RomCor - Matthew - 9

9:1  Isus S-a suit într-o corabie, a trecut marea şi a venit în cetatea Sa.

9:2  Şi iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într-un pat. Isus le-a văzut credinţa şi a zis slăbănogului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!”

9:3  Şi iată că unii din cărturari au zis în ei înşişi: „Omul acesta huleşte!”

9:4  Isus, care le cunoştea gândurile, a zis: „Pentru ce aveţi gânduri rele în inimile voastre?

9:5  Căci ce este mai lesne? A zice: ‘Iertate îţi sunt păcatele’ sau a zice: ‘Scoală-te şi umblă?’

9:6  Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele –, Scoală-te”, a zis El slăbănogului, „ridică-ţi patul, şi du-te acasă.”

9:7  Slăbănogul s-a sculat şi s-a dus acasă.

9:8  Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

9:9  De acolo, Isus a mers mai departe şi a văzut pe un om, numit Matei, şezând la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine”. Omul acela s-a sculat şi a mers după El.

9:10  Pe când şedea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui.

9:11  Fariseii au văzut lucrul acesta şi au zis ucenicilor Lui: „Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?”

9:12  Isus i-a auzit şi le-a zis: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi.

9:13  Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: ‘Milă voiesc, iar nu jertfă!’ Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”

9:14  Atunci, ucenicii lui Ioan au venit la Isus şi I-au zis: „De ce noi şi fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc deloc?”

9:15  Isus le-a răspuns: „Se pot jeli nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, şi atunci vor posti.

9:16  Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche; pentru că şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi mai rea.

9:17  Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi se păstrează amândouă.”

9:18  Pe când le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s-a închinat şi I-a zis: „Fiica mea adineauri a murit, dar vino de pune-Ţi mâinile peste ea, şi va învia”.

9:19  Isus S-a sculat şi a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui.

9:20  Şi iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi şi s-a atins de poala hainei Lui.

9:21  Căci îşi zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui şi mă voi tămădui”.

9:22  Isus S-a întors, a văzut-o şi i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a tămăduit”. Şi s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.

9:23  Când a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii şi când a văzut pe cei ce cântau din fluier şi gloata bocind,

9:24  le-a zis: „Daţi-vă la o parte, căci fetiţa n-a murit, ci doarme!” Ei îşi băteau joc de El.

9:25  Dar, după ce a fost scoasă gloata, Isus a intrat înăuntru, a luat pe fetiţă de mână, şi fetiţa s-a sculat.

9:26  Şi s-a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.

9:27  Când a plecat de acolo, s-au luat după Isus doi orbi, care strigau şi ziceau: „Ai milă de noi, Fiul lui David!”

9:28  După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le-a zis: „Credeţi că pot face lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-au răspuns ei.

9:29  Atunci S-a atins de ochii lor şi a zis: „Facă-vi-se după credinţa voastră!”

9:30  Şi li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul şi le-a zis: „Vedeţi să nu ştie nimeni”.

9:31  Dar ei, cum au ieşit, au răspândit vestea despre El în tot ţinutul acela.

9:32  Pe când plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit.

9:33  După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau: „Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel!”

9:34  Dar fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!”

9:35  Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod.

9:36  Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au păstor.

9:37  Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii!

9:38  Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.”