Chapter 1
Zech | Kekchi | 1:1 | Li profeta Zacarías, aˈan ralal laj Berequías. Laj Berequías, aˈan ralal laj Iddo. Cuakxakib po xcab chihab roquic laj Darío chokˈ xreyeb laj Persia nak quia̱tinac li Dios riqˈuin li profeta Zacarías ut quixye re: | |
Zech | Kekchi | 1:3 | Joˈcan nak ta̱ye reheb lin tenamit nak teˈxjal xcˈaˈux ut teˈsukˈi̱k cuiqˈuin. Ut la̱in chic tincua̱nk riqˈuineb. La̱in li Ka̱cuaˈ li nim incuanquil. Xinyehoc re aˈin. | |
Zech | Kekchi | 1:4 | Me̱ba̱nu joˈ queˈxba̱nu le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Eb li profeta li queˈcˈanjelac chak junxil queˈa̱tinac chak riqˈuineb ut queˈxye reheb, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ Dios. Jalomak e̱cˈaˈux ut canabomak xba̱nunquil li ma̱usilal,” chanqueb. Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈraj rabinquil li cˈaˈru quinye reheb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 1:5 | Ut anakcuan, ¿bar cuanqueb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ? Ut, ¿bar cuanqueb le̱ profeta? ¿Ma yoˈyo̱queb ta biˈ chi junelic? | |
Zech | Kekchi | 1:6 | Abanan li a̱tin li quinye quicˈulman joˈ quinye. Quicˈulman joˈ quinye reheb lin profeta re teˈxye reheb li tenamit. Queˈxcˈul li raylal le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ joˈ quinye. Joˈcan nak queˈyotˈeˈ xchˈo̱l ut queˈxjal xcˈaˈuxeb. Queˈxye, “Xkacˈul ajcuiˈ li cˈaˈru quixye chak saˈ kabe̱n li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios joˈ kacˈulub xcˈulbal xban li kayehom kaba̱nuhom,” chanqueb.— | |
Zech | Kekchi | 1:7 | Li profeta Zacarías, aˈan li ralal laj Berequías. Laj Berequías, aˈan li ralal laj Iddo. Yo̱ junlaju po xcab chihab roquic chokˈ rey laj Darío saˈ li ca̱hib xcaˈcˈa̱l xbe li po aˈan (Sebat xcˈabaˈ) nak li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiˈchic riqˈuin laj Zacarías saˈ jun li visión. | |
Zech | Kekchi | 1:8 | Quixye laj Zacarías: —Saˈ jun li kˈojyi̱n quicˈutbesi̱c jun li visión chicuu xban li Dios. Saˈ li visión aˈan quicuil jun li cui̱nk cuan chirix jun li cacua̱y cak rix saˈ jun li ru takˈa. Xakxo rubeleb li cheˈ mirto. Ut chirix aˈan cuanqueb chic nabaleb li cacua̱y. Cuanqueb cak rixeb. Cuanqueb repex rixeb ut cuanqueb ajcuiˈ sak rixeb. | |
Zech | Kekchi | 1:9 | Ut quinpatzˈ re li ángel li yo̱ chi a̱tinac cuiqˈuin: —Ka̱cuaˈ, ¿cˈaˈru xya̱lal aˈin li yo̱quin chirilbal? chanquin. Ut li ángel quichakˈoc ut quixye cue: —La̱in tinye a̱cue li xya̱lal li yo̱cat chirilbal, chan. | |
Zech | Kekchi | 1:10 | Ut li cui̱nk li cuan chirix li cacua̱y rubeleb li cheˈ mirto quia̱tinac chak ut quixye cue: —Li cˈaˈru yo̱cat chirilbal, aˈaneb li queˈtakla̱c chak xban li Ka̱cuaˈ re xsutinquil chixjunil li ruchichˈochˈ, chan. | |
Zech | Kekchi | 1:11 | Ut li cuanqueb chirixeb li cacua̱y queˈxye re lix ángel li Ka̱cuaˈ li cuan rubeleb li cheˈ mirto: —Xkasuti chak chixjunil li ruchichˈochˈ ut xkaqˈue retal nak cuanqueb saˈ xya̱lal ut cuanqueb saˈ tuktu̱quil usilal, chanqueb. | |
Zech | Kekchi | 1:12 | Ut lix ángel li Ka̱cuaˈ quixye: —At nimajcual Dios, laje̱b xca̱cˈa̱l chihab yo̱ a̱joskˈil saˈ xbe̱neb li tenamit Jerusalén ut Judá. ¿Joˈ najtil chic ta̱cua̱nk la̱ joskˈil saˈ xbe̱neb? Ut, ¿jokˈe ta̱cuuxta̱na ruheb? chan li ángel. | |
Zech | Kekchi | 1:13 | Ut li Ka̱cuaˈ Dios quichakˈoc riqˈuin cha̱bil a̱tin ut li ángel li yo̱ chi a̱tinac cuiqˈuin quicˈojla xchˈo̱l chirabinquil li cˈaˈru quixye li Dios. | |
Zech | Kekchi | 1:14 | Ut li ángel quixye cue nak tinye resil li quixye li Dios. Joˈcaˈin quixye li Dios li kˈaxal nim xcuanquil. —La̱in kˈaxal cuiˈchic ninra Jerusalén, lin tenamit Sión. | |
Zech | Kekchi | 1:15 | Yo̱ caˈchˈin injoskˈil saˈ xbe̱neb lin tenamit. Abanan kˈaxal cuiˈchic yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb li tenamit li incˈaˈ nequeˈpa̱ban ut cˈojcˈo̱queb xchˈo̱l xjuneseb xban nak kˈaxal cuiˈchic ra xeˈxba̱nu reheb lin tenamit, chan. | |
Zech | Kekchi | 1:16 | Joˈcan nak li nimajcual Dios quixye: —Tincuuxta̱na cuiˈchic ruheb laj Jerusalén. Ta̱yi̱ba̱k cuiˈchic li templo ut ta̱yi̱ba̱k ajcuiˈ chixjunil li tenamit Jerusalén, chan li Dios. | |
Zech | Kekchi | 1:17 | Ut quixye ajcuiˈ cue li ángel: —Ta̱ye ajcuiˈ resil aˈin: Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios. Tinqˈue cuiˈchic chi nabal li cˈaˈru reheb lin tenamit Jerusalén ut tebincuosobtesi. Chanchan nak toj xinsiqˈueb ru chokˈ cualal incˈajol, chan li Dios. | |
Zech | Kekchi | 1:19 | Ut quinpatzˈ re li ángel cˈaˈru xya̱lal li ca̱hib chi xucub li yo̱quin chirilbal. Li ángel quichakˈoc ut quixye cue: —Li ca̱hib chi xucub aˈin, aˈan retalil li ca̱hib chi xni̱nkal ru tenamit li queˈnumta saˈ xbe̱neb ut queˈxchaˈchaˈi ruheb lin tenamit Judá, Israel ut Jerusalén, chan. | |
Zech | Kekchi | 1:21 | Ut la̱in quinpatzˈ re: —¿Cˈaˈru aj e nak xeˈchal eb aˈan?— Ut aˈan quixye cue: —Li ca̱hib chi xucub, aˈaneb retalil li ca̱hib chi xni̱nkal ru tenamit li queˈrahobtesin reheb lin tenamit toj retal nak incˈaˈ chic queˈxcuy. Eb laj tenol chˈi̱chˈ queˈchal chixsachbal ruheb li ca̱hib chi xni̱nkal ru tenamit. Sicsotkeb chic xban xxiuheb nak teˈsachekˈ xban nak queˈxchaˈchaˈi ruheb lin tenamit Judá, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 2
Zech | Kekchi | 2:1 | Li Ka̱cuaˈ quixcˈutbesi chicuu jun chic li visión. Quicuil jun li cui̱nk cuan jun li cˈa̱m re bisoc saˈ rukˈ. | |
Zech | Kekchi | 2:2 | Ut quinpatzˈ re: —¿Bar xic a̱cue?— Ut aˈan quixye cue: —Xic cue chixbisbal li tenamit Jerusalén. Tinbis joˈ nimal rok ut joˈ nimal ru, chan. | |
Zech | Kekchi | 2:3 | Qui-el li ángel li yo̱ chi a̱tinac cuiqˈuin. Nak yo̱ chi xic, quicuil jun chic li ángel co̱ chixcˈulbal. | |
Zech | Kekchi | 2:4 | Ut quixye re: —Ayu saˈ junpa̱t chixtaubal li cui̱nk li xic re chi bisoc ut ta̱ye re nak teˈta̱mk cuiˈchic li cristian saˈ li tenamit Jerusalén. Xban xqˈuial li tenamit ut xban xqˈuialeb lix queto̱mk incˈaˈ chic ta̱cua̱nk li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit. | |
Zech | Kekchi | 2:5 | Chanchan sutsu̱k riqˈuin xam li tenamit Jerusalén nak cua̱nkin riqˈuineb chixcolbaleb riqˈuin lin cuanquil. Ut tincˈutbesi lin lokˈal saˈ xya̱nkeb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 2:6 | Li Ka̱cuaˈ quixye reheb lix tenamit: —Abihomak la̱ex aj Israel. La̱in xinjeqˈuin e̱ru saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. Anakcuan tex-e̱lk saˈ li naˈajej li cuan saˈ li norte. | |
Zech | Kekchi | 2:7 | La̱ex aj Jerusalén, li cuanquex Babilonia, elenkex ut sukˈinkex cuiˈchic saˈ le̱ naˈaj, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 2:8 | Nak acak xqˈue lin lokˈal li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios quinixtakla xyebal e̱re cˈaˈru teˈxcˈul li xni̱nkal ru tenamit li queˈrahobtesin e̱re ut queˈnumta saˈ e̱be̱n. Li ani narahobtesin e̱re, chanchan ajcuiˈ nak la̱in quineˈxrahobtesi, chan. | |
Zech | Kekchi | 2:9 | Joˈcan nak tinqˈueheb saˈ raylal. Ut la̱ex li cuanquex chokˈ xmo̱seb, texinqˈue chi numta̱c saˈ xbe̱neb aˈan re nak te̱nau nak li nimajcual Dios, aˈan li quitaklan chak cue. | |
Zech | Kekchi | 2:10 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Bichankex chi sa saˈ e̱chˈo̱l la̱ex aj Jerusalén xban nak la̱in tincua̱nk e̱riqˈuin, chan. | |
Zech | Kekchi | 2:11 | Saˈ eb li cutan aˈan nabalakeb li tenamit teˈpa̱ba̱nk re li Ka̱cuaˈ. Ut aˈan tixye: —Aˈanakeb ajcuiˈ lin tenamit. Ut la̱in tincua̱nk riqˈuineb, chaˈak li Ka̱cuaˈ. Ut la̱ex te̱nau nak li nimajcual Dios, aˈan li quitaklan chak cue. | |
Zech | Kekchi | 2:12 | Ut li Ka̱cuaˈ ta̱cua̱nk cuiˈchic aran Judá saˈ li Santil Naˈajej ut teˈsiqˈuekˈ cuiˈchic ruheb laj Jerusalén xban li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 3
Zech | Kekchi | 3:1 | Ut quixcˈutbesi ajcuiˈ chicuu jun chic li visión ut quicuil nak laj Josué li xbe̱nil laj tij xakxo chiru lix ángel li Ka̱cuaˈ. Ut xakxo ajcuiˈ laj tza saˈ xnim ukˈ li ángel re xjitbal laj Josué. | |
Zech | Kekchi | 3:2 | Ut lix ángel li Ka̱cuaˈ quixye re laj tza: —Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ Dios chikˈusuk a̱cue. Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ li quisicˈoc ruheb laj Jerusalén chikˈusuk a̱cue. ¿Ma incˈaˈ ta biˈ xeˈcoleˈ eb aˈan joˈ nak xcoleˈ li ruˈuj siˈ isinbil saˈ li xam?— | |
Zech | Kekchi | 3:4 | Ut li ángel quia̱tinac riqˈuineb li yo̱queb chi tenkˈa̱nc re ut quixye reheb: —Isihomak li rakˈ li tzˈaj ru.— Ut quixye re laj Josué: —Anakcuan xcuisi la̱ cuakˈ li tzˈaj ru ut xinqˈue li cha̱bil tˈicr cha̱cuix. Aˈan retalil nak cuybil sachbil chic la̱ ma̱c.— | |
Zech | Kekchi | 3:5 | Ut quixye reheb: —Bacˈomak junak tˈicr sak ru saˈ xjolom, chan. Ut queˈxqˈue jun li tˈicr sak ru saˈ xjolom ut queˈxqˈue li cha̱bil tˈicr chirix. Ut lix ángel li Ka̱cuaˈ xakxo aran. | |
Zech | Kekchi | 3:7 | —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: Cui tatcua̱nk joˈ nacuaj ut cui ta̱ba̱nu li cˈaˈru ninye, la̱at tat-ilok re li cuochoch ut la̱at ajcuiˈ tat-ilok re chixjunil li neba̱l li cuan chire li cuochoch. Cui ta̱ba̱nu aˈin tinqˈue a̱naˈaj saˈ xya̱nkeb li cuanqueb arin. | |
Zech | Kekchi | 3:8 | At Josué, la̱at li xbe̱nil laj tij. Chacuabihak la̱at ut cheˈrabihak ajcuiˈ eb laj tij li nequeˈtenkˈan a̱cue. La̱ex retalil laj cˈanjel chicuu li tintakla chak, li nequeˈxye xtux cheˈ re. | |
Zech | Kekchi | 3:9 | La̱in xinqˈue jun li pec chiru laj Josué. Li pec aˈan cuan cuukub pere̱l ru. La̱in tintzˈi̱ba jun li retalil chiru. Ut chiru jun cutan tincuisi lix ma̱queb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. | |
Chapter 4
Zech | Kekchi | 4:1 | Ut li ángel li quia̱tinac cuiqˈuin quisukˈi cuiˈchic chak ut quinrajsi. Chanchan nak na-ajsi̱c junak yo̱ chi cua̱rc. | |
Zech | Kekchi | 4:2 | Ut quixye cue: —¿Cˈaˈru yo̱cat chirilbal?— Ut la̱in quinchakˈoc ut quinye re: —Yo̱quin chirilbal jun li candelero yi̱banbil riqˈuin oro. Ut saˈ xbe̱n cuan xnaˈaj li aceite ut cuan xnaˈaj cuukub candil ut cuan ajcuiˈ cuukub li nanumeˈ cuiˈ li aceite. | |
Zech | Kekchi | 4:3 | Ut chixcˈatk cuan cuib xto̱nal li olivo. Jun to̱n li olivo cuan chixcˈatk li xnaˈaj li aceite saˈ xnim ut li jun to̱n chic cuan saˈ xtzˈe. | |
Zech | Kekchi | 4:4 | Quinpatzˈ re li ángel li yo̱ chi a̱tinac cuiqˈuin: —Ka̱cuaˈ, ¿cˈaˈru xya̱lal aˈin li yo̱quin chirilbal?— | |
Zech | Kekchi | 4:5 | Ut li ángel quichakˈoc ut quixye cue: —¿Ma incˈaˈ nacanau cˈaˈru xya̱lal li yo̱cat chirilbal?— Ut la̱in quinye re: —Incˈaˈ ninnau, Ka̱cuaˈ.— | |
Zech | Kekchi | 4:6 | Lix ángel li Ka̱cuaˈ quichakˈoc ut quixye cue: —Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ re laj Zorobabel: Moco riqˈuin ta e̱metzˈe̱u chi moco riqˈuin ta e̱cuanquil te̱ba̱nu li cˈanjel aˈin. Riqˈuin ban lix cuanquil lin Santil Musikˈ li tinqˈue e̱re, chan li nimajcual Dios. | |
Zech | Kekchi | 4:7 | Usta joˈ xnimal jun li tzu̱l li chˈaˈajquilal li ta̱cha̱lk, abanan laj Zorobabel tixcuy xnumsinquil chixjunil li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱n toj tixchoy xyi̱banquil li templo. Ut nak ta̱qˈuema̱nk li pec re xchoybal li cˈanjel chixjunileb teˈxjap re chixyebal: ¡Cˈajoˈ xlokˈal! ¡Bantiox re li Ka̱cuaˈ!— | |
Zech | Kekchi | 4:8 | Ut lix ángel li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiˈchic cuiqˈuin ut quixye cue: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ: | |
Zech | Kekchi | 4:9 | Laj Zorobabel quitiquiban re xyi̱banquil li templo ut aˈan ajcuiˈ ta̱choyok re xyi̱banquil. Ut riqˈuin aˈan, la̱at ta̱nau nak li Ka̱cuaˈ, li nimajcual Dios xtaklan chak cue e̱riqˈuin. | |
Zech | Kekchi | 4:10 | Li queˈtzˈekta̱nan re li cˈanjel saˈ xticlajic ta̱sahokˈ saˈ xchˈo̱leb chirilbal nak yo̱k chi ya̱locˈ li cˈanjel xban laj Zorobabel.— Nak xrakeˈ xyebal aˈan, li ángel quixye ajcuiˈ: —Li cuukub chi candil li xacuil, aˈan retalil nak li Ka̱cuaˈ naril chixjunil li ruchichˈochˈ, chan li ángel. | |
Zech | Kekchi | 4:11 | Ut la̱in quinpatzˈ re li ángel: —¿Cˈaˈru xya̱lal li cuib to̱n chi olivo li cuanqueb chi xcaˈ pacˈalil li candelero?— | |
Zech | Kekchi | 4:12 | Ut quinpatzˈ ajcuiˈ re: —¿Cˈaˈru xya̱lal li cuib chi rukˈ cheˈ olivo li na-el cuiˈ chak li aceite li nanumeˈ saˈ li cuib chi oro li naxic saˈ li candil?— | |
Zech | Kekchi | 4:13 | Ut li ángel quichakˈoc ut quixye cue: —¿Ma incˈaˈ nacanau cˈaˈru xya̱lal li yo̱cat chirilbal?— Ut la̱in quinye re: —Incˈaˈ ninnau, Ka̱cuaˈ.— | |
Chapter 5
Zech | Kekchi | 5:1 | Quicˈutbesi̱c cuiˈchic chicuu jun li visión. Quicuil nak yo̱ chi xic saˈ ikˈ jun li botbil hu tzˈi̱banbil ru. | |
Zech | Kekchi | 5:2 | Ut li ángel quixye cue: —¿Cˈaˈru yo̱cat chirilbal?— La̱in quinchakˈoc ut quinye re: —Yo̱quin chirilbal jun li botbil hu yo̱ chi xic saˈ ikˈ. Laje̱b metro rok ut o̱b metro ru.— | |
Zech | Kekchi | 5:3 | Ut aˈan quixye cue: —Li cˈaˈru tzˈi̱banbil chiru li hu aˈin, aˈan retalil nak ac xteneba̱c li tojba ma̱c saˈ xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Jun pacˈal tzˈi̱banbil nak eb li nequeˈelkˈac teˈxcˈul li tojba ma̱c. Ut saˈ li jun pacˈal chic tzˈi̱banbil nak eb li nequeˈxpatzˈ xcˈabaˈ li Dios chi ma̱cˈaˈ rajbal teˈxcˈul ajcuiˈ li tojba ma̱c. Ma̱ jun reheb teˈcana̱k chi incˈaˈ teˈxcˈul li tojba ma̱c. | |
Zech | Kekchi | 5:4 | Li cuanqueb saˈ rochocheb li nequeˈelkˈac teˈxcˈul li tojba ma̱c joˈqueb ajcuiˈ li cuanqueb saˈ rochocheb li nequeˈxpatzˈ incˈabaˈ chi ma̱cˈaˈ rajbal. Aran ta̱cua̱nk li raylal toj retal teˈosokˈ eb aˈan ut teˈosokˈ ajcuiˈ li rochocheb joˈ ajcuiˈ chixjunil li cˈaˈru cuan reheb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 5:5 | Ut quichal cuiˈchic li ángel li ac x-a̱tinac cuiqˈuin ut quixye cue: —Il aˈin li oc re chixcˈutbal cha̱cuu li Ka̱cuaˈ, chan. | |
Zech | Kekchi | 5:6 | Ut la̱in quinye: —¿Cˈaˈru aˈan, at Ka̱cuaˈ?— Ut aˈan quixye cue: —Li yo̱cat chirilbal, aˈan jun nimla chacach re bisoc trigo. Li chacach aˈin, aˈan retalil lix ma̱queb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ, chan li ángel. | |
Zech | Kekchi | 5:7 | Ut quicuaclesi̱c li chˈi̱chˈ plomo li tzˈaptzˈo cuiˈ li chacach. Ut chi saˈ li chacach chunchu jun li ixk. | |
Zech | Kekchi | 5:8 | Ut li ángel quixye cue: —Li ixk aˈin, aˈan retalil li ma̱usilal, chan. Ut li ángel quixtiquisi li ixk chi saˈ li chacach ut quixtzˈap cuiˈchic li re riqˈuin li chˈi̱chˈ. | |
Zech | Kekchi | 5:9 | Ut quicuil ajcuiˈ cuibeb li ixk cuanqueb xxicˈ. Yo̱queb chi rupupic. Chanchaneb li nimla xul li narupupic cigueña xcˈabaˈ. Quicuil nak yo̱queb chixtaksinquil li chacach saˈ ikˈ. | |
Zech | Kekchi | 5:10 | Ut quinpatzˈ cuiˈchic re li ángel li yo̱ chi a̱tinac cuiqˈuin: —¿Bar yo̱queb chixcˈambal li chacach aˈan? chanquin re. | |
Chapter 6
Zech | Kekchi | 6:1 | Quicˈutbesi̱c jun chic li visión chicuu. Quicuil ca̱hib li carruaje re pletic yo̱queb chak chi e̱lc saˈ xya̱nk cuib li tzu̱l kˈan chˈi̱chˈ nak quicuil. | |
Zech | Kekchi | 6:2 | Li xbe̱n carruaje quelonbil xbaneb li cacua̱y cak rixeb; li xcab, aˈan quelonbil xbaneb li cacua̱y kˈek rixeb. | |
Zech | Kekchi | 6:3 | Ut li rox carruaje, aˈan quelonbil xbaneb li cacua̱y sak rixeb; ut li xca̱, quelonbil xbaneb li cacua̱y repex rixeb. | |
Zech | Kekchi | 6:4 | Ut la̱in quinpatzˈ cuiˈchic re li ángel: —At Ka̱cuaˈ, ¿cˈaˈru xya̱lal li ca̱hib chi carruaje li yo̱quin chirilbal? chanquin. | |
Zech | Kekchi | 6:5 | Li ángel quichakˈoc ut quixye cue: —Li ca̱hib chi carruaje li yo̱cat chirilbal, aˈaneb li retalil li ca̱hib chi musikˈej li nequeˈcˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ, laj e̱chal re li ruchichˈochˈ. | |
Zech | Kekchi | 6:6 | Li carruaje li quelonbil xbaneb li cacua̱y kˈek rixeb yo̱queb chi xic saˈ li norte, ut li carruaje li quelonbil xbaneb li cacua̱y sak rixeb yo̱queb chi xic saˈ li oeste li na-oc cuiˈ li sakˈe ut li quelonbil xbaneb li repex rixeb yo̱queb chi xic saˈ li sur.— | |
Zech | Kekchi | 6:7 | Ut eb li cacua̱y teˈraj ru xic chixsutinquil li ruchichˈochˈ. Ut li ángel quixye reheb: —Ayukex ut te̱suti chak li ruchichˈochˈ, chan. Ut eb aˈan queˈxsuti chak li ruchichˈochˈ joˈ quiyeheˈ reheb. | |
Zech | Kekchi | 6:8 | Chirix aˈan li ángel quixjap re ut quixye: —Il, li xeˈco̱eb saˈ li norte xeˈxqˈue li tenamit chixtojbal rix lix ma̱queb. Ut xrisi xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱neb, chan li ángel. | |
Zech | Kekchi | 6:10 | —Ta̱xoc li oro ut li plata li xeˈxcˈam chak laj Heldai, laj Tobías ut laj Jedaías li xeˈsukˈi chak Babilonia. Saˈ ajcuiˈ li cutan aˈan tatxic saˈ li rochoch laj Josías li ralal laj Sofonías. | |
Zech | Kekchi | 6:11 | Ta̱cˈam li oro ut li plata li ac xaxoc. Ta̱yi̱b li corona ut ta̱qˈue saˈ xjolom laj Josué li xyucuaˈil aj tij, li ralal laj Josadac. | |
Zech | Kekchi | 6:12 | Ut ta̱ye re: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: Li sa̱j cui̱nk li nequeˈxye “Xtux Cheˈ” re, aˈan chanchan jun xtux li cheˈ li na-el chak saˈ xya̱nk li xeˈ. Li cui̱nk aˈan ta̱yi̱ba̱nk re lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 6:13 | Aˈan ta̱yi̱ba̱nk re lix templo li Ka̱cuaˈ ut aˈan ta̱qˈuehekˈ xlokˈal. Aˈan ta̱cˈojla̱k saˈ lix cˈojariba̱l ut aˈan chic ta̱takla̱nk saˈ xbe̱n li ruchichˈochˈ. Aˈanak li tzˈakal Rey ut aˈanak ajcuiˈ li tzˈakal aj tij. Ma̱cˈaˈak chˈaˈajquilal saˈ li cuib chi cˈanjel li tixba̱nu. Us ta̱e̱lk lix cˈanjel chiru. | |
Zech | Kekchi | 6:14 | Li corona li ta̱yi̱b ta̱cana̱k saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ re xjulticanquileb laj Heldai Helem, laj Tobías, laj Jedaías ut laj Josías Hen li ralal laj Sofonías. | |
Zech | Kekchi | 6:15 | Li cuanqueb chak chi najt teˈcha̱lk chi tenkˈa̱nc re xyi̱banquil lix templo li Ka̱cuaˈ. Riqˈuin aˈin te̱qˈue retal nak li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, aˈan li quitaklan chak cue saˈ e̱ya̱nk. Ut chixjunil aˈin talajcˈulma̱nk nak la̱ex te̱rabi ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ li kaDios.— | |
Chapter 7
Zech | Kekchi | 7:1 | Yo̱ xca̱ chihab roquic laj Darío chokˈ rey nak li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Zacarías saˈ li ca̱hib xbe li xbele li po Quisleu. | |
Zech | Kekchi | 7:2 | Eb li cuanqueb saˈ li tenamit Bet-el queˈxtakla laj Sarezer ut laj Regem-melec rochbeneb nabaleb chic chixtzˈa̱manquil xtenkˈanquileb chiru li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 7:3 | Ut queˈxye reheb li profeta ut reheb ajcuiˈ laj tij li nequeˈcˈanjelac saˈ lix templo li nimajcual Dios: —¿Ma toj yo̱ko chi ya̱bac ut xba̱nunquil ka-ayu̱n joˈ cˈaynako xba̱nunquil saˈ roˈ li po rajlal chihab? chanqueb. | |
Zech | Kekchi | 7:5 | —Ye reheb chixjunileb li tenamit ut reheb ajcuiˈ laj tij chi joˈcaˈin: Ya̱l nak la̱ex xeba̱nu le̱ ayu̱n ut xexya̱bac saˈ li roˈ po ut saˈ li xcuuk po. Xeba̱nu aˈan rajlal chihab chiru laje̱b xca̱cˈa̱l (70) chihab. ¿Ma re xqˈuebal ta biˈ inlokˈal la̱in nak xeba̱nu aˈan? | |
Zech | Kekchi | 7:7 | ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈin li ra̱tin li Ka̱cuaˈ yebil chak e̱re xbaneb li profeta li queˈcuan chak junxil nak toj nabaleb li cristian cuanqueb Jerusalén ut sa cuanqueb? Nabaleb ajcuiˈ li tenamit li cuanqueb chi nachˈ riqˈuin Jerusalén. Ut nabaleb li cuanqueb saˈ li naˈajej Neguev ut saˈ li ru takˈa, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 7:9 | —Aˈan aˈin li ninye e̱re la̱in: Ti̱cak e̱chˈo̱l ut chexcua̱nk saˈ xya̱lal. Cha̱bilakex chi ribil e̱rib ut chex-uxta̱na̱nk u. | |
Zech | Kekchi | 7:10 | Me̱rahobtesiheb li xma̱lcaˈan chi moco li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈ. Me̱ba̱nu raylal re li jalaneb xtenamit chi moco reheb li nebaˈ. Chi moco te̱cˈoxla xba̱nunquil raylal reheb le̱ ras e̱ri̱tzˈin, chan li Dios. | |
Zech | Kekchi | 7:11 | Le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ incˈaˈ queˈraj xba̱nunquil li cˈaˈru quinye reheb. Queˈxkˈetkˈeti ban ribeb. Incˈaˈ queˈraj rabinquil li cua̱tin.— | |
Zech | Kekchi | 7:12 | Queˈxcacuubresi lix chˈo̱leb. Chanchan li cacuil pec diamante xcˈabaˈ. Ut incˈaˈ queˈraj rabinquil li a̱tin li musikˈanbil xban li Ka̱cuaˈ, li quiyeheˈ reheb xbaneb li profeta junxil. Joˈcan nak cˈajoˈ nak quichal xjoskˈil li nimajcual Dios saˈ xbe̱neb. | |
Zech | Kekchi | 7:13 | Quixye ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ: —Nak la̱in quina̱tinac riqˈuineb incˈaˈ queˈraj rabinquil li cˈaˈru quinye. Joˈcan nak la̱in incˈaˈ ajcuiˈ xeˈcuabi nak xeˈxtzˈa̱ma xtenkˈanquil chicuu. | |
Zech | Kekchi | 7:14 | Chanchan xeˈcˈameˈ xban li ikˈ li naxsuti rib nak quinjeqˈui ruheb yalak bar saˈ eb li jalan tenamit bar incˈaˈ nequeˈxnau. Ut lix naˈajeb li queˈel cuiˈ xcana chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Xcana joˈ jun chaki chˈochˈ ut ma̱ ani chic naru nacuan aran. Kˈaxal cha̱bil raj li chˈochˈ, abanan quicanaba̱c joˈ jun chaki chˈochˈ.— | |
Chapter 8
Zech | Kekchi | 8:2 | Joˈcaˈin quixye cue: —Kˈaxal ninra lin tenamit Jerusalén (Sión). Joˈcan nak nachal injoskˈil saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc re. | |
Zech | Kekchi | 8:3 | La̱in tincˈameb cuiˈchic lin tenamit Jerusalén saˈ usilal ut tincua̱nk riqˈuineb. “Tenamit Ti̱c Xchˈo̱l” ta̱yehekˈ reheb. Lix tzu̱l li Dios li cuan cuiˈ li templo “Santil Tzu̱l” tixcˈabaˈin.— | |
Zech | Kekchi | 8:4 | Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: —Eb li ti̱xil cui̱nk ut eb li ti̱xil ixk telajeˈcˈojla̱k cuiˈchic saˈ eb li be. Cua̱nkeb xxukˈ saˈ rukˈeb xban nak ac ti̱xeb chic chi us. | |
Zech | Kekchi | 8:6 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye ajcuiˈ: —La̱ex li joˈ qˈuial chic texcana̱k, te̱cˈoxla nak incˈaˈ ta̱ru̱k xba̱nunquil li sachba chˈo̱lej aˈin. Abanan chicuu la̱in ma̱cˈaˈ chˈaˈaj xba̱nunquil. | |
Zech | Kekchi | 8:7 | La̱in tincoleb lin tenamit chiruheb li tenamit li cuanqueb saˈ eb li naˈajej bar na-el cuiˈ chak li sakˈe ut chiruheb li cuanqueb saˈ li naˈajej bar na-oc cuiˈ li sakˈe. | |
Zech | Kekchi | 8:8 | Tebincˈam cuiˈchic saˈ lix naˈajeb Jerusalén ut aran chic teˈcua̱nk. Aˈanakeb lin tenamit ut la̱inak lix Dioseb. La̱in tintakla̱nk saˈ xbe̱neb saˈ ti̱quilal ut saˈ xya̱lal, chan. | |
Zech | Kekchi | 8:9 | Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ, li nimajcual Dios: —Cacuubresihomak le̱ chˈo̱l chixyi̱banquil lin templo. La̱ex ac querabi li cˈaˈru queˈxye li profeta chalen nak queˈxtiquib chak xqˈuebal li cimiento, chan. | |
Zech | Kekchi | 8:10 | Nak toj ma̱jiˈ queˈxtiquib xyi̱banquil lin templo, ma̱cˈaˈ xtojbaleb li cui̱nk, chi moco cuan xtojbal rix li cˈanjel nequeˈxba̱nu li xul. Ut xiu xiu cuanqueb li tenamit xbaneb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Ut la̱in ajcuiˈ quinba̱nun re, re nak incˈaˈ teˈxcˈam ribeb saˈ usilal. | |
Zech | Kekchi | 8:11 | Joˈcan quinba̱nu junxil. Abanan anakcuan moco joˈcan ta chic tinba̱nu riqˈuineb li tenamit Israel, li joˈ qˈuial chic xeˈcana, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Zech | Kekchi | 8:12 | —La̱in tinqˈueheb chi cua̱nc saˈ tuktu̱quil usilal. Ut ta̱u̱chi̱nk cuiˈchic li racui̱mkeb saˈ li chˈochˈ aˈan ut ta̱u̱chi̱nk ajcuiˈ li uvas. Ut lix chuˈque ta̱tˈakresi̱nk re li racui̱mkeb. Chixjunil aˈin tinqˈue reheb li tenamit Israel, li joˈ qˈuial chic teˈcana̱k. | |
Zech | Kekchi | 8:13 | La̱ex li ralal xcˈajol laj Judá ut li ralal xcˈajol laj Israel, junxil majecuanbilex ut tzˈekta̱nanbilex xbaneb li jalanil tenamit. Abanan, anakcuan texincol ut saˈ e̱cˈabaˈ la̱ex nak osobtesinbilakeb li jalanil tenamit. Mexxucuac. Cacuubresihomak ban e̱chˈo̱l chi cˈanjelac.— | |
Zech | Kekchi | 8:14 | Quixye ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: —La̱in quincˈoxla xqˈuebaleb chixtojbal lix ma̱queb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ nak queˈxchikˈ injoskˈil ut incˈaˈ quinjal incˈaˈux riqˈuin li quincˈoxla xba̱nunquil. | |
Zech | Kekchi | 8:15 | Abanan anakcuan saˈ eb li cutan aˈin, xincˈoxla nak texcuosobtesi cuiˈchic la̱ex aj Jerusalén, joˈ ajcuiˈ che̱junilex la̱ex aj Judá. Joˈcan nak mexxucuac. | |
Zech | Kekchi | 8:16 | Aˈan aˈin li tento te̱ba̱nu la̱ex. Ya̱l chex-a̱tinak riqˈuineb le̱ ras e̱ri̱tzˈin. Ut chexrakok a̱tin saˈ ti̱quilal ut saˈ xya̱lal re nak cua̱nk li tuktu̱quil usilal saˈ e̱ya̱nk. | |
Zech | Kekchi | 8:17 | Ma̱ jun ta e̱re tixcˈoxla xba̱nunquil raylal re li ras ri̱tzˈin. Ut incˈaˈ te̱patzˈ incˈabaˈ yal riqˈuin ticˈtiˈ, xban nak aˈan xicˈ nacuil la̱in, chan li nimajcual Dios. | |
Zech | Kekchi | 8:19 | —Li ayu̱n li nequeba̱nu rajlal chihab saˈ xca̱ li po, saˈ roˈ li po, saˈ xcuuk li po ut saˈ xlaje li po ta̱sukˈisi̱k chokˈ ninkˈe re sahil chˈo̱lejil chokˈ e̱re la̱ex li ralal xcˈajol laj Judá. Joˈcan nak qˈuehomak e̱chˈo̱l chi cua̱nc saˈ xya̱lal ut saˈ tuktu̱quil usilal, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 8:20 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: —Ta̱cuulak xkˈehil nak teˈcha̱lk nabaleb li cristian saˈ lix ni̱nkal ru tenamit chi cua̱nc arin, chan li nimajcual Dios. | |
Zech | Kekchi | 8:21 | Li cuanqueb saˈ li junju̱nk chi tenamit teˈxye reheb li cuanqueb saˈ jalan tenamit: —Yo̱keb. Toxic Jerusalén chixsicˈbal li Ka̱cuaˈ. Aran takatzˈa̱ma chiru li nimajcual Dios nak torosobtesi.— Ut eb aˈan teˈchakˈok ut teˈxye: —Toxic Jerusalén la̱o, chaˈkeb. | |
Zech | Kekchi | 8:22 | Nabaleb teˈcha̱lk saˈ eb li xni̱nkal ru tenamit chixsicˈbal li Ka̱cuaˈ arin Jerusalén, ut teˈxtzˈa̱ma chiru nak teˈosobtesi̱k. | |
Chapter 9
Zech | Kekchi | 9:1 | Li Ka̱cuaˈ quixye re laj Zacarías li raylal li teˈxcˈul li tenamit Hadrac ut li tenamit Damasco. Li Ka̱cuaˈ naxnau cˈaˈru nequeˈxba̱nu chixjunileb laj Israel ut naxnau ajcuiˈ cˈaˈru nequeˈxba̱nu li jalan tenamit. | |
Zech | Kekchi | 9:2 | Ut teˈtzˈako̱nk ajcuiˈ riqˈuin li raylal li cuanqueb saˈ li tenamit Hamat li cuan saˈ li este li na-el cuiˈ chak li sakˈe. Joˈcan ajcuiˈ li tenamit Tiro ut li tenamit Sidón usta kˈaxal cuanqueb xnaˈleb. | |
Zech | Kekchi | 9:3 | Li cuanqueb saˈ li tenamit Tiro queˈxyi̱b xnaˈajeb re xcolbaleb rib. Ut queˈxtu̱b lix biomaleb. Li plata li queˈxtu̱b chanchan chic li poks. Ut li oro queˈxtu̱b, chanchan chic li sulul saˈ eb li be. | |
Zech | Kekchi | 9:4 | Abanan li Ka̱cuaˈ tixmakˈ chiruheb li biomal ut tixjucˈ li cab li xeˈxyi̱b re xcolbaleb rib ut tixcut saˈ li palau. Ut cˈatbil nak ta̱osokˈ li tenamit. | |
Zech | Kekchi | 9:5 | Nak teˈril li cˈaˈru xcˈul li tenamit Tiro, eb li cuanqueb saˈ li tenamit Ascalón teˈxucuak. Joˈcan ajcuiˈ li cuanqueb Gaza. Cˈajoˈ nak ta̱rahokˈ xchˈo̱leb. Joˈcan ajcuiˈ li cuanqueb Ecrón teˈchˈina̱nk xchˈo̱leb riqˈuin li cˈaˈru yo̱queb chixcˈoxlanquil xba̱nunquil. Ut eb li cuanqueb Gaza teˈcana̱k chi ma̱cˈaˈ chic xreyeb. Ut ma̱ jun chic cristian teˈcana̱k aran Ascalón. | |
Zech | Kekchi | 9:6 | Jalan chic xtenamiteb teˈcua̱nk aran Asdod. Riqˈuin aˈin tincubsi xcuanquileb laj filisteo. | |
Zech | Kekchi | 9:7 | La̱in tinba̱nu re nak incˈaˈ chic teˈxtzaca li quicˈ ut incˈaˈ chic teˈxtzaca li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li jalanil dios. Ut la̱in chic tineˈxlokˈoni li joˈ qˈuial chic teˈcana̱k. Aˈanakeb chic laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Judá. Ut eb laj Ecrón chanchanakeb chic laj jebuseo li queˈcana rubel xtakl li rey David. | |
Zech | Kekchi | 9:8 | La̱in tincua̱nk riqˈuineb laj Israel ut la̱in tincolok reheb chiruheb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Ut ma̱ ani chic ta̱rahobtesi̱nk reheb xban nak la̱in yo̱kin chi iloc reheb. | |
Zech | Kekchi | 9:9 | Chisahokˈ taxak saˈ le̱ chˈo̱l la̱ex li cuanquex saˈ li tenamit Sión. Chexbicha̱nk xban xsahil le̱ chˈo̱l, la̱ex li cuanquex Jerusalén xban nak yo̱ chak chi cha̱lc le̱ rey. Aˈan ti̱c xchˈo̱l ut tu̱lan. Aˈan laj Colonel. Cˈojcˈo chak chirix jun chˈina bu̱r. Chirix jun chˈina ral bu̱r yo̱ chak chi cha̱lc. | |
Zech | Kekchi | 9:10 | Chixjunil li nacˈanjelac re pletic tixsach ru. Lix carruaje laj Efraín tixsach ruheb joˈ ajcuiˈ lix cacua̱yeb laj Jerusalén. Ut tixtoki ajcuiˈ lix tzimajeb. Tixqˈueheb li tenamit chi cua̱nc saˈ tuktu̱quil usilal. Ut aˈan chic cua̱nk xcuanquil saˈ xbe̱neb chixjunileb li naˈajej li naticla cuan cuiˈ li palau Mar Muerto ut nacuulac toj cuan cuiˈ li palau Mediterráneo xcˈabaˈ. Ut aˈan ajcuiˈ cua̱nk xcuanquil saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. | |
Zech | Kekchi | 9:11 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ: —La̱ex aj Jerusalén, xeqˈue xcuanquil li contrato riqˈuin xquiqˈuel li xul li xemayeja. Joˈcaˈin nak la̱in texincol chiru li raylal. Chanchan nak texcuisi saˈ jun li chamal jul li ma̱cˈaˈ haˈ chi saˈ. | |
Zech | Kekchi | 9:12 | Sukˈinkex cuiqˈuin la̱ex aj Israel, li toj yo̱quex chi yoˈoni̱nc cuiqˈuin, usta rahobtesinbilex xbaneb li jalan tenamit. La̱in ninye e̱re nak usta nabal li raylal xecˈul, abanan anakcuan kˈaxal cuiˈchic nabal le̱ rosobtesinquil tinqˈue. | |
Zech | Kekchi | 9:13 | Chanchanakex li tzimaj ac cauresinbil re pletic, la̱ex li ralal xcˈajol laj Judá. La̱ex li ralal xcˈajol laj Efraín chanchanakex li flecha li nacutman. Ut la̱ex laj Sión, chanchanakex lix kˈesnal chˈi̱chˈ li cui̱nk cau rib chi pletic. Che̱junilex la̱ex texinqˈue chi pletic riqˈuin li tenamit Grecia, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 9:14 | Li Ka̱cuaˈ ta̱cˈamok be chiruheb lix tenamit nak teˈxic chi pletic. Chanchanak rakˈ ca̱k nak tixcut lix flecha. Li Ka̱cuaˈ Dios tixya̱basi lix trompeta. Chanchanak li cacuil ikˈ li nachal saˈ li sur nak ta̱xic chi pletic. | |
Zech | Kekchi | 9:15 | Li nimajcual Dios tixcoleb lix tenamit Israel. Ut aˈaneb teˈnumta̱k saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc reheb ut teˈxyekˈi saˈ rokeb li pec li teˈcutekˈ cuiˈ. Teˈsachekˈ chi junaj cua li xicˈ nequeˈiloc reheb laj Israel joˈ nak nacamsi̱c li xul li nequeˈxmayeja. Nequeˈxxoc lix quiqˈuel saˈ jun li secˈ ut nequeˈxqˈue saˈ xxuc li artal. | |
Zech | Kekchi | 9:16 | Saˈ eb li cutan aˈan li Ka̱cuaˈ Dios tixcoleb lix tenamit joˈ nak narileb lix queto̱mk junak laj ilol xul. Nak cua̱nkeb cuiˈchic saˈ li naˈajej li ta̱qˈuehekˈ reheb xban li Ka̱cuaˈ, teˈqˈuehekˈ xlokˈal. Chanchanakeb chic li terto̱quil pec li naqˈueheˈ chiru junak corona. | |
Chapter 10
Zech | Kekchi | 10:1 | Chetzˈa̱ma̱k re li Ka̱cuaˈ re nak tixqˈue li hab li naxqˈue mokon xban nak aˈan naqˈuehoc re li ca̱k ut aˈan ajcuiˈ naqˈuehoc re li hab chi nabal re nak ta̱e̱lk chi cha̱bil li ichaj saˈ le̱ cˈaleba̱l. | |
Zech | Kekchi | 10:2 | Joˈcan nak mextzˈa̱man reheb li yi̱banbil dios xban nak aˈan moco teˈxqˈue ta li cˈaˈru te̱tzˈa̱ma. Eb laj kˈe, aˈan aj ticˈtiˈeb. Moco ya̱l ta li cˈaˈru nequeˈxye. Chanchan yal matqˈuenbil nequeˈxba̱nu li cˈaˈru nequeˈxye. Moco ya̱l ta nak nequeˈxcˈojob e̱chˈo̱l. Xban eb aˈan nak queˈxchaˈchaˈi ribeb li tenamit yalak bar. Ra queˈxcˈul xban nak ma̱ ani qui-iloc reheb. | |
Zech | Kekchi | 10:3 | Li nimajcual Dios quixye: —Cˈajoˈ injoskˈil saˈ xbe̱neb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb lin tenamit. La̱in tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb xban nak incˈaˈ xeˈcˈamoc be chiruheb saˈ ti̱quilal. Abanan lin tenamit Judá la̱in tincuil xtokˈoba̱leb ru. Tintenkˈaheb ut cauhakeb chic rib joˈ eb li cacua̱y li nequeˈxic saˈ ple̱t. | |
Zech | Kekchi | 10:4 | Saˈ xya̱nkeb li tenamit Judá ta̱e̱lk chak jun li kˈaxal nim xcuanquil, joˈ li pec li naqˈueheˈ saˈ xxuc li cab. Aˈan chanchan li cheˈ li nacu̱tun re junak li muheba̱l. Ut chanchan ajcuiˈ li tzimaj re pletic. Ut aˈan li ta̱takla̱nk saˈ xbe̱n chixjunil li ruchichˈochˈ. | |
Zech | Kekchi | 10:5 | Cauhakeb rib laj Israel chi pletic joˈ li soldado li nequeˈxyekˈi li xicˈ nequeˈiloc reheb saˈ li sulul li cuan saˈ be. Teˈnumta̱k saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc reheb xban nak la̱in li Ka̱cuaˈ tincua̱nk riqˈuineb. Teˈxcˈut xxuta̱neb li nequeˈchal chirix cacua̱y chi pletic riqˈuineb. | |
Zech | Kekchi | 10:6 | La̱in tinqˈue xcacuil xchˈo̱leb li ralal xcˈajol laj Judá. Ut tincoleb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj José. Tebinqˈue cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ lix naˈajeb. La̱in tincuuxta̱na ruheb. Chanchan nak ma̱ jun sut xintzˈekta̱naheb xban nak la̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. Ut tincuabi li cˈaˈru teˈxtzˈa̱ma chicuu. | |
Zech | Kekchi | 10:7 | Cauhakeb rib chi pletic li ralal xcˈajoleb laj Efraín. Ta̱sahokˈ saˈ xchˈo̱leb joˈ nak nasahoˈ saˈ xchˈo̱leb nak nequeˈrucˈ li vino. Nak teˈxqˈue retal li usilal xinba̱nu reheb, ta̱sahokˈ ajcuiˈ saˈ xchˈo̱leb li ralal xcˈajol. Ta̱sahokˈ saˈ xchˈo̱leb cuiqˈuin la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 10:8 | La̱in tebinbok cuiqˈuin ut tinchˈutub ruheb xban nak ac xebincol. Ut kˈaxal cuiˈchic nabalakeb joˈ nak queˈcuan chak junxil. | |
Zech | Kekchi | 10:9 | Usta ac xinjeqˈuiheb ru saˈ eb li tenamit, ut usta cuanqueb chak saˈ li najtil tenamit, toj aran tineˈxcˈoxla chak. Teˈsukˈi̱k chak ut teˈcua̱nk cuiˈchic saˈ lix naˈajeb rochbeneb li ralal xcˈajol. | |
Zech | Kekchi | 10:10 | Tincuisiheb chak saˈ li tenamit Egipto joˈ ajcuiˈ saˈ li tenamit Asiria ut tebincˈam saˈ lix tenamiteb Galaad ut Líbano. Aran teˈcua̱nk ut incˈaˈ chic ta̱tzˈaklok li naˈajej re teˈcua̱nk xban nak kˈaxal nabalakeb. | |
Zech | Kekchi | 10:11 | La̱in tintenkˈaheb chixcuybal xnumsinquil li raylal joˈ nak quintenkˈaheb chak nak queˈnumeˈ chak saˈ li Caki Palau aran Egipto. La̱in quintenkˈaheb nak quinqˈue chi chakic li nimaˈ ut queˈnumeˈ jun pacˈal. La̱in tincuisi xcuanquileb laj Asiria re nak incˈaˈ chic teˈxnimobresi ribeb ut tinsach ajcuiˈ xcuanquileb laj Egipto. | |
Chapter 11
Zech | Kekchi | 11:1 | Canabomak e̱rib chixcˈulbal li tojba ma̱c cha̱lc re saˈ e̱be̱n, la̱ex aj Líbano. La̱ex tex-osokˈ joˈ nak quicˈateˈ li chacalteˈ li cuan saˈ qˈuicheˈ. | |
Zech | Kekchi | 11:2 | Chexya̱bak xban xrahil e̱chˈo̱l. Quitˈaneˈ li cheˈ ciprés. X-osoˈ li ni̱nki chacalteˈ li cˈajoˈ xchakˈal ru. Chexya̱bak xban nak quisacheˈ li ni̱nki ji aran Basán. Qui-osoˈ chixjunil li qˈuicheˈ. | |
Zech | Kekchi | 11:3 | Eb laj ilol re li tenamit japjo̱queb re chi ya̱bac xban nak xsacheˈ lix chˈinaˈusal lix tenamiteb. Chanchan nak nequeˈya̱bac li ral li cakcoj xban nak li qˈuicheˈ li cuan chire li nimaˈ Jordán quisacheˈ ru. | |
Zech | Kekchi | 11:5 | Eb li nequeˈlokˈoc reheb li carner, nequeˈxcamsi ut nequeˈxcˈoxla nak ma̱cˈaˈeb xma̱c. Ut eb li nequeˈcˈayin reheb nequeˈxye: —Bantiox xak re li Ka̱cuaˈ nak yo̱co chi biomocˈ. Chi moco laj ilol reheb nequeˈril xtokˈoba̱l ruheb li carner. | |
Zech | Kekchi | 11:6 | Joˈcan ajcuiˈ la̱in incˈaˈ chic tincuil xtokˈoba̱l ruheb lin tenamit, chan li Ka̱cuaˈ. —Tincanabeb ban re nak xicˈ teˈril ribeb chi ribileb rib. Tinkˈaxtesiheb saˈ rukˈeb lix reyeb toj retal teˈsachekˈ xbaneb. Ut la̱in incˈaˈ tincoleb saˈ rukˈeb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 11:7 | Quin-oc ut chokˈ aj ilol reheb li carner re camsi̱c. Ut quinqˈue inchˈo̱l chirilbaleb li rahobtesinbileb. Quinsicˈ cuib inxukˈ. Li jun “usilal” lix cˈabaˈ quinqˈue. Ut li jun chic “junajak xchˈo̱leb” xcˈabaˈ quinqˈue. | |
Zech | Kekchi | 11:8 | Ut chiru jun po quinsach ruheb oxib laj ilol reheb li carner. Incˈaˈ chic quincuyeb xma̱c xban nak eb aˈan xicˈ ajcuiˈ niquineˈril la̱in. | |
Zech | Kekchi | 11:9 | Ut la̱in quinye reheb li carner: —La̱in incˈaˈ chic texcuil. Cui cuan ani ta̱ca̱mk e̱re, chica̱mk. Cui cuan ani ta̱sachk e̱re, chisachk. Ut li joˈ qˈuial chic teˈcana̱k, cheˈxtiuhak ribeb chi ribileb rib. | |
Zech | Kekchi | 11:10 | Ut quinchap li xukˈ li quinqˈue “usilal” chokˈ xcˈabaˈ ut quintok. Aˈan retalil nak incˈaˈ chic xakxo xcuanquil li contrato li quixba̱nu li Dios riqˈuineb li tenamit. | |
Zech | Kekchi | 11:11 | Ut saˈ ajcuiˈ li cutan aˈan quicana chi ma̱cˈaˈ chic xcuanquil li contrato ut eb laj cˈay carner li yo̱queb chi iloc cue, queˈxtau ru nak li cˈaˈru xinba̱nu, aˈan retalil li cˈaˈru quixye chak li Dios. | |
Zech | Kekchi | 11:12 | Ut la̱in quinye reheb: —Cui te̱raj tine̱toj, tojomakin. Cui ut incˈaˈ nequeraj intojbal, mine̱toj. Ut queˈxbis li plata ut queˈxqˈue cue laje̱b xcaˈcˈa̱l (30) chi tumin plata chokˈ intojbal. | |
Zech | Kekchi | 11:13 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Chap li tumin aˈan li kˈaxal terto xineˈxlokˈ cuiˈ ut cut saˈ li ca̱x li cuan aran saˈ li templo, chan. Ut la̱in quincˈam li laje̱b xcaˈcˈa̱l chi tumin plata ut quincut aran saˈ li ca̱x li cuan saˈ li templo. | |
Zech | Kekchi | 11:14 | Ut chirix aˈan quintok ajcuiˈ li xcab xukˈ li quinqˈue chokˈ xcˈabaˈ “junajak xchˈo̱leb”. Aˈan retalil nak incˈaˈ chic queˈcuan chi junajeb xchˈo̱l li ralal xcˈajol laj Judá ut li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Zech | Kekchi | 11:15 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Tat-oc cuiˈchic chokˈ aj ilol reheb li carner. Abanan, anakcuan incˈaˈ us ta̱ba̱nu. | |
Zech | Kekchi | 11:16 | Li cˈaˈru ta̱ba̱nu, aˈan retalil nak la̱in tinqˈue junak aj cˈamol be reheb lin tenamit. Chanchanak laj ilol carner li incˈaˈ tixqˈue xchˈo̱l chirilbal li carner li sachenakeb, chi moco tixsicˈ chak li sachenak, chi moco tixban li tochˈol. Ut incˈaˈ tixqˈue xcua li ma̱cˈaˈ chic xmetzˈe̱u. Tixsicˈ ban ru li ni̱nkeb xtibel ut tixtiu. Incˈaˈ ta̱ril xtokˈoba̱l ruheb. | |
Chapter 12
Zech | Kekchi | 12:1 | Li Ka̱cuaˈ li kˈaxal nim xcuanquil li quiyi̱ban re li choxa ut quixakaban re li ruchichˈochˈ saˈ xnaˈaj, li quiqˈuehoc xmusikˈ li cui̱nk, aˈan li xyehoc re aˈin chirix li tenamit Israel: | |
Zech | Kekchi | 12:2 | —La̱in tinqˈue xcuanquileb laj Jerusalén. Ut eb li xicˈ nequeˈiloc reheb teˈxucuak nak teˈcha̱lk chi pletic riqˈuineb ut riqˈuineb li jun chˈol chic li tenamit li cuanqueb xcue̱nt Judá. Nak teˈril li tenamit Jerusalén sicsotkeb xbaneb xxiu. | |
Zech | Kekchi | 12:3 | Ut saˈeb li cutan aˈan la̱in tinqˈue cuiˈchic xcuanquileb laj Jerusalén. Chanchanakeb chic jun li pec kˈaxal a̱l. Ut chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit teˈxjunaji ribeb ut teˈxyal numta̱c saˈ xbe̱neb laj Jerusalén. Abanan incˈaˈ teˈxcuy xmetzˈe̱uheb laj Jerusalén. Kˈaxal ra teˈxcˈul. | |
Zech | Kekchi | 12:4 | La̱in tinqˈueheb xxiu lix cacua̱yeb li teˈcha̱lk chi pletic. Ut tinsach xnaˈlebeb li cuanqueb chirix. Tinqˈueheb chi mutzˈocˈ li cacua̱y. Abanan li ralal xcˈajol laj Judá la̱in tincolok reheb. | |
Zech | Kekchi | 12:5 | Ut eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Judá teˈxye saˈ xchˈo̱leb: Li nimajcual Dios, aˈan li kaDios la̱o li cuanco Jerusalén. Ut aˈan li naqˈuehoc kametzˈe̱u, chaˈkeb. | |
Zech | Kekchi | 12:6 | Saˈ eb li cutan aˈan la̱in tinqˈueheb xcuanquil laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Judá re nak teˈnumta̱k saˈ xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb chi xjun sutam. Eb laj Judá chanchanakeb li ru xam li nacˈatoc re li siˈ. Chanchanakeb li xam li nanak saˈ xya̱nk li qˈuim li nacˈat saˈ junpa̱t. Eb laj Judá teˈxsach ruheb li cuanqueb chi xjun sutam ut teˈcua̱nk cuiˈchic saˈ lix naˈajeb aran Jerusalén. | |
Zech | Kekchi | 12:7 | Abanan xbe̱n cua tincoleb li ralal xcˈajol laj Judá, re nak eb li ralal xcˈajol laj David li cuanqueb saˈ li tenamit Jerusalén incˈaˈ teˈxnimobresi ribeb chiruheb aˈan. | |
Zech | Kekchi | 12:8 | Saˈ eb li cutan aˈan li Ka̱cuaˈ tixcoleb li cuanqueb Jerusalén. Eb li ma̱cˈaˈeb xcuanquil saˈ xya̱nkeb, cauhakeb chic ribeb joˈ laj David. Eb li ralal xcˈajol laj David chanchanakeb li Dios ut chanchanakeb lix ángel li Ka̱cuaˈ li nacˈamoc be chiruheb. | |
Zech | Kekchi | 12:9 | Saˈ eb li cutan aˈan la̱in tinsach chixjunil li xni̱nkal ru tenamit li teˈcha̱lk chi pletic riqˈuineb laj Jerusalén, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 12:10 | —Ut la̱in tinjal xnaˈlebeb li ralal xcˈajol laj David joˈqueb ajcuiˈ chixjunileb li cuanqueb Jerusalén. Cha̱bilakeb chic ut junelic teˈtijok. Ut nak teˈril nak queˈxnumsi li chˈi̱chˈ saˈ lin tibel, teˈyotˈek xchˈo̱leb ut teˈya̱bak. Chanchanakeb li nequeˈya̱bac chirix xcamic li ralal li jun ajcuiˈ chiruheb. Malaj ut chanchanakeb li nequeˈya̱bac chirix xcamic li xbe̱n alalbej. | |
Zech | Kekchi | 12:11 | Saˈ eb li cutan aˈan ta̱cua̱nk jun nimla rahil chˈo̱lej saˈ li tenamit Jerusalén, joˈ quicˈulman saˈ li naˈajej Hadadrimón, li cuan saˈ li ru takˈa Meguido. | |
Zech | Kekchi | 12:12 | Xban li raylal li teˈxcˈul teˈya̱bak li ralal xcˈajol laj David ut teˈya̱bak ajcuiˈ li ixakilbej xjuneseb. Ut joˈcan ajcuiˈ teˈxba̱nu li ralal xcˈajol laj Natán, joˈqueb ajcuiˈ li ixakilbej. | |
Zech | Kekchi | 12:13 | Ut joˈcan ajcuiˈ teˈxba̱nu li ralal xcˈajol laj Leví, joˈqueb ajcuiˈ li ixakilbej. Ut joˈcan ajcuiˈ teˈxba̱nu li ralal xcˈajol laj Simei joˈqueb ajcuiˈ li ixakilbej. | |
Chapter 13
Zech | Kekchi | 13:1 | Saˈ eb li cutan aˈan, ta̱yoˈla̱k jun li Yuˈam Haˈ. Ut li Haˈ aˈan ta̱chˈajok re lix ma̱queb ut lix ma̱usilaleb li ralal xcˈajol laj David joˈqueb ajcuiˈ li cuanqueb Jerusalén. | |
Zech | Kekchi | 13:2 | Saˈ chixjunil li tenamit Israel, la̱in tinsacheb ru li jalanil dios ut tinsacheb ajcuiˈ lix cˈabaˈeb re nak incˈaˈ chic teˈlokˈoni̱k xbaneb li tenamit. Ut tincuisiheb ajcuiˈ li profeta li incˈaˈ useb xnaˈlebeb saˈ xya̱nkeb ut tincuisi ajcuiˈ lix ma̱usilaleb. | |
Zech | Kekchi | 13:3 | Ut cui toj cuan junak ta̱oc chokˈ profeta aj balakˈ, lix naˈ xyucuaˈ teˈxye re, “La̱at tento tatca̱mk xban nak xatticˈtiˈic saˈ xcˈabaˈ li Dios,” chaˈkeb re. La̱in li Ka̱cuaˈ li yo̱quin chi yehoc re aˈin. Cui ani tixqˈue rib chokˈ junak profeta aj balakˈ, camsinbil ta̱uxk re xban lix naˈ xyucuaˈ. | |
Zech | Kekchi | 13:4 | Ut eb li profeta aj balakˈ teˈxuta̱na̱k xban li ticˈtiˈ li ac xeˈxye. Ut incˈaˈ chic teˈbalakˈi̱nk riqˈuin rocsinquil li rakˈ profeta chirixeb. | |
Zech | Kekchi | 13:5 | Eb aˈan teˈxye, “La̱in ma̱cuaˈin profeta. La̱in aj cˈalom chalen chak saˈ insa̱jilal,” chaˈkeb. | |
Zech | Kekchi | 13:6 | Cui ani ta̱patzˈok re, “¿Cˈaˈut nak tochˈoleb saˈ la̱ cuukˈ?” aˈan ta̱chakˈok ut tixye, “Aˈaneb ajcuiˈ li cuech tenamitil xeˈba̱nun re,” chaˈak. | |
Zech | Kekchi | 13:7 | Li nimajcual Dios quixye: —Tincanab chi camsi̱c laj ilol reheb li carner. Tinkˈaxtesi re ca̱mc li natenkˈan cue. Ta̱camsi̱k laj ilol reheb li carner ut eb li carner teˈxchaˈchaˈi ribeb. Ut tincˈut injoskˈil chiruheb li carner. | |
Zech | Kekchi | 13:8 | Joˈcaˈin ta̱cˈulma̱nk saˈ li tenamit aˈan: numenak yijach li tenamit teˈosokˈ. Incˈaˈ chic qˈui teˈcana̱k, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 14
Zech | Kekchi | 14:1 | Cuulac re xkˈehil nak li Ka̱cuaˈ ta̱rakok a̱tin. Ut che̱ru ajcuiˈ la̱ex ta̱jeqˈui̱k re jalan chixjunil li cˈaˈru cuan e̱re. | |
Zech | Kekchi | 14:2 | Li Ka̱cuaˈ tixchˈutubeb ru chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit ut teˈxic chi pletic e̱riqˈuin la̱ex li cuanquex Jerusalén. Teˈnumta̱k saˈ e̱be̱n ut ta̱cˈamekˈ li cˈaˈru cuan e̱re. Eb li ixk telajeˈchapekˈ xbaneb li cui̱nk li teˈcha̱lk chi pletic. Yijach le̱ tenamit teˈcˈamekˈ saˈ jalan naˈajej. Ut li joˈ qˈuial chic teˈcana̱k incˈaˈ teˈisi̱k saˈ le̱ tenamit. | |
Zech | Kekchi | 14:3 | Nak acak xeˈxcˈul aˈan li Ka̱cuaˈ chic ta̱xic chi pletic riqˈuineb li xni̱nkal ru tenamit joˈ quixba̱nu nak queˈpletic chak junxil. | |
Zech | Kekchi | 14:4 | Saˈ eb li cutan aˈan li Ka̱cuaˈ ta̱xakli̱k saˈ xbe̱n li tzu̱l Olivos li cuan jun pacˈal li tenamit Jerusalén saˈ releb sakˈe. Ut li tzu̱l Olivos ta̱jachekˈ saˈ xyi ut tixjecˈ rib. Ta̱ticla̱k saˈ releb sakˈe lix jachalal ut ta̱cuulak bar na-oc cuiˈ li sakˈe. Jun nimla ru takˈa ta̱cana̱k saˈ xyi li cuib jachal. Jun jachal li tzu̱l ta̱cana̱k saˈ li norte ut li jun jachal chic ta̱cana̱k saˈ li sur. | |
Zech | Kekchi | 14:5 | La̱ex tex-e̱lelik ut texxic saˈ li ru takˈa li cuan saˈ xya̱nk li tzu̱l xban nak li ru takˈa aˈan kˈaxal nimak ut ta̱cuulak toj saˈ li tenamit Azal. La̱ex tex-e̱lelik joˈ nak queˈe̱lelic le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ nak quixqˈue li hi̱c najter nak toj cua̱nk laj Uzías chokˈ rey aran Judá. Ut nak ta̱cha̱lk li Ka̱cuaˈ li kaDios, rochbenak chak chixjunileb lix ángel. | |
Zech | Kekchi | 14:7 | Kˈaxal jalanak li cutan aˈan xban nak incˈaˈ ta̱cua̱nk cutan chi moco ta̱cua̱nk kˈojyi̱n. Moymo̱k ban ru li cutan. Caˈaj cuiˈ li Dios nanaˈoc re chanru tixba̱nu. Nak ta̱ecuu̱k ta̱cutanokˈ cuiˈchic. | |
Zech | Kekchi | 14:8 | Jun li yuˈam haˈ ta̱e̱lk aran Jerusalén. Yijach ta̱xic saˈ li nimla palau li cuan saˈ li este li na-el cuiˈ chak li sakˈe. Ut li yijach chic ta̱xic saˈ li palau li cuan saˈ li oeste li na-oc cuiˈ li sakˈe. Li yuˈam haˈ aˈan incˈaˈ ta̱chakik. Ta̱cua̱nk li haˈ saˈ habalkˈe ut ta̱cua̱nk ajcuiˈ saˈ sakˈehil. | |
Zech | Kekchi | 14:9 | Ut li Ka̱cuaˈ, aˈanak chic li tzˈakal Rey saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. Saˈ eb li cutan aˈan, jun ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ teˈxlokˈoni. Aˈan li Ka̱cuaˈ Dios. Ut caˈaj chic lix cˈabaˈ aˈan teˈxqˈue xlokˈal. | |
Zech | Kekchi | 14:10 | Junaj ru ta̱cana̱k li ru takˈa. Ta̱ticla̱k chak Geba ut ta̱cuulak toj saˈ li tenamit Rimón li cuan jun pacˈal Jerusalén saˈ li sur. Li tenamit Jerusalén cua̱nk saˈ li tzu̱l ut cua̱nk ajcuiˈ xlokˈal. Kˈaxal nabal cuiˈchic li cristian teˈcua̱nk aran. Ta̱ticla̱k chak cuan cuiˈ li oqueba̱l re laj Benjamín ut ta̱cuulak toj cuan cuiˈ li xbe̱n oqueba̱l, ut toj cuan cuiˈ li oqueba̱l li cuan saˈ xuc. Ut ta̱cuulak ajcuiˈ toj cuan cuiˈ li torre re laj Hananeel ut toj cuan cuiˈ li nayatzˈeˈ cuiˈ x-uva li rey. | |
Zech | Kekchi | 14:11 | Chi ya̱l kˈaxal nabal cuiˈchic li cristian li teˈcua̱nk aran Jerusalén. Incˈaˈ chic tzˈekta̱nanbilak li tenamit aˈan xban li Dios ut ma̱ ani chic ta̱sachok ru. Teˈcua̱nk chi sa saˈ xchˈo̱leb chi ma̱cˈaˈak chic cˈoxlac. | |
Zech | Kekchi | 14:12 | Abanan li Ka̱cuaˈ tixqˈue jun nimla raylal saˈ xbe̱neb li tenamit li queˈrahobtesin re Jerusalén. Usta toj yoˈyo̱keb abanan yo̱k chi kˈa̱c lix tibeleb. Jocˈjo̱k aj chic teˈilok. Ut yo̱k ajcuiˈ chi kˈa̱c li ruˈuj rakˈeb. | |
Zech | Kekchi | 14:13 | Ut li Ka̱cuaˈ tixqˈue jun nimla xiu saˈ xbe̱neb ut incˈaˈ chic teˈxnau cˈaˈru teˈxba̱nu. Teˈxtiquib xpletinquil ribeb chi ribileb rib. | |
Zech | Kekchi | 14:14 | Eb laj Judá teˈpletik ajcuiˈ aran Jerusalén riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Ut teˈxchˈutub ru chixjunil li biomal li teˈxmakˈ chiruheb li xni̱nkal ru tenamit. Kˈaxal cuiˈchic nabal li oro, li plata, ut li cha̱bil tˈicr li teˈxxoc. | |
Zech | Kekchi | 14:15 | Li raylal li teˈxcˈul li teˈrahobtesi̱nk re li tenamit Jerusalén, teˈxcˈul ajcuiˈ lix cacua̱yeb, lix mu̱leb, ut lix camelleb, ut lix bu̱reb, joˈqueb ajcuiˈ chixjunil li xul li queˈcˈanjelac chiruheb saˈ li ple̱t. | |
Zech | Kekchi | 14:16 | Ut li joˈ qˈuial chic li teˈcolekˈ nak teˈpletik riqˈuineb laj Jerusalén, rajlal chihab teˈxic aran Jerusalén chixlokˈoninquil li tzˈakal Rey, li nimajcual Dios. Ut aran teˈxyi̱b li cocˈ muheba̱l re nak teˈxba̱nu li ninkˈe re xbantioxinquil chiru li Ka̱cuaˈ nak queˈcoleˈ. | |
Zech | Kekchi | 14:17 | Ut li joˈ qˈuialeb li incˈaˈ teˈxic aran Jerusalén chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ Dios li tzˈakal Rey, li Ka̱cuaˈ incˈaˈ tixqˈue li hab saˈ xbe̱n li racui̱mkeb. | |
Zech | Kekchi | 14:18 | Ut cui eb laj Egipto incˈaˈ teˈxic aran Jerusalén chi lokˈoni̱nc rajlal chihab saˈ li ninkˈe aˈan, li Ka̱cuaˈ Dios tixqˈue ajcuiˈ raylal saˈ xbe̱neb joˈ nak quixqˈue raylal saˈ xbe̱neb li xni̱nkal ru tenamit ut incˈaˈ tixqˈue li hab saˈ xbe̱n li racui̱mkeb. | |
Zech | Kekchi | 14:19 | Aˈan aˈin li tojba ma̱c li tixqˈue li Ka̱cuaˈ Dios saˈ xbe̱neb laj Egipto joˈqueb ajcuiˈ li xni̱nkal ru tenamit cui incˈaˈ nequeˈxic Jerusalén chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ Dios saˈ li ninkˈe li na-uxman rajlal chihab saˈ eb li cocˈ muheba̱l. | |
Zech | Kekchi | 14:20 | Saˈ eb li cutan aˈan chixjunil li cˈaˈak re ru kˈaxtesinbilak saˈ rukˈ li Ka̱cuaˈ. Chiru li cocˈ campanas li naqˈueman chixcux li cacua̱y tzˈi̱banbilak li a̱tin “Kˈaxtesinbil saˈ rukˈ li Ka̱cuaˈ”. Ut juntakˈe̱tak xlokˈaleb li ucˈal li nequeˈcˈanjelac saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ Dios riqˈuin xlokˈaleb li secˈ li nequeˈcˈanjelac saˈ li artal. | |
Zech | Kekchi | 14:21 | Chixjunileb li ucˈal li cuanqueb Jerusalén, joˈ ajcuiˈ li cuanqueb Judá, kˈaxtesinbilakeb chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. Ut saˈ eb li ucˈal aˈan teˈxchik li tib li teˈxmayeja li teˈcha̱lk chi mayejac. Ut saˈ eb li cutan aˈan incˈaˈ chic teˈcua̱nk laj yaconel saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |