINGS
Prev Up Next Toggle notes
Chapter 17
II K RomCor 17:1  În al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel, la Samaria, Osea, fiul lui Ela. A domnit nouă ani.
II K RomCor 17:2  El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuşi nu ca împăraţii lui Israel dinaintea lui.
II K RomCor 17:3  Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva lui, şi Osea i s-a supus şi i-a plătit un bir.
II K RomCor 17:4  Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimisese soli lui So, împăratul Egiptului, şi nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l-a închis şi l-a pus în lanţuri într-o temniţă.
II K RomCor 17:5  Şi împăratul Asiriei a străbătut toată ţara şi s-a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat-o timp de trei ani.
II K RomCor 17:6  În al nouălea an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria şi a dus pe Israel în robie în Asiria, l-a pus să locuiască la Halah şi la Habor, lângă râul Gozan şi în cetăţile mezilor.
II K RomCor 17:7  Lucrul acesta s-a întâmplat pentru că copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lor, care-i scosese din ţara Egiptului, de sub mâna lui Faraon, împăratul Egiptului, şi pentru că s-au închinat la alţi dumnezei.
II K RomCor 17:8  Au urmat obiceiurile neamurilor pe care Domnul le izgonise dinaintea copiilor lui Israel şi obiceiurile rânduite de împăraţii lui Israel.
II K RomCor 17:9  Copiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeului lor, lucruri care nu sunt bune. Şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor, de la turnurile străjerilor până la cetăţile întărite.
II K RomCor 17:10  Şi-au ridicat stâlpi idoleşti şi Astartee pe orice deal şi sub orice copac verde.
II K RomCor 17:11  Şi acolo au ars tămâie pe toate înălţimile, ca şi neamurile pe care le izgonise Domnul dinaintea lor, şi au făcut lucruri rele, prin care au mâniat pe Domnul.
II K RomCor 17:12  Au slujit idolilor, despre care Domnul le zisese: „Să nu faceţi lucrul acesta!”
II K RomCor 17:13  Domnul a înştiinţat pe Israel şi Iuda prin toţi prorocii Lui, prin toţi văzătorii, şi le-a zis: „Întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele şi păziţi poruncile şi rânduielile Mele, urmând în totul legea pe care am dat-o părinţilor voştri şi pe care v-am trimis-o prin robii Mei prorocii.”
II K RomCor 17:14  Dar ei n-au ascultat, şi-au înţepenit grumazul, ca şi părinţii lor, care nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor.
II K RomCor 17:15  N-au vrut să ştie de legile Lui, de legământul pe care-l făcuse cu părinţii lor şi de înştiinţările pe care li le dăduse. S-au luat după lucruri de nimic – şi ei înşişi n-au fost decât nimic – şi după neamurile în mijlocul cărora trăiau, măcar că Domnul le poruncise să nu se ia după ele.
II K RomCor 17:16  Au părăsit toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, şi-au făcut viţei turnaţi, au făcut idoli de ai Astarteei, s-au închinat înaintea întregii oştiri a cerurilor şi au slujit lui Baal.
II K RomCor 17:17  Au trecut prin foc pe fiii şi fiicele lor, s-au dedat la ghicire şi vrăjitorii şi s-au vândut ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mâniindu-L.
II K RomCor 17:18  De aceea Domnul S-a mâniat foarte tare împotriva lui Israel şi i-a îndepărtat de la Faţa Lui. N-a rămas decât seminţia lui Iuda,
II K RomCor 17:19  şi chiar Iuda nu păzise poruncile Domnului, Dumnezeului lui, ci se luase după obiceiurile rânduite de Israel.
II K RomCor 17:20  Domnul a lepădat tot neamul lui Israel; i-a smerit, i-a dat în mâinile jefuitorilor şi a sfârşit prin a-i izgoni dinaintea Feţei Lui.
II K RomCor 17:21  Căci Israel se dezlipise de casa lui David şi făcuse împărat pe Ieroboam, fiul lui Nebat, care-l abătuse de la Domnul şi făcuse pe Israel să săvârşească un mare păcat.
II K RomCor 17:22  Copiii lui Israel se dăduseră la toate păcatele pe care le făcuse Ieroboam; nu s-au abătut de la ele
II K RomCor 17:23  până ce Domnul a izgonit pe Israel dinaintea Lui, cum vestise prin toţi slujitorii Săi proroci. Şi Israel a fost dus în robie departe de ţara lui, în Asiria, unde a rămas până în ziua de azi.
II K RomCor 17:24  Împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim şi i-a aşezat în cetăţile Samariei, în locul copiilor lui Israel. Au pus stăpânire pe Samaria şi au locuit în cetăţile ei.
II K RomCor 17:25  Când au început să locuiască aici, nu se temeau de Domnul, şi Domnul a trimis împotriva lor nişte lei, care-i omorau!
II K RomCor 17:26  Atunci au spus împăratului Asiriei: „Neamurile pe care le-ai strămutat şi le-ai aşezat în cetăţile Samariei nu cunosc felul în care să slujească Dumnezeului ţării, şi El a trimis împotriva lor nişte lei care le omoară, pentru că nu cunosc felul în care trebuie să slujească Dumnezeului ţării.”
II K RomCor 17:27  Împăratul Asiriei a dat următoarea poruncă: „Trimiteţi pe unul din preoţii pe care i-aţi luat de acolo în robie; să plece să se aşeze acolo şi să le înveţe felul în care să slujească Dumnezeului ţării.”
II K RomCor 17:28  Unul din preoţii care fuseseră luaţi robi din Samaria a venit de s-a aşezat la Betel şi le-a învăţat cum să se teamă de Domnul.
II K RomCor 17:29  Dar neamurile şi-au făcut fiecare dumnezeii săi în cetăţile pe care le locuiau şi i-au aşezat în templele idoleşti din înălţimile zidite de samariteni.
II K RomCor 17:30  Oamenii din Babilon au făcut pe Sucot-Benot; oamenii din Cut au făcut pe Nergal; cei din Hamat au făcut pe Aşima;
II K RomCor 17:31  cei din Ava au făcut pe Nibhaz şi Tartac; cei din Sefarvaim îşi ardeau copiii în foc în cinstea lui Adramelec şi Anamelec, dumnezeii din Sefarvaim.
II K RomCor 17:32  Totodată se închinau şi Domnului şi şi-au făcut preoţi ai înălţimilor, luaţi din tot poporul: preoţii aceştia aduceau pentru ei jertfe în templele din înălţimi.
II K RomCor 17:33  Astfel se închinau Domnului, dar slujeau în acelaşi timp şi dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor de unde fuseseră mutaţi.
II K RomCor 17:34  Până în ziua de astăzi îşi urmează ei obiceiurile de la început: nu se închină Domnului şi nu se ţin nici de legile şi rânduielile lor, nici de legile şi poruncile date de Domnul copiilor lui Iacov, căruia i-a pus numele Israel.
II K RomCor 17:35  Domnul făcuse legământ cu ei şi le dăduse porunca aceasta: „Să nu vă temeţi de alţi dumnezei; să nu vă închinaţi înaintea lor, să nu le slujiţi şi să nu le aduceţi jertfe.
II K RomCor 17:36  Ci să vă temeţi de Domnul, care v-a scos din ţara Egiptului cu o mare putere şi cu braţul întins; înaintea Lui să vă închinaţi şi Lui să-I aduceţi jertfe.
II K RomCor 17:37  Să păziţi şi să împliniţi totdeauna învăţăturile, rânduielile, legea şi poruncile pe care vi le-a scris El şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.
II K RomCor 17:38  Să nu uitaţi legământul pe care l-am făcut cu voi şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.
II K RomCor 17:39  Ci să vă temeţi de Domnul, Dumnezeul vostru, şi El vă va izbăvi din mâna tuturor vrăjmaşilor voştri.”
II K RomCor 17:40  Ei n-au ascultat şi au urmat obiceiurile lor de la început.
II K RomCor 17:41  Neamurile acestea se temeau de Domnul şi slujeau şi chipurilor lor cioplite, şi copiii lor şi copiii copiilor lor fac până în ziua de azi ce au făcut părinţii lor.