RomCor - Matthew - 27

27:1  Când s-a făcut ziuă, toţi preoţii cei mai de seamă şi bătrânii norodului au ţinut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare.

27:2  După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont.

27:3  Atunci, Iuda, vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor

27:4  şi a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat”. „Ce ne pasă nouă?” i-au răspuns ei. „Treaba ta.”

27:5  Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat.

27:6  Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preţ de sânge”.

27:7  Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului”, ca loc pentru îngroparea străinilor.

27:8  Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui”.

27:9  Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit unii din fiii lui Israel,

27:10  şi i-au dat pe ‘Ţarina olarului’, după cum îmi poruncise Domnul.”

27:11  Isus S-a înfăţişat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt”.

27:12  Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor.

27:13  Atunci, Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?”

27:14  Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, aşa că se mira foarte mult dregătorul.

27:15  La fiecare Praznic al Paştelor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemniţat, pe care-l voiau ei.

27:16  Pe atunci aveau un întemniţat vestit, numit Baraba.

27:17  Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care se numeşte Hristos?”

27:18  Căci ştia că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui.

27:19  Pe când sta Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina lui”.

27:20  Preoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare.

27:21  Dregătorul a luat cuvântul şi le-a zis: „Pe care din amândoi voiţi să vi-l slobozesc?” „Pe Baraba”, au răspuns ei.

27:22  Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit”, i-au răspuns cu toţii.

27:23  Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”

27:24  Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea norodului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!”

27:25  Şi tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri”.

27:26  Atunci, Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.

27:27  Ostaşii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu şi au adunat în jurul Lui toată ceata ostaşilor.

27:28  L-au dezbrăcat de hainele Lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie.

27:29  Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de El, şi ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!”

27:30  Şi scuipau asupra Lui şi luau trestia şi-L băteau în cap.

27:31  După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.

27:32  Pe când ieşeau din cetate, au întâlnit pe un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Isus.

27:33  Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii”,

27:34  I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea.

27:35  După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Şi-au împărţit hainele Mele între ei şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi”.

27:36  Apoi au şezut jos şi-L păzeau.

27:37  Şi I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor”.

27:38  Împreună cu El, au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga Lui.

27:39  Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap

27:40  şi ziceau: „Tu, care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce!”

27:41  Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrânii, îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau:

27:42  „Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce şi vom crede în El!

27:43  S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte. Căci a zis: ‘Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!’ ”

27:44  Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură.

27:45  De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara.

27:46  Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, Lama Sabactani?” Adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”

27:47  Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!”

27:48  Şi îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi i-a dat să bea.

27:49  Dar ceilalţi ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască”.

27:50  Isus a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul.

27:51  Şi îndată, perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,

27:52  mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor, care muriseră, au înviat.

27:53  Ei au ieşit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora.

27:54  Sutaşul şi cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!”

27:55  Acolo erau şi multe femei, care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească.

27:56  Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei.

27:57  Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus.

27:58  El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea.

27:59  Iosif a luat trupul, l-a înfăşurat într-o pânză curată de in

27:60  şi l-a pus într-un mormânt nou al lui însuşi, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului şi a plecat.

27:61  Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului.

27:62  A doua zi care vine după Ziua Pregătirii, preoţii cei mai de seamă şi fariseii s-au dus împreună la Pilat

27:63  şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: ‘După trei zile voi învia’.

27:64  Dă poruncă dar ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună norodului: ‘A înviat din morţi!’ Atunci, înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.”

27:65  Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi”.

27:66  Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.