RomCor - Psalms - 69

69:1  Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.

69:2  Mă afund în noroi şi nu mă pot ţine; am căzut în prăpastie şi dau apele peste mine.

69:3  Nu mai pot strigând, mi se usucă gâtlejul, mi se topesc ochii privind spre Dumnezeul meu.

69:4  Cei ce mă urăsc fără temei sunt mai mulţi decât perii capului meu; ce puternici sunt cei ce vor să mă piardă, cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmaşi; trebuie să dau înapoi ce n-am furat.

69:5  Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea şi greşelile mele nu-Ţi sunt ascunse.

69:6  Să nu rămână de ruşine, din pricina mea, cei ce nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!

69:7  Căci pentru Tine port eu ocara şi îmi acoperă faţa ruşinea.

69:8  Am ajuns un străin pentru fraţii mei şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.

69:9  Căci râvna Casei Tale mă mănâncă şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.

69:10  Plâng şi postesc, şi ei mă ocărăsc.

69:11  Mă îmbrac cu sac, şi ei mă batjocoresc.

69:12  Cei ce stau la poartă vorbesc de mine şi cei ce beau băuturi tari mă pun în cântece.

69:13  Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău!

69:14  Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie!

69:15  Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adâncul şi să nu se închidă groapa peste mine!

69:16  Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi privirile spre mine,

69:17  şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sunt în necaz: grăbeşte de m-ascultă!

69:18  Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte-l! Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei!

69:19  Tu ştii ce ocară, ce ruşine şi batjocură mi se face; toţi potrivnicii mei sunt înaintea Ta.

69:20  Ocara îmi rupe inima şi sunt bolnav; aştept să-i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mângâietori, şi nu găsesc niciunul.

69:21  Ei îmi pun fiere în mâncare şi, când mi-e sete, îmi dau să beau oţet.

69:22  Să li se prefacă masa într-o cursă şi liniştea într-un laţ!

69:23  Să li se întunece ochii şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele!

69:24  Varsă-Ţi mânia peste ei şi să-i atingă urgia Ta aprinsă!

69:25  Pustie să le rămână locuinţa şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!

69:26  Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.

69:27  Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n-aibă parte de îndurarea Ta!

69:28  Să fie şterşi din Cartea Vieţii şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!

69:29  Eu sunt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!

69:30  Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cântări şi prin laude Îl voi preamări.

69:31  Lucrul acesta este mai plăcut Domnului, decât un viţel cu coarne şi copite!

69:32  Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, care căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!

69:33  Căci Domnul ascultă pe cei săraci şi nu nesocoteşte pe prinşii Lui de război.

69:34  Să-L laude cerurile şi pământul, mările şi tot ce mişună în ele!

69:35  Căci Dumnezeu va mântui Sionul şi va zidi cetăţile lui Iuda; ele vor fi locuite şi luate în stăpânire;

69:36  sămânţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.