Chapter 1
II T | RomCor | 1:1 | Pavel, apostol al lui Hristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, după făgăduinţa vieţii care este în Hristos Isus, | |
II T | RomCor | 1:2 | către Timotei, copilul meu preaiubit: Har, îndurare şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Hristos Isus, Domnul nostru! | |
II T | RomCor | 1:3 | Mulţumesc lui Dumnezeu, căruia Îi slujesc cu un cuget curat, din moşi-strămoşi, că neîntrerupt te pomenesc în rugăciunile mele, zi şi noapte. | |
II T | RomCor | 1:4 | Căci mi-aduc aminte de lacrimile tale şi doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie. | |
II T | RomCor | 1:5 | Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întâi în bunica ta Lois şi în mama ta Eunice şi sunt încredinţat că şi în tine. | |
II T | RomCor | 1:6 | De aceea îţi aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele. | |
II T | RomCor | 1:7 | Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă. | |
II T | RomCor | 1:8 | Să nu-ţi fie ruşine dar de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemniţatul Lui. Ci suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu. | |
II T | RomCor | 1:9 | El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii, | |
II T | RomCor | 1:10 | dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi neputrezirea, prin Evanghelie. | |
II T | RomCor | 1:12 | Şi din pricina aceasta sufăr aceste lucruri, dar nu mi-e ruşine, căci ştiu în cine am crezut. Şi sunt încredinţat că El are putere să păzească ce I-am încredinţat până în ziua aceea. | |
II T | RomCor | 1:13 | Dreptarul învăţăturilor sănătoase pe care le-ai auzit de la mine ţine-l cu credinţa şi dragostea care este în Hristos Isus. | |
II T | RomCor | 1:14 | Lucrul acela bun care ţi s-a încredinţat păzeşte-l prin Duhul Sfânt, care locuieşte în noi. | |
II T | RomCor | 1:16 | Domnul să-şi verse îndurarea peste casa lui Onisifor, căci de multe ori m-a mângâiat şi nu i-a fost ruşine de lanţul meu. | |
Chapter 2
II T | RomCor | 2:2 | Şi ce-ai auzit de la mine în faţa multor martori încredinţează la oameni de încredere, care să fie în stare să înveţe şi pe alţii. | |
II T | RomCor | 2:4 | Niciun ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, dacă vrea să placă celui ce l-a înscris la oaste. | |
II T | RomCor | 2:8 | Adu-ţi aminte de Domnul Isus Hristos din sămânţa lui David, înviat din morţi, după Evanghelia mea, | |
II T | RomCor | 2:9 | pentru care sufăr până acolo că sunt legat ca un făcător de rele. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat. | |
II T | RomCor | 2:10 | De aceea rabd totul pentru cei aleşi, pentru ca şi ei să capete mântuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava veşnică. | |
II T | RomCor | 2:11 | Adevărat este cuvântul acesta: Dacă am murit împreună cu El, vom şi trăi împreună cu El. | |
II T | RomCor | 2:12 | Dacă răbdăm, vom şi împărăţi împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, şi El Se va lepăda de noi. | |
II T | RomCor | 2:13 | Dacă suntem necredincioşi, totuşi El rămâne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur. | |
II T | RomCor | 2:14 | Adu-le aminte de aceste lucruri şi roagă-i fierbinte înaintea lui Dumnezeu să se ferească de certurile de cuvinte, care nu duc la alt folos decât la pieirea celor ce le ascultă. | |
II T | RomCor | 2:15 | Caută să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie ruşine şi care împarte drept Cuvântul adevărului. | |
II T | RomCor | 2:16 | Fereşte-te de vorbăriile goale şi lumeşti; căci cei ce le ţin vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu. | |
II T | RomCor | 2:18 | care s-au abătut de la adevăr. Ei zic că a şi venit învierea şi răstoarnă credinţa unora. | |
II T | RomCor | 2:19 | Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, având pecetea aceasta: „Domnul cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui” şi „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de fărădelege!” | |
II T | RomCor | 2:20 | Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de pământ. Unele sunt pentru o întrebuinţare de cinste, iar altele, pentru o întrebuinţare de ocară. | |
II T | RomCor | 2:21 | Deci, dacă cineva se curăţă de acestea, va fi un vas de cinste, sfinţit, folositor stăpânului său, destoinic pentru orice lucrare bună. | |
II T | RomCor | 2:22 | Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată. | |
II T | RomCor | 2:23 | Fereşte-te de întrebările nebune şi nefolositoare, căci ştii că dau naştere la certuri. | |
II T | RomCor | 2:24 | Şi robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blând cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plin de îngăduinţă răbdătoare, | |
II T | RomCor | 2:25 | să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa ca să ajungă la cunoştinţa adevărului, | |
Chapter 3
II T | RomCor | 3:2 | Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, | |
II T | RomCor | 3:3 | fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, | |
II T | RomCor | 3:4 | vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu, | |
II T | RomCor | 3:5 | având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia. | |
II T | RomCor | 3:6 | Sunt printre ei unii care se vâră prin case şi momesc pe femeile uşuratice îngreuiate de păcate şi frământate de felurite pofte, | |
II T | RomCor | 3:7 | care învaţă întotdeauna şi nu pot ajunge niciodată la deplina cunoştinţă a adevărului. | |
II T | RomCor | 3:8 | După cum Iane şi Iambre s-au împotrivit lui Moise, tot aşa şi oamenii aceştia se împotrivesc adevărului, ca unii care sunt stricaţi la minte şi osândiţi în ceea ce priveşte credinţa. | |
II T | RomCor | 3:9 | Dar nu vor mai înainta căci nebunia lor va fi arătată tuturor, cum a fost arătată şi a celor doi oameni. | |
II T | RomCor | 3:10 | Tu, însă, ai urmărit de aproape învăţătura mea, purtarea mea, hotărârea mea, credinţa mea, îndelunga mea răbdare, dragostea mea, răbdarea mea, | |
II T | RomCor | 3:11 | prigonirile şi suferinţele care au venit peste mine în Antiohia, în Iconia şi în Listra. Ştii ce prigoniri am răbdat, şi totuşi Domnul m-a izbăvit din toate. | |
II T | RomCor | 3:12 | De altfel, toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniţi. | |
II T | RomCor | 3:13 | Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii şi se vor amăgi şi pe ei înşişi. | |
II T | RomCor | 3:14 | Tu să rămâi în lucrurile pe care le-ai învăţat şi de care eşti deplin încredinţat, căci ştii de la cine le-ai învăţat: | |
II T | RomCor | 3:15 | din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Hristos Isus. | |
II T | RomCor | 3:16 | Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, | |
Chapter 4
II T | RomCor | 4:1 | Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii şi morţii, şi pentru arătarea şi Împărăţia Sa: | |
II T | RomCor | 4:2 | propovăduieşte Cuvântul, stăruie asupra lui la timp şi ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândeţea şi învăţătura. | |
II T | RomCor | 4:3 | Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor. | |
II T | RomCor | 4:4 | Îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite. | |
II T | RomCor | 4:5 | Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă lucrul unui evanghelist şi împlineşte-ţi bine slujba. | |
II T | RomCor | 4:6 | Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură şi clipa plecării mele este aproape. | |
II T | RomCor | 4:8 | De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. | |
II T | RomCor | 4:10 | Căci Dima, din dragoste pentru lumea de acum, m-a părăsit şi a plecat la Tesalonic. Crescens s-a dus în Galatia, Tit, în Dalmatia. | |
II T | RomCor | 4:11 | Numai Luca este cu mine. Ia pe Marcu şi adu-l cu tine, căci el îmi este de folos pentru slujbă. | |
II T | RomCor | 4:13 | Când vei veni, adu-mi mantaua, pe care am lăsat-o în Troa la Carp şi cărţile, mai ales pe cele de piele. | |
II T | RomCor | 4:14 | Alexandru, căldărarul, mi-a făcut mult rău. Domnul îi va răsplăti după faptele lui. | |
II T | RomCor | 4:16 | La întâiul meu răspuns de apărare, nimeni n-a fost cu mine, ci toţi m-au părăsit. Să nu li se ţină în socoteală lucrul acesta! | |
II T | RomCor | 4:17 | Însă Domnul a stat lângă mine şi m-a întărit, pentru ca propovăduirea să fie vestită pe deplin prin mine şi s-o audă toate neamurile. Şi am fost izbăvit din gura leului. | |
II T | RomCor | 4:18 | Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău şi mă va mântui, ca să intru în Împărăţia Lui cerească. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin. | |
II T | RomCor | 4:21 | Caută de vino înainte de iarnă. Eubul şi Pudens, Linus, Claudia şi toţi fraţii îţi trimit sănătate. | |