RomCor - Luke - 11

11:1  Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui”.

11:2  El le-a zis: „Când vă rugaţi, să ziceţi: ‘Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ.

11:3  Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi

11:4  şi ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator, şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău.’ ”

11:5  Apoi le-a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten şi se duce la el la miezul nopţii şi-i zice: ‘Prietene, împrumută-mi trei pâini,

11:6  căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu şi n-am ce-i pune înainte’,

11:7  şi, dacă dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ‘Nu mă tulbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pâini’, –

11:8  vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuşi, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi-i va da tot ce-i trebuie.

11:9  De aceea şi Eu vă spun: ‘Cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.

11:10  Fiindcă oricine cere capătă; cine caută găseşte şi celui ce bate, i se deschide.

11:11  Cine este tatăl acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său pâine, să-i dea o piatră? Ori, dacă cere un peşte, să-i dea un şarpe în loc de peşte?

11:12  Sau, dacă cere un ou, să-i dea o scorpie?

11:13  Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!’ ”

11:14  Isus a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. După ce a ieşit dracul, mutul a grăit şi noroadele s-au mirat.

11:15  Dar unii ziceau: „El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor”.

11:16  Alţii, ca să-L ispitească, Îi cereau un semn din cer.

11:17  Isus le-a cunoscut gândurile şi le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei este pustiită şi o casă dezbinată împotriva ei se prăbuşeşte peste alta.

11:18  Deci, dacă Satana este dezbinat împotriva lui însuşi, cum va dăinui împărăţia lui, fiindcă ziceţi că Eu scot dracii cu Beelzebul?

11:19  Şi dacă eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea, ei înşişi vor fi judecătorii voştri.

11:20  Dar, dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns până la voi.

11:21  Când omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sunt la adăpost.

11:22  Dar, dacă vine peste el unul mai tare decât el şi-l biruieşte, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea şi împarte prăzile luate de la el.

11:23  Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte.

11:24  Duhul necurat, când iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă şi caută odihnă. Fiindcă n-o găseşte, zice: ‘Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit’.

11:25  Şi când vine, o găseşte măturată şi împodobită.

11:26  Atunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decât el, intră împreună în casă, se aşază în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi.”

11:27  Pe când spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod şi-a ridicat glasul şi a zis: „Ferice de pântecele care Te-a purtat şi de ţâţele pe care le-ai supt!”

11:28  Şi El a răspuns: „Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi-L păzesc!”

11:29  Pe când noroadele se strângeau cu grămada, El a început să spună: „Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona.

11:30  Căci după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, tot aşa şi Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta.

11:31  Împărăteasa de la miazăzi se va scula, în ziua judecăţii, alături de bărbaţii acestui neam şi-i va osândi; pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.

11:32  Bărbaţii din Ninive se vor scula, în ziua judecăţii, alături de neamul acesta şi-l vor osândi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decât Iona.

11:33  Nimeni n-aprinde o lumină ca s-o pună într-un loc ascuns sau sub baniţă, ci o pune într-un sfeşnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina.

11:34  Ochiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină, dar, dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric.

11:35  Ia seama, dar, ca lumina care este în tine să nu fie întuneric.

11:36  Aşa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci când te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare.”

11:37  Pe când vorbea Isus, un fariseu L-a rugat să prânzească la el. El a intrat şi a şezut la masă.

11:38  Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prânz.

11:39  Dar Domnul i-a zis: „Voi, fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jefuire şi de răutate.

11:40  Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară n-a făcut şi pe cea dinăuntru?

11:41  Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate.

11:42  Dar vai de voi, fariseilor! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!

11:43  Vai de voi, fariseilor! Pentru că voi umblaţi după scaunele dintâi la sinagogi şi vă place să vă facă lumea plecăciuni prin pieţe!

11:44  Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele, care nu se văd, şi peste care oamenii umblă fără să ştie.”

11:45  Unul din învăţătorii Legii a luat cuvântul şi I-a zis: „Învăţătorule, spunând aceste lucruri ne ocărăşti şi pe noi”.

11:46  „Vai şi de voi, învăţători ai Legii”, a răspuns Isus. „Pentru că voi puneţi pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeţi de ele.

11:47  Vai de voi! Pentru că voi zidiţi mormintele prorocilor, pe care i-au ucis părinţii voştri.

11:48  Prin aceasta mărturisiţi că încuviinţaţi faptele părinţilor voştri, căci ei au ucis pe proroci, iar voi le zidiţi mormintele.

11:49  De aceea Înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: ‘Le voi trimite proroci şi apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor prigoni,

11:50  ca să se ceară de la acest neam sângele tuturor prorocilor care a fost vărsat de la întemeierea lumii:

11:51  de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, ucis între altar şi Templu’; da, vă spun, se va cere de la neamul acesta!

11:52  Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentru că voi aţi pus mâna pe cheia cunoştinţei: nici voi n-aţi intrat, iar pe cei ce voiau să intre, i-aţi împiedicat să intre.”

11:53  După ce a ieşit de acolo, cărturarii şi fariseii au început să-L pună la strâmtoare şi să-L facă să vorbească despre multe lucruri;

11:54  I-au întins astfel laţuri, ca să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să-L poată învinui.