RomCor - Matthew - 8

8:1  Când S-a coborât Isus de pe munte, multe noroade au mers după El.

8:2  Şi un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat şi I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti”.

8:3  Isus a întins mâna, S-a atins de el şi a zis: „Da, vreau, fii curăţit!” Îndată a fost curăţită lepra lui.

8:4  Apoi, Isus i-a zis: „Vezi să nu spui la nimeni, ci du-te de te arată preotului şi adu darul, pe care l-a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei”.

8:5  Pe când intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, care-L ruga

8:6  şi-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog şi se chinuieşte cumplit.”

8:7  Isus i-a zis: „Am să vin şi să-l tămăduiesc.”

8:8  „Doamne”, a răspuns sutaşul, „nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu, ci zi numai un cuvânt, şi robul meu va fi tămăduit.

8:9  Căci şi eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostaşi şi zic unuia: ‘Du-te!’ şi se duce; altuia: ‘Vino!’ şi vine; şi robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ şi-l face.”

8:10  Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat şi a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare.

8:11  Dar vă spun că vor veni mulţi de la Răsărit şi de la Apus şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor.

8:12  Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.”

8:13  Apoi a zis sutaşului: „Du-te şi facă-ţi-se după credinţa ta”. Şi robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

8:14  Isus S-a dus apoi în casa lui Petru şi a văzut pe soacra acestuia zăcând în pat, prinsă de friguri.

8:15  S-a atins de mâna ei şi au lăsat-o frigurile; apoi ea s-a sculat şi a început să-I slujească.

8:16  Seara, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate şi a tămăduit pe toţi bolnavii,

8:17  ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: „El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre”.

8:18  Isus a văzut multe noroade împrejurul Său şi a poruncit să treacă de cealaltă parte.

8:19  Atunci s-a apropiat de El un cărturar şi I-a zis: „Învăţătorule, vreau să Te urmez oriunde vei merge”.

8:20  Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul”.

8:21  Un altul, care era dintre ucenici, I-a zis: „Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să îngrop pe tatăl meu”.

8:22  „Vino după Mine”, i-a răspuns Isus, „şi lasă morţii să-şi îngroape morţii”.

8:23  Isus S-a suit într-o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El.

8:24  Şi, deodată, s-a stârnit pe mare o furtună atât de straşnică, încât corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea.

8:25  Ucenicii s-au apropiat de El şi L-au deşteptat, strigând: „Doamne, scapă-ne, că pierim!”

8:26  El le-a zis: „De ce vă este frică, puţin credincioşilor?” Apoi S-a sculat, a certat vânturile şi marea şi s-a făcut o linişte mare.

8:27  Oamenii aceia se mirau şi ziceau: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până şi vânturile şi marea?”

8:28  Când a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela.

8:29  Şi iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?”

8:30  Departe de ei era o turmă mare de porci, care păşteau.

8:31  Dracii rugau pe Isus şi ziceau: „Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci”.

8:32  „Duceţi-vă”, le-a zis El. Ei au ieşit şi au intrat în porci. Şi, deodată, toată turma s-a repezit de pe râpă în mare şi a pierit în ape.

8:33  Porcarii au fugit şi s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întâmplate cu îndrăciţii.

8:34  Şi iată că toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus şi, cum L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor.