RomCor - Psalms - 78

78:1  Ascultă, poporul meu, învăţăturile mele! Luaţi aminte la cuvintele gurii mele!

78:2  Îmi deschid gura şi vorbesc în pilde, vestesc înţelepciunea vremurilor străvechi.

78:3  Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri,

78:4  nu vom ascunde de copiii lor, ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui şi minunile pe care le-a făcut.

78:5  El a pus o mărturie în Iacov, a dat o Lege în Israel şi a poruncit părinţilor noştri să-şi înveţe în ea copiii,

78:6  ca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii care se vor naşte şi care, când se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor;

78:7  pentru ca aceştia să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu şi să păzească poruncile Lui.

78:8  Să nu fie ca părinţii lor, un neam neascultător şi răzvrătit, un neam care n-avea o inimă tare şi al cărui duh nu era credincios lui Dumnezeu!

78:9  Fiii lui Efraim, înarmaţi şi trăgând cu arcul, au dat dosul în ziua luptei,

78:10  pentru că n-au ţinut legământul lui Dumnezeu, şi n-au voit să umble întocmai după Legea Lui.

78:11  Au dat uitării lucrările Lui, minunile Lui, pe care li le arătase.

78:12  Înaintea părinţilor lor, El făcuse minuni în ţara Egiptului, în câmpia Ţoan.

78:13  A despărţit marea şi le-a deschis un drum prin ea, ridicând apele ca un zid.

78:14  I-a călăuzit ziua cu un nor şi toată noaptea cu lumina unui foc strălucitor.

78:15  A despicat stânci în pustie şi le-a dat să bea ca din nişte valuri cu ape multe.

78:16  A făcut să ţâşnească izvoare din stânci şi să curgă ape ca nişte râuri.

78:17  Dar ei tot n-au încetat să păcătuiască împotriva Lui, n-au încetat să se răzvrătească împotriva Celui Preaînalt în pustie.

78:18  Au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând mâncare după poftele lor.

78:19  Au vorbit împotriva lui Dumnezeu şi au zis: „Oare va putea Dumnezeu să pună o masă în pustie?

78:20  Iată că El a lovit stânca, de au curs ape şi s-au vărsat şiroaie. Dar va putea El să dea şi pâine sau să facă rost de carne poporului Său?”

78:21  Domnul a auzit şi S-a mâniat. Un foc s-a aprins împotriva lui Iacov şi s-a stârnit împotriva lui Israel mânia Lui,

78:22  pentru că n-au crezut în Dumnezeu, pentru că n-au avut încredere în ajutorul Lui.

78:23  El a poruncit norilor de sus şi a deschis porţile cerurilor:

78:24  a plouat peste ei mană de mâncare şi le-a dat grâu din cer.

78:25  Au mâncat cu toţii pâinea celor mari şi le-a trimis mâncare să se sature.

78:26  A pus să sufle în ceruri vântul de răsărit şi a adus, prin puterea Lui, vântul de miazăzi.

78:27  A plouat peste ei carne ca pulberea şi păsări înaripate cât nisipul mării;

78:28  le-a făcut să cadă în mijlocul taberei lor, de jur împrejurul locuinţelor lor.

78:29  Ei au mâncat şi s-au săturat din destul: Dumnezeu le-a dat ce doriseră.

78:30  Dar n-apucaseră să-şi astâmpere bine pofta, mâncarea le era încă în gură,

78:31  când s-a stârnit mânia lui Dumnezeu împotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari dintre ei şi a doborât pe tinerii lui Israel.

78:32  Cu toate acestea, ei n-au încetat să păcătuiască şi n-au crezut în minunile Lui.

78:33  De aceea, El le-a curmat zilele ca o suflare, le-a curmat anii printr-un sfârşit năpraznic.

78:34  Când îi lovea de moarte, ei Îl căutau, se întorceau şi se îndreptau spre Dumnezeu;

78:35  îşi aduceau aminte că Dumnezeu este Stânca lor şi că Dumnezeul Atotputernic este Izbăvitorul lor.

78:36  Dar Îl înşelau cu gura şi-L minţeau cu limba.

78:37  Inima nu le era tare faţă de El şi nu erau credincioşi legământului Său.

78:38  Totuşi, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea şi nu nimiceşte; Îşi opreşte de multe ori mânia şi nu dă drumul întregii Lui urgii.

78:39  El Şi-a adus deci aminte că ei nu erau decât carne, o suflare care trece şi nu se mai întoarce.

78:40  De câte ori s-au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie! De câte ori L-au mâniat ei în pustietate!

78:41  Da, n-au încetat să ispitească pe Dumnezeu şi să întărâte pe Sfântul lui Israel.

78:42  Nu şi-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua când i-a izbăvit de vrăjmaş,

78:43  de minunile pe care le-a făcut în Egipt şi de semnele Lui minunate din câmpia Ţoan.

78:44  Cum le-a prefăcut râurile în sânge şi n-au putut să bea din apele lor.

78:45  Cum a trimis împotriva lor nişte muşte otrăvitoare care i-au mâncat şi broaşte care i-au nimicit.

78:46  Cum le-a dat holdele pradă omizilor, rodul muncii lor pradă lăcustelor.

78:47  Cum le-a prăpădit viile, bătându-le cu piatră, şi smochinii din Egipt cu grindină.

78:48  Cum le-a lăsat vitele pradă grindinei şi turmele pradă focului cerului.

78:49  El Şi-a aruncat împotriva lor mânia Lui aprinsă, urgia, iuţimea şi necazul: o droaie de îngeri aducători de nenorociri.

78:50  Cum Şi-a dat drum slobod mâniei, nu le-a scăpat sufletul de la moarte şi le-a dat viaţa pradă molimei;

78:51  cum a lovit pe toţi întâii născuţi din Egipt, pârga puterii în corturile lui Ham.

78:52  Cum a pornit pe poporul Său ca pe nişte oi, şi i-a povăţuit ca pe o turmă în pustie.

78:53  Cum i-a dus fără nicio grijă, ca să nu le fie frică, iar marea a acoperit pe vrăjmaşii lor.

78:54  Cum i-a adus spre hotarul Lui cel sfânt, spre muntele acesta, pe care dreapta Lui l-a câştigat.

78:55  Cum a izgonit neamurile dinaintea lor, le-a împărţit ţara în părţi de moştenire şi a pus seminţiile lui Israel să locuiască în corturile lor.

78:56  Dar ei au ispitit pe Dumnezeul Preaînalt, s-au răzvrătit împotriva Lui şi n-au ţinut poruncile Lui.

78:57  Ci s-au depărtat şi au fost necredincioşi, ca şi părinţii lor, s-au abătut la o parte, ca un arc înşelător,

78:58  L-au supărat prin înălţimile lor şi I-au stârnit gelozia cu idolii lor.

78:59  Dumnezeu a auzit şi S-a mâniat, şi a urgisit rău de tot pe Israel.

78:60  A părăsit locuinţa Lui din Silo, cortul în care locuia între oameni.

78:61  Şi-a dat slava pradă robiei şi măreţia Lui, în mâinile vrăjmaşului.

78:62  A dat pradă sabiei pe poporul Lui şi S-a mâniat pe moştenirea Lui.

78:63  Pe tinerii lui i-a ars focul şi fecioarele lui n-au mai fost sărbătorite cu cântări de nuntă.

78:64  Preoţii săi au căzut ucişi de sabie, şi văduvele lui nu s-au bocit.

78:65  Atunci, Domnul S-a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz îmbărbătat de vin,

78:66  şi a lovit pe potrivnicii Lui care fugeau, acoperindu-i cu veşnică ocară.

78:67  Însă a lepădat cortul lui Iosif şi n-a ales seminţia lui Efraim,

78:68  ci a ales seminţia lui Iuda, Muntele Sionului, pe care-l iubeşte.

78:69  Şi-a zidit Sfântul Locaş ca cerurile de înalt şi tare ca pământul pe care l-a întemeiat pe veci.

78:70  A ales pe robul Său David şi l-a luat de la staulele de oi.

78:71  L-a luat dindărătul oilor care alăptau, ca să pască pe poporul Său Iacov şi pe moştenirea Sa Israel.

78:72  Şi David i-a cârmuit cu o inimă neprihănită şi i-a povăţuit cu mâini pricepute.