RomCor - Job - 26

26:1  Iov a luat cuvântul şi a zis:

26:2  „Cât de bine ştii tu să vii în ajutorul slăbiciunii! Cum dai tu ajutor braţului fără putere!

26:3  Ce bune sfaturi dai tu celui fără pricepere! Ce belşug de înţelepciune dai tu la iveală!

26:4  Către cine se îndreaptă cuvintele tale? Şi al cui duh vorbeşte prin tine?

26:5  Înaintea lui Dumnezeu tremură umbrele sub ape şi sub locuitorii lor.

26:6  Înaintea Lui, Locuinţa morţilor este goală, adâncul n-are acoperiş.

26:7  El întinde miazănoaptea asupra golului şi spânzură Pământul pe nimic.

26:8  Leagă apele în norii Săi şi norii nu se sparg sub greutatea lor.

26:9  Acoperă faţa scaunului Său de domnie şi Îşi întinde norul peste el.

26:10  A tras o boltă pe faţa apelor, ca hotar între lumină şi întuneric.

26:11  Stâlpii cerului se clatină şi se înspăimântă la ameninţarea Lui.

26:12  Prin puterea Lui tulbură marea, prin priceperea Lui îi sfărâmă furia.

26:13  Suflarea Lui înseninează cerul, mâna Lui străpunge şarpele fugar.

26:14  Şi acestea sunt doar marginile căilor Sale, şi numai adierea lor uşoară ajunge până la noi! Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine-l va auzi?”