RomCor - Luke - 23

23:1  S-au sculat toţi şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat.

23:2  Şi au început să-L pârască şi să zică: „Pe omul acesta l-am găsit aţâţând neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir cezarului şi zicând că el este Hristosul, Împăratul”.

23:3  Pilat L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da, i-a răspuns Isus, sunt.”

23:4  Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor: „Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta”.

23:5  Dar ei stăruiau şi mai mult şi ziceau: „Întărâtă norodul şi învaţă pe oameni prin toată Iudeea, din Galileea, unde a început, până aici.”

23:6  Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă omul acesta este galileean.

23:7  Şi când a aflat că este de sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.

23:8  Irod, când a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult, căci de mult dorea să-L vadă din pricina celor auzite despre El şi nădăjduia să-L vadă făcând vreo minune.

23:9  I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic.

23:10  Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo şi-L pârau cu înfierbântare.

23:11  Irod, cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ şi, după ce şi-a bătut joc de El şi L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis înapoi la Pilat.

23:12  În ziua aceea, Irod şi Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.

23:13  Pilat a strâns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod

23:14  şi le-a zis: „Mi-aţi adus înainte pe omul acesta ca pe unul care aţâţă norodul la răscoală. Şi iată că, după ce l-am cercetat cu de-amănuntul înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de care-l pârâţi.

23:15  Nici Irod nu i-a găsit nicio vină, căci ni l-a trimis înapoi, şi iată că omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte.

23:16  Eu, deci, după ce voi pune să-L bată, îi voi da drumul.”

23:17  La fiecare Praznic al Paştelor, Pilat trebuia să le sloboadă un întemniţat.

23:18  Ei au strigat cu toţii într-un glas: „La moarte cu omul acesta şi sloboade-ne pe Baraba!”

23:19  Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală care avusese loc în cetate şi pentru un omor.

23:20  Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus.

23:21  Dar ei au strigat: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!”

23:22  Pilat le-a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n-am găsit nicio vină de moarte în El. Aşa că, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul.”

23:23  Dar ei strigau în gura mare şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.

23:24  Pilat a hotărât să li se împlinească cererea.

23:25  Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor şi pe care-l cereau ei, iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-şi facă voia cu El.

23:26  Pe când Îl duceau să-L răstignească, au pus mâna pe un anume Simon din Cirene, care se întorcea de la câmp, şi i-au pus crucea în spinare, ca s-o ducă după Isus.

23:27  În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei, care se boceau, îşi băteau pieptul şi se tânguiau după El.

23:28  Isus S-a întors spre ele şi a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi însevă şi pe copiii voştri.

23:29  Căci iată, vor veni zile când se va zice: ‘Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut şi de ţâţele care n-au alăptat!’

23:30  Atunci, vor începe să zică munţilor: ‘Cădeţi peste noi!’ şi dealurilor: ‘Acoperiţi-ne!’

23:31  Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?”

23:32  Împreună cu El duceau şi pe doi făcători de rele, care trebuiau omorâţi împreună cu Isus.

23:33  Când au ajuns la locul numit „Căpăţâna”, L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stânga.

23:34  Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!” Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi.

23:35  Norodul stătea acolo şi privea. Fruntaşii îşi băteau joc de Isus şi ziceau: „Pe alţii i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine Însuşi dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu”.

23:36  Ostaşii, de asemenea, îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet

23:37  şi-I ziceau: „Dacă eşti Tu Împăratul iudeilor, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi!”

23:38  Deasupra Lui era scris cu slove greceşti, latineşti şi evreeşti: „Acesta este Împăratul iudeilor”.

23:39  Unul din tâlharii răstigniţi Îl batjocorea şi zicea: „Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi mântuieşte-ne şi pe noi!”

23:40  Dar celălalt l-a înfruntat şi i-a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti sub aceeaşi osândă?

23:41  Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre, dar omul acesta n-a făcut niciun rău.”

23:42  Şi a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine când vei veni în Împărăţia Ta!”

23:43  Isus a răspuns: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai”.

23:44  Era cam pe la ceasul al şaselea. Şi s-a făcut întuneric peste toată ţara până la ceasul al nouălea.

23:45  Soarele s-a întunecat şi perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt prin mijloc.

23:46  Isus a strigat cu glas tare: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul!” Şi când a zis aceste vorbe, Şi-a dat duhul.

23:47  Sutaşul, când a văzut ce se întâmplase, a slăvit pe Dumnezeu şi a zis: „Cu adevărat, omul acesta era neprihănit!”

23:48  Şi tot norodul, care venise la priveliştea aceea, când a văzut cele întâmplate, s-a întors, bătându-se în piept.

23:49  Toţi cunoscuţii lui Isus şi femeile care-L însoţiseră din Galileea stăteau departe şi se uitau la cele ce se petreceau.

23:50  Era un sfetnic al soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios,

23:51  care nu luase parte la sfatul şi hotărârea celorlalţi. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.

23:52  Omul acesta s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus.

23:53  L-a dat jos de pe cruce, L-a înfăşurat într-o pânză de in şi L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.

23:54  Era Ziua Pregătirii şi începea ziua Sabatului.

23:55  Femeile care veniseră cu Isus din Galileea au însoţit pe Iosif, au văzut mormântul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,

23:56  s-au întors şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege.