RomCor - Ephesians - 5

5:1  Urmaţi dar pilda lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi.

5:2  Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros” lui Dumnezeu.

5:3  Curvia sau orice altfel de necurăţie, sau lăcomia de avere nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi.

5:4  Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase, ci mai degrabă cuvinte de mulţumire.

5:5  Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.

5:6  Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşarte, căci din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.

5:7  Să nu vă întovărăşiţi dar deloc cu ei.

5:8  Odinioară eraţi întuneric, dar acum sunteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii.

5:9  Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr.

5:10  Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului

5:11  şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osândiţi-le.

5:12  Căci e ruşine numai să spunem ce fac ei în ascuns.

5:13  Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală, este lumina.

5:14  De aceea zice: „Deşteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morţi, şi Hristos te va lumina”.

5:15  Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi.

5:16  Răscumpăraţi vremea, căci zilele sunt rele.

5:17  De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului.

5:18  Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.

5:19  Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.

5:20  Mulţumiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile în Numele Domnului nostru Isus Hristos.

5:21  Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos.

5:22  Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului,

5:23  căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului.

5:24  Şi, după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.

5:25  Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea,

5:26  ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt,

5:27  ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană.

5:28  Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta se iubeşte pe sine însuşi.

5:29  Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica;

5:30  pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui.

5:31  „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mamă-sa şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup.”

5:32  Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos şi despre Biserică).

5:33  Încolo, fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat.