RomCor - Job - 23

23:1  Iov a luat cuvântul şi a zis:

23:2  „Şi acum plângerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferinţa îmi înăbuşă suspinele.

23:3  Oh, dacă aş şti unde să-L găsesc, dacă aş putea să ajung până la scaunul Lui de domnie,

23:4  mi-aş apăra pricina înaintea Lui, mi-aş umple gura cu dovezi!

23:5  Aş şti ce poate să răspundă, aş vedea ce are să-mi spună.

23:6  Şi-ar întrebuinţa El toată puterea ca să lupte împotriva mea? Nu, ci m-ar asculta negreşit.

23:7  Doar un om fără prihană ar vorbi cu El, şi aş fi iertat pentru totdeauna de Judecătorul meu.

23:8  Dar, dacă mă duc la răsărit, nu este acolo; dacă mă duc la apus, nu-L găsesc:

23:9  dacă are treabă la miazănoapte, nu-L pot vedea; dacă Se ascunde la miazăzi, nu-L pot descoperi.

23:10  Dar El ştie ce cale am urmat şi, dacă m-ar încerca, aş ieşi curat ca aurul.

23:11  Piciorul meu s-a ţinut de paşii Lui; am ţinut calea Lui şi nu m-am abătut de la ea.

23:12  N-am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui.

23:13  Dar hotărârea Lui este luată. Cine i se va împotrivi? Ce-I doreşte sufletul, aceea face.

23:14  El Îşi va împlini dar planurile faţă de mine şi va mai face şi multe altele.

23:15  De aceea tremur înaintea Lui şi, când mă gândesc la lucrul acesta, mă tem de El.

23:16  Dumnezeu mi-a tăiat inima, Cel Atotputernic m-a umplut de groază.

23:17  Căci nu întunericul durerii mele mă nimiceşte, nici negura în care sunt înfăşurat.