Chapter 1
II K | Kekchi | 1:2 | Li rey Ocozías quitˈaneˈ saˈ li ventana saˈ xcaˈ tasalil li rochoch li cuan Samaria ut quixtochˈ rib. Nak nim xyajel quixye reheb lix takl: —Ayukex riqˈuin laj Baal-zebub lix dioseb laj Ecrón. Patzˈomak chak re ma tinqˈuira̱k malaj ut incˈaˈ, chan. | |
II K | Kekchi | 1:3 | Abanan jun x-ángel li Dios quia̱tinac riqˈuin li profeta Elías, Tisbe xtenamit, ut quixye re: —Ayu chixcˈulbaleb lix takl li rey ut ta̱ye reheb chi joˈcaˈin, “¿Cˈaˈut nak texxic chi patzˈoc riqˈuin laj Baal-zebub lix dioseb laj Ecrón? ¿Ma ma̱cˈaˈ ta biˈ li Dios arin Israel?” | |
II K | Kekchi | 1:4 | Ta̱ye reheb nak teˈxye re li rey nak ta̱ca̱mk ut incˈaˈ chic ta̱usa̱k, chan li ángel. Ut laj Elías quixba̱nu joˈ quiyeheˈ re xban lix ángel li Ka̱cuaˈ ut co̱. | |
II K | Kekchi | 1:5 | Ut eb li takl queˈsukˈi chak ut li rey quixye reheb: —¿Cˈaˈut nak xexsukˈi chak chi junpa̱t? chan reheb. | |
II K | Kekchi | 1:6 | Eb aˈan queˈxye: —Xkacˈul jun li cui̱nk saˈ be. Aˈan quixye ke nak tosukˈi̱k chixyebal a̱cue chi joˈcaˈin, “¿Cˈaˈut nak ta̱takla la̱ takl chi a̱tinac riqˈuin laj Baal-zebub, lix dioseb laj Ecrón? ¿Ma ma̱cˈaˈ ta biˈ li Dios arin Israel? Xban nak xabanu aˈan la̱at tatca̱mk ut incˈaˈ chic tat-usa̱k,” chan. Aˈan li naxye a̱cue li Ka̱cuaˈ, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 1:8 | Eb li takl queˈxye: —Li rakˈ yi̱banbil riqˈuin rix li xul. Ut lix cˈa̱mal xsaˈ yi̱banbil riqˈuin tzˈu̱m, chanqueb. Li rey quixye reheb: —Aˈan laj Elías nacuabi, chan. | |
II K | Kekchi | 1:9 | Tojoˈnak li rey quixtakla jun li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldado rochbeneb laje̱b roxcˈa̱l chi soldado re teˈxic chixcˈambal chak laj Elías. Li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado quixtau laj Elías chunchu saˈ xbe̱n bol. Li cui̱nk quixye re: —At xprofeta li Dios, li rey xtakla xyebal a̱cue nak tatcubek saˈ li tzu̱l aˈin ut tatxic riqˈuin, chan. | |
II K | Kekchi | 1:10 | Quixye laj Elías: —Cui la̱in tzˈakal xprofeta li Dios, chicha̱lk ta xam saˈ choxa re tatxcˈat ut re ajcuiˈ nak tixcˈateb li soldado cuanqueb a̱cuochben, chan. Saˈ junpa̱t quichal li xam ut queˈcˈat li soldado joˈ ajcuiˈ li nataklan saˈ xbe̱neb. | |
II K | Kekchi | 1:11 | Li rey quixtakla jun chic li cui̱nk li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldado rochbeneb laje̱b roxcˈa̱l chic li soldado. Queˈco̱eb riqˈuin laj Elías ut queˈxye re: —At xprofeta li Dios, li rey xtakla xyebal a̱cue nak tatcubek chi junpa̱t ut tatxic riqˈuin, chan. | |
II K | Kekchi | 1:12 | Laj Elías quixye re: —Cui ya̱l nak la̱in tzˈakal xprofeta li Dios, chicha̱lk ta xam saˈ choxa re tatxcˈat la̱at ut re ajcuiˈ nak tixcˈateb la̱ laje̱b roxcˈa̱l chi soldado, chan. Ut li xam quichal chak saˈ choxa ut queˈcˈat chixjunileb li soldado joˈ ajcuiˈ li nataklan saˈ xbe̱neb. | |
II K | Kekchi | 1:13 | Ut li rey quixtakla rox sut laje̱b roxcˈa̱l chic li soldado rochben li nataklan saˈ xbe̱neb. Queˈtakeˈ saˈ li tzu̱l. Li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado quixcuikˈib rib chiru laj Elías ut quixye re: —At xprofeta li Dios, chacuil taxak xtokˈoba̱l cuu, la̱in joˈ eb ajcuiˈ li soldado. Incˈaˈ taxak tina̱qˈue chi ca̱mc la̱in ut incˈaˈ taxak ta̱qˈueheb chi ca̱mc li laje̱b roxcˈa̱l chi soldado, li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu. | |
II K | Kekchi | 1:14 | Li jun chˈol chic li xeˈcˈulun a̱cuiqˈuin queˈcamsi̱c xban li xam li xchal chak saˈ choxa, eb li soldado joˈ eb ajcuiˈ li xeˈtaklan saˈ xbe̱neb. At Elías, ta̱cuil taxak xtokˈoba̱l ku. Incˈaˈ taxak toca̱mk la̱o, chan. | |
II K | Kekchi | 1:15 | Ut lix ángel li Ka̱cuaˈ quixye re laj Elías: —Matxucuac. Cuben ut tatxic chirixeb, chan. Joˈcan nak laj Elías quixta̱keheb li soldado ut co̱ riqˈuin li rey. | |
II K | Kekchi | 1:16 | Laj Elías quixye re li rey: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ Dios, “¿Cˈaˈut nak xatakla xpatzˈbal a̱naˈleb riqˈuin laj Baal-zebub, lix dioseb laj Ecrón? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ cuan li tzˈakal Dios arin Israel? Xapatzˈ raj re aˈan. Xban nak xatakla xpatzˈbal a̱naˈleb re laj Baal-zebub, incˈaˈ chic tatqˈuira̱k. Tatca̱mk,” chan.— | |
II K | Kekchi | 1:17 | Quicam li rey Ocozías joˈ quixye li Ka̱cuaˈ re li profeta Elías. Ut aˈ chic laj Joram li ri̱tzˈin qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj xban nak laj Ocozías ma̱ jun ralal quicuan. Laj Joram qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel nak yo̱ xcab chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Joram li ralal laj Josafat. | |
Chapter 2
II K | Kekchi | 2:1 | Quicuulac xkˈehil nak laj Elías ta̱cˈamekˈ saˈ choxa xban li Dios saˈ li ikˈ li naxsuti rib. Laj Elías rochben laj Eliseo queˈel chak saˈ li tenamit Gilgal. | |
II K | Kekchi | 2:2 | Laj Elías quixye re laj Eliseo: —Cana̱kat cuan arin la̱at, xban nak li Ka̱cuaˈ Dios xinixtakla Bet-el, chan. Abanan laj Eliseo quixye: —Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios ut saˈ a̱cˈabaˈ la̱at, la̱in ninye a̱cue nak incˈaˈ tatincanab a̱junes, chan. Ut queˈco̱eb xcaˈbichaleb Bet-el. | |
II K | Kekchi | 2:3 | Eb li profeta li cuanqueb Bet-el queˈco̱eb chixcˈulbal laj Eliseo ut queˈxye re: —¿Ma nacanau nak anakcuan li Ka̱cuaˈ ta̱risi cha̱cuu laj Elías laj tzolol a̱cue? chanqueb. Laj Eliseo quixye reheb: —Ninnau. Abanan canabomak a̱tinac, chan. | |
II K | Kekchi | 2:4 | Ut laj Elías quixye cuiˈchic re laj Eliseo: —Cana̱kat cuan arin. La̱in tento nak tinxic Jericó xban nak li Ka̱cuaˈ xinixtakla aran, chan. Laj Eliseo quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ ut saˈ a̱cˈabaˈ ajcuiˈ la̱at, la̱in ninye a̱cue nak incˈaˈ tatincanab a̱junes, chan. Ut queˈco̱eb Jericó xcaˈbichaleb. | |
II K | Kekchi | 2:5 | Eb li profeta li cuanqueb Jericó queˈel chak chixcˈulbal laj Eliseo ut queˈxye re: —¿Ma nacanau nak chiru li cutan aˈin li Ka̱cuaˈ ta̱risi cha̱cuu laj tzolol a̱cue? chanqueb. Ut laj Eliseo quixye reheb: —Ninnau, abanan canabomak a̱tinac, chan. | |
II K | Kekchi | 2:6 | Mokon chic laj Elías quixye re laj Eliseo: —Anakcuan tatcana̱k arin. Li Ka̱cuaˈ xinixtakla saˈ li nimaˈ Jordán, chan. Ut laj Eliseo quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ ut saˈ a̱cˈabaˈ ajcuiˈ la̱at, la̱in ninye a̱cue nak incˈaˈ tatincanab a̱junes, chan. Ut queˈco̱eb cuiˈchic xcaˈbichaleb toj saˈ li nimaˈ Jordán. | |
II K | Kekchi | 2:7 | Laje̱b roxcˈa̱l li profeta queˈco̱eb chirixeb toj saˈ li nimaˈ Jordán. Laj Elías ut laj Eliseo queˈxakli chire li nimaˈ ut eb li profeta queˈxakli ajcuiˈ nachˈ chiruheb. | |
II K | Kekchi | 2:8 | Ut laj Elías quirisi li tˈicr li cuan chirix. Quixbas ru ut chiru aˈan quixsacˈ li haˈ. Ut li nimaˈ quixjach rib. Laj Elías ut laj Eliseo queˈnumeˈ junpacˈal li nimaˈ ut chaki li chˈochˈ li queˈnumeˈ cuiˈ. | |
II K | Kekchi | 2:9 | Nak cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán, laj Elías quixye re laj Eliseo: —Ye cue cˈaˈru ta̱cuaj tinqˈue a̱cue nak toj ma̱jiˈ nincˈameˈ xban li Ka̱cuaˈ, chan. Ut laj Eliseo quixye re: —Chiqˈuehekˈ taxak cue la̱ cuanquilal. Nacuaj raj xcˈulbal cuib sut li cuanquilal li cuan a̱cuiqˈuin, chan. Ut laj Elías quixye re: | |
II K | Kekchi | 2:10 | —Chˈaˈaj xsumenquil xqˈuebal li cˈaˈru xatzˈa̱ma. Abanan cui la̱at ta̱ru̱k ta̱cuil nak tincˈamekˈ ta̱cˈul li cˈaˈru xatzˈa̱ma. Cui ut incˈaˈ ta̱ru̱k ta̱cuil, incˈaˈ ajcuiˈ ta̱cˈul li cˈaˈru xatzˈa̱ma, chan. | |
II K | Kekchi | 2:11 | Yo̱queb chi xic ut yo̱queb chi a̱tinac chi ribileb rib. Saˈ junpa̱t quichal jun li carruaje chanchan xam ut quelonbil xbaneb li cacua̱y chanchaneb xam. Li carruaje quinumeˈ saˈ xyiheb ut laj Elías quicˈameˈ saˈ choxa saˈ jun li ikˈ yo̱ chixsutinquil rib. | |
II K | Kekchi | 2:12 | Laj Eliseo quiril li quicˈulman ut quixjap re chi cau ut quixye: —At inyucuaˈ, at inyucuaˈ, at Elías, la̱at chanchanat li kayucuaˈ, la̱o aj Israel, chan. Ut incˈaˈ chic quiril ru laj Elías. Xban xrahil xchˈo̱l laj Eliseo quixchap li rakˈ li cuan chirix ut quixpej. Cuib jachal qui-el. | |
II K | Kekchi | 2:13 | Chirix aˈan quixxoc lix tˈicr laj Elías li quitˈaneˈ chiru ut co̱ cuiˈchic chire li nimaˈ Jordán. | |
II K | Kekchi | 2:14 | Quixsacˈ li haˈ riqˈuin lix tˈicr laj Elías ut quixye: —¿Bar cuan li Ka̱cuaˈ lix Dios laj Elías? chan. Nak ac xsacˈ li haˈ riqˈuin lix tˈicr laj Elías, li haˈ quixjach rib ut laj Eliseo quinumeˈ jun pacˈal li nimaˈ. | |
II K | Kekchi | 2:15 | Nak qui-ileˈ xbaneb li profeta li cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ saˈ li tenamit Jericó, eb aˈan queˈxye: —Li cuanquilal li quiqˈueheˈ re laj Elías xqˈueheˈ re laj Eliseo, chanqueb. Queˈco̱eb chixcˈulbal laj Eliseo ut queˈxcuikˈib ribeb chiru. | |
II K | Kekchi | 2:16 | Queˈxye re: —La̱o cuanco laje̱b roxcˈa̱l ut cau kib. La̱o toxic chixsicˈbal li profeta Elías, laj tzolol a̱cue. Ma̱re quicˈameˈ xban lix musikˈ li Ka̱cuaˈ, ut ma̱re quitzˈekeˈ toj saˈ junak tzu̱l malaj ut saˈ junak ru takˈa, chanqueb. Abanan laj Eliseo quixye reheb: —Ma̱ ani ta̱xic, chan. | |
II K | Kekchi | 2:17 | Queˈxpuersi laj Eliseo toj retal quixcanabeb chi xic chixsicˈbal li profeta Elías. Eb li laje̱b roxcˈa̱l chi profeta queˈco̱eb chixsicˈbal. Oxib cutan queˈxsicˈ, abanan ma̱ bar queˈxtau. | |
II K | Kekchi | 2:18 | Eb aˈan queˈsukˈi cuiˈchic Jericó riqˈuin laj Eliseo. Ut laj Eliseo quixye reheb: —La̱in xinye e̱re nak incˈaˈ texxic, chan. | |
II K | Kekchi | 2:19 | Eb li cuanqueb saˈ li tenamit Jericó queˈxye re laj Eliseo: —At xprofeta li Dios, li katenamit cha̱bil joˈ yo̱cat chirilbal. Caˈaj cuiˈ li haˈ incˈaˈ us. Ut incˈaˈ na-el li acui̱mk saˈ li chˈochˈ aˈin, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 2:20 | Li profeta Eliseo quixye reheb: —Qˈuehomak li atzˈam saˈ junak secˈ toj acˈ ut cˈamomak chak cue, chan. Ut queˈxba̱nu joˈ quiyeheˈ reheb. | |
II K | Kekchi | 2:21 | Nak queˈxqˈue li secˈ re, laj Eliseo quixcˈam cuan cuiˈ li yuˈam haˈ. Quixcut li atzˈam saˈ li haˈ ut quixye: —Li Ka̱cuaˈ Dios quixye chi joˈcaˈin, “La̱in xinban li haˈ aˈin. Ma̱cˈaˈ chic xyajel. Incˈaˈ chic teˈca̱mk li teˈucˈak re li haˈ aˈin, ut eb li yaj aj ixk teˈyoˈla̱k chic lix cˈulaˈaleb,” chan.— | |
II K | Kekchi | 2:23 | Chirix aˈan laj Eliseo qui-el Jericó ut co̱ toj Bet-el Ut nak yo̱ chi xic, eb li sa̱j al queˈel saˈ li tenamit ut queˈxhob li profeta Eliseo ut queˈxye: —Ayu la̱at, at tˈuruˈ saˈ a̱jolom, ayu la̱at at tˈuruˈ saˈ a̱jolom, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 2:24 | Li profeta Eliseo quixsukˈisi rib ut quirileb. Ut saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios quixtzˈa̱ma ma̱usilal saˈ xbe̱neb. Ut cuib li joskˈ aj xul oso xcˈabaˈ queˈel saˈ li qˈuicheˈ ut queˈxcamsiheb cuib roxcˈa̱l li sa̱j al. Pedasinbil queˈxba̱nu reheb. | |
Chapter 3
II K | Kekchi | 3:1 | Nak yo̱ cuakxaklaju chihab roquic laj Josafat chokˈ xreyeb laj Judá, laj Joram li ralal laj Acab qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel aran Samaria. Cablaju chihab quicuan saˈ xcuanquil. | |
II K | Kekchi | 3:2 | Laj Joram quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ, abanan incˈaˈ quinumta lix ma̱usilal joˈ lix ma̱usilal lix naˈ xyucuaˈ. Laj Joram quixjor li pec li nequeˈxlokˈoni cuiˈ laj Baal, li quixyi̱b lix yucuaˈ junxil. | |
II K | Kekchi | 3:3 | Abanan laj Joram quixba̱nu li ma̱usilal joˈ quixba̱nu laj Jeroboam li ralal laj Nabat, li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc. Ut laj Joram incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. | |
II K | Kekchi | 3:4 | Laj Mesa, lix reyeb laj Moab, aˈan aj qˈuiresihom carner. Ut rajlal chihab tento nak naxqˈue jun ciento mil (100,000) chi carner toj sa̱j re lix reyeb laj Israel. Ut naxqˈue ajcuiˈ jun ciento mil li carner li ma̱jiˈ besbileb rix. | |
II K | Kekchi | 3:5 | Abanan nak quicam li rey Acab, laj Mesa lix reyeb laj Moab incˈaˈ chic quiraj xqˈuebal li carner li tento xqˈuebal re lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 3:6 | Joˈcan nak li rey Joram qui-el aran Samaria ut quixchˈutubeb ru li soldados li cuanqueb saˈ xcue̱nt Israel. | |
II K | Kekchi | 3:7 | Quixtakla resil riqˈuin lix reyeb laj Judá. Quixye re: —Lix reyeb laj Moab quixkˈetkˈeti rib chicuu. ¿Ma ta̱cuaj tina̱tenkˈa chi pletic riqˈuin? chan. Ut lix reyeb laj Judá quixye re: —Tatintenkˈa chi pletic riqˈuineb laj Moab. Eb lin soldado ut eb lin cacua̱y cuanqueb cha̱tenkˈanquil. | |
II K | Kekchi | 3:8 | ¿Bar cuan li be takacˈam nak toxic chi pletic riqˈuineb? chan. Ut laj Joram quixye: —Takacˈam li be li nanumeˈ saˈ li chaki chˈochˈ aran Edom, chan. | |
II K | Kekchi | 3:9 | Joˈcan nak queˈco̱eb chi pletic li rey Joram rochbeneb lix reyeb laj Judá ut lix reyeb laj Edom. Xban nak toj saˈ li chaki chˈochˈ queˈxqˈue chak kˈo̱t, joˈcan nak queˈbay cuukub cutan aran. Ut qui-osoˈ rucˈaheb li soldado, joˈ ajcuiˈ rucˈaheb li xul. | |
II K | Kekchi | 3:10 | Li rey Joram, lix reyeb laj Israel, quixye: —La̱o li oxibo chi rey to-osokˈ. Li Ka̱cuaˈ xoxkˈaxtesi saˈ rukˈ lix reyeb laj Moab, chan. | |
II K | Kekchi | 3:11 | Abanan li rey Josafat quixye: —¿Ma ma̱cˈaˈ junak xprofeta li Dios arin re nak tixtzˈa̱ma chiru li Dios cˈaˈru us takaba̱nu? chan. Jun li cui̱nk li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldado laj Israel quixye: —Cuan arin laj Eliseo, li ralal laj Safat. Laj Eliseo quicˈanjelac chiru li profeta Elías, chan. | |
II K | Kekchi | 3:12 | Li rey Josafat quixye: —Laj Eliseo tixye ke cˈaˈru tixye li Dios, chan. Joˈcan nak li oxib chi rey queˈco̱eb chi a̱tinac riqˈuin li profeta. | |
II K | Kekchi | 3:13 | Abanan laj Eliseo quixye re lix reyeb laj Israel: —¿Cˈaˈ aj e nak texintenkˈa la̱in? Ayukex. Patzˈomak e̱naˈleb riqˈuineb li profeta li queˈcˈanjelac chiru le̱ naˈ e̱yucuaˈ, chan. Li rey Joram quixye re: —Incˈaˈ naru toxic riqˈuineb aˈan. Aˈ li Ka̱cuaˈ Dios, aˈan xchˈutuban ku la̱o li oxib chi rey re toxkˈaxtesi saˈ rukˈeb laj Moab, chan. | |
II K | Kekchi | 3:14 | Li profeta Eliseo quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios li nincˈanjela ru, la̱in ninye e̱re cui ta incˈaˈ ninqˈue saˈ xnakˈ cuu li rey Josafat li cuan e̱rochben incˈaˈ raj tina̱tinak e̱riqˈuin chi moco texintenkˈa. | |
II K | Kekchi | 3:15 | Anakcuan cˈamomak chak cuiqˈuin junak cui̱nk nachˈeˈoc arpa, chan. Ut nak li cui̱nk yo̱ chi cuajbac, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Eliseo ut quixye re cˈaˈru teˈxba̱nu. | |
II K | Kekchi | 3:16 | Ut laj Eliseo quixye reheb: —Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ e̱re: Te̱bec nabal li rok haˈ saˈ li ru takˈa aˈin. | |
II K | Kekchi | 3:17 | Usta incˈaˈ tixqˈue hab ut usta incˈaˈ ta̱numekˈ li ikˈ saˈ li naˈajej aˈin, abanan li rok haˈ teˈnujak chi haˈ. Ut la̱ex ta̱cua̱nk chi tzˈakal le̱ haˈ, joˈ ajcuiˈ reheb le̱ xul. | |
II K | Kekchi | 3:18 | Moco chˈaˈaj ta chiru li Ka̱cuaˈ xba̱nunquil aˈin. Ut tixkˈaxtesiheb ajcuiˈ laj Moab saˈ e̱rukˈ. | |
II K | Kekchi | 3:19 | La̱ex tex-e̱chani̱nk re chixjunileb li tenamit li chˈinaˈus ut yi̱banbil chi cha̱bil. Talaje̱yocˈ chixjunil li cha̱bil cheˈ. Te̱butˈeb li yuˈam haˈ. Ut telaje̱tu̱b li pec saˈ li cha̱bil chˈochˈ re xpoˈbal, chan laj Eliseo. | |
II K | Kekchi | 3:20 | Cuulajak chic saˈ x-o̱ril li mayejac, yo̱ chak chi be̱c rok li haˈ saˈ xjayal Edom ut quinujac chi haˈ li naˈajej aˈin. | |
II K | Kekchi | 3:21 | Eb laj Moab queˈrabi resil nak eb li oxib chi rey queˈchal chi pletic riqˈuineb. Joˈcan nak chixjunileb li cui̱nk, joˈ ti̱x joˈ cocˈ, li queˈxcuy xcˈambal lix chˈi̱chˈ re pletic queˈxchˈutub ribeb saˈ li nuba̱l chi pletic. | |
II K | Kekchi | 3:22 | Cuulajak chic nak queˈcuacli, yo̱ chi iloc li sakˈe. Ut li haˈ cak cak quicˈutun xban li sakˈe. Chanchan quicˈ. | |
II K | Kekchi | 3:23 | Saˈ xchˈo̱leb laj Moab nak tzˈakal quicˈ. Queˈxye chi ribileb rib: —Quicˈ aˈan. Eb li oxib chi rey queˈxcamsi ribeb. Yoˈkeb anakcuan ut take̱chani li cˈaˈru reheb, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 3:24 | Nak eb laj Moab queˈcuulac cuan cuiˈ lix muheba̱leb laj Israel, eb laj Israel queˈxtiquib pletic riqˈuineb toj retal queˈe̱lelic laj Moab. Abanan eb laj Israel queˈxta̱keheb ut queˈxcamsiheb. | |
II K | Kekchi | 3:25 | Ut queˈxsach ruheb lix naˈajeb. Nak queˈnumeˈ cuan cuiˈ li racui̱mkeb, eb laj Israel quilajeˈxtu̱b li pec toj retal queˈxpoˈi chixjunil lix naˈajeb li racui̱mkeb. Ut queˈxbutˈ eb li yuˈam haˈ. Ut quilajeˈxtˈan eb li cha̱bil cheˈ. Caˈaj cuiˈ li nimla tenamit Kir-hareset quicana. Eb li cui̱nk li nequeˈcutuc riqˈuin rantˈin queˈxsuti li tenamit aˈan, ut queˈxcut chi pec toj retal queˈxsach ru. | |
II K | Kekchi | 3:26 | Nak lix reyeb laj Moab quixqˈue retal nak incˈaˈ quire̱chani li ple̱t, quixcˈam chirix cuukub ciento li soldado li nequeˈpletic riqˈuin chˈi̱chˈ re teˈxic chi pletic riqˈuin lix reyeb laj Edom. Abanan incˈaˈ ajcuiˈ queˈru. | |
Chapter 4
II K | Kekchi | 4:1 | Cuan jun li ixk quicam xbe̱lom. Lix be̱lom, aˈan profeta nak quicuan. Li ixk quicuulac riqˈuin li profeta Eliseo ut quixye re: —Ka̱cuaˈ, lin be̱lom quicam. La̱at nacanau nak aˈan quixxucua ru li Dios. Abanan cuan xcˈas. Ut li cui̱nk li cuan cuiˈ lix cˈas yo̱ chixpatzˈbal li kacˈas. Aˈan ta̱raj xcˈambaleb lin yum cuib chokˈ xmo̱s chokˈ re̱kaj li kacˈas, chan. | |
II K | Kekchi | 4:2 | Quichakˈoc laj Eliseo ut quixye re: —¿Cˈaˈru ta̱ru̱k tinba̱nu re nak tatintenkˈa? ¿Cˈaˈru cuan a̱cue saˈ la̱ cuochoch? chan. Ut li ixk quixye: —Ma̱cˈaˈ cuan cue. Jun chˈina cuc ajcuiˈ chi aceite cuan cuiqˈuin, chan. | |
II K | Kekchi | 4:3 | Laj Eliseo quixye re: —Ayu riqˈuineb chixjunileb la̱ cuechcabal ut ta̱toˈoni nabalak li cuc yamyo xsaˈ. | |
II K | Kekchi | 4:4 | Tat-oc saˈ la̱ cuochoch ut ta̱tzˈap a̱cuib aran a̱cuochbeneb la̱ cocˈal. Ut ta̱nujobresiheb li cuc li xatoˈoni riqˈuin li aceite li cuan saˈ la̱ chˈina cuc. Ut nak ac xanujtesiheb li junju̱nk, ta̱qˈueheb jun pacˈal, chan laj Eliseo. | |
II K | Kekchi | 4:5 | Ut li ixk qui-el riqˈuin laj Eliseo ut co̱. Quixtzˈap rib saˈ li rochoch rochbeneb lix cocˈal. Ut qui-oc chixnujtesinquileb li cuc riqˈuin li aceite. Ut lix cocˈal yo̱queb chixnumsinquil li cuc re tixnujtesi. | |
II K | Kekchi | 4:6 | Nak ac xnujtesiheb chixjunil li cuc, quixye re jun reheb lix cocˈal: —Cˈam chak junak chic li cuc, chan re. Ut li al quixye re: —Ma̱cˈaˈ chic cuc, chan. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quixcanab e̱lc li aceite saˈ lix chˈina cuc. | |
II K | Kekchi | 4:7 | Ut li ixk co̱ cuiˈchic riqˈuin li profeta Eliseo ut quixye re cˈaˈru quicˈulman. Ut laj Eliseo quixye re: —Ayu. Cˈayi li aceite ut toj la̱ cˈas chiru lix tzˈak. Ut li joˈ qˈuial chic li ta̱elaˈa̱nk ta̱cana̱k chokˈ e̱re re xnumsinquil li cutan junju̱nk, chan. | |
II K | Kekchi | 4:8 | Saˈ jun li cutan li profeta Eliseo quinumeˈ saˈ li tenamit Sunem. Ut aran cuan jun li ixk nim xcuanquil. Li ixk aˈan quirelaji ru laj Eliseo re ta̱xic chi cuaˈac saˈ rochoch. Joˈcan nak rajlal nak nanumeˈ saˈ li tenamit aˈan, laj Eliseo naxic saˈ li rochoch li ixk chi cuaˈac. | |
II K | Kekchi | 4:9 | Ut li ixk quixye re lix be̱lom, —La̱in ninqˈue retal nak li cui̱nk li nanumeˈ rajlal chi cuaˈac kiqˈuin, aˈan jun xsantil profeta li Dios. | |
II K | Kekchi | 4:10 | La̱in nintzˈa̱ma cha̱cuu nak takayi̱b junak xnaˈaj takekˈ saˈ xbe̱n li cab. Ut takaqˈue junak cuarib chi saˈ, ut junak me̱x, junak silla ut junak lámpara. Ut aran ta̱hila̱nk li profeta nak ta̱cˈulu̱nk, chan li ixk. | |
II K | Kekchi | 4:11 | Quicuulac xkˈehil nak quinumeˈ cuiˈchic aran laj Eliseo. Qui-oc saˈ li cab aˈan ut aran quicana chi cua̱rc. | |
II K | Kekchi | 4:13 | Laj Eliseo quixye re laj Giezi: —Patzˈ re li ixk cˈaˈru ta̱ru̱k takaba̱nu re takatenkˈa chokˈ re̱kaj li usilal naxba̱nu ke. ¿Ma tina̱tinak riqˈuin li rey malaj ut li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado re nak teˈxba̱nu usilal re? chan laj Eliseo. Laj Giezi quixba̱nu li quitakla̱c cuiˈ xban laj Eliseo ut li ixk quixye re: —La̱in us cuanquin arin saˈ xya̱nkeb li cuech tenamitil, chan. | |
II K | Kekchi | 4:14 | Ut li profeta Eliseo quixye cuiˈchic re laj Giezi: —¿Cˈaˈru ta̱ru̱k tinba̱nu re xtenkˈanquil? chan. Laj Giezi quixye re: —Li ixk aˈan ma̱ jun xcocˈal cuan ut lix be̱lom, aˈan ac ti̱x chic, chan. | |
II K | Kekchi | 4:15 | Li profeta Eliseo quixye re: —Bok chak li ixk, chan. Quicuulac ut li ixk ut quixakli chire li oqueba̱l. | |
II K | Kekchi | 4:16 | Ut laj Eliseo quixye re: —Joˈcaˈin saˈ jun chihab la̱at ac cuan chic junak a̱cˈulaˈal te̱lom yo̱kat chixkˈalunquil, chan. Ut li ixk quixye re: —Ka̱cuaˈ, la̱at xprofeta li Dios. Ba̱nu usilal, mina̱balakˈi, chan. | |
II K | Kekchi | 4:17 | Abanan quicˈulman joˈ quixye li profeta Eliseo. Saˈ li chihab jun chic quiyoˈla jun xcˈulaˈal te̱lom li ixk aˈan. | |
II K | Kekchi | 4:18 | Nak ac nim chic li chˈina al co̱ saˈ cˈaleba̱l riqˈuin lix yucuaˈ bar yo̱queb cuiˈ chi sicˈoc trigo. | |
II K | Kekchi | 4:19 | Nak cuan rochben lix yucuaˈ saˈ junpa̱t quixjap re ut quixye: —¡Ra injolom! ¡Ra injolom! chan. Ut li yucuaˈbej quixye re lix mo̱s: —Cˈam li chˈina al riqˈuin lix naˈ, chan. | |
II K | Kekchi | 4:20 | Ut li mo̱s quixkˈalu li chˈina al ut quixcˈam riqˈuin lix naˈ. Lix naˈ quixkˈalu li chˈina al, ut quixchunub chi ruch raˈ toj quicuulac cuaˈleb ut quicam. | |
II K | Kekchi | 4:21 | Li naˈbej quixcˈam li chˈina camenak toj saˈ xcaˈ tasalil li cab saˈ li naˈajej li queˈxyi̱b chokˈ re li profeta ut quixyocob saˈ li cuarib. Chirix aˈan qui-el ut quixtzˈap li puerta. | |
II K | Kekchi | 4:22 | Quixbok lix be̱lom ut quixye re: —Takla junak li mo̱s chicuix ut junak li bu̱r re tinxic saˈ junpa̱t riqˈuin lix profeta li Dios. Chirix aˈan tinsukˈi̱k chak, chan. | |
II K | Kekchi | 4:23 | Lix be̱lom quixpatzˈ re: —¿Cˈaˈut nak tatxic riqˈuin li profeta anakcuan? Anakcuan moco toj xyoˈla li po chi moco hiloba̱l cutan, chan. Li rixakil quixye re: —Matcˈoxlac chirix aˈan, chan. | |
II K | Kekchi | 4:24 | Li ixk quixtakla xyi̱banquil rix li bu̱r ut quitakeˈ chirix. Quixye re li mo̱s: —La̱at tatcˈamok be chi junpa̱t ut ma̱ bar tatxakli̱k toj tinye a̱cue la̱in, chan. | |
II K | Kekchi | 4:25 | Co̱ ut li ixk riqˈuin lix profeta li Dios saˈ li tzu̱l Carmelo. Toj cuan chak chi najt nak qui-ileˈ xban lix profeta li Dios. Laj Eliseo quixye re laj Giezi lix mo̱s: —Cueˈ chak li ixk Sunem xtenamit. | |
II K | Kekchi | 4:26 | Ayu. Cˈul chak ut ta̱patzˈ re ma sa saˈ xchˈo̱l aˈan ut ma sa saˈ xchˈo̱l lix be̱lom joˈ ajcuiˈ li chˈina al, chan laj Eliseo. Li ixk quixye re laj Giezi nak saheb saˈ xchˈo̱l. | |
II K | Kekchi | 4:27 | Nak li ixk quicuulac saˈ li tzu̱l cuan cuiˈ li profeta Eliseo, quixcuikˈib rib chiru, ut quixchap li rok. Laj Giezi quirisi raj, abanan li profeta quixye re: —Canab cuan. ¿Ma incˈaˈ nacacuil nak kˈaxal ra saˈ xchˈo̱l? Ut li Ka̱cuaˈ toj ma̱jiˈ naxye cue cˈaˈru xcˈul, chan li profeta. | |
II K | Kekchi | 4:28 | Li ixk quixye re: —¿Ma xintzˈa̱ma ta biˈ incˈulaˈal a̱cue? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ xinye a̱cue nak incˈaˈ tina̱balakˈi? chan. | |
II K | Kekchi | 4:29 | Laj Eliseo quixye re laj Giezi: —Yi̱b a̱cuib ut tatxic saˈ rochoch li ixk. Cˈam lin xukˈ. Cui ani ta̱a̱tina̱nk a̱cue, ma̱sume. Ti̱c ban tatxic. Ut ta̱qˈue lin xukˈ saˈ xnakˈ ru li chˈina al, chan. | |
II K | Kekchi | 4:30 | Ut lix naˈ li chˈina al quixye re laj Eliseo: —Saˈ xcˈabaˈ li nimajcual Dios ut saˈ a̱cˈabaˈ la̱at la̱in ninye a̱cue nak incˈaˈ tinsukˈi̱k saˈ cuochoch cui la̱at incˈaˈ tatxic chirilbal lin cˈulaˈal, chan. | |
II K | Kekchi | 4:31 | Ut laj Eliseo co̱ rochben li ixk. Laj Giezi ac co̱ chi ubej. Nak quicuulac quixqˈue lix xukˈ li profeta Eliseo saˈ xnakˈ ru li chˈina al, abanan li chˈina al incˈaˈ quicˈulun xchˈo̱l. Joˈcan nak laj Giezi co̱ chixcˈulbal laj Eliseo ut quixye re nak li chˈina al incˈaˈ qui-aj ru. | |
II K | Kekchi | 4:32 | Nak quicuulac saˈ rochoch li ixk, li profeta Eliseo quixtau li chˈina al jiljo saˈ lix cuarib. Camenak chic. | |
II K | Kekchi | 4:33 | Quixtzˈap li puerta ut quicana xjunes riqˈuin li camenak. Ut quitijoc chiru li Ka̱cuaˈ Dios. | |
II K | Kekchi | 4:34 | Chirix aˈan laj Eliseo quixhupub rib saˈ xbe̱n li camenak. Quixqˈue lix tzˈu̱mal re saˈ xtzˈu̱mal re li chˈina al, joˈ ajcuiˈ li xnakˈ ru ut eb li rukˈ. Nak huphu saˈ xbe̱n, li chˈina al qui-oc chi kˈixnocˈ. | |
II K | Kekchi | 4:35 | Laj Eliseo quicuacli ut yo̱ chi be̱c saˈ li naˈajej li cuan cuiˈ li chˈina al. Aˈan quixhupub cuiˈchic rib saˈ xbe̱n. Li chˈina camenak qui-atˈisimac cuukub sut ut chirix aˈan quixte li xnakˈ ru. | |
II K | Kekchi | 4:36 | Laj Eliseo quixbok laj Giezi ut quixye re nak tixbok lix naˈ li chˈina al. Ut laj Giezi quixbok li ixk. Nak qui-oc li ixk, laj Eliseo quixye re: —Cueˈ la̱ chˈina yum, chan. | |
II K | Kekchi | 4:37 | Li naˈbej quixcut rib chi rok laj Eliseo. Chirix aˈan quixcˈam lix chˈina yum ut qui-el aran. | |
II K | Kekchi | 4:38 | Chirix aˈan laj Eliseo quisukˈi Gilgal. Saˈ eb li cutan aˈan yo̱ li cueˈej. Jun chˈu̱tal chi profeta queˈxchˈutub ribeb riqˈuin. Laj Eliseo quixye re lix mo̱s: —Qˈue li nimla ucˈal saˈ xam ut yi̱b lix tzacae̱mkeb, chan. | |
II K | Kekchi | 4:39 | Jun reheb li profeta co̱ saˈ cˈaleba̱l chixsicˈbal li ichaj re tixchik. Quixtau jun to̱n li pim cuan ru. Chanchan cˈum. Quixsicˈ nabal li ru ut quixcˈam saˈ lix tˈicr. Quixseti ut quixqˈue saˈ li ucˈal, usta incˈaˈ quixnau cˈaˈru aˈan. | |
II K | Kekchi | 4:40 | Nak quiya̱loˈ li tzacae̱mk queˈoc chi tzaca̱nc. Nak queˈxyal queˈxjap re ut queˈxye: —At xprofeta li Dios, li tzacae̱mk aˈin veneno xsaˈ, chanqueb. Ut incˈaˈ chic queˈxtzaca. | |
II K | Kekchi | 4:41 | Li profeta Eliseo quixye reheb: —Cˈamomak chak caˈchˈinak li cˈaj, chan. Nak queˈxqˈue re, quixcut saˈ li ucˈal ut quixye re lix mo̱s: —Qˈue lix tzacae̱mkeb, chan. Ut nak queˈxyal queˈxqˈue retal nak ma̱cˈaˈ re̱cˈ. Cha̱bil chic. | |
II K | Kekchi | 4:42 | Saˈ jun chic li cutan jun li cui̱nk quicuulac riqˈuin laj Eliseo. Chalenak chak saˈ li tenamit Baal-salisa. Quixcˈam junmay li caxlan cua yi̱banbil riqˈuin li xbe̱n ru li cebada ut quixcˈam ajcuiˈ li xbe̱n ru li trigo. Quixsi re laj Eliseo. Laj Eliseo quixye re lix mo̱s nak tixqˈue reheb li tenamit re teˈcuaˈak. | |
II K | Kekchi | 4:43 | Lix mo̱s quixye re: —¿Chanru nak tebinqˈue chi cuaˈac li jun ciento chi cui̱nk? ¿Ma ta̱tzˈaklok ta biˈ aˈin? chan. Abanan laj Eliseo quixye re: —Qˈueheb chi cuaˈac. Li Ka̱cuaˈ quixye cue nak teˈcuaˈak chixjunileb ut toj cuan ta̱elaˈa̱nk, chan. | |
Chapter 5
II K | Kekchi | 5:1 | Quicuan jun li cui̱nk aj Naamán xcˈabaˈ. Laj Naamán, aˈan li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado re li tenamit Siria. Lix reyeb laj Siria quixqˈue xlokˈal laj Naamán xban nak saˈ xcˈabaˈ aˈan li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb laj Siria chi numta̱c saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Laj Naamán naxnau pletic chi us ut cau rib. Abanan cuan lix yajel. Saklep rix. | |
II K | Kekchi | 5:2 | Jun sut nak queˈco̱eb chi pletic riqˈuineb laj Israel, eb laj Siria queˈxchap jun li chˈina xkaˈal ut queˈxcˈam saˈ xtenamiteb. Li xkaˈal aˈan qui-oc chokˈ xmo̱s li rixakil laj Naamán. | |
II K | Kekchi | 5:3 | Saˈ jun li cutan li xkaˈal quixye re lix patrón: —Us raj cui li ka̱cuaˈ Naamán ta̱xic riqˈuin li profeta cuan Samaria. Li profeta aˈan tixqˈuirtesi raj lix yajel, chan. | |
II K | Kekchi | 5:4 | Laj Naamán co̱ riqˈuin li rey ut quixye re chixjunil li quixye li xkaˈal li queˈxcˈam chak Israel. | |
II K | Kekchi | 5:5 | Ut li rey quixye re: —Ayu riqˈuin lix reyeb laj Israel. La̱in tintakla jun li hu cha̱cuix re ta̱qˈue re li rey aˈan, chan. Joˈcan ut nak co̱ laj Naamán. Quixcˈam laje̱b xcaˈcˈa̱l mil (30,000) chi tumin plata ut cuakib mil chi tumin oro. Ut quixcˈam ajcuiˈ laje̱b sumal li cha̱bil tˈicr. | |
II K | Kekchi | 5:6 | Ut quixcˈam ajcuiˈ li hu re lix reyeb laj Israel. Saˈ li hu naxye chi joˈcaˈin: Nak ta̱cuil li hu aˈin ta̱nau nak laj Naamán, aˈan jun li nacˈanjelac chicuu ut nim xcuanquil. Nacuaj nak ta̱qˈuirtesi li saklep chirix, chan. | |
II K | Kekchi | 5:7 | Nak lix reyeb laj Israel quiril xsaˈ li hu, quisach xchˈo̱l ut quixpej li rakˈ xban xcˈaˈux ut quixye: —¿Ma la̱in ta biˈ Dios nak tinqˈuirtesi li cui̱nk aˈin? ¿Cˈaˈut nak xtakla chak li cui̱nk aˈin cuiqˈuin re tinqˈuirtesi? ¿Ma ta̱ru̱k ta biˈ tincuisi xyuˈam junak ut tinqˈue cuiˈchic? Qˈuehomak retal. Li cui̱nk aˈan yo̱ chixsicˈbal xya̱lal chanru nak ta̱pletik cuiqˈuin, chan. | |
II K | Kekchi | 5:8 | Laj Eliseo, lix profeta li Dios, quirabi resil nak li rey quixpej li rakˈ xban li hu li quitakla̱c riqˈuin. Joˈcan nak quixtakla xyebal re li rey: —¿Cˈaˈut nak xapej la̱ cuakˈ? Takla laj Naamán cuiqˈuin. Aˈan tixqˈue retal nak cuan jun xprofeta li Dios arin Israel, chan. | |
II K | Kekchi | 5:9 | Laj Naamán co̱ rochben lix carruaje ut eb lix cacua̱y ut quixakli saˈ li oqueba̱l re li rochoch laj Eliseo. | |
II K | Kekchi | 5:10 | Ut li profeta quixtakla jun lix takl re tixye re laj Naamán nak ta̱xic chi ati̱nc cuukub sut saˈ li nimaˈ Jordán re nak ta̱qˈuira̱k lix tibel. | |
II K | Kekchi | 5:11 | Laj Naamán quisukˈi chi yo̱ xjoskˈil. Ut quixye: —Saˈ inchˈo̱l la̱in nak laj Eliseo ta̱e̱lk chak chincˈulbal. Xxakli raj chicuu ut quixya̱ba raj xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ lix Dios. Xtochˈ raj riqˈuin rukˈ lin tibel re tinqˈuira̱k. | |
II K | Kekchi | 5:12 | ¿Ma ma̱cˈaˈ ta biˈ nimaˈ aran Damasco? Cuanqueb li nimaˈ Abana ut Farfar. Eb li nimaˈ aˈan kˈaxal us chiru li nimaˈ arin Israel. La̱in xin-atin raj saˈ li nimaˈ aˈan ut quinqˈuira raj, chan. Ut cˈajoˈ xjoskˈil nak co̱. | |
II K | Kekchi | 5:13 | Abanan eb li mo̱s queˈjiloc riqˈuin laj Naamán ut queˈxye: —Chacuy li kama̱c, kacuaˈ. Cui ta li profeta xye a̱cue nak ta̱ba̱nu junak cˈaˈru chˈaˈaj xba̱nunquil, ¿ma incˈaˈ raj xaba̱nu? Aˈan moco chˈaˈaj ta xba̱nunquil. ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ ta̱sub a̱cuib saˈ li haˈ re nak tatqˈuira̱k? chanqueb. | |
II K | Kekchi | 5:14 | Joˈcan nak laj Naamán co̱ saˈ li nimaˈ Jordán ut quixsub rib cuukub sut saˈ li nimaˈ joˈ quiyeheˈ re xban lix profeta li Dios. Ut quiqˈuira. Lix tibel kˈun kˈun quicana joˈ xtibel junak sa̱j al. | |
II K | Kekchi | 5:15 | Laj Naamán qui-el saˈ li nimaˈ ut co̱ cuiˈchic saˈ rochoch li profeta Eliseo rochben chixjunileb lix mo̱s. Ut laj Naamán quixye re laj Eliseo: —Anakcuan xinqˈue retal nak ma̱cˈaˈ chic junak Dios saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. Caˈaj cuiˈ arin Israel. Joˈcan nak nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱cˈul junak la̱ ma̱tan tinsi a̱cue, chan laj Naamán. | |
II K | Kekchi | 5:16 | Laj Eliseo quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios li nincˈanjela ru, la̱in ninye a̱cue nak incˈaˈ tincˈul li cˈaˈru yo̱cat chixyechiˈinquil cue, chan. Laj Naamán quixpuersi raj chixcˈulbal, abanan laj Eliseo incˈaˈ quixcˈul. | |
II K | Kekchi | 5:17 | Ut laj Naamán quixye re: —Nintzˈa̱ma junak usilal cha̱cuu. Si chokˈ cue cuib i̱k li chˈochˈ aˈin re teˈxcˈam lin bu̱r saˈ lin tenamit xban nak chalen anakcuan incˈaˈ chic tinmayejak chiru jalanil dios chi moco tincˈat inmayej chiru. Caˈaj cuiˈ chiru li Ka̱cuaˈ li tzˈakal Dios tinmayejak. | |
II K | Kekchi | 5:18 | Chixcuyak taxak inma̱c li Ka̱cuaˈ Dios nak tinxic chirix lin rey nak ta̱xic chi lokˈoni̱nc saˈ lix templo laj Rimón lix Dios. Aˈ taxak li Dios chicuyuk inma̱c cui tincuikˈib cuib nak yo̱quin chixtenkˈanquil li rey, chan. | |
II K | Kekchi | 5:19 | Li profeta Eliseo quixye re: —Naru tatxic chi cˈojcˈo a̱chˈo̱l, chan. Ut laj Naamán qui-el riqˈuin. Toj ma̱jiˈ ajcuiˈ najt nabe̱c, | |
II K | Kekchi | 5:20 | nak laj Giezi lix mo̱s li profeta Eliseo quixye saˈ xchˈo̱l: —Lin patrón xcanab chi xic laj Naamán laj Siria chi ma̱cˈaˈ xcˈul. Incˈaˈ xcˈul li cˈaˈru xcˈam chak re tixsi re. Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios, tinxic chi junpa̱t re nak tixsi bayak cue, chan. | |
II K | Kekchi | 5:21 | Joˈcan nak laj Giezi quia̱linac chirix laj Naamán. Laj Naamán quiril nak yo̱ chi a̱linac chirix. Quixxakab lix carruaje ut quicube saˈ chˈochˈ chixcˈulbal ut quixye re: —¿Cˈaˈru xecˈul? ¿Ma us cuanquex? chan. | |
II K | Kekchi | 5:22 | Laj Giezi quixye re: —Ma̱cˈaˈ nakacˈul. Lin patrón xinixtakla chixyebal a̱cue nak xeˈcuulac riqˈuin cuibeb li profeta sa̱jeb. Xeˈchal chak saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín, li tzu̱l ru. Naxtzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱qˈue reheb oxib mil li tumin plata ut cuib sumal li tˈicr, chan. | |
II K | Kekchi | 5:23 | Laj Naamán quixye re: —Cˈul cuakib mil chi tumin plata, chan. Ut quixpuersi laj Giezi chixcˈulbal. Quixqˈue li plata saˈ cuib li bo̱ls ut quixqˈue ajcuiˈ cuib sumal li cha̱bil tˈicr. Ut laj Naamán quixtakla cuib lix mo̱s chixcanabanquil. Queˈco̱eb chi ubej chiru laj Giezi. | |
II K | Kekchi | 5:24 | Nak queˈcuulac saˈ xbe̱n li bol, laj Giezi quixchap li cuib bo̱ls chi tumin joˈ ajcuiˈ li tˈicr ut quixcˈam saˈ rochoch chi mukmu. Ut quixsukˈisiheb cuiˈchic lix mo̱s laj Naamán. | |
II K | Kekchi | 5:25 | Chirix aˈan laj Giezi co̱ cuiˈchic riqˈuin lix patrón ut lix patrón quixye re: —¿Bar xatcuulac chak? chan. Laj Giezi quixye: —Ma̱ bar nincuulac, chan. | |
II K | Kekchi | 5:26 | Laj Eliseo quixye re: —¿Ma incˈaˈ ta biˈ ninnau nak laj Naamán x-el saˈ lix carruaje cha̱cˈulbal? Anakcuan ma̱cuaˈ xkˈehil xcˈulbal li tumin ut li cha̱bil tˈicr, chi moco lix naˈaj li acui̱mk uva ut olivo, chi moco li carner ut li cuacax, chi moco li mo̱s. | |
Chapter 6
II K | Kekchi | 6:1 | Saˈ jun li cutan li jun chˈu̱tal chi profeta queˈxye re laj Eliseo: —¡Qˈue retal! Li naˈajej li cuanco cuiˈ a̱cuochben caˈchˈin ut latzˈ. | |
II K | Kekchi | 6:2 | Qˈue kalese̱ns chi xic cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán re nak chikaju̱nkal takatˈan ju̱nkak kacheˈ ut takayi̱b jun li naˈajej re tocua̱nk cuiˈ, chanqueb. Ut laj Eliseo quixye: —Naru nequexxic, chan. | |
II K | Kekchi | 6:3 | Jun reheb quixtzˈa̱ma chiru nak ta̱xic rochbeneb. Quixcˈul xchˈo̱l laj Eliseo nak ta̱xic. | |
II K | Kekchi | 6:4 | Joˈcan nak li profeta Eliseo co̱ chirixeb. Nak queˈcuulac cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán, queˈoc chixyocˈbal li cheˈ. | |
II K | Kekchi | 6:5 | Nak yo̱ chixtˈanbal jun li cheˈ jun li cui̱nk, quitobeˈ lix ma̱l ut quitˈaneˈ saˈ li haˈ. Li cui̱nk quixjap re ut quixye: —At tzolonel, li ma̱l aˈan xintoˈoni. Moco cue ta, chan. | |
II K | Kekchi | 6:6 | Li profeta Eliseo quixye re: —¿Bar xtˈaneˈ cha̱cuu? chan. Li cui̱nk quixcˈut chiru bar quitˈaneˈ cuiˈ li ma̱l. Li profeta quixyocˈ jun li rukˈ cheˈ, ut quixcut saˈ li nimaˈ. Ut li ma̱l quitakeˈ chak saˈ xbe̱n haˈ. | |
II K | Kekchi | 6:7 | Ut laj Eliseo quixye re li cui̱nk: —Chap chak la̱ ma̱l, chan. Ut li cui̱nk quixchap chak lix ma̱l. | |
II K | Kekchi | 6:8 | Lix reyeb laj Siria yo̱ chi pletic riqˈuineb laj Israel. Quixchˈutub ruheb lix soldados ut quixye reheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb bar teˈxyi̱b lix muheba̱leb li soldado. | |
II K | Kekchi | 6:9 | Abanan lix profeta li Dios quixtakla xyebal re lix reyeb laj Israel nak incˈaˈ teˈnumekˈ saˈ li naˈajej aˈan xban nak yo̱queb chi xic aran li soldado aj Siria re teˈpletik riqˈuineb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 6:10 | Li rey re Israel quixtaklaheb lix takl saˈ li naˈajej li quixye li profeta li cuanqueb cuiˈ chi ramoc laj Siria. Quixye reheb nak teˈxba̱nu cue̱nt. Joˈcaˈin nak queˈxcol ribeb nabal sut chiruheb li soldado aj Siria. | |
II K | Kekchi | 6:11 | Cˈajoˈ nak qui-oc xcˈaˈux lix reyeb laj Siria. Ut quixbokeb riqˈuin chixjunil li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb lix soldado ut quixye reheb: —¿Ani e̱re la̱ex yo̱ chi oque̱nc chirix lix reyeb laj Israel? chan. | |
II K | Kekchi | 6:12 | Jun saˈ xya̱nkeb quixye re: —At rey, ma̱ jun ke yo̱ chi oque̱nc chirix li rey aˈan. Aran cuan li profeta Eliseo ut aˈan naxye re li rey chixjunil li nacacˈu̱b ru, usta nayeman chi mukmu saˈ la̱ cuariba̱l, chan. | |
II K | Kekchi | 6:13 | Lix reyeb laj Siria quixye reheb: —Patzˈomak bar cuan li profeta aˈan re nak ta̱ru̱k tintakla xchapbal, chan. Ut queˈxye re nak li profeta cuan aran Dotán. | |
II K | Kekchi | 6:14 | Joˈcan nak lix reyeb laj Siria quixtaklaheb lix soldado li nequeˈxic chirix cacua̱y, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈxic saˈ carruaje ut eb li nequeˈxic chi rokeb. Queˈco̱eb chiru kˈojyi̱n ut queˈxsut li tenamit Dotán. | |
II K | Kekchi | 6:15 | Cuulajak chic nak toj ekˈela, lix mo̱s lix profeta li Dios quicuacli ut co̱ chirix cab. Quixqˈue retal nak sutsu li tenamit xbaneb li soldado aj Siria. Quirileb lix cacua̱yeb ut lix carruaje. Co̱ saˈ cab ut quixye re laj Eliseo: —At Ka̱cuaˈ, ¿cˈaˈru takaba̱nu? Osocˈ ke.— | |
II K | Kekchi | 6:16 | Lix profeta li Dios quixye re: —Matxucuac. Kˈaxal nabal li teˈoque̱nk chikix la̱o chiru li teˈoque̱nk chirix eb aˈan, chan. | |
II K | Kekchi | 6:17 | Chirix aˈan li profeta quitijoc ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, at inDios, chaqˈue taxak chiril la̱ cuanquilal, chan. Ut li Dios quixsume lix tij. Nak qui-iloc saˈ li tzu̱l li mo̱s, quiril nabaleb li cuanqueb chirix cacua̱y re xam. Ut quiril ajcuiˈ nabaleb li carruaje re xam. Sutsu li naˈajej cuan cuiˈ laj Eliseo xbaneb. | |
II K | Kekchi | 6:18 | Nak ac oqueb re laj Siria chi pletic saˈ li tenamit Dotán, li profeta quitijoc ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, at inDios, cheˈmutzˈokˈ ta li xnakˈ ruheb laj Siria, chan. Ut li Ka̱cuaˈ quixsume lix tij ut quixqˈueheb chi mutzˈocˈ lix nakˈeb ru ut incˈaˈ chic queˈiloc. | |
II K | Kekchi | 6:19 | Nak incˈaˈ chic queˈiloc, li profeta co̱ riqˈuineb ut quixye: —Ma̱cuaˈ aˈin li be li yo̱quex chi xic cuiˈ, chi moco aˈin li tenamit li yo̱quex chixsicˈbal. Chine̱ta̱ke. La̱in tincˈamok be che̱ru re nak te̱tau li cui̱nk li yo̱quex chixsicˈbal, chan. Ut li profeta quixcˈameb saˈ li tenamit Samaria. | |
II K | Kekchi | 6:20 | Nak acak xeˈoc saˈ li tenamit Samaria, laj Eliseo quixye re li Dios: —At Ka̱cuaˈ, cheˈilok ta cuiˈchic lix nakˈ ru eb li cui̱nk aˈin, chan. Ut li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb cuiˈchic chi iloc. Ut queˈxqˈue retal nak cuanqueb saˈ li tenamit Samaria. | |
II K | Kekchi | 6:21 | Ut lix reyeb laj Israel quirileb laj Siria. Quixye re laj Eliseo: —At Ka̱cuaˈ, ¿ma tintakla xcamsinquileb? chan. | |
II K | Kekchi | 6:22 | Quichakˈoc li profeta ut quixye: —Incˈaˈ ta̱camsiheb. ¿Ma nacacamsiheb ta biˈ li nequeˈchapeˈ chak nak nequexxic chi pletic riqˈuin le̱ chˈi̱chˈ ut le̱ tzimaj? Chaqˈueheb ban xcua rucˈaheb ut ta̱canabeb chi sukˈi̱c riqˈuin lix reyeb, chan. | |
II K | Kekchi | 6:23 | Joˈcan nak lix reyeb laj Israel quixtakla xyi̱banquil li cha̱bil tzacae̱mk chokˈ reheb. Queˈcuaˈac ut queˈucˈac. Chirix chic aˈan li rey quixtaklaheb cuiˈchic riqˈuin li rey aran Siria. Ut li rey aˈan incˈaˈ chic quixtaklaheb lix soldado chixchˈiˈchˈiˈinquileb laj Israel saˈ lix naˈajeb. | |
II K | Kekchi | 6:24 | Mokon chic laj Ben-adad, lix reyeb laj Siria, quixchˈutubeb chixjunileb lix soldados. Queˈco̱eb chixsutbal li tenamit Samaria re teˈoc chi pletic riqˈuineb. | |
II K | Kekchi | 6:25 | Ut xban nak sutsu li tenamit qui-osoˈ lix tzacae̱mkeb saˈ chixjunil li tenamit. Queˈxterkˈusi xtzˈak chixjunil toj retal queˈxcˈayi xjolom li bu̱r chi ca̱cˈa̱l chi tumin plata. Ut o̱b chi tumin plata xtzˈak li mero libra li pim, li “xcˈot mucuy” xcˈabaˈ. | |
II K | Kekchi | 6:26 | Saˈ jun li cutan lix reyeb laj Israel yo̱ chi numecˈ saˈ xbe̱n li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit. Jun li ixk quixjap re ut quixye: —At rey, china̱tenkˈa. | |
II K | Kekchi | 6:27 | Li rey quixye re: —Cui li Ka̱cuaˈ Dios incˈaˈ nacatxtenkˈa, ¿chanru nak tatintenkˈa la̱in? ¿Ma cuan ta biˈ intrigo ut invino re tinsi a̱cue? | |
II K | Kekchi | 6:28 | ¿Cˈaˈru xacˈul? chan li rey. Li ixk quixye re: —At rey, li ixk aˈin quixye cue, “Kacamsihak la̱ cˈulaˈal re takatiu. Ut cuulaj takacamsi lin cˈulaˈal la̱in” chan cue. | |
II K | Kekchi | 6:29 | Takachik lin cˈulaˈal ut takatiu. Anakcuan la̱in xinye re nak takacamsi li re aˈan joˈ xye cue. Abanan li ixk incˈaˈ naraj xqˈuebal. Xmuk ban chiku, chan. | |
II K | Kekchi | 6:30 | Quisach xchˈo̱l li rey nak quirabi li cˈaˈru quixye. Quixpej li rakˈ ut yo̱ chi be̱c saˈ xbe̱n li tzˈac. Ut eb li tenamit li cuanqueb chi nachˈ queˈril nak kˈes ru tˈicr li cuan chi saˈ li rakˈ. | |
II K | Kekchi | 6:31 | Li rey quixye: —Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ chicamsi̱nk cue cui chiru ajcuiˈ a cutan aˈin incˈaˈ tintakla xsetbal lix cux laj Eliseo li ralal laj Safat.— | |
II K | Kekchi | 6:32 | Li rey quixtakla lix takl chixcˈambal laj Eliseo. Laj Eliseo chunchu saˈ rochoch rochbeneb laj cˈamol be. Toj ma̱jiˈ ajcuiˈ nacuulac lix takl li rey nak laj Eliseo quixye reheb li cui̱nk: —Laj camsinel xtakla chak lix takl chixsetbal lin cux. Nak ta̱cˈulu̱nk te̱tzˈap li puerta chiru ut me̱rocsi. Yo̱ ajcuiˈ chak li rey chi cha̱lc chirix, chan. | |
Chapter 7
II K | Kekchi | 7:1 | Laj Eliseo quixye re: —Abiomak li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ. Cuulaj saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈin che̱junilex ta̱ru̱k texlokˈok saˈ li oqueba̱l re Samaria. Te̱lokˈ cuukub litro li cˈaj riqˈuin yal jun chi tumin plata ut te̱lokˈ ajcuiˈ oˈlaju litro li cebada riqˈuin yal jun chi tumin plata, chan. | |
II K | Kekchi | 7:2 | Li cui̱nk li natenkˈan re li rey quixye re laj Eliseo: —Usta li Ka̱cuaˈ Dios naxtakla chak saˈ choxa li cebada chi nabal, ma̱ jaruj ta̱cˈulma̱nk joˈ xaye, chan. Ut laj Eliseo quixye re: —La̱at ta̱cuil nak ta̱cˈulma̱nk joˈ xinye. Abanan la̱at incˈaˈ ta̱tzaca li tzacae̱mk aˈan, chan. | |
II K | Kekchi | 7:3 | Cuanqueb ca̱hib li cui̱nk saklep rixeb chire li oqueba̱l re li tenamit. Queˈxye chi ribileb rib: —¿Cˈaˈut nak cuanco arin roybeninquil kacamic? | |
II K | Kekchi | 7:4 | Ma̱cˈaˈ rajbal nak to-oc saˈ li tenamit. Toca̱mk xban cueˈej. Abanan cui tocana̱k arin toca̱mk ajcuiˈ. Toxic saˈ lix naˈajeb li soldado aj Siria. Cui eb aˈan incˈaˈ toeˈxcamsi, us. Cui ut toeˈxcamsi toca̱mk, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 7:5 | Nak ac oc re li kˈojyi̱n queˈco̱eb saˈ li naˈajej li cuanqueb cuiˈ lix muheba̱leb laj Siria. Nak queˈcuulac eb laj Siria ma̱ aniheb chic saˈ lix muheba̱leb. | |
II K | Kekchi | 7:6 | Li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb laj Siria chirabinquil jun li choki̱nc. Chanchan xya̱b li carruaje ut li cacua̱y nak yo̱queb chi cha̱lc nabaleb li soldado. Saˈ xchˈo̱leb laj Siria nak lix reyeb laj Israel queˈxjunaji ribeb riqˈuineb laj hiteo ut eb laj Egipto ut yo̱queb chi cha̱lc chi pletic riqˈuineb. | |
II K | Kekchi | 7:7 | Joˈcan nak eb laj Siria queˈe̱lelic saˈ li ecuu aˈan. Queˈxcanab lix muheba̱leb, lix cacua̱yeb ut eb lix bu̱reb. Queˈcana lix muheba̱leb joˈ nak cuan ut queˈe̱lelic re nak teˈxcol rix lix yuˈameb. | |
II K | Kekchi | 7:8 | Eb li cui̱nk saklep rixeb queˈcuulac cuanqueb cuiˈ lix muheba̱leb laj Siria. Queˈoc chi saˈ jun li muheba̱l ut queˈcuaˈac ut queˈucˈac. Queˈxxoc li plata, li oro ut li tˈicr li queˈxtau saˈ li muheba̱l ut queˈco̱eb ut queˈxmuk. Queˈsukˈi cuiˈchic xcaˈ sut saˈ li naˈajej li xeˈcuan cuiˈ laj Siria ut queˈoc saˈ jun chic li muheba̱l. Queˈxxoc li cˈaˈru cuan aran ut queˈco̱eb cuiˈchic chixmukbal. | |
II K | Kekchi | 7:9 | Chirix aˈan queˈxye chi ribileb rib: —Incˈaˈ us yo̱co chixba̱nunquil. Cha̱bil esilal li xkatau. Tento nak takaye ajcuiˈ reheb li kech tenamitil. Cui takoybeni toj cuulaj, teˈxye nak xoma̱cob chiruheb. Toxic saˈ tenamit ut takaye resil saˈ li rochoch li rey, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 7:10 | Joˈcan nak queˈel saˈ li naˈajej li cuanqueb cuiˈ lix muheba̱leb laj Siria ut queˈco̱eb saˈ li tenamit Samaria. Nak queˈcuulac saˈ li oqueba̱l re li tenamit, queˈxjap reheb chixbokbaleb li soldado li yo̱queb chi cˈacˈale̱nc. Queˈxye reheb: —La̱o xocuulac chak saˈ lix muheba̱leb laj Siria. Ma̱ aniheb chic aran. Ma̱ ani na-ecˈan aran. Eb lix cacua̱y ut eb lix bu̱r bacˈbo̱queb. Yi̱banbil ajcuiˈ lix muheba̱leb xeˈcana, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 7:11 | Eb li soldado li yo̱queb chi cˈacˈale̱nc re li oqueba̱l queˈxjap reheb chixyebal resil saˈ li palacio. | |
II K | Kekchi | 7:12 | Li rey quicuacli chak saˈ lix cuariba̱l xban nak ac kˈojyi̱n. Quixye reheb: —La̱in tinchˈolob xya̱lal e̱re li cˈaˈru yo̱queb chixcˈoxlanquil xba̱nunquil ke eb laj Siria. Eb aˈan nequeˈxnau nak ma̱cˈaˈ chic katzacae̱mk. Joˈcan nak xeˈel saˈ lix muheba̱leb ut xeˈxmuk ribeb chi nachˈ. Saˈ xchˈo̱leb aˈan nak toe̱lk saˈ li tenamit ut toeˈxchap chi yoˈyo ut teˈoc saˈ li katenamit, chan. | |
II K | Kekchi | 7:13 | Jun reheb li nequeˈtenkˈan re li rey quixye: —Katakla̱keb cuib oxibak li cui̱nk chirixeb li o̱b chi cacua̱y li xeˈcana saˈ li tenamit chirilbal chi tzˈakal cˈaˈru yo̱queb laj Siria. Cui teˈcamsi̱k, cˈaˈru xjalenquil xban nak juntakˈe̱t ajcuiˈ takacˈul chikajunilo arin saˈ li tenamit, chan. | |
II K | Kekchi | 7:14 | Joˈcan nak queˈxsicˈ ru cuib li cacua̱y ut jun li carruaje. Ut li rey quixtaklaheb li cui̱nk ut quixye reheb: —Ayukex ut toxe̱qˈue chak retal lix muheba̱leb laj Siria, chan. | |
II K | Kekchi | 7:15 | Queˈco̱eb ut queˈcuulac toj saˈ li nimaˈ Jordán. Ut queˈxqˈue retal nak yalak bar natˈanaxin li rakˈeb ut li cˈaˈru reheb laj Siria li queˈxtzˈek nak yo̱queb chi e̱lelic. Queˈsukˈi cuiˈchic riqˈuin li rey ut queˈxye re cˈaˈru queˈril chak. | |
II K | Kekchi | 7:16 | Joˈcan nak eb laj Israel queˈel saˈ li tenamit ut queˈco̱eb saˈ lix muheba̱leb laj Siria chixxocbal chixjunil li cˈaˈru cuan reheb. Quicˈulman joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Queˈxcˈayi cuukub litro li cˈaj yal riqˈuin jun li tumin plata, ut queˈxcˈayi ajcuiˈ oˈlaju litro li cebada yal riqˈuin jun li tumin plata. | |
II K | Kekchi | 7:17 | Lix reyeb laj Israel quixqˈue li soldado li natenkˈan re chi cˈacˈale̱nc saˈ li oqueba̱l re li tenamit. Eb li tenamit queˈnumeˈ saˈ xbe̱n ut queˈxpitzˈ xsaˈ ut quicam. Quicˈulman joˈ quixye lix profeta li Ka̱cuaˈ nak quicuulac li rey riqˈuin. | |
II K | Kekchi | 7:18 | Ut quicˈulman ajcuiˈ li cˈaˈru quixye li profeta nak quixye: Saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈin cuulaj cuukub litro li cha̱bil trigo ta̱cˈayi̱k yal riqˈuin jun li tumin plata joˈ ajcuiˈ oˈlaju litro li cebada. | |
II K | Kekchi | 7:19 | Li cui̱nk li natenkˈan re li rey quixye: —Usta li Ka̱cuaˈ Dios naxtakla chak saˈ choxa li cebada chi nabal, ma̱ jaruj ta̱cˈulma̱nk joˈ xaye, chan. Ut laj Eliseo quixye re: —La̱at ta̱cuil nak ta̱cˈulma̱nk, abanan la̱at incˈaˈ ta̱tzaca li tzacae̱mk aˈan, chan. | |
Chapter 8
II K | Kekchi | 8:1 | Li profeta Eliseo quia̱tinac riqˈuin li ixk li quiqˈuirtesi̱c lix yum ut quixye re nak li Ka̱cuaˈ tixtakla li cueˈej saˈ li naˈajej aˈan chiru cuukub chihab. Quixye re nak ta̱xic chi cua̱nc saˈ jalan naˈajej. | |
II K | Kekchi | 8:2 | Li ixk quixba̱nu joˈ quiyeheˈ re. Co̱ rochbeneb li rechˈalal chi cua̱nc saˈ lix naˈajeb laj filisteo. Cuukub chihab quicuan aran. | |
II K | Kekchi | 8:3 | Nak quinumeˈ li cuukub chihab, li ixk quisukˈi cuiˈchic Israel. Co̱ riqˈuin li rey chixtzˈa̱manquil chiru nak tixqˈue cuiˈchic re li rochoch ut lix chˈochˈ. | |
II K | Kekchi | 8:4 | Li rey yo̱ chi a̱tinac riqˈuin laj Giezi, lix mo̱s li profeta Eliseo. Li rey quixye re laj Giezi nak tixserakˈi re chixjunil li sachba chˈo̱lej ut li milagros li quixba̱nu li profeta. | |
II K | Kekchi | 8:5 | Laj Giezi yo̱ chixyebal re nak li profeta quixqˈue cuiˈchic xyuˈam jun li camenak nak li ixk quicuulac riqˈuin chixtzˈa̱manquil chiru nak ta̱qˈuehekˈ cuiˈchic re li rochoch ut lix chˈochˈ. Laj Giezi quixye: —At rey, aˈan aˈin li ixk li quiqˈueheˈ cuiˈchic xyuˈam lix yum xban li profeta. Ut aˈan aˈin li al li quiyoˈobtesi̱c, chan. | |
II K | Kekchi | 8:6 | Li rey quixye re li ixk nak tixserakˈi re chixjunil li quicˈulman. Li ixk quixba̱nu joˈ quixye li rey. Chirix aˈan li rey quixye re jun li cui̱nk li natenkˈan re nak tixtenkˈa li ixk. Quixye re: —Ta̱kˈaxtesi re li ixk chixjunil li quicuan re junxil ut ta̱qˈue ajcuiˈ re lix tzˈak li acui̱mk li qui-el saˈ lix naˈaj chiru li cuukub chihab nak ma̱ ani, chan. | |
II K | Kekchi | 8:7 | Chirix aˈan li profeta Eliseo co̱ saˈ li tenamit Damasco. Laj Ben-adad, lix reyeb laj Siria yaj. Quiyeheˈ resil re nak cuan li profeta Eliseo aran Damasco. | |
II K | Kekchi | 8:8 | Li rey quixye re laj Hazael: —Ayu riqˈuin lix profeta li Dios ut ta̱cˈam junak xma̱tan. Ta̱ye re nak ta̱tijok ut tixpatzˈ re lix Dios ma ta̱numekˈ li yajel li cuanquin cuiˈ, chan. | |
II K | Kekchi | 8:9 | Laj Hazael co̱ riqˈuin laj Eliseo. Quixcˈam chirix caˈcˈa̱l chi camello li yo̱queb chiri̱kanquil li cˈaˈak re ru cha̱bil li na-el Damasco re tixsi re li profeta. Laj Hazael quicuulac cuan cuiˈ laj Eliseo ut quixye re: —Li rey Ben-adad li nacatxra joˈ jun yucuaˈbej, xinixtakla chixpatzˈbal a̱cue ma ta̱numekˈ li yajel li cuan cuiˈ malaj ut incˈaˈ, chan. | |
II K | Kekchi | 8:10 | Li profeta Eliseo quixye re: —Ye re nak ta̱qˈuira̱k usta li Ka̱cuaˈ xcˈut chicuu nak ta̱ca̱mk, chan. | |
II K | Kekchi | 8:11 | Li profeta Eliseo quixlema saˈ ru laj Hazael ut laj Hazael chˈiˈchˈiˈ quirecˈa. Laj Eliseo qui-oc chi ya̱bac. | |
II K | Kekchi | 8:12 | Laj Hazael quixye re: —At profeta Eliseo, ¿cˈaˈut nak yo̱cat chi ya̱bac? chan. Ut li profeta quixye re: —Yo̱quin chi ya̱bac xban nak ninnau nak la̱at tatrahobtesi̱nk reheb laj Israel. La̱at ta̱cˈat li rochocheb li teˈxcol cuiˈ ribeb. Ta̱camsiheb li sa̱j cui̱nk ut ta̱saqˈueb chiru pec li cocˈal nak ta̱camsiheb. Ut ta̱set chi chˈi̱chˈ lix saˈeb li yaj aj ixk, chan. | |
II K | Kekchi | 8:13 | Laj Hazael quixye re: —¿Chanru nak tinba̱nu chi joˈcan? La̱in ma̱cˈaˈ nin-oc cuiˈ. Chanchanin tzˈiˈ, chan. Laj Eliseo quixye re: —Li Ka̱cuaˈ xcˈutbesi chicuu nak la̱at tat-oc chokˈ xreyeb laj Siria, chan. | |
II K | Kekchi | 8:14 | Ut laj Hazael quisukˈi riqˈuin li rey Ben-adad. Nak li rey quixpatzˈ re cˈaˈru quixye li profeta Eliseo, laj Hazael quixye re: —Li profeta xye cue nak tatqˈuira̱k, chan. | |
II K | Kekchi | 8:15 | Abanan, saˈ li cutan jun chic laj Hazael quixchap jun li pimil tˈicr. Quixtzˈa saˈ haˈ ut quixqˈue saˈ xnakˈ ru li rey re ta̱tzˈap xmusikˈ toj retal quixcamsi. Ut laj Hazael qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 8:16 | Yo̱ roˈ chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Joram li ralal laj Acab nak laj Joram li ralal laj Josafat qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 8:17 | Cablaju xcaˈcˈa̱l chihab cuan re nak qui-oc chokˈ rey. Cuakxakib chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. | |
II K | Kekchi | 8:18 | Li rixakil, aˈan lix rabin laj Acab. Laj Joram quixba̱nu li ma̱usilal joˈ queˈxba̱nu chixjunileb lix reyeb laj Israel. Quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 8:19 | Abanan li Ka̱cuaˈ incˈaˈ quixsach ruheb li ralal xcˈajol laj Judá xban nak quixyechiˈi re laj David laj cˈanjel chiru nak junelic cua̱nk junak reheb li ralal xcˈajol ta̱oc chokˈ rey. | |
II K | Kekchi | 8:20 | Nak laj Joram cuan saˈ xcuanquil aran Judá, eb laj Edom queˈpletic riqˈuin. Eb laj Edom queˈrisi ribeb rubel xcuanquil ut queˈxxakab xreyeb. | |
II K | Kekchi | 8:21 | Laj Joram co̱ Zair rochbeneb chixjunileb lix carruaje. Eb laj Edom queˈxsut li tenamit. Abanan chiru li kˈojyi̱n laj Joram ut eb li nequeˈchˈeˈoc reheb lix carruaje queˈru chi e̱lelic. Ut eb li soldados queˈxjeqˈui ribeb ut queˈco̱eb saˈ rochocheb. | |
II K | Kekchi | 8:22 | Eb laj Edom queˈrisi ribeb rubel xcuanquileb laj Judá. Toj chalen anakcuan nequeˈxtakla ribeb xjuneseb. Joˈcan ajcuiˈ li tenamit Libna. Saˈ eb ajcuiˈ li cutan aˈan queˈpletic riqˈuineb laj Judá ut queˈrisi ribeb rubel xcuanquil. | |
II K | Kekchi | 8:23 | Lix comon li cˈaˈak re ru li quixba̱nu li rey Joram tzˈi̱banbil retal saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 8:24 | Li rey Joram quicam ut quimukeˈ saˈ lix tenamit li rey David bar queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ. Ut aˈ chic laj Ocozías li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj Joram. | |
II K | Kekchi | 8:25 | Yo̱ cablaju chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Joram, li ralal laj Acab, nak laj Ocozías li ralal laj Joram qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 8:26 | Cuib xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Ocozías nak qui-oc chokˈ rey. Jun chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Atalía li ri laj Omri, li quicuan chokˈ xreyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 8:27 | Laj Ocozías quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ joˈ queˈxba̱nu eb li ralal xcˈajol laj Acab xban nak laj Joram, aˈan xhiˈ laj Acab. | |
II K | Kekchi | 8:28 | Laj Ocozías lix reyeb aj Judá quixjunaji rib riqˈuin lix reyeb laj Israel re teˈxic chi pletic riqˈuin laj Hazael lix reyeb laj Siria. Lix reyeb laj Israel, aˈan laj Horam li ralal laj Acab. Queˈpletic aran Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad. Eb laj Siria queˈrocsi xyajel laj Joram. | |
Chapter 9
II K | Kekchi | 9:1 | Li profeta Eliseo quixbok jun li sa̱j cui̱nk xcomoneb li profeta li cuanqueb aran, ut quixye re: —Yi̱b a̱cuib re tatxic saˈ li naˈajej Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad ut cˈam li aceite aˈin. | |
II K | Kekchi | 9:2 | Nak tatcuulak saˈ li tenamit aˈan, ta̱sicˈ laj Jehú li ralal laj Josafat. Laj Jehú, aˈan ri laj Nimsi. Nak ta̱tau, tat-oc aran cuan cuiˈ. Ta̱cuisi saˈ xya̱nkeb li cuanqueb rochben ut ta̱cˈam xjunes saˈ jalan naˈajej. | |
II K | Kekchi | 9:3 | Nak ac cua̱nk xjunes ta̱qˈue li aceite saˈ xjolom ut ta̱ye re, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ: Anakcuan xatinxakab chokˈ xreyeb laj Israel,” chan. Nak acak xaqˈue li aceite saˈ xjolom, ta̱te li puerta ut tat-e̱lk saˈ junpa̱t. Matbay aran, chan laj Eliseo. | |
II K | Kekchi | 9:5 | Nak quicuulac saˈ li tenamit aˈan, chunchu̱queb nak quixtauheb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb li soldado. Quixye reheb: —La̱in nacuaj a̱tinac riqˈuin li nataklan xban nak cuan cˈaˈru tinye re, chan. Ut laj Jehú quichakˈoc ut quixye re: —¿Ani ke ta̱cuaj ra̱tinanquil? chan re li profeta. Ut li profeta quixye re: —At Ka̱cuaˈ, a̱cuiqˈuin la̱at tincuaj a̱tinac, chan. | |
II K | Kekchi | 9:6 | Quicuacli ut laj Jehú ut queˈoc saˈ cab xjuneseb. Ut li profeta quixqˈue li aceite saˈ xjolom ut quixye re: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nequeˈxlokˈoni eb laj Israel, “Anakcuan xatinxakab chokˈ xreyeb lin tenamit Israel. | |
II K | Kekchi | 9:7 | La̱at tatsachok ruheb li ralal xcˈajol laj Acab li nataklan saˈ a̱be̱n. Chi joˈcaˈin ta̱qˈueheb chixtojbal rix lix camiqueb lin profetas li queˈcˈanjelac chicuu li quixtakla xcamsinquil lix Jezabel. | |
II K | Kekchi | 9:8 | Ta̱camsiheb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Acab. Ta̱sacheb ru chixjunileb li cui̱nk li cuanqueb saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol. Ma̱ jun chic reheb teˈcana̱k chi yoˈyo. | |
II K | Kekchi | 9:9 | Tinsach ruheb li ralal xcˈajol laj Acab joˈ nak quinsach ruheb li ralal xcˈajol laj Jeroboam li ralal laj Nabat. Tinsach ruheb joˈ nak quinsach ruheb li ralal xcˈajol laj Baasa li ralal laj Ahías. | |
II K | Kekchi | 9:10 | Ut lix Jezabel ma̱ ani ta̱mukuk re nak ta̱ca̱mk. Tzˈiˈ ta̱cˈuxuk re saˈ li ru takˈa Jezreel”, chan.— Nak quirakeˈ chixyebal li profeta li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ, quixte li puerta ut co̱ saˈ junpa̱t. | |
II K | Kekchi | 9:11 | Laj Jehú co̱ cuiˈchic riqˈuineb li rochben ut queˈxye re: —¿Cˈaˈru xraj a̱cuiqˈuin li lo̱c aj cui̱nk aˈan? chanqueb. Laj Jehú quixye reheb: —La̱ex ac nequenau ru li cui̱nk aˈan. La̱ex nequenau chanru naa̱tinac, chan. | |
II K | Kekchi | 9:12 | Queˈxye re: —Moco ya̱l ta aˈan. La̱o incˈaˈ nakanau cˈaˈru naraj, chanqueb. Ut laj Jehú quixye reheb: —Li cui̱nk aˈan xye cue: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ Dios: La̱in xatinxakab chokˈ xreyeb laj Israel, chan laj Jehú. | |
II K | Kekchi | 9:13 | Saˈ junpa̱t queˈxcˈam chak lix tˈicreb li rech solda̱dil ut queˈxhel saˈ li gradas re nak laj Jehú ta̱xakli̱k saˈ xbe̱n ut queˈxya̱basiheb lix trompeta ut queˈxjap reheb chixyebal: —Laj Jehú, aˈan li karey, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 9:14 | Joˈcan nak laj Jehú quixcˈu̱b ru chanru nak tixcamsi li rey Joram. Laj Jehú, aˈan li ralal laj Josafat. Ut laj Josafat, aˈan li ralal laj Nimsi. Laj Joram yo̱ chixcolbal li tenamit Ramot cuan saˈ xcue̱nt Galaad chiru laj Hazael lix reyeb laj Siria. Chixjunileb li soldados aj Israel cuanqueb rochben laj Joram. | |
II K | Kekchi | 9:15 | Li rey Joram ac xsukˈi saˈ li tenamit Jezreel re ta̱qˈuira̱k xban nak quitochˈeˈ xbaneb laj Siria nak co̱ chi pletic riqˈuineb li rey Hazael. Laj Jehú quixye reheb li soldado: —Cui junaj kacˈaˈux, cheba̱nu cue̱nt nak ma̱ ani ta̱e̱lk saˈ li tenamit Ramot re teˈxic chixyebal resil reheb li cuanqueb Jezreel, chan. | |
II K | Kekchi | 9:16 | Chirix aˈan, laj Jehú quitakeˈ saˈ lix carruaje ut co̱ saˈ li tenamit Jezreel xban nak aran cuan laj Joram. Toj yaj. Laj Ocozías lix reyeb laj Judá yo̱ chirulaˈaninquil. | |
II K | Kekchi | 9:17 | Li cui̱nk li yo̱ chixcˈacˈalenquil li tenamit Jezreel cuan saˈ li cab najt xteram. Quiril nak yo̱queb chak chi cha̱lc lix soldados laj Jehú. Quixjap re chixyebal: —Cueˈqueb chak jun chˈu̱tal li soldados, chan. Li rey Joram quixye re: —Takla junak li cui̱nk chirix cacua̱y chixpatzˈbal reheb ma saˈ usilal xeˈchal, chan. | |
II K | Kekchi | 9:18 | Li cui̱nk li queˈxtakla co̱ chixcˈulbal laj Jehú ut quixye re: —Li rey ta̱raj tixnau ma saˈ usilal xatchal, chan re. Ut laj Jehú quixye re: —¿Cˈaˈru ta̱cuaj re aˈan la̱at? Qˈue a̱cuib chicuix, chan. Ut li cui̱nk quixta̱ke laj Jehú. Li cui̱nk li yo̱ chi cˈacˈale̱nc re li tenamit quixye re li rey Joram: —Li takl xcuulac riqˈuineb, abanan incˈaˈ chic xsukˈi chak, chan. | |
II K | Kekchi | 9:19 | Ut li rey Joram quixtakla jun chic lix takl chirix cacua̱y re tixpatzˈ re laj Jehú ma saˈ usilal xchal. Co̱ ut li cui̱nk. Nak quicuulac riqˈuin laj Jehú, quixye re: —Li rey Joram xtakla xpatzˈbal a̱cue ma saˈ usilal xatchal, chan. Ut laj Jehú quixye re: —¿Cˈaˈru ta̱cuaj re aˈan la̱at? Qˈue a̱cuib chicuix, chan. | |
II K | Kekchi | 9:20 | Li cui̱nk li yo̱ chi cˈacˈale̱nc saˈ li tenamit quixye re li rey Joram: —Li takl xcuulac riqˈuineb. Abanan chi moco aˈan xsukˈi chak. Li carruaje yo̱ chi cha̱lc saˈ junpa̱t. Riqˈuin aˈan nacˈutun nak ma̱re aˈan laj Jehú li ralal laj Nimsi xban nak aˈan naxberesi lix carruaje saˈ junpa̱t. Chanchan li lo̱c, chan. | |
II K | Kekchi | 9:21 | Li rey Joram quixye: —Cauresihomak lin carruaje re tinxic la̱in chixcˈulbal, chan. Nak ac xya̱loˈ li carruaje, laj Joram quitakeˈ saˈ lix carruaje ut li rey Ocozías quitakeˈ ajcuiˈ saˈ lix carruaje aˈan. Ut queˈco̱eb chixcˈulbal laj Jehú. Queˈxcˈul ribeb saˈ lix naˈaj laj Nabot, Jezreel xtenamit. | |
II K | Kekchi | 9:22 | Nak li rey Joram quiril laj Jehú quixye re: —At Jehú, ¿ma saˈ usilal xatchal? chan. Laj Jehú quixye re: —¿Chanru nak tocua̱nk saˈ usilal nak lix Jezabel la̱ naˈ toj yo̱ chixlokˈoninquileb li yi̱banbil dios ut cˈajoˈ li tu̱lac yo̱? chan. | |
II K | Kekchi | 9:23 | Laj Joram quixsukˈisi lix carruaje re ta̱e̱lelik ut quixjap re chixyebal re laj Ocozías: —¡At Ocozías, xoxbalakˈi! chan. | |
II K | Kekchi | 9:24 | Abanan laj Jehú quixti̱ca laj Joram riqˈuin lix tzimaj. Nak quixcut chi cau, lix tzimaj saˈ xyi rix laj Joram qui-oc ut quinumeˈ saˈ li ra̱m. Ut laj Joram quitˈaneˈ saˈ lix carruaje chi camenak. | |
II K | Kekchi | 9:25 | Laj Jehú quixye re laj Bidcar li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldado: —Cutumak li camenak saˈ lix chˈochˈ laj Nabot aj Jezreel. ¿Ma jultic a̱cue nak cuotz yo̱co chi xic chirix laj Acab, lix yucuaˈ laj Joram, nak li Ka̱cuaˈ Dios quixteneb li raylal aˈin saˈ xbe̱n laj Acab? | |
II K | Kekchi | 9:26 | Quixye, “Ecue̱r quicuil nak queˈcamsi̱c laj Nabot ut eb li ralal. Ninye a̱cue nak tatinqˈue chixtojbal a̱ma̱c saˈ ajcuiˈ li naˈajej aˈin. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin,” chan. Joˈcan nak cˈam li camenak ut cut aˈan saˈ lix chˈochˈ laj Nabot joˈ quixye li Ka̱cuaˈ, chan laj Jehú. | |
II K | Kekchi | 9:27 | Laj Ocozías lix reyeb laj Judá quiril li quicˈulman. Joˈcan nak quie̱lelic toj Bet-hagan. Abanan laj Jehú quixta̱ke ut quixye reheb lix soldados nak teˈxcamsi laj Ocozías. Queˈxcut chi tzimaj saˈ lix carruaje saˈ li taksi̱nc Gur li cuan chixcˈatk Ibleam. Abanan laj Ocozías co̱ toj Meguido ut aran quicam. | |
II K | Kekchi | 9:28 | Ut eb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Ocozías queˈxcˈam li camenak toj Jerusalén ut queˈxmuk saˈ lix tenamit laj David saˈ li naˈajej li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ. | |
II K | Kekchi | 9:29 | (Nak yo̱ junlaju chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Joram li ralal laj Acab, laj Ocozías qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá.) | |
II K | Kekchi | 9:30 | Chirix chic aˈan laj Jehú quisukˈi Jezreel ut lix Jezabel quirabi resil. Quixbon li ru ut quixyi̱b chi us li rismal ut quixxakab rib chi iloc saˈ ventana. | |
II K | Kekchi | 9:31 | Nak laj Jehú qui-oc saˈ li tenamit, lix Jezabel quixye re: —¿Ma saˈ usilal xatchal, at Zimri? La̱at li xacamsi la̱ rey. | |
II K | Kekchi | 9:32 | Laj Jehú qui-iloc saˈ li ventana ut quixjap re chixyebal: —¿Ani ta̱oque̱nk chicuix? chan. Cuib oxibeb li cui̱nk eunuco yo̱queb chi iloc saˈ li ventana. | |
II K | Kekchi | 9:33 | Laj Jehú quixye reheb: —Cutumak li ixk aˈan takˈa, chan. Ut queˈxcut li ixk takˈa. Quirachoc lix quiqˈuel chiru li tzˈac ut chirixeb ajcuiˈ li cacua̱y. Ut laj Jehú quixnumsiheb lix cacua̱y ut eb lix carruaje saˈ xbe̱n lix Jezabel. | |
II K | Kekchi | 9:34 | Chirix aˈan laj Jehú qui-oc saˈ li palacio ut quicuaˈac ut qui-ucˈac. Tojoˈnak quixye reheb: —Anakcuan texxic chixmukbal li ma̱us aj ixk aˈan. Te̱muk xban nak aˈan xrabin jun li rey, chan. | |
II K | Kekchi | 9:35 | Abanan nak queˈcuulac cuan cuiˈ li camenak re teˈxmuk, incˈaˈ chic queˈxtau. Caˈaj cuiˈ lix bakel lix jolom, li rok ut li rukˈ. | |
II K | Kekchi | 9:36 | Nak li cui̱nk queˈsukˈi, queˈxye re laj Jehú. Ut laj Jehú quixye: —Xcˈulman joˈ quixye li Ka̱cuaˈ Dios re li profeta Elías, Tisbe xtenamit, nak quixye, “Eb li tzˈiˈ teˈxtiu lix tibel lix Jezabel saˈ li naˈajej Jezreel.” | |
Chapter 10
II K | Kekchi | 10:1 | Laje̱b xca̱cˈa̱l (70) li ralal laj Acab cuanqueb saˈ li tenamit Samaria. Laj Jehú quixtzˈi̱baheb li hu ut quixtakla reheb li nequeˈtaklan saˈ li tenamit Jezreel ut reheb li nequeˈcˈamoc be. Quixtakla ajcuiˈ reheb li nequeˈiloc reheb li ralal laj Acab. Saˈ li hu quixye chi joˈcaˈin: | |
II K | Kekchi | 10:2 | —La̱ex li nequextaklan saˈ xbe̱neb li ralal laj Acab. La̱ex yal e̱re saˈ xbe̱neb li carruajes, li cacua̱y, li cˈaˈak re ru nacˈanjelac re pletic, joˈ ajcuiˈ li tenamit li teˈxcol cuiˈ ribeb. Nak te̱cˈul li hu aˈin, | |
II K | Kekchi | 10:3 | te̱sicˈ ru saˈ xya̱nkeb li ralal li kˈaxal ti̱c xchˈo̱l ut cha̱bil. Te̱xakab aˈan chokˈ rey chokˈ re̱kaj lix yucuaˈ. Ut texpletik re xcolbal rix, chan. | |
II K | Kekchi | 10:4 | Cˈajoˈ nak queˈxucuac eb li nequeˈtaklan. Queˈxye chi ribileb rib: —¿Ani ta cuiˈ ta̱cuyuk pletic riqˈuin laj Jehú? Chi moco li rey Joram chi moco li rey Ocozías queˈxcuy pletic riqˈuin, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 10:5 | Joˈcan nak li nataklan saˈ li palacio ut li nataklan saˈ xbe̱n li tenamit rochbeneb li nequeˈcˈamoc be ut li nequeˈiloc reheb li ralal laj Acab queˈxjunaji ribeb ut queˈxtakla resil riqˈuin laj Jehú. Queˈxye chi joˈcaˈin: —La̱o aj cˈanjel cha̱cuu. Takaba̱nu li cˈaˈru ta̱cuaj la̱at. Ma̱ ani takaxakab chokˈ karey. Ba̱nu li cˈaˈru nacacˈoxla nak us xba̱nunquil, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 10:6 | Laj Jehú quiˈtzˈi̱ba cuiˈchic xcaˈ sut riqˈuineb ut quixye chi joˈcaˈin saˈ lix hu: —Cui ya̱l nak tex-oque̱nk chicuix ut te̱ba̱nu li cˈaˈru ninye e̱re, te̱cˈameb chak cuiqˈuin lix jolomeb li ralal li rey Acab. Joˈcaˈin ho̱nal cuulaj cua̱nkex arin Jezreel, chan. Li laje̱b xca̱cˈa̱l chi ralal laj Acab cuanqueb rochbeneb li nequeˈcˈamoc be aran Samaria xban nak aˈaneb li queˈqˈuirisin reheb. | |
II K | Kekchi | 10:7 | Nak queˈxcˈul li hu li quixtakla laj Jehú, eb li nequeˈcˈamoc be aran Samaria queˈxcamsiheb li laje̱b xca̱cˈa̱l chi ralal laj Acab. Queˈxqˈue lix jolomeb saˈ chacach ut queˈxtakla Jezreel riqˈuin laj Jehú. | |
II K | Kekchi | 10:8 | Li takl quicuulac riqˈuin laj Jehú ut quixye re: —Xeˈcˈulun li xeˈcˈamoc chak re lix jolomeb li ralal li rey Acab, chan. Laj Jehú quixye re: —Qˈuehomak saˈ cuib tu̱b saˈ li oqueba̱l re li tenamit ut canabomak aran toj cuulaj, chan. | |
II K | Kekchi | 10:9 | Cuulajak chic laj Jehú co̱ saˈ li oqueba̱l re li tenamit. Quixakli chiruheb li tenamit ut quixye reheb: —La̱in xincˈu̱b ru nak xincamsi li rey Joram. La̱ex ma̱cˈaˈ e̱ma̱c. Abanan, ¿aniheb li xeˈcamsin reheb li ralal xcˈajol? | |
II K | Kekchi | 10:10 | Chenauhak nak li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ Dios chirixeb li ralal xcˈajol laj Acab ta̱cˈulma̱nk. Incˈaˈ ta̱cana̱k yal chi joˈcan. Li Ka̱cuaˈ xba̱nu anakcuan li cˈaˈru quixye re li profeta Elías, chan laj Jehú. | |
II K | Kekchi | 10:11 | Joˈcan nak laj Jehú quixtakla xcamsinquil chixjunileb li rechˈalal laj Acab, li cuanqueb Jezreel. Queˈcamsi̱c chixjunileb li nequeˈtaklan, chixjunileb li rechˈalal joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb laj tij li queˈcˈanjelac chiru laj Acab. Ma̱ jun chic reheb queˈcana chi yoˈyo. | |
II K | Kekchi | 10:12 | Laj Jehú qui-el Jezreel re ta̱xic Samaria. Quicuulac Bet-equed saˈ lix naˈajeb laj ilol xul. | |
II K | Kekchi | 10:13 | Aran quixcˈul li ralal xcˈajol laj Ocozías, li quicuan chokˈ xreyeb laj Judá. Laj Jehú quixye reheb: —¿Anihex la̱ex? chan. Queˈxye re: —La̱o ralal xcˈajol laj Ocozías. Xic ke Jezreel chirilbal lix cocˈaleb li reina Jezabel, joˈqueb ajcuiˈ li rechˈalal, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 10:14 | Laj Jehú quixye reheb li cui̱nk li yo̱queb chi ta̱ke̱nc re: —Chapomakeb chi yoˈyo, chan. Joˈcan nak queˈchapeˈ chi yoˈyo. Ut laj Jehú quixcamsiheb chi chˈi̱chˈ chixcˈatk li chamal jul cuan aran saˈ li naˈajej li nequeˈbeseˈ cuiˈ rix li carner. Cuib roxcˈa̱l chi cui̱nk li queˈcamsi̱c ut ma̱ jun chic reheb queˈcana chi yoˈyo. | |
II K | Kekchi | 10:15 | Laj Jehú qui-el saˈ li naˈajej aˈan ut co̱. Nak yo̱ chi xic, quixcˈul laj Jonadab li ralal laj Recab. Laj Jehú quixqˈue xsahil xchˈo̱l ut quixye re: —¿Ma junaj la̱ cˈaˈux cuiqˈuin? ¿Ma tat-oque̱nk chicuix? chan. Laj Jonadab quixye: —Junaj. Tin-oque̱nk cha̱cuix, chan. Laj Jehú quixye re: —Cui ya̱l nak joˈcan, qˈue la̱ cuukˈ cue, chan. Laj Jonadab quixqˈue li rukˈ re ut laj Jehú quixtenkˈa chi takecˈ saˈ li carruaje. | |
II K | Kekchi | 10:16 | Laj Jehú quixye re: —Yoˈo chicuix ut ta̱cuil chanru nak xicˈ nacuil nak incˈaˈ nequeˈxqˈue xlokˈal li Ka̱cuaˈ, chan. Ut cuotz queˈco̱eb Samaria saˈ li carruaje. | |
II K | Kekchi | 10:17 | Nak queˈcuulac Samaria, laj Jehú quixcamsiheb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Acab li joˈ qˈuial chic incˈaˈ queˈcamsi̱c. Ut ma̱ jun chic reheb queˈcana chi yoˈyo. Quicˈulman joˈ quixye li Ka̱cuaˈ re li profeta Elías. | |
II K | Kekchi | 10:18 | Chirix chic aˈan, laj Jehú quixtakla xchˈutubanquileb chixjunileb li tenamit ut quixye reheb: —Li rey Acab caˈchˈin ajcuiˈ quixlokˈoni li yi̱banbil dios aj Baal. Abanan la̱in kˈaxal cuiˈchic tinqˈue xlokˈal, chan. | |
II K | Kekchi | 10:19 | Joˈcan nak taklahomak xbokbaleb chixjunileb lix profeta laj Baal ut chixjunileb li nequeˈcˈanjelac chiru, joˈ eb ajcuiˈ laj tij. Ma̱ jun e̱re ta̱paltok chi cha̱lc xban nak la̱in xincauresi jun li cha̱bil mayej re xqˈuebal xlokˈal laj Baal. Ut li ani incˈaˈ ta̱cˈulu̱nk ta̱camsi̱k, chan. Abanan laj Jehú yo̱ chixbalakˈinquileb li tenamit. Quixba̱nu chi joˈcan re nak ta̱ru̱k tixcamsiheb chixjunileb li nequeˈlokˈonin re li yi̱banbil dios Baal. | |
II K | Kekchi | 10:20 | Laj Jehú quixtaklaheb xtakl xyebal resil nak ta̱cua̱nk jun xnimal ninkˈe re xlokˈoninquil laj Baal. Ut joˈcan qui-uxman. | |
II K | Kekchi | 10:21 | Ut quixtaklaheb ajcuiˈ lix takl chixyebal resil saˈ chixjunil li naˈajej Israel. Ut chixjunileb li nequeˈlokˈonin re laj Baal queˈco̱eb. Ma̱ jun reheb incˈaˈ quicuulac. Queˈoc saˈ li templo li nequeˈxlokˈoni cuiˈ laj Baal ut quinujac li naˈajej xban xqˈuialeb. | |
II K | Kekchi | 10:22 | Laj Jehú quixye re li naxococ re li tˈicr nak tixjeqˈui reheb chixjunil li tˈicr li nequeˈrocsi nak nequeˈcˈanjelac chiru laj Baal. | |
II K | Kekchi | 10:23 | Tojoˈnak laj Jehú qui-oc saˈ lix templo laj Baal rochben laj Jonadab li ralal laj Recab. Laj Jehú quixye reheb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Baal: —Qˈuehomak retal nak incˈaˈ teˈoc chak li nequeˈlokˈonin re li tzˈakal Dios. Caˈaj cuiˈ la̱ex li nequexlokˈonin re laj Baal naru nequexcuan arin, chan. | |
II K | Kekchi | 10:24 | Nak eb aˈan queˈoc chixqˈuebaleb lix cˈatbil mayej, laj Jehú quixxakab ca̱cˈa̱l li cui̱nk chirix li templo ut quixye reheb: —Cui nae̱lelic junak li cui̱nk aˈin che̱ru, la̱ex texcamsi̱k chokˈ re̱kaj, chan. | |
II K | Kekchi | 10:25 | Nak queˈrakeˈ chixqˈuebal lix cˈatbil mayej, laj Jehú quixye reheb li ca̱cˈa̱l chi cui̱nk: —Ocankex chi saˈ ut camsihomakeb chixjunileb. Ma̱ jun reheb te̱canab chi yoˈyo, chan. Ut eb li cui̱nk queˈxba̱nu joˈ quixye laj Jehú. Queˈoc ut queˈxcamsi riqˈuin chˈi̱chˈ chixjunileb ut queˈxqueloheb chirix cab. Chirix aˈan queˈoc toj chi saˈ lix templo laj Baal. | |
II K | Kekchi | 10:27 | Queˈxpoˈ li artal ut queˈxjucˈ lix templo laj Baal ut queˈxqˈue chokˈ xnaˈaj li cumum ut chalen anakcuan, aˈan chic lix cˈanjel li naˈajej aˈan. | |
II K | Kekchi | 10:29 | Usta quixba̱nu aˈin laj Jehú, abanan incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal li quixba̱nu li rey Jeroboam, li ralal laj Nabat, li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc. Laj Jehú incˈaˈ quirisiheb li cuacax oro, li queˈxlokˈoni aran Bet-el ut Dan. | |
II K | Kekchi | 10:30 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye re laj Jehú: —La̱at xaba̱nu li us chicuu xban nak xasach ruheb li ralal xcˈajol laj Acab joˈ xcuaj la̱in. Joˈcan nak la̱in ninye a̱cue nak jun reheb la̱ cualal a̱cˈajol teˈoc chokˈ rey toj saˈ li xca̱ tasalileb la̱ cualal a̱cˈajol. | |
II K | Kekchi | 10:31 | Abanan laj Jehú incˈaˈ quixba̱nu chi anchal xchˈo̱l li cˈaˈru naxye saˈ lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. Incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal li quixba̱nu laj Jeroboam li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 10:32 | Saˈ eb li cutan aˈan li Ka̱cuaˈ quixtiquib xcˈosbal lix naˈajeb laj Israel. Laj Hazael quinumta saˈ xbe̱neb laj Israel saˈ eb li nuba̱l re lix naˈajeb. | |
II K | Kekchi | 10:33 | Laj Hazael, lix reyeb laj Siria quixchap chokˈ reheb li naˈajej jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ xcaˈyaba̱l li na-el cuiˈ chak li sakˈe. Queˈxchap lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Gad, ut eb li ralal xcˈajol laj Rubén ut queˈxchap ajcuiˈ lix naˈajeb yi jach li ralal xcˈajol laj Manasés. Naticla saˈ li tenamit Aroer cuan cuiˈ li nimaˈ Arnón. Ut nacuulac toj Galaad ut Basán. | |
II K | Kekchi | 10:34 | Li quixba̱nu li rey Jehú riqˈuin xcacuilal xchˈo̱l, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 10:35 | Li rey Jehú quicam ut coxtau lix xeˈto̱nil xyucuaˈ ut quimukeˈ Samaria. Ut aˈ chic laj Joacaz li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
Chapter 11
II K | Kekchi | 11:1 | Nak lix Atalía lix naˈ laj Ocozías quirabi resil nak quicamsi̱c laj Ocozías, quixtakla xcamsinquil chixjunileb li ralal xcˈajol li rey Ocozías, lix yum. | |
II K | Kekchi | 11:2 | Abanan lix Josaba lix rabin li rey Joram quixcol laj Joás li ralal laj Ocozías. Quirisi saˈ xya̱nkeb li ralal laj Ocozías li oqueb re chi camsi̱c. Quixcˈam laj Joás rochben li ixk li na-iloc re ut quixmukeb saˈ jun li cuariba̱l re nak incˈaˈ teˈtaˈekˈ xban lix Atalía. Joˈcaˈin nak lix Josaba li ranab laj Ocozías quixcol laj Joás re nak incˈaˈ ta̱camsi̱k. | |
II K | Kekchi | 11:3 | Lix Josaba quixmuk laj Joás saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ ut aˈan qui-iloc re chiru cuakib chihab nak lix Atalía cuan chokˈ reina saˈ li tenamit. | |
II K | Kekchi | 11:4 | Nak yo̱ chic xcuuk chihab laj Joiada laj tij quixtakla xbokbaleb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado ut eb li capitán joˈ eb ajcuiˈ li soldado li nequeˈcˈacˈalen. Nak queˈcuulac, quirocsiheb saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Nak cuanqueb aran queˈxcˈu̱b ru cˈaˈru teˈxba̱nu ut queˈxba̱nu li juramento saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ. Tojoˈnak laj Joiada quixcˈut chiruheb laj Joás li ralal li rey Ocozías. | |
II K | Kekchi | 11:5 | Ut quixye reheb: —Te̱cauresi oxib chˈu̱tal chi soldados li teˈcˈanjelak saˈ li hiloba̱l cutan. Jun chˈu̱tal te̱qˈueheb saˈ li palacio chi cˈacˈale̱nc. | |
II K | Kekchi | 11:6 | Li jun chˈu̱tal chic te̱qˈueheb saˈ li oqueba̱l re li templo Shur xcˈabaˈ. Ut li rox chˈu̱tal te̱qˈueheb saˈ li oqueba̱l li cuan chak chirix li templo. | |
II K | Kekchi | 11:7 | Ut li cuib chˈu̱tal li incˈaˈ nequeˈcˈanjelac saˈ li hiloba̱l cutan, eb aˈan teˈcˈacˈale̱nk saˈ lix templo li Dios chixcˈacˈalenquil li rey Joás. | |
II K | Kekchi | 11:8 | Sutsu̱k e̱ban li naˈajej li cuan cuiˈ li rey. Cua̱nk saˈ le̱ rukˈ le̱ chˈi̱chˈ nak yo̱kex chixcˈacˈalenquil. Texxic chirix yalak bar ta̱xic. Li ani ta̱raj numecˈ saˈ e̱ya̱nk ta̱camsi̱k, chan. | |
II K | Kekchi | 11:9 | Ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado queˈxba̱nu joˈ quixye laj Joiada laj tij. Queˈxcˈam riqˈuin chixjunileb li soldado li nequeˈcˈacˈalen saˈ li hiloba̱l cutan, joˈ eb ajcuiˈ li incˈaˈ nequeˈcˈacˈalen saˈ li hiloba̱l cutan. | |
II K | Kekchi | 11:10 | Laj tij quixkˈaxtesi reheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado li lanza ut li chˈi̱chˈ li nequeˈxcol cuiˈ re xchˈo̱leb. Li chˈi̱chˈ aˈan, aˈan li queˈcˈanjelac re li rey David ut xocxo̱queb saˈ li templo. | |
II K | Kekchi | 11:11 | Eb li soldado queˈxtau xnaˈajeb saˈ li templo. Jun tzol queˈxqˈue rib saˈ li nim ut jun tzol chic queˈxqˈue rib saˈ li tzˈe chi xjun sutam li artal. Chixjunju̱nkaleb cuan lix chˈi̱chˈeb saˈ rukˈeb ut yo̱queb chixcˈacˈalenquil li rey. | |
II K | Kekchi | 11:12 | Nak cuanqueb saˈ xnaˈajeb li soldado, laj Joiada quirisi chak laj Joás li ralal li rey Ocozías. Quixqˈue li corona saˈ xjolom retalil nak xeˈxxakab chokˈ rey. Ut quixqˈue saˈ rukˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ li chakˈrab. Quixqˈue li aceite saˈ xjolom ut queˈxxakab chokˈ xreyeb. Queˈxpokˈpokˈi li rukˈeb ut queˈxjap re chixyebal: —¡Najt taxak chicua̱nk li karey! chanqueb. | |
II K | Kekchi | 11:13 | Lix Atalía quirabi nak yo̱queb chixjapbal reheb li yo̱queb chi cˈacˈale̱nc joˈ eb ajcuiˈ li tenamit. Co̱ saˈ junpa̱t saˈ li templo ut qui-oc saˈ xya̱nkeb li tenamit. | |
II K | Kekchi | 11:14 | Quiril li rey xakxo chixcˈatk li rokechal li templo li cuan saˈ li oqueba̱l joˈ cˈaynakeb chixba̱nunquil li rey. Laj Joás sutsu xbaneb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈxya̱basi li trompeta. Eb li tenamit yo̱queb chixjapbal reheb xban xsahil xchˈo̱leb ut yo̱queb chixya̱basinquil li trompeta. Lix Atalía quixpej li rakˈ ut quixjap re chixyebal: —¡Xineˈxbalakˈi! chan. | |
II K | Kekchi | 11:15 | Laj Joiada quixye reheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado: —Isihomak lix Atalía saˈ lix neba̱l li templo ut camsihomak li ani nata̱ken re, chan. Quixye chi joˈcan xban nak incˈaˈ quiraj nak ta̱camsi̱k saˈ li templo. | |
II K | Kekchi | 11:16 | Eb li soldado queˈxchap lix Atalía ut queˈrisi saˈ li be li nequeˈnumeˈ cuiˈ li nequeˈxic chirix cacua̱y re teˈoc saˈ li palacio. Ut aran queˈxcamsi. | |
II K | Kekchi | 11:17 | Laj Joiada quixba̱nu li contrato riqˈuin li Ka̱cuaˈ ut riqˈuin li rey, joˈ eb ajcuiˈ li tenamit. Joˈcan ajcuiˈ li rey quixba̱nu li contrato riqˈuineb li tenamit ut queˈxye nak aˈanakeb chic lix tenamit li Dios. | |
II K | Kekchi | 11:18 | Chirix aˈan eb li tenamit queˈco̱eb saˈ lix templo li dios Baal ut queˈxtˈan. Ut queˈxjuqˈui chixjunileb li artal ut queˈxjucˈ ajcuiˈ chixjunileb li yi̱banbil dios. Ut queˈxcamsi chiru li artal laj Matán laj tij li quicˈanjelac chiru laj Baal. Ut laj Joiada laj tij quixqˈueheb li soldado chixcˈacˈalenquil lix templo li Ka̱cuaˈ Dios. | |
II K | Kekchi | 11:19 | Laj Joiada rochbeneb li capitán ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈcˈacˈalen, queˈel chak saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ ut queˈxcˈam li rey Joás saˈ li templo. Ut chixjunileb li tenamit yo̱queb chixta̱kenquileb. Laj Joás qui-oc saˈ li palacio saˈ li oqueba̱l li nacˈacˈale̱c cuiˈ li rochoch li rey. Quicˈojla saˈ lix cˈojariba̱l li queˈcˈojla cuiˈ eb li rey. | |
II K | Kekchi | 11:20 | Chixjunileb li tenamit saheb saˈ xchˈo̱l ut queˈcuan saˈ xya̱lal nak ac xcamsi̱c lix Atalía nachˈ riqˈuin li rochoch li rey. | |
Chapter 12
II K | Kekchi | 12:1 | Nak yo̱ xcuuk chihab roquic chokˈ rey laj Jehú aran Israel, laj Joás qui-oc chokˈ rey aran Judá. Caˈcˈa̱l chihab quicuan saˈ xcuanquil Jerusalén. Lix naˈ laj Joás, aˈan lix Sibia, Beerseba xtenamit. | |
II K | Kekchi | 12:2 | Laj Joás quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ xban nak laj Joiada laj tij junelic yo̱ chixqˈuebal xnaˈleb. | |
II K | Kekchi | 12:3 | Laj Joás us quixba̱nu, abanan incˈaˈ quirisiheb li naˈajej li najt xteram li nequeˈlokˈoni̱c cuiˈ li yi̱banbil dios. Eb li tenamit toj yo̱queb chixcˈatbal lix mayej ut yo̱queb chixcˈatbal lix incienso saˈ xbe̱neb li artal li cuanqueb aran. | |
II K | Kekchi | 12:4 | Saˈ jun li cutan laj Joás quixye reheb laj tij: —Te̱xoc ut te̱chˈutub ru chixjunil li tumin li naqˈueman saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ, joˈ ajcuiˈ li joˈ qˈuial li tento teˈxtoj li junju̱nk joˈ ajcuiˈ li na-ala saˈ xchˈo̱leb xqˈuebal. | |
II K | Kekchi | 12:5 | Li junju̱nk chi aj tij ta̱cˈuluk re li tumin li naqˈueman. Ut li tumin aˈan ta̱cˈanjelak re xyi̱banquil chi us li templo bar yi̱ba̱c naraj.— | |
II K | Kekchi | 12:6 | Nak ac yo̱ chic oxib xcaˈcˈa̱l chihab roquic laj Joás chokˈ rey, toj ma̱jiˈ ajcuiˈ queˈxyi̱b chi us li templo eb laj tij. | |
II K | Kekchi | 12:7 | Joˈcan nak laj Joás quixbok laj Joiada, lix yucuaˈileb laj tij, ut quixbokeb ajcuiˈ li jun chˈoleb chic aj tij. Quixpatzˈ reheb: —¿Cˈaˈut nak toj ma̱jiˈ nequeyi̱b li templo? Chalen anakcuan incˈaˈ chic te̱cˈul li tumin li nequeˈxqˈue li tenamit. Te̱kˈaxtesi ban li tumin re nak ta̱yi̱ba̱k chi us li templo, chan. | |
II K | Kekchi | 12:8 | Eb laj tij queˈxcˈul xchˈo̱l nak incˈaˈ chic teˈxcˈul li tumin. Ut queˈxcˈul ajcuiˈ xchˈo̱leb nak ma̱cuaˈeb aˈan li teˈjolomi̱nk re li cˈanjel re xyi̱banquil li templo. | |
II K | Kekchi | 12:9 | Ut laj Joiada lix be̱nil aj tij quixsicˈ jun li ca̱x. Quixhop saˈ xbe̱n lix tzˈapbal re. Ut quixqˈue li ca̱x chixcˈatk li artal saˈ li nim li nequeˈoc cuiˈ saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Ut eb laj tij li nequeˈcˈacˈalen re li oqueba̱l re li templo queˈxqˈue chi saˈ li ca̱x chixjunil li tumin li nequeˈxqˈue li tenamit. | |
II K | Kekchi | 12:10 | Nak ac cuan nabal li tumin saˈ li ca̱x li cuan saˈ li templo, naxic laj tzˈi̱b li nacˈanjelac chiru li rey rochben li xbe̱nil aj tij. Nequeˈrajla li tumin ut nequeˈxxoc. | |
II K | Kekchi | 12:11 | Nak ac xeˈxtzˈi̱ba retalil li tumin, nequeˈxkˈaxtesi reheb li nequeˈjolomin re li cˈanjel saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Ut aˈan eb chic li nequeˈtojoc reheb laj cablanel ut eb laj pechˈ, | |
II K | Kekchi | 12:12 | joˈqueb ajcuiˈ laj tzˈac ut eb li nequeˈjoroc pec. Ut nequeˈxqˈue ajcuiˈ xtzˈak li cheˈ ut li pec li ta̱cˈanjelak re xyi̱banquil li templo. | |
II K | Kekchi | 12:13 | Abanan li tumin aˈan incˈaˈ queˈrocsi re xyi̱banquil li secˈ plata, chi moco li ucˈal, chi moco li trompeta. Incˈaˈ quicˈanjelac re xyi̱banquil li chˈi̱chˈ li nacˈanjelac re xyi̱banquil li lámparas, chi moco quicˈanjelac re li cˈaˈak chic re ru yi̱banbil riqˈuin oro ut plata li ta̱cˈanjelak saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 12:14 | Quikˈaxtesi̱c ban reheb li nequeˈjolomin re li cˈanjel re nak chiru li tumin aˈan teˈxyi̱b lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 12:15 | Incˈaˈ tento nak nequeˈxbir rix li tumin li joˈ qˈuial nequeˈxsach xban nak eb li cui̱nk aˈan queˈcˈanjelac saˈ xya̱lal ut ti̱queb xchˈo̱l. | |
II K | Kekchi | 12:16 | Ut li tumin li nequeˈxqˈue re xpatzˈbal xcuybal xma̱queb, aˈan incˈaˈ nequeˈxqˈue saˈ li ca̱x xban nak li tumin aˈan nacˈanjelac chiruheb laj tij. | |
II K | Kekchi | 12:17 | Saˈ eb li cutan aˈan laj Hazael lix reyeb laj Siria co̱ saˈ li tenamit Gat chi pletic ut quire̱chani li tenamit. Ut quixye ajcuiˈ nak ta̱xic chi pletic aran Jerusalén. | |
II K | Kekchi | 12:18 | Ut laj Joás lix reyeb laj Judá, quixchˈutub chixjunil li mayej li ac kˈaxtesinbil chi cˈanjelac saˈ li templo xbaneb laj Josafat, laj Joram, ut laj Ocozías lix xeˈto̱nil yucuaˈ, li queˈcuan chok xreyeb laj Judá junxil. Ut laj Joás quixcˈam li oro li cˈu̱lanbil saˈ li templo ut saˈ li palacio. Quixcˈam ajcuiˈ li quixxoc aˈan. Ut quixqˈue chixjunil re laj Hazael. Joˈcan nak laj Hazael incˈaˈ chic quipletic riqˈuineb laj Jerusalén. | |
II K | Kekchi | 12:19 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Joás tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 12:20 | Eb li nequeˈcˈanjelac chiru li rey Joás queˈxcˈu̱b ru chanru nak teˈxcamsi. Ut queˈxcamsi laj Joás saˈ li cab li cuan Milo nak yo̱ chi xic Sila. | |
II K | Kekchi | 12:21 | Laj Josacar, li ralal laj Simeat ut laj Jozabad, li ralal laj Somer, li queˈcˈanjelac chiru laj Joás, aˈaneb li queˈcamsin re. Nak quicam, laj Joás quimukeˈ saˈ li naˈajej li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ saˈ lix tenamit laj David. Ut aˈ chic laj Amasías li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
Chapter 13
II K | Kekchi | 13:1 | Yo̱ chic oxib xcaˈcˈa̱l chihab roquic chokˈ rey saˈ li tenamit Judá laj Joás li ralal laj Ocozías nak laj Joacaz li ralal laj Jehú qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Ut cuuklaju chihab quicuan chi takla̱nc saˈ xbe̱neb laj Israel aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 13:2 | Laj Joacaz quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quixba̱nu laj Jeroboam, li ralal laj Nabat, li quicˈamoc xbeheb laj Israel chixba̱nunquil li incˈaˈ us. Laj Joacaz incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. | |
II K | Kekchi | 13:3 | Xban li ma̱usilal li queˈxba̱nu, quichal xjoskˈil li Ka̱cuaˈ Dios saˈ xbe̱neb laj Israel. Najt quixcanabeb rubel xcuanquil laj Hazael lix reyeb laj Siria joˈ ajcuiˈ laj Ben-adad li ralal. | |
II K | Kekchi | 13:4 | Laj Joacaz quitijoc chiru li Ka̱cuaˈ ut quixtzˈa̱ma xtenkˈanquileb. Ut li Ka̱cuaˈ quixsume lix tij xban nak quiril nak yo̱queb chi rahobtesi̱c laj Israel xban laj Hazael lix reyeb laj Siria. | |
II K | Kekchi | 13:5 | Li Dios quixye nak tixqˈue jun li cui̱nk re ta̱isi̱nk reheb laj Israel rubel xcuanquileb laj Siria re nak naru teˈcua̱nk cuiˈchic saˈ lix naˈajeb saˈ xya̱lal chi ma̱cˈaˈ ta̱chˈiˈchˈiˈi̱nk reheb joˈ nak queˈcuan junxil. | |
II K | Kekchi | 13:6 | Abanan eb laj Israel incˈaˈ queˈxcanab xba̱nunquil li ma̱c li quicˈameˈ cuiˈ xbeheb xbaneb li ralal xcˈajol laj Jeroboam. Queˈxba̱nu ban li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ ut incˈaˈ queˈrisi lix jalam u̱ch lix Asera aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 13:7 | Ma̱cˈaˈ chic xsoldado laj Joacaz queˈcana. Mero ciento aj chic lix soldado li nequeˈxic chirix cacua̱y, laje̱b aj chic lix carruaje ut laje̱b mil aj chic li soldado li nequeˈxic chi rokeb. Ut eb li jun chˈol chic queˈsacheˈ ruheb xbaneb laj Asiria. Chanchan nak nayekˈi̱c li poks saˈ chˈochˈ nak queˈsacheˈ ruheb. | |
II K | Kekchi | 13:8 | Chixjunil li quixba̱nu laj Joacaz, joˈ ajcuiˈ li quixba̱nu riqˈuin xcacuilal xchˈo̱l tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 13:9 | Laj Joacaz quicam ut coxtau lix xeˈto̱nil yucuaˈ ut quimukeˈ aran Samaria. Ut aˈ chic laj Joás li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 13:10 | Nak yo̱ cuuklaju xcaˈcˈa̱l chihab roquic chokˈ rey aran Judá laj Joás li ralal laj Ocozías, laj Joás li ralal laj Joacaz qui-oc chokˈ xrey eb laj Israel. Cuaklaju chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 13:11 | Laj Joás li ralal laj Joacaz quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ. Incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li ma̱c li quixba̱nu li rey Jeroboam, li ralal laj Nabat, li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 13:12 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Joás ut chanru nak quixqˈue xchˈo̱l chi pletic riqˈuin laj Amasías lix reyeb laj Judá, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 13:13 | Quicam laj Joás ut coxtau lix xeˈto̱nil yucuaˈ ut quimukeˈ Samaria li queˈmukeˈ cuiˈ lix reyeb laj Israel. Ut aˈ chic laj Jeroboam qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 13:14 | Saˈ eb li cutan aˈan li profeta Eliseo nim xyajel ut ca̱mc re. Laj Joás lix reyeb laj Israel quicuulac riqˈuin. Ta̱ya̱bak nak quixye re: —At Eliseo, la̱at chanchanat lin yucuaˈ. La̱at nacatcoloc reheb laj Israel, chan. | |
II K | Kekchi | 13:15 | Laj Eliseo quixye re: —Chap la̱ tzimaj ut chap cuib oxib li jutzˈju̱quil cheˈ re ta̱cut, chan. Ut li rey quixchap lix tzimaj ut li jutzˈju̱quil cheˈ. | |
II K | Kekchi | 13:16 | Li profeta Eliseo quixye re li rey nak tixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱n li tzimaj. Ut li rey quixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱n li tzimaj. Ut laj Eliseo quixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱n li rukˈ li rey. | |
II K | Kekchi | 13:17 | Laj Eliseo quixye re li rey: —Te li ventana li cuan saˈ li este, chan. Nak quixte li ventana, laj Eliseo quixye re: —Cutun riqˈuin la̱ tzimaj, chan. Ut li rey quicutuc riqˈuin lix tzimaj. Ut li profeta quixye re: —Li tzimaj aˈin, aˈan retalil nak li Ka̱cuaˈ ta̱colok e̱re. Li tzimaj aˈin, aˈan retalil nak la̱ex aj Israel texnumta̱k saˈ xbe̱neb laj Siria. La̱ex texpletik riqˈuineb laj Siria saˈ li naˈajej Afec toj retal te̱sach ruheb, chan. | |
II K | Kekchi | 13:18 | Ut laj Eliseo quixye re li rey nak tixtochˈ li chˈochˈ riqˈuin lix tzimaj. Ut li rey quixtochˈ li chˈochˈ oxib sut. | |
II K | Kekchi | 13:19 | Quichal xjoskˈil li profeta Eliseo saˈ xbe̱n li rey ut quixye re: —Cui ta xatochˈ o̱bak sut malaj ut cuakibak sut li chˈochˈ, la̱at raj tatnumta̱k saˈ xbe̱neb laj Siria toj retal ta̱sach ruheb chi junaj cua. Abanan anakcuan oxib sut ajcuiˈ tatnumta̱k saˈ xbe̱neb laj Siria, chan. | |
II K | Kekchi | 13:20 | Ut li profeta Eliseo quicam ut quimukeˈ. Saˈ eb li cutan aˈan rajlal chihab nequeˈchal laj moabitas chi elkˈa̱c saˈ lix naˈajeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 13:21 | Saˈ jun li cutan eb laj Israel yo̱queb chixmukbal jun li camenak. Queˈril nak yo̱queb chak chi cha̱lc laj Moab. Cuanqueb chak xchˈi̱chˈ saˈ rukˈeb. Eb laj Israel queˈxcut li camenak saˈ li mukleba̱l li mukbil cuiˈ laj Eliseo. Nak li camenak quinak saˈ xbe̱n lix bakel li profeta Eliseo, li camenak quiyoˈla cuiˈchic ut quixakli. | |
II K | Kekchi | 13:22 | Laj Hazael, lix reyeb laj Siria, quixrahobtesiheb laj Israel joˈ najtil quicuan laj Joacaz chokˈ xreyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 13:23 | Abanan li Ka̱cuaˈ Dios quiruxta̱naheb ru laj Israel ut quiril xtokˈoba̱leb ru. Incˈaˈ quixcanabeb chi sachecˈ ruheb xban li contrato li quixba̱nu riqˈuineb laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Incˈaˈ quixtzˈekta̱naheb toj chalen anakcuan. | |
II K | Kekchi | 13:24 | Quicam laj Hazael lix reyeb laj Siria. Ut aˈ chic laj Ben-adad li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
Chapter 14
II K | Kekchi | 14:1 | Yo̱ xcab chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Joás, li ralal laj Joacaz, nak qui-oc laj Amasías li ralal laj Joás chokˈ xreyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 14:2 | O̱b xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Amasías nak qui-oc chokˈ rey. Bele̱b xcaˈcˈa̱l chihab quicuan saˈ xcuanquil saˈ li tenamit Jerusalén. Lix naˈ xJoadán xcˈabaˈ. Jerusalén xtenamit. | |
II K | Kekchi | 14:3 | Laj Amasías quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ. Abanan incˈaˈ quicuan saˈ xya̱lal chi tzˈakal joˈ li rey David lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Quixba̱nu ban joˈ quixba̱nu laj Joás lix yucuaˈ. | |
II K | Kekchi | 14:4 | Incˈaˈ quirisi li naˈajej li najt xteram li queˈlokˈoni̱c cuiˈ li yi̱banbil dios. Ut eb li tenamit toj yo̱queb chixqˈuebal lix cˈatbil mayej ut yo̱queb chixcˈatbal li incienso saˈ eb li naˈajej aˈan. | |
II K | Kekchi | 14:5 | Nak ac xakxo saˈ xnaˈaj lix cuanquil li rey Amasías quixcamsiheb li queˈcamsin re lix yucuaˈ nak cuan chokˈ rey. Aˈaneb li queˈcˈanjelac chiru. | |
II K | Kekchi | 14:6 | Abanan incˈaˈ quixcamsiheb li ralal xcˈajoleb. Quixba̱nu ban li quixye li Ka̱cuaˈ joˈ tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés nak li Ka̱cuaˈ quixye: —Eb li naˈbej yucuaˈbej incˈaˈ teˈcamsi̱k xban li ma̱c li queˈxba̱nu li alal cˈajolbej, chi moco li alalbej cˈajolbej teˈcamsi̱k xban lix ma̱queb lix naˈ xyucuaˈeb. Li junju̱nk ta̱ca̱mk xban li ma̱c tixba̱nu.— | |
II K | Kekchi | 14:7 | Laj Amasías quixcamsiheb laje̱b mil chi soldado aj Edom saˈ li ru takˈa cuan cuiˈ li atzˈam. Saˈ li ple̱t aˈan quire̱chani li tenamit Sela ut Jocteel quixqˈue chokˈ xcˈabaˈ toj chalen anakcuan. | |
II K | Kekchi | 14:8 | Li rey Amasías quixtakla xyebal re laj Joás lix reyeb laj Israel nak ta̱cha̱lk chi pletic riqˈuin. Laj Joás, aˈan li ralal laj Joacaz ut ri laj Jehú. | |
II K | Kekchi | 14:9 | Abanan laj Joás lix reyeb laj Israel quixtakla xyebal re laj Amasías lix reyeb laj Judá chi joˈcaˈin: —Saˈ jun li cutan jun li to̱n qˈuix cuan aran Líbano quixtakla xyebal re li cheˈ cedro li a̱tin aˈin, “Qˈue la̱ rabin chokˈ rixakil li cualal,” chan. Ut jun li joskˈ aj xul quinumeˈ ut quixyekˈi saˈ rok li jun to̱n chi qˈuix. | |
II K | Kekchi | 14:10 | At rey Amasías, la̱in ninnau nak xatnumta saˈ xbe̱neb laj Edom. Joˈcan nak yo̱cat chixnimobresinquil a̱cuib. Ma̱cˈaˈ nacuaj re nak ta̱nimobresi a̱cuib. Cana̱kat saˈ la̱ tenamit. ¿Cˈaˈru aj e nak ta̱chˈic a̱cuib saˈ chˈaˈajquilal la̱at ut ta̱chˈiqueb laj Judá saˈ chˈaˈajquilal? chan li rey Joás. | |
II K | Kekchi | 14:11 | Abanan li rey Amasías incˈaˈ qui-abin chiru. Joˈcan nak laj Joás lix reyeb laj Israel co̱ chi pletic riqˈuineb laj Judá aran Bet-semes li cuan saˈ xcue̱nt Judá. | |
II K | Kekchi | 14:12 | Eb lix soldado laj Joás, lix reyeb laj Israel, queˈnumta saˈ xbe̱neb lix soldado laj Amasías, lix reyeb laj Judá. Ut eb li soldado aj Judá queˈe̱lelic ut queˈco̱eb saˈ rochocheb. | |
II K | Kekchi | 14:13 | Laj Joás lix reyeb laj Israel quixchap laj Amasías lix reyeb laj Judá saˈ li tenamit Bet-semes. Laj Amasías, aˈan li ralal laj Joás ut ri laj Ocozías. Chirix aˈan laj Joás lix reyeb laj Israel co̱ Jerusalén. Queˈxjucˈ jun ciento metro riqˈuin ca̱cˈa̱l metro (180) li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Jerusalén. Naticla cuan cuiˈ li oqueba̱l Efraín ut nacuulac cuan cuiˈ li oqueba̱l li cuan saˈ xuc. | |
II K | Kekchi | 14:14 | Li rey Joás quixcˈam chixjunil li oro ut li plata joˈ eb ajcuiˈ chixjunil li secˈ li quixtau saˈ li templo. Quixcˈam ajcuiˈ chixjunil li terto xtzˈak li cuan saˈ rochoch li rey. Ut quixcˈameb chi pre̱xil nabaleb li cristian nak quisukˈi cuiˈchic Samaria. | |
II K | Kekchi | 14:15 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Joás, joˈ ajcuiˈ li pletic li quixba̱nu riqˈuin laj Amasías lix reyeb laj Judá, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 14:16 | Laj Joás lix reyeb laj Israel quicam ut coxtau lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Quimukeˈ aran Samaria bar queˈmukeˈ cuiˈ lix reyeb laj Israel. Ut aˈ chic laj Jeroboam li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 14:17 | Ut laj Amasías, li ralal laj Joás, lix reyeb laj Judá, oˈlaju chihab chic quicuan chi yoˈyo nak ac xcam laj Joás li ralal laj Joacaz. Laj Joás, aˈan lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 14:18 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Amasías tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 14:19 | Eb li tenamit queˈxcˈu̱b ru chanru nak teˈxcamsi laj Amasías aran Jerusalén. Laj Amasías quie̱lelic chiruheb. Abanan queˈxta̱ke toj saˈ li tenamit Laquis ut aran queˈxcamsi. | |
II K | Kekchi | 14:20 | Nak ac xeˈxcamsi, queˈxcˈam Jerusalén chirix cacua̱y ut quimukeˈ saˈ lix tenamit laj David, li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ. | |
II K | Kekchi | 14:21 | Chirix chic aˈan, eb li tenamit queˈxxakab laj Azarías chokˈ xreyeb laj Judá chokˈ re̱kaj laj Amasías lix yucuaˈ. Cuaklaju chihab cuan re laj Azarías nak quixakaba̱c chokˈ rey. | |
II K | Kekchi | 14:22 | Laj Azarías, aˈan li quixyi̱b cuiˈchic li tenamit Elat ut quixkˈaxtesi reheb laj Judá chirix lix camic lix yucuaˈ. | |
II K | Kekchi | 14:23 | Yo̱ oˈlaju chihab roquic chokˈ rey laj Amasías li ralal laj Joás li quicuan chokˈ xreyeb laj Judá nak laj Jeroboam qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel chokˈ re̱kaj laj Joás lix yucuaˈ. Jun roxcˈa̱l (41) chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 14:24 | Laj Jeroboam quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ. Junelic quixba̱nu li ma̱usilal joˈ quixba̱nu laj Jeroboam li ralal laj Nabat li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc. | |
II K | Kekchi | 14:25 | Laj Jeroboam quixyi̱b cuiˈchic lix nuba̱l lix chˈochˈeb laj Israel joˈ nak quicuan junxil. Naticla saˈ li oqueba̱l re Hamat saˈ li norte ut nacuulac toj saˈ li palau li cuan Arabá. Quixba̱nu joˈ quixye li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel re li profeta Jonás li ralal laj Amitai, li chalenak chak saˈ li naˈajej Gat-hefer. | |
II K | Kekchi | 14:26 | Li Ka̱cuaˈ quixqˈue retal nak kˈaxal ra yo̱queb chixcˈulbal eb laj Israel ut ma̱ jun reheb naru natenkˈan reheb xban nak chixjunileb yo̱queb chi cˈuluc raylal. | |
II K | Kekchi | 14:27 | Li Ka̱cuaˈ incˈaˈ quixye nak teˈsachekˈ ruheb laj Israel chi junaj cua. Joˈcan nak quixtakla laj Jeroboam li ralal laj Joás chixcolbaleb. | |
II K | Kekchi | 14:28 | Chixjunil li quixba̱nu laj Jeroboam, ut li pletic li quixba̱nu xban xcacuilal xchˈo̱l tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. Ut tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalil chanru nak quire̱chani cuiˈchic chokˈ reheb laj Israel eb li tenamit Damasco ut Hamat li queˈcuan rubel xcuanquileb laj Judá. | |
Chapter 15
II K | Kekchi | 15:1 | Yo̱ cuukub xcaˈcˈa̱l (27) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Jeroboam nak qui-oc laj Azarías, li ralal laj Amasías chok xreyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 15:2 | Cuuklaju chihab cuan re nak qui-oc chokˈ rey. Cablaju roxcˈa̱l (52) chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan xJecolías xcˈabaˈ Jerusalén xtenamit. | |
II K | Kekchi | 15:4 | Abanan incˈaˈ quixjuqˈueb li naˈajej najt xteram li queˈlokˈoni̱c cuiˈ li jalanil dios. Ut eb li tenamit toj yo̱queb chixqˈuebal lix cˈatbil mayej ut yo̱queb chixcˈatbal lix incienso saˈ eb li artal aˈan. | |
II K | Kekchi | 15:5 | Li Ka̱cuaˈ Dios quixqˈue jun li yajel saklep chirix li rey Azarías. Joˈcan nak quicuan xjunes saˈ rochoch toj chalen nak quicam. Ut laj Jotam li ralal quicuan saˈ li palacio ut quitaklan saˈ xbe̱neb li tenamit. | |
II K | Kekchi | 15:6 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Azarías tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 15:7 | Li rey Azarías quicam ut coxtau lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Quimukeˈ saˈ lix tenamit laj David. Ut aˈ chic laj Jotam qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 15:8 | Yo̱ cuakxaklaju xcaˈcˈa̱l (38) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Azarías nak laj Zacarías li ralal laj Jeroboam qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Cuakib po quicuan chokˈ rey aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 15:9 | Laj Zacarías quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ joˈ queˈxba̱nu lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal li quixba̱nu laj Jeroboam li ralal laj Nabat li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc. | |
II K | Kekchi | 15:10 | Laj Salum li ralal laj Jabes quixcˈu̱b ru chanru nak tixcamsi li rey Zacarías. Quipletic riqˈuin aran Ibleam ut quixcamsi chiruheb li tenamit ut qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 15:11 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Zacarías tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 15:12 | Joˈcaˈin nak quitzˈakloc ru li quixye li Ka̱cuaˈ re laj Jehú nak quixye: —Jun reheb la̱ cualal a̱cˈajol teˈoc chokˈ xreyeb laj Israel toj saˈ li xca̱ tasalil.— Ut joˈcan quicˈulman. | |
II K | Kekchi | 15:13 | Yo̱ bele̱laju xcaˈcˈa̱l (39) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Uzías nak laj Salum li ralal laj Jabes qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Jun po quicuan chokˈ rey aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 15:14 | Laj Manahem li ralal laj Gadi qui-el Tirsa ut co̱ Samaria chixcamsinquil laj Salum li ralal laj Jabes. Quixcamsi ut qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 15:15 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Salum, ut chanru nak quixcˈu̱b ru xcamsinquil laj Zacarías, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 15:16 | Nak laj Manahem qui-el Tirsa, quixsach ru li tenamit Tifsa. Quixcamsiheb li cuanqueb aran. Ut quixset xsaˈeb li yaj aj ixk. Quixba̱nu chi joˈcan xban nak incˈaˈ queˈraj xcˈulbal chokˈ rey. | |
II K | Kekchi | 15:17 | Yo̱ bele̱laju xcaˈcˈa̱l (39) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Azarías, nak laj Manahem li ralal laj Gadi qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Laje̱b chihab quicuan chokˈ rey aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 15:18 | Laj Manahem quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ. Incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal li quixba̱nu laj Jeroboam li ralal laj Nabat, li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc. | |
II K | Kekchi | 15:19 | Quicuulac laj Pul lix reyeb laj Asiria chi pletic riqˈuineb laj Israel. Li rey Manahem quixqˈue re cuakib ciento quintal riqˈuin oxcˈa̱l quintal (660) li plata re nak tixtenkˈa ut tixxakab saˈ xnaˈaj lix cuanquil. | |
II K | Kekchi | 15:20 | Li rey Manahem quixpuersiheb laj Israel li cuanqueb xtumin chixqˈuebal numenak jun libra li plata re laj Pul lix reyeb laj Asiria. Joˈcan nak laj Pul co̱ cuiˈchic saˈ xtenamit ut incˈaˈ quicana Israel. | |
II K | Kekchi | 15:21 | Chixjunil li quixba̱nu laj Manahem tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 15:22 | Laj Manahem quicam ut quimukeˈ bar queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ. Aˈ chic laj Pekaía li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 15:23 | Yo̱ laje̱b roxcˈa̱l (50) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Azarías nak laj Pekaía li ralal laj Manahem qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Cuib chihab quicuan chokˈ rey aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 15:24 | Li rey Pekaía quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ. Quixba̱nu li ma̱usilal li quixba̱nu laj Jeroboam li ralal laj Nabat li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc. | |
II K | Kekchi | 15:25 | Laj Peka li ralal laj Remalías, aˈan jun reheb li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldado laj Pekaía. Laj Peka quixcˈu̱b ru rochbeneb laj Argob ut laj Arie chanru nak teˈxcamsi li rey Pekaía. Cuanqueb ajcuiˈ rochbeneb laje̱b roxcˈa̱l (50) li cui̱nk aj Galaad. Queˈxcamsi li rey saˈ li palacio aran Samaria ut aˈ chic laj Peka qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 15:26 | Chixjunil li quixba̱nu laj Pekaía nak cuan saˈ xcuanquil tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 15:27 | Yo̱ cablaju roxcˈa̱l (52) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Azarías nak laj Peka li ralal laj Remalías qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Junmay chihab quicuan chokˈ rey aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 15:28 | Quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ. Quixba̱nu li ma̱usilal li quixba̱nu laj Jeroboam li ralal laj Nabat li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc. | |
II K | Kekchi | 15:29 | Saˈ eb li cutan nak laj Peka cuan chokˈ rey aran Israel, laj Tiglat-pileser lix reyeb laj Asiria quichal chi pletic riqˈuineb laj Israel. Quinumta saˈ xbe̱neb li tenamit Ijón, Abel-bet-maaca, Janoa, Cedes, Hazor, Galaad, Galilea ut chixjunil lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Neftalí. Quixchapeb li cristian ut quixcˈameb chi pre̱xil aran Asiria. | |
II K | Kekchi | 15:30 | Nak yo̱ junmay chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Jotam li ralal laj Uzías, laj Oseas li ralal laj Ela quixcˈu̱b ru chanru nak tixcamsi laj Peka li ralal laj Remalías. Nak quixcamsi qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 15:31 | Chixjunil li quixba̱nu laj Peka nak cuan saˈ xcuanquil tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 15:32 | Yo̱ xcab chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Peka li ralal laj Remalías nak laj Jotam li ralal laj Uzías qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 15:33 | O̱b xcaˈcˈa̱l (25) chihab cuan re nak qui-oc chokˈ rey. Cuaklaju chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Jerusa lix rabin laj Sadoc. | |
II K | Kekchi | 15:34 | Li rey Jotam quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ, joˈ quixba̱nu laj Uzías lix yucuaˈ. | |
II K | Kekchi | 15:35 | Abanan li rey Jotam incˈaˈ quixjuqˈueb li naˈajej li najt xteram. Ut eb li cristian toj yo̱queb chixqˈuebal li cˈatbil mayej ut yo̱queb ajcuiˈ chixcˈatbal lix incienso re xlokˈoninquil li jalanil dios. Li rey Jotam quixyi̱b cuiˈchic li nimla oqueba̱l saˈ li rochoch li Ka̱cuaˈ Dios. | |
II K | Kekchi | 15:36 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Jotam tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 15:37 | Nak toj cuan saˈ xcuanquil li rey Jotam, li Ka̱cuaˈ Dios quixqˈueheb chi pletic riqˈuineb laj Judá laj Rezín lix reyeb laj Siria ut laj Peka li ralal laj Remalías. | |
Chapter 16
II K | Kekchi | 16:1 | Yo̱ cuuklaju chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Peka li ralal laj Remalías nak laj Acaz li ralal laj Jotam qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 16:2 | Junmay chihab cuan re laj Acaz nak qui-oc chokˈ rey. Cuaklaju chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Laj Acaz incˈaˈ quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ lix Dios joˈ quixba̱nu laj David lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II K | Kekchi | 16:3 | Quixba̱nu ban li incˈaˈ us joˈ queˈxba̱nu lix reyeb laj Israel toj retal quixqˈue chokˈ cˈatbil mayej li ralal re xlokˈoninquil li yi̱banbil dios. Quixba̱nu li ma̱usilal joˈ queˈxba̱nu li tenamit li queˈisi̱c xban li Ka̱cuaˈ saˈ li naˈajej li queˈoc cuiˈ eb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 16:4 | Quixqˈue lix cˈatbil mayej ut quixcˈat li incienso saˈ eb li naˈajej li najt xteram ut saˈ eb li tzu̱l ut rubel eb li cheˈ li ni̱nk xmuheb. | |
II K | Kekchi | 16:5 | Laj Rezín lix reyeb laj Siria ut laj Peka lix reyeb laj Israel queˈco̱eb Jerusalén chi pletic riqˈuin li rey Acaz. Abanan incˈaˈ queˈru chi numta̱c saˈ xbe̱n. Laj Peka, aˈan li ralal laj Remalías. | |
II K | Kekchi | 16:6 | Saˈ eb li cutan aˈan laj Rezín lix reyeb laj Siria quire̱chani li tenamit Elat ut quicana cuiˈchic saˈ xcue̱nt Edom. Quirisiheb saˈ li naˈajej aˈan chixjunileb laj Judá. Ut eb laj Edom queˈco̱eb chi cua̱nc Elat. Toj chalen anakcuan cuanqueb aran. | |
II K | Kekchi | 16:7 | Laj Acaz lix reyeb laj Judá quixtaklaheb lix takl riqˈuin laj Tiglat-pileser lix reyeb laj Asiria. Quixye re: —La̱in aj cˈanjel cha̱cuu. Chanchanin a̱cualal. Ba̱nu usilal, cha̱lkat chintenkˈanquil chixcolbal cuib saˈ rukˈeb lix reyeb laj Siria ut lix reyeb laj Israel xban nak eb aˈan teˈraj numta̱c saˈ inbe̱n, chan. | |
II K | Kekchi | 16:8 | Ut li rey Acaz quixchap li oro ut li plata li cuan saˈ li templo, joˈ ajcuiˈ li terto xtzˈak li cuan saˈ rochoch li rey ut quixsi re lix reyeb laj Asiria. | |
II K | Kekchi | 16:9 | Lix reyeb laj Asiria quixba̱nu li cˈaˈru quiraj li rey Acaz. Quipletic riqˈuineb laj Siria ut quire̱chani li tenamit Damasco. Quixcamsi li rey Rezín ut quixchapeb li cuanqueb Damasco ut quixcˈameb chi pre̱xil toj saˈ li tenamit Kir. | |
II K | Kekchi | 16:10 | Tojoˈnak li rey Acaz co̱ Damasco chixtaubal li rey Tiglat-pileser lix reyeb laj Asiria. Nak quicuulac Damasco quiril li artal cuan aran. Quixtakla retalil lix yi̱banquil riqˈuin laj Urías laj tij re nak tixyi̱b jun li artal juntakˈe̱t riqˈuin aˈan. | |
II K | Kekchi | 16:11 | Joˈcan nak laj Urías laj tij quixyi̱b jun li artal juntakˈe̱t riqˈuin li cuan Damasco joˈ li retalil li quitakla̱c xban li rey Acaz. Nak quisukˈi chak li rey Acaz, ac xya̱loˈ li artal. | |
II K | Kekchi | 16:12 | Nak quicuulac saˈ lix tenamit, li rey Acaz quiril li artal, quinachˈoc riqˈuin ut quixcˈat lix mayej saˈ xbe̱n. | |
II K | Kekchi | 16:13 | Quixmayeja lix cˈatbil mayej, joˈ ajcuiˈ lix mayej re li ru li trigo ut li uvas. Ut quixrach lix quiqˈuel li xul li quixmayeja chiru li artal re xcˈambaleb rib saˈ usilal. | |
II K | Kekchi | 16:14 | Quirisi saˈ xnaˈaj li artal li yi̱banbil riqˈuin bronce li cuan chiru lix templo li Ka̱cuaˈ ut quixqˈue chixcˈatk li artal li toj quixyi̱b laj Urías saˈ li norte. Li artal bronce quicana saˈ xyi li acˈ artal ut lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 16:15 | Li rey Acaz quixtakla xyebal re laj Urías laj tij: —Chiru li ekˈela ta̱cˈat li mayej saˈ xbe̱n li nimla artal aˈin, joˈ ajcuiˈ li mayej re ecuu. Ta̱cˈat lin mayej la̱in joˈ eb ajcuiˈ lix mayejeb li cristian ut te̱qˈue ajcuiˈ le̱ mayej vino. Ta̱rach saˈ xbe̱n li artal aˈin chixjunil lix quiqˈuel li xul li teˈmayeja̱k. Abanan li artal yi̱banbil riqˈuin bronce, ta̱cˈanjelak chicuu la̱in re tinpatzˈ cˈaˈru us tinba̱nu, chan. | |
II K | Kekchi | 16:17 | Li rey Acaz quixjuqˈueb li carre̱t yi̱banbil riqˈuin bronce li queˈcˈanjelac saˈ li templo ut quirisiheb li pila li cuanqueb saˈ xbe̱neb li carre̱t. Quirisi ajcuiˈ li nimal pila bronce li cuan saˈ xbe̱neb li cablaju chi cuacax yi̱banbil riqˈuin bronce. Quixqˈue li nimla pila saˈ xbe̱n jun li cimiento yi̱banbil riqˈuin pec. | |
II K | Kekchi | 16:18 | Ut quirisi ajcuiˈ lix naˈaj lix cˈojariba̱l li rey ut quixtzˈap li oqueba̱l re li templo li qui-oc cuiˈ li rey. Quixba̱nu chi joˈcan re nak ta̱sahokˈ saˈ xchˈo̱l lix reyeb laj Asiria. | |
II K | Kekchi | 16:19 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Acaz tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
Chapter 17
II K | Kekchi | 17:1 | Yo̱ cablaju chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Acaz nak laj Oseas li ralal laj Ela qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Bele̱b chihab quicuan chokˈ rey aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 17:2 | Laj Oseas quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ. Abanan incˈaˈ quinumta lix ma̱usilal joˈ xma̱usilaleb lix reyeb laj Israel li queˈcuan xbe̱n cua. | |
II K | Kekchi | 17:3 | Laj Salmanasar lix reyeb laj Asiria quipletic riqˈuin laj Oseas ut quire̱chani li ple̱t. Joˈcan nak laj Oseas quicˈanjelac chiru ut quixtoj rix lix naˈajeb. | |
II K | Kekchi | 17:4 | Saˈ jun li cutan laj Salmanasar lix reyeb laj Asiria quixqˈue retal nak laj Oseas yo̱ chixbalakˈinquil xban nak naxtaklaheb lix takl riqˈuin laj So lix reyeb laj Egipto ut incˈaˈ chic naxtakla lix toj rajlal chihab joˈ naxba̱nu. Joˈcan nak lix reyeb laj Asiria quixtakla xchapbal laj Oseas ut quixqˈue saˈ tzˈalam. | |
II K | Kekchi | 17:5 | Chirix aˈan lix reyeb laj Asiria qui-oc chi pletic riqˈuineb laj Israel. Oxib chihab quipletic riqˈuineb li cuanqueb Samaria. | |
II K | Kekchi | 17:6 | Yo̱ chic xbele chihab roquic laj Oseas chokˈ xreyeb laj Israel nak lix reyeb laj Asiria quire̱chani li tenamit Samaria ut quixcˈameb chi pre̱xil laj Israel aran Asiria. Cuan li quixcanabeb saˈ li naˈajej Halah. Cuan li quixcanabeb saˈ li naˈajej Habor li cuan nachˈ riqˈuin li nimaˈ Gozán. Ut cuan ajcuiˈ li quixcanabeb saˈ eb li tenamit li cuanqueb saˈ xcue̱nt li tenamit Medo. | |
II K | Kekchi | 17:7 | Queˈxcˈul chi joˈcan eb laj Israel xban nak queˈma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ Dios li qui-isin chak reheb rubel xcuanquil laj Faraón aran Egipto. Ut queˈxlokˈoniheb li jalanil dios. | |
II K | Kekchi | 17:8 | Eb laj Israel queˈxba̱nu li incˈaˈ us joˈ queˈxba̱nu li jalaneb xtenamit li queˈisi̱c xban li Dios saˈ li naˈajej li queˈoc cuiˈ. Ut queˈxba̱nu ajcuiˈ li incˈaˈ us li queˈcˈameˈ cuiˈ xbeheb xbaneb li rey li queˈcuan aran Israel. | |
II K | Kekchi | 17:9 | Eb laj Israel queˈxba̱nu chi mukmu li incˈaˈ quicuulac chiru li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. Queˈxyi̱b li naˈajej re xlokˈoninquileb li yi̱banbil Dios saˈ chixjunileb li tenamit. Ut queˈxyi̱b ajcuiˈ saˈ eb li cocˈ cab najt xteram li nequeˈcuan cuiˈ li nequeˈiloc re li tenamit, joˈ eb ajcuiˈ li tenamit li cauresinbileb re xcolbaleb rib. | |
II K | Kekchi | 17:10 | Ut queˈxyi̱b lix jalam u̱ch lix Asera lix dioseb ut queˈxqˈue saˈ eb li tzu̱l ut queˈxqˈue ajcuiˈ rubeleb li cheˈ li ni̱nk xmuheb. Ut queˈxxakab ajcuiˈ li okech yi̱banbil riqˈuin pec re xlokˈoninquil lix dioseb. | |
II K | Kekchi | 17:11 | Ut queˈxcˈat li pom saˈ eb li naˈajej li najt xteram li queˈxyi̱b re xlokˈoninquil li yi̱banbil dios joˈ queˈxba̱nu li tenamit li queˈisi̱c saˈ li naˈajej aˈan xban li Ka̱cuaˈ Dios. Riqˈuin li ma̱usilal queˈxba̱nu, queˈxchikˈ xjoskˈil li Dios. | |
II K | Kekchi | 17:12 | Eb aˈan queˈxlokˈoni li jalanil dios usta li Ka̱cuaˈ Dios quixye nak incˈaˈ teˈxlokˈoni. | |
II K | Kekchi | 17:13 | Li Ka̱cuaˈ quixtaklaheb lix profeta ut eb lix takl riqˈuineb laj Israel ut riqˈuineb laj Judá. Queˈxye chi joˈcaˈin: —Canabomak xba̱nunquil li ma̱usilal. Cheba̱nuhak ban li cˈaˈru naxye li chakˈrab li quixqˈue li Dios reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Cheba̱nuhak chixjunil li cˈaˈru xextakla̱c cuiˈ, chanqueb li profetas laj cˈanjel chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 17:14 | Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈabin. Queˈxcacuubresi ban lix chˈo̱leb joˈ queˈxba̱nu lix xeˈto̱nil xyucuaˈeb. Incˈaˈ queˈxcˈojob xchˈo̱l riqˈuin li Dios. | |
II K | Kekchi | 17:15 | Queˈxtzˈekta̱na ban li chakˈrab li quixqˈue li Dios ut queˈxtzˈekta̱na ajcuiˈ li contrato li quixba̱nu li Dios riqˈuineb lix xeˈto̱nil xyucuaˈeb. Queˈxkˈet li ra̱tin li Dios ut queˈxlokˈoniheb li yi̱banbil dios li ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ. Joˈcan nak eb aˈan queˈcana chi ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ xban nak queˈxba̱nu joˈ nequeˈxba̱nu li jalan tenamit li cuanqueb chi nachˈ riqˈuineb, usta li Dios quixye nak incˈaˈ teˈxba̱nu. | |
II K | Kekchi | 17:16 | Queˈxtzˈekta̱na chixjunil li chakˈrab li quiqˈueheˈ reheb xban li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. Ut queˈxyi̱b riqˈuin li chˈi̱chˈ cuib xjalam u̱ch li cuacax ut queˈxlokˈoni. Queˈxyi̱b lix jalam u̱ch lix Asera lix dioseb. Ut queˈxlokˈoni ajcuiˈ laj Baal ut eb li chahim, li sakˈe ut li po. | |
II K | Kekchi | 17:17 | Queˈxcˈat li ralal xcˈajoleb chokˈ xmayejeb chiru li yi̱banbil dios. Queˈco̱eb chi patzˈoc riqˈuineb laj kˈe ut riqˈuineb laj tu̱l. Ut junes li ma̱usilal queˈxqˈue xchˈo̱l chixba̱nunquil. Joˈcan nak queˈxchikˈ xjoskˈil li Dios. | |
II K | Kekchi | 17:18 | Cˈajoˈ nak quichal xjoskˈil li Dios saˈ xbe̱neb laj Israel xban li ma̱usilal queˈxba̱nu. Joˈcan nak quirisiheb saˈ lix naˈajeb. Caˈaj chic eb li ralal xcˈajol laj Judá queˈcana saˈ li naˈajej aˈan. | |
II K | Kekchi | 17:19 | Abanan chi moco eb li ralal xcˈajol laj Judá queˈxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ reheb xban li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. Queˈxqˈue ban xcuanquil li chakˈrab li quiqˈueheˈ xbaneb li ralal xcˈajol laj Israel. | |
II K | Kekchi | 17:20 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixtzˈekta̱naheb chixjunileb laj Israel. Quixtakla li raylal saˈ xbe̱neb ut quixcanabeb saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc reheb toj retal nak queˈisi̱c saˈ lix naˈajeb. | |
II K | Kekchi | 17:21 | Nak li Ka̱cuaˈ quirisiheb li ralal xcˈajol laj Israel saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj David, eb laj Israel queˈxxakab laj Jeroboam li ralal laj Nabat chokˈ xreyeb. Ut laj Jeroboam, aˈan li quiqˈuehoc reheb laj Israel chixtzˈekta̱nanquil li Ka̱cuaˈ ut kˈaxal nimla ma̱c queˈxba̱nu. | |
II K | Kekchi | 17:22 | Eb li ralal xcˈajol laj Israel queˈxba̱nu li ma̱usilal li quixba̱nu li rey Jeroboam ut incˈaˈ queˈxcanab ma̱cobc chiru li Dios, | |
II K | Kekchi | 17:23 | toj retal nak li Dios quixcanabeb re nak teˈchapekˈ xbaneb jalan tenamit joˈ quiyeheˈ reheb xbaneb lix profeta li Dios. Joˈcan nak queˈchapeˈ ut queˈcˈameˈ Asiria. Ut aran cuanqueb toj chalen anakcuan. | |
II K | Kekchi | 17:24 | Lix reyeb laj Asiria quixcˈameb laj Babilonia aran Israel. Quixcˈameb laj Cuta, eb laj Ava ut eb laj Hamat, joˈ eb ajcuiˈ laj Sefarvaim. Quixqˈueheb chi cua̱nc saˈ eb li tenamit li cuanqueb saˈ xcue̱nt Samaria saˈ lix naˈajeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 17:25 | Nak queˈxtiquib cua̱nc aran eb li cristian incˈaˈ queˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixtaklaheb li cakcoj chixcamsinquileb. | |
II K | Kekchi | 17:26 | Quiyeheˈ re lix reyeb laj Asiria: —Eb li cristian li xataklaheb chi cua̱nc Samaria incˈaˈ nequeˈxnau xlokˈoninquil li Dios li queˈxlokˈoniheb laj Israel li queˈcuan Samaria. Xban nak incˈaˈ yo̱queb chixba̱nunquil li naraj li Ka̱cuaˈ lix Dioseb, joˈcan nak quixtaklaheb li cakcoj chixcamsinquileb.— | |
II K | Kekchi | 17:27 | Ut lix reyeb laj Asiria quixye: —Sicˈomak chak junak aj tij li xecˈam chak Samaria. Li jun aˈan ta̱xic cuiˈchic Samaria. Ta̱cua̱nk aran ut tixcˈut chiruheb chanru xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel, chan. | |
II K | Kekchi | 17:28 | Joˈcan nak queˈxtakla jun reheb laj tij li qui-isi̱c Samaria chi cua̱nc Bet-el re tixcˈut chiruheb li tenamit chanru nak teˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 17:29 | Abanan li junju̱nk chi tenamit queˈxyi̱b lix dioseb ut queˈxqˈue saˈ eb li cab li queˈxyi̱b laj Israel saˈ eb li naˈajej li najt xteram aran Samaria. | |
II K | Kekchi | 17:30 | Eb li queˈchal Babilonia queˈxyi̱b xjalam u̱ch laj Sucot-benot. Eb li queˈchal Cuta queˈxyi̱b xjalam u̱ch laj Nergal. Ut eb li queˈchal Hamat queˈxyi̱b xjalam u̱ch laj Asima. | |
II K | Kekchi | 17:31 | Eb laj aveo queˈxyi̱b xjalam u̱ch laj Nibhaz ut laj Tartac. Ut eb li queˈchal Sefarvaim queˈxcˈat li ralal xcˈajoleb chokˈ xmayejeb re xlokˈoninquil laj Adramelec ut laj Anamelec li cuib chi xdioseb laj Sefarvaim. | |
II K | Kekchi | 17:32 | Queˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ, abanan moco anchaleb ta xchˈo̱l. Queˈxxakab yalak ani chi cˈanjelac chokˈ aj tij saˈ eb li naˈajej li najt xteram li queˈxlokˈoni cuiˈ lix dioseb. | |
II K | Kekchi | 17:33 | Yo̱queb chixqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ, abanan yo̱queb ajcuiˈ chixqˈuebal xlokˈal lix dioseb joˈ cˈaynakeb chixba̱nunquil saˈ eb li tenamit li queˈchal cuiˈ chak. | |
II K | Kekchi | 17:34 | Toj chalen anakcuan nequeˈxba̱nu joˈ queˈxba̱nu chak najter. Incˈaˈ nequeˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ chi moco nequeˈxba̱nu li chakˈrab ut li xtaklanquil, chi moco nequeˈxba̱nu li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ reheb li ralal xcˈajol laj Jacob, li quixqˈue “aj Israel” chokˈ xcˈabaˈ. | |
II K | Kekchi | 17:35 | Nak li Ka̱cuaˈ quixba̱nu li contrato riqˈuineb laj Israel quixchakˈrabiheb ut quixye reheb: —Me̱lokˈoni li jalanil dios, chi moco te̱cuikˈib e̱rib chiruheb. Incˈaˈ texcˈanjelak chiruheb chi moco texmayejak chiruheb. | |
II K | Kekchi | 17:36 | La̱in li Ka̱cuaˈ. La̱in quin-isin chak e̱re saˈ li naˈajej Egipto riqˈuin xnimal incuanquil ut riqˈuin sachba chˈo̱lej. Caˈaj cuiˈ la̱in te̱xucua cuu. Tine̱lokˈoni ut texmayejak chicuu. | |
II K | Kekchi | 17:37 | Junelic te̱ba̱nu li cˈaˈru xinye e̱re. Te̱ba̱nu li chakˈrab xinqˈue e̱re. Te̱ba̱nu chixjunil li nacuaj joˈ tzˈi̱banbil retalil. Ut me̱lokˈoni li jalanil dios. | |
II K | Kekchi | 17:38 | Misach saˈ e̱chˈo̱l li contrato li xinba̱nu e̱riqˈuin. Ut me̱lokˈoni li jalanil dios. | |
II K | Kekchi | 17:39 | Chexucua ban cuu la̱in li Ka̱cuaˈ, le̱ Dios. La̱in li Ka̱cuaˈ tincolok e̱re saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc e̱re, chan li Dios. | |
II K | Kekchi | 17:40 | Abanan eb li tenamit aˈan incˈaˈ queˈxba̱nu joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Toj yo̱queb ajcuiˈ chixba̱nunquil lix najter naˈlebeb. | |
Chapter 18
II K | Kekchi | 18:1 | Yo̱ rox chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Oseas li ralal laj Ela nak laj Ezequías li ralal laj Acaz qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 18:2 | O̱b xcaˈcˈa̱l (25) chihab cuan re laj Ezequías nak qui-oc saˈ xcuanquil. Bele̱b xcaˈcˈa̱l (29) chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Abi, lix rabin laj Zacarías. | |
II K | Kekchi | 18:3 | Laj Ezequías quixba̱nu li us chiru li Dios joˈ quixba̱nu laj David lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II K | Kekchi | 18:4 | Laj Ezequías quixjuqˈui li naˈajej najt xteram li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li yi̱banbil dios. Quixjori li ni̱nki jalam u̱ch Asera xcˈabaˈ. Ut quixpuqˈui li yi̱banbil dios. Ut quixjori ajcuiˈ li cˈantiˈ yi̱banbil riqˈuin bronce li quixyi̱b laj Moisés xban nak eb laj Israel yo̱queb chixcˈatbal lix incienso chiru. Nehustán quiqˈueheˈ chokˈ xcˈabaˈ li cˈantiˈ aˈan. | |
II K | Kekchi | 18:5 | Laj Ezequías quixcˈojob xchˈo̱l riqˈuin li Ka̱cuaˈ Dios li nequeˈxlokˈoni eb laj Israel. Saˈ xya̱nkeb chixjunileb li rey li queˈcuan Judá ma̱ jun ti̱c xchˈo̱l joˈ laj Ezequías, chi moco li queˈcuan xbe̱n cua chi moco li queˈcuan mokon. | |
II K | Kekchi | 18:6 | Chi anchal xchˈo̱l quixpa̱b li Dios ut ma̱ jun sut quixkˈet li ra̱tin. Quixba̱nu ban chixjunil li quixye saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés xban li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 18:7 | Li Ka̱cuaˈ cuan riqˈuin ut quirosobtesi. Ut us qui-el chixjunil li quixba̱nu. Laj Ezequías incˈaˈ quixqˈue rib rubel xcuanquil lix reyeb laj Asiria chi moco quixba̱nu li cˈaˈru quixye. | |
II K | Kekchi | 18:8 | Ut quinumta saˈ xbe̱neb laj filisteo ut quire̱chani chixjunil lix naˈajeb. Quire̱chani li naˈajej li naticla cuan cuiˈ li tenamit Gaza ut nacuulac toj saˈ lix nuba̱l li naˈajej Judá li cuanqueb cuiˈ li cab li queˈxyi̱b re xcolbaleb rib joˈ ajcuiˈ li cab najt xteram li queˈxcˈacˈale cuiˈ lix tenamiteb. | |
II K | Kekchi | 18:9 | Ac yo̱ chic xcuuk chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Oseas li ralal laj Ela nak quicuulac chi pletic riqˈuineb laj Salmanasar lix reyeb laj Asiria. Queˈxsut li tenamit Samaria ut queˈoc chi pletic riqˈuineb. Aˈin quicˈulman nak yo̱ xca̱ chihab roquic chokˈ rey laj Ezequías aran Judá. | |
II K | Kekchi | 18:10 | Oxib chihab quixpleti rix li tenamit Samaria toj retal quire̱chani. Yo̱ chic xbele chihab roquic laj Oseas chokˈ xreyeb laj Israel nak laj Salmanasar quire̱chani li tenamit Samaria. Aˈin quicˈulman nak ac yo̱ chic xcuak chihab roquic laj Ezequías chokˈ rey aran Judá. | |
II K | Kekchi | 18:11 | Ut eb laj Israel queˈchapeˈ ut queˈcˈameˈ Asiria. Cuan li quixcanabeb saˈ li naˈajej Halah ut cuan ajcuiˈ li quixcanabeb saˈ li naˈajej Habor li cuan nachˈ riqˈuin li nimaˈ Gozán. Ut cuan ajcuiˈ li quixcanabeb saˈ eb li tenamit li cuanqueb Medo. | |
II K | Kekchi | 18:12 | Joˈcaˈin queˈxcˈul laj Israel li cuanqueb Samaria xban nak incˈaˈ queˈxba̱nu li quixye li Ka̱cuaˈ Dios. Queˈxkˈet ban li contrato. Incˈaˈ queˈxpa̱b li cˈaˈru quixye laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios, chi moco queˈxba̱nu li cˈaˈru quixye. | |
II K | Kekchi | 18:13 | Yo̱ ca̱laju chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Ezequías nak laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria qui-oc chi pletic riqˈuineb laj Judá saˈ eb li tenamit li cuanqueb cuiˈ li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb. Laj Senaquerib quire̱chaniheb li tenamit aˈan saˈ li ple̱t. | |
II K | Kekchi | 18:14 | Joˈcan nak laj Ezequías lix reyeb laj Judá quixtakla xyebal re lix reyeb laj Asiria li cuan saˈ li tenamit Laquis: —Incˈaˈ us xinba̱nu la̱in. Chex-e̱lk saˈ li katenamit ut la̱in tintoj a̱cue joˈ nimal ta̱patzˈ, chan. Ut lix reyeb laj Asiria quixye re laj Ezequías nak tixtakla cuib ciento quintal li plata ut jun may quintal li oro. | |
II K | Kekchi | 18:15 | Ut li rey Ezequías quixtakla chixjunil li plata li cuan saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ ut quixtakla ajcuiˈ li cuan saˈ li rochoch li rey. | |
II K | Kekchi | 18:16 | Ut quirisi ajcuiˈ li oro li quixletz chiruheb lix puertil lix templo li Ka̱cuaˈ joˈ ajcuiˈ li oro li quixletz chiru lix marquileb li puertas. Ut li oro aˈan quixtakla re lix reyeb laj Asiria. | |
II K | Kekchi | 18:17 | Lix reyeb laj Asiria quixtaklaheb oxibeb li cui̱nk ni̱nkeb xcuanquil aran Jerusalén chi pletic riqˈuin laj Ezequías. Aˈaneb aˈin: laj Tartán, laj Rabsaris ut laj Rabsaces. Ut quixtaklaheb ajcuiˈ jun chˈu̱tal li soldado chirixeb. Nak queˈcuulac Jerusalén, queˈcana saˈ li be li nequeˈcˈanjelac cuiˈ eb laj puchˈunel. Li naˈajej aˈan cuan chire li rok haˈ li nanumeˈ cuiˈ li haˈ li nachal saˈ li pila li cuan toj takecˈ. | |
II K | Kekchi | 18:18 | Eb li oxib chi cui̱nk li ni̱nkeb xcuanquil queˈxtakla xbokbal li rey Ezequías. Oxib li cui̱nk li nequeˈtenkˈan re laj Ezequías queˈco̱eb chi a̱tinac riqˈuineb. Aˈaneb aˈin li oxib chi cui̱nk: laj Eliaquim, li ralal laj Hilcías, li na-iloc re li palacio; laj Sebna laj tzˈi̱b; ut laj Joa, li ralal laj Asaf, li najolomin re li nequeˈxococ re li hu. | |
II K | Kekchi | 18:19 | Laj Rabsaces quixye reheb: —Joˈcaˈin ta̱ye re li rey Ezequías: “Aˈan aˈin li naxtakla xyebal a̱cue lix reyeb laj Asiria li nim xcuanquil: ¿Ani aj iqˈuin cˈojcˈo a̱chˈo̱l? | |
II K | Kekchi | 18:20 | Ma̱re nacacˈoxla nak riqˈuin a̱tinac naru ta̱col a̱cuib chicuu. ¿Ma aˈan ta̱qˈuehok xcacuil a̱chˈo̱l nak nacacˈoxla? ¿Ani aj iqˈuin cau a̱chˈo̱l nak incˈaˈ nacatxucuac chicuu? | |
II K | Kekchi | 18:21 | La̱o nakanau nak la̱at cˈojcˈo a̱chˈo̱l saˈ xbe̱neb laj Egipto. Eb laj Egipto moco cauheb ta rib. Chanchaneb li caxlan ajl. Cui ta̱chap chokˈ re a̱xukˈ, tixhop la̱ cuukˈ. Li ani tixcˈojob xchˈo̱l saˈ xbe̱n laj Faraón, lix reyeb laj Egipto, ra tixcˈul. | |
II K | Kekchi | 18:22 | Ma̱re la̱ex te̱ye cue nak cˈojcˈo e̱chˈo̱l riqˈuin li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. ¿Ma incˈaˈ ta biˈ isinbil saˈ e̱ya̱nk chixjunileb li artal xban li rey Ezequías? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan quiyehoc reheb laj Judá ut laj Jerusalén nak chiru jun ajcuiˈ li artal teˈlokˈoni̱nk aran Jerusalén? | |
II K | Kekchi | 18:23 | Joˈcan nak la̱in nintzˈa̱ma che̱ru nak takacˈu̱b ru junak li naˈleb. La̱in tinqˈue e̱re cuib mil li cacua̱y ut la̱ex te̱ril ma te̱tau li ani te̱taklaheb chirixeb. | |
II K | Kekchi | 18:24 | La̱at incˈaˈ ta̱cuy pletic riqˈuin jun reheb lin soldado usta aˈan incˈaˈ cau rib. ¿Ma nequecˈoxla nak laj Faraón tixqˈue e̱carruaje ut tixqˈueheb li soldado li teˈxic chirix cacua̱y? | |
II K | Kekchi | 18:25 | ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ li Ka̱cuaˈ xtaklan chak cue saˈ li naˈajej aˈin chi pletic? ¿Ma xinchal ta biˈ chixsachbal ru yal injunes?” chan. | |
II K | Kekchi | 18:26 | Tojoˈnak laj Eliaquim li ralal laj Hilcías ut laj Sebna ut laj Joa queˈxye re laj Rabsaces: —Nakatzˈa̱ma cha̱cuu nak toa̱cua̱tina saˈ li a̱tinoba̱l arameo xban nak la̱o nakatau ru li a̱tin aˈan. Moa̱cua̱tina saˈ li ra̱tinoba̱leb laj Judá xban nak chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ xbe̱n li tzˈac yo̱queb chirabinquil li yo̱cat chixyebal, chan. | |
II K | Kekchi | 18:27 | Abanan laj Rabsaces quixye reheb: —La̱in incˈaˈ xintakla̱c chak chi a̱tinac caˈaj cuiˈ riqˈuin le̱ rey, chi moco caˈaj cuiˈ e̱riqˈuin la̱ex. Xintakla̱c ban chi a̱tinac riqˈuineb li cuanqueb saˈ xbe̱n li tzˈac. Ta̱cuulak xkˈehil nak eb aˈan joˈ ajcuiˈ la̱ex te̱lou e̱cˈot ut te̱rucˈ le̱ chuˈ, chan. | |
II K | Kekchi | 18:28 | Ut chirix aˈan, quixakli ut quixjap re chixyebal saˈ li ra̱tinoba̱leb laj Judá: —Abiomak che̱junilex li cˈaˈru naxye e̱re lix reyeb laj Asiria, li nim xcuanquil. | |
II K | Kekchi | 18:29 | Joˈcaˈin xtakla chak xyebal e̱re li rey li nim xcuanquil: Me̱qˈue e̱rib chixbalakˈi laj Ezequías. Aˈan incˈaˈ ta̱ru̱k texcol saˈ cuukˈ la̱in. | |
II K | Kekchi | 18:30 | Ma̱re laj Ezequías tixye e̱re, “Cˈojobomak e̱chˈo̱l riqˈuin li Ka̱cuaˈ. Relic chi ya̱l li Ka̱cuaˈ ta̱colok ke. Aˈan incˈaˈ toxkˈaxtesi saˈ rukˈ lix reyeb laj Asiria” chaˈak e̱re. Me̱pa̱b li cˈaˈru tixye e̱re nak texkˈunbesi. | |
II K | Kekchi | 18:31 | Me̱pa̱b li ra̱tin laj Ezequías. Aˈan aˈin li naxye e̱re lix reyeb laj Asiria, “Cˈamomak e̱rib saˈ usilal cuiqˈuin. Cui te̱cˈam e̱rib saˈ usilal cuiqˈuin, chi ju̱nkal te̱tzaca li ru le̱ uvas ut te̱tzaca li ru le̱ higo ut naru ajcuiˈ te̱rucˈ li haˈ li na-el saˈ le̱ jul haˈ, | |
II K | Kekchi | 18:32 | toj retal nak texincˈam chi cua̱nc saˈ junak chic naˈajej kˈaxal cha̱bil joˈ le̱ naˈaj. Aran na-el nabal li uvas ut na-el nabal li trigo. Cua̱nk e̱vino ut cua̱nk e̱caxlan cua. Cua̱nk nabal li olivos ut li aceite joˈ ajcuiˈ li xyaˈal cab. Cui te̱ba̱nu li cˈaˈru ninye la̱in, sa chic texcua̱nk ut incˈaˈ texca̱mk. Me̱pa̱b li cˈaˈru naxye laj Ezequías xban nak yo̱ che̱balakˈinquil nak naxye e̱re nak li Ka̱cuaˈ ta̱colok e̱re. | |
II K | Kekchi | 18:34 | ¿Bar cuan lix dioseb li tenamit Hamat ut Arfad? ¿Bar cuan lix dioseb li tenamit Sefarvaim ut Hena ut Iva? ¿Ma queˈxcol ta biˈ li tenamit Samaria saˈ cuukˈ la̱in? | |
II K | Kekchi | 18:35 | ¿Ma cuan ta biˈ junak dios saˈ li naˈajej aˈin li quixcuy xcolbal lix tenamit saˈ cuukˈ la̱in? ¿Chanru nak li Ka̱cuaˈ Dios tixcol li tenamit Jerusalén saˈ cuukˈ?” chan li rey.— | |
II K | Kekchi | 18:36 | Eb laj Judá ma̱ jun a̱tin queˈxye xban nak li rey quixye reheb nak incˈaˈ teˈsume̱nk. | |
Chapter 19
II K | Kekchi | 19:1 | Nak quirabi li cˈaˈru queˈxye, li rey Ezequías quixpej li rakˈ ut quixqˈue li kˈes ru tˈicr chirix retalil lix rahil xchˈo̱l ut co̱ saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 19:2 | Ut quixtaklaheb laj Eliaquim li na-iloc re li palacio rochben laj Sebna laj tzˈi̱b ut eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj tij riqˈuin li profeta Isaías, li ralal laj Amoz. Cuan li kˈes ru tˈicr chirixeb nak queˈco̱eb. | |
II K | Kekchi | 19:3 | Queˈxye re laj Isaías: —Aˈan aˈin li naxye laj Ezequías. Chiru li cutan aˈin yo̱co chi cˈuluc raylal xban li ma̱c xkaba̱nu. Yo̱queb chikamajecuanquil li xicˈ nequeˈiloc ke ut yo̱queb chikahobbal. Chanchano jun li ixk oc re chi qˈuira̱c, ut ma̱cˈaˈ chic xmetzˈe̱u. | |
II K | Kekchi | 19:4 | Lix reyeb laj Asiria quixtakla laj Rabsaces li nim xcuanquil chixhobbal li yoˈyo̱quil Dios. Ma̱re xrabi ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ la̱ Dios li hoboc ut tixqˈue taxak chixtojbal xma̱c li ani xhoboc re. Chattijok chirixeb li katenamit li joˈ qˈuial chic xeˈcana.— | |
II K | Kekchi | 19:6 | Laj Isaías quixtakla xyebal re laj Ezequías chi joˈcaˈin: —Li Ka̱cuaˈ naxye a̱cue nak incˈaˈ tatxucuak xban li cˈaˈru nequeˈxye e̱re. Matxucuac xban li cˈaˈru xeˈxye re inmajecuanquil eb li nequeˈcˈanjelac chiru lix reyeb laj Asiria. | |
II K | Kekchi | 19:7 | La̱in tintakla jun esilal. Nak lix reyeb laj Asiria ta̱rabi, ta̱xucuak ut ta̱xic cuiˈchic saˈ xtenamit. Nak ac cua̱nk chic aran, ta̱camsi̱k chi chˈi̱chˈ, chan li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 19:8 | Nak quisukˈi saˈ xtenamit laj Rabsaces, quirabi resil nak li rey ma̱ ani Laquis. Co̱ ut quixtau li rey nak yo̱ chi pletic riqˈuineb laj Libna. | |
II K | Kekchi | 19:9 | Li rey Senaquerib quirabi resil nak laj Tirhaca lix reyeb laj Etiopía quichal chi pletic. Joˈcan nak quixtakla cuiˈchic lix takl riqˈuin laj Ezequías ut quixye reheb: | |
II K | Kekchi | 19:10 | —Joˈcaˈin te̱ye re laj Ezequías lix reyeb laj Judá, “Li Dios li cˈojcˈo cuiˈ a̱chˈo̱l quixye a̱cue nak incˈaˈ textˈanekˈ saˈ cuukˈ. Abanan ma̱qˈue a̱cuib chi balakˈi̱c xban. | |
II K | Kekchi | 19:11 | Nacanau cˈaˈru nequeˈxba̱nu lix reyeb laj Asiria. Nequeˈxsach ruheb chi junaj cua chixjunileb li tenamit li nequeˈpletic riqˈuin. ¿Ma texcolekˈ ta biˈ la̱ex saˈ rukˈ aˈan? | |
II K | Kekchi | 19:12 | Eb lin xeˈto̱nil yucuaˈ queˈxsach ruheb li tenamit Gozán, Harán, Resef, joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Edén li queˈcuan Telasar. ¿Ma queˈcoleˈ ta biˈ li tenamit aˈan xban lix dioseb? | |
II K | Kekchi | 19:13 | ¿Ma cuanqueb ta biˈ xcuanquil lix reyeb laj Hamat, lix reyeb laj Arfad, lix reyeb laj Sefarvaim, Hena ut Iva?” chan laj Senaquerib. | |
II K | Kekchi | 19:14 | Nak ac xcˈul li hu riqˈuineb lix takl lix reyeb laj Asiria, laj Ezequías quiril xsaˈ. Chirix aˈan co̱ saˈ li templo ut quixhel ru li hu chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 19:15 | Quitijoc ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, la̱at li kaDios la̱o aj Israel. La̱at li cuancat saˈ xyi li querubines. Caˈaj cuiˈ la̱at li Dios. La̱at cuan a̱cuanquil saˈ xbe̱neb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. La̱at catyi̱ban re li choxa ut li ruchichˈochˈ. | |
II K | Kekchi | 19:16 | Abi, at Ka̱cuaˈ, li cˈaˈru nequeˈxye. Ut chacuil taxak li cˈaˈru nequeˈxba̱nu. Chacuabi li a̱tin li xtakla xyebal laj Senaquerib re a̱majecuanquil, la̱at li yoˈyo̱quil Dios. | |
II K | Kekchi | 19:17 | At Ka̱cuaˈ, ya̱l nak eb laj Asiria queˈxsach ruheb li tenamit joˈ ajcuiˈ lix naˈajeb. | |
II K | Kekchi | 19:18 | Queˈxcˈat lix dioseb xban nak moco tzˈakal dioseb ta. Yal pec ut cheˈ yi̱banbil xbaneb li cui̱nk. Joˈcan nak queˈsacheˈ ruheb. | |
II K | Kekchi | 19:19 | At Ka̱cuaˈ, at kaDios, choa̱col taxak saˈ rukˈ lix reyeb laj Asiria re nak chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈxqˈue retal nak caˈaj cuiˈ la̱at li Ka̱cuaˈ li tzˈakal Dios, chan laj Ezequías. | |
II K | Kekchi | 19:20 | Li profeta Isaías, li ralal laj Amoz, quixtakla xyebal re laj Ezequías: —Aˈan aˈin li naxye a̱cue li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel. “La̱in xcuabi li cˈaˈru xatzˈa̱ma chicuu chirix laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria. | |
II K | Kekchi | 19:21 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ Dios chirix lix reyeb laj Asiria: Li tenamit Jerusalén chanchan jun li tukˈ ix yo̱ cha̱seˈenquil ut yo̱ cha̱tzˈekta̱nanquil, at Senaquerib. Li tenamit Jerusalén narecˈasi lix jolom cha̱hobbal nak yo̱cat chi e̱lelic chiru. | |
II K | Kekchi | 19:22 | ¿Ani li xahob ut ani li xamajecua? ¿Ani li xataksi a̱cua̱tin saˈ xbe̱n ut xakˈetkˈeti a̱cuib chiru? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ chiru li Dios Santo reheb laj Israel? | |
II K | Kekchi | 19:23 | Xataklaheb la̱ takl chixhobbal li Dios ut xaye: Riqˈuin lin qˈuila carruaje re pletic xintakeˈ saˈ eb li ni̱nki tzu̱l. Toj saˈ xbe̱neb li tzu̱l re Líbano li najt xteram xintakeˈ. Xinyocˈ li ni̱nki cheˈ chacalteˈ, li najt rok, ut xintˈaneb ajcuiˈ li ciprés li raro xbaneb. Xincuulac toj saˈ li qˈuicheˈ li cˈajoˈ xchˈinaˈusal. | |
II K | Kekchi | 19:24 | Xinbec xjulel li haˈ saˈ jalan tenamit ut xcuucˈ li haˈ x-el aran. Riqˈuin li cuok xinqˈueheb chi chakic li nimaˈ li cuanqueb Egipto, chancat. | |
II K | Kekchi | 19:25 | ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nacanau nak la̱in li Ka̱cuaˈ? La̱in quincˈoxlan re chixjunil li ta̱uxma̱nk. Najter kˈe cutan la̱in quincˈu̱b chak ru chanru ta̱cˈulma̱nk. Ut anakcuan la̱in xatincanab chixsachbal ruheb li tenamit li cauheb rib chi pletic. Tu̱btu aj chic xacanabeb nak xapoˈeb. | |
II K | Kekchi | 19:26 | Eb li tenamit li cuanqueb aran ma̱cˈaˈeb xmetzˈe̱u. Nequeˈxucuac ut sachso̱queb xnaˈleb. Chanchaneb chic li pim li cuan saˈ cˈaleba̱l. Chanchaneb li raxi pim. Chanchaneb li pim li namok saˈ xbe̱neb li cab ut nachakic nak toj ma̱jiˈ nache̱coˈ. | |
II K | Kekchi | 19:27 | La̱in ninnau chanru nak cuancat. Ninnau chixjunil li cˈaˈru nacaba̱nu. Ut ninnau ajcuiˈ nak cˈajoˈ la̱ joskˈil cuiqˈuin. | |
II K | Kekchi | 19:28 | Xban nak ninnau nak yo̱ a̱joskˈil ut xakˈetkˈeti a̱cuib chicuu, joˈcan nak la̱in tinram la̱ be. Chanchan nak tinqˈue jun li chˈi̱chˈ saˈ la̱ cuuˈuj ut jun li chˈi̱chˈ saˈ a̱cue ut tatinqˈue cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ li be li xatchal cuiˈ chak,” chan li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 19:29 | Ut laj Isaías quixye re laj Ezequías: —Aˈan aˈin li retalil li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. Saˈ li chihab aˈin ut saˈ li chihab ta̱cha̱lk la̱ex te̱tzaca li ru li trigo li namok yal xjunes. Abanan saˈ li rox chihab la̱ex tex-a̱uk ut texkˈolok re nak textzaca̱nk. Te̱rau le̱ uvas ut te̱tzaca li ru li naxqˈue. | |
II K | Kekchi | 19:30 | Eb li ralal xcˈajol laj Judá li incˈaˈ teˈca̱mk teˈta̱mk cuiˈchic. Chanchanakeb li acui̱mk li naxchap xxeˈ ut naxqˈue li ru chi nabal. | |
II K | Kekchi | 19:31 | Cuanqueb li ralal xcˈajol laj Judá li teˈcana̱k aran Jerusalén. Saˈ li tzu̱l Sión teˈcana̱k. Joˈcan ta̱cˈulma̱nk xban nak joˈcan naraj li Ka̱cuaˈ xban xnimal xrahom. | |
II K | Kekchi | 19:32 | Li Ka̱cuaˈ Dios naxye chi joˈcaˈin chirix lix reyeb laj Asiria, “Li cui̱nk aˈan incˈaˈ ta̱oc saˈ li tenamit Jerusalén chi pletic chi moco riqˈuin tzimaj, chi moco riqˈuin chˈi̱chˈ, chi moco tixyi̱b lix takleba̱l re ta̱oc saˈ li tenamit. | |
II K | Kekchi | 19:33 | Saˈ li be li xchal cuiˈ, aran cuiˈchic ta̱sukˈi̱k. Incˈaˈ ta̱oc saˈ li tenamit Jerusalén. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin. | |
II K | Kekchi | 19:34 | La̱in tin-ilok re li tenamit ut la̱in ajcuiˈ tincolok re. Tinba̱nu aˈin saˈ incˈabaˈ la̱in ut saˈ xcˈabaˈ laj David li quicˈanjelac chicuu,” chan li Ka̱cuaˈ.— | |
II K | Kekchi | 19:35 | Saˈ ajcuiˈ li kˈojyi̱n aˈan jun x-ángel li Dios quicuulac saˈ xmuheba̱leb laj Asiria ut quixcamsi jun ciento riqˈuin o̱b roxcˈa̱l mil (185,000) chi soldado aj Asiria. Joˈ cuulajak chic nak quisake̱u ac camenakeb chic chixjunil. | |
II K | Kekchi | 19:36 | Ut laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria, quirisi lix muheba̱leb. Quisukˈi Nínive saˈ xnaˈaj ut aran quicana. | |
II K | Kekchi | 19:37 | Saˈ jun li cutan laj Senaquerib yo̱ chixlokˈoninquil lix dios Nisroc xcˈabaˈ saˈ lix templo. Queˈcuulac laj Adramelec ut laj Sarezer, li cuib chi ralal. Queˈxcamsi chi chˈi̱chˈ ut queˈe̱lelic. Queˈco̱eb saˈ li naˈajej Ararat. Ut aˈ chic laj Esar-hadón li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj Senaquerib. | |
Chapter 20
II K | Kekchi | 20:1 | Saˈ eb li cutan aˈan quiyajer laj Ezequías. Nak nim xyajel quicuulac li profeta Isaías li ralal laj Amoz riqˈuin ut quixye re: —Joˈcaˈin xye a̱cue li Ka̱cuaˈ. Ta̱yi̱b ru li cˈaˈru tento ta̱yi̱b ru saˈ la̱ cuochoch xban nak ca̱mc a̱cue. Incˈaˈ chic tatqˈuira̱k, chan. | |
II K | Kekchi | 20:2 | Laj Ezequías quixsukˈisi rib saˈ lix chˈa̱t ut quitijoc chiru li Ka̱cuaˈ Dios ut quixye: | |
II K | Kekchi | 20:3 | —La̱in nintzˈa̱ma cha̱cuu, at Ka̱cuaˈ Dios, chijulticokˈ taxak a̱cue nak la̱in xincˈanjelac cha̱cuu chi anchal inchˈo̱l ut xinba̱nu li us joˈ nacuulac cha̱cuu, chan. Ut quiya̱bac chi kˈaxal ra saˈ xchˈo̱l. | |
II K | Kekchi | 20:4 | Toj ma̱jiˈ ajcuiˈ na-el laj Isaías saˈ li neba̱l re li rochoch li rey nak quia̱tinac cuiˈchic li Ka̱cuaˈ riqˈuin. Ut quixye re: | |
II K | Kekchi | 20:5 | —Sukˈin riqˈuin laj Ezequías, li nacˈamoc be chiruheb lin tenamit. Ut ta̱ye re, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ, lix Dios laj David la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ: La̱in xcuabi la̱ tij ut xinqˈue retal nak yo̱cat chi ya̱bac. Anakcuan tatinqˈuirtesi. Ut saˈ oxib cutan naru chic tatxic saˈ lin templo. | |
II K | Kekchi | 20:6 | Ut oˈlaju chihab chic tatcua̱nk saˈ ruchichˈochˈ. La̱in tincolok a̱cue la̱at ut la̱in ajcuiˈ tincolok reheb lin tenamit saˈ rukˈ lix reyeb laj Asiria. Tincoleb lin tenamit re xcolbal rix lin lokˈal ut xban ajcuiˈ nak quinra laj David li quicˈanjelac chicuu,” chan li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 20:7 | Ut laj Isaías quixye reheb: —Te̱yi̱b caˈchˈinak li higo, chan. Ut queˈxyi̱b li higo ut queˈxqˈue chiru lix ra li rey ut quiqˈuira. | |
II K | Kekchi | 20:8 | Ut laj Ezequías quixye re laj Isaías: —¿Cˈaˈru li retalil ta̱qˈue re nak tinnau nak li Ka̱cuaˈ tinixqˈuirtesi ut re ajcuiˈ nak tinnau nak saˈ oxib cutan naru tinxic cuiˈchic saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ? chan. | |
II K | Kekchi | 20:9 | Ut laj Isaías quixye re laj Ezequías: —Aˈan aˈin li retalil li tixqˈue li Ka̱cuaˈ re nak ta̱nau nak tixba̱nu li quixye: ¿Ma ta̱cuaj nak ta̱numekˈ chi ubej li sakˈe o̱bak o̱r malaj ut ta̱cuaj nak ta̱sukˈi̱k chirix o̱bak o̱r? chan. | |
II K | Kekchi | 20:10 | Ut laj Ezequías quixye: —Moco chˈaˈaj ta nak li sakˈe ta̱xic chi ubej o̱bak o̱r, abanan nak ta̱sukˈi̱k chirix o̱bak o̱r, aˈan chˈaˈaj, chan. | |
II K | Kekchi | 20:11 | Ut li profeta Isaías quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak tixqˈue li retalil. Ut li Dios quixqˈue li sakˈe chi sukˈi̱c chirix o̱b o̱r joˈ naxcˈut saˈ lix relo̱j laj Acaz, li naxbis cuiˈ li o̱r riqˈuin li sakˈe. | |
II K | Kekchi | 20:12 | Saˈ eb li cutan aˈan laj Merodac-baladán lix reyeb laj Babilonia quirabi resil nak quiyajer laj Ezequías. Joˈcan nak quixtakla xhu ut quixtakla ajcuiˈ lix ma̱tan. (Laj Merodac-baladán, aˈan li ralal laj Baladán.) | |
II K | Kekchi | 20:13 | Laj Ezequías quixcˈuleb saˈ xya̱lal lix takl laj Merodac-baladán ut quixcˈut chiruheb lix plata, lix oro, lix especias ut li sununquil ban. Quixcˈut ajcuiˈ chiruheb lix chˈi̱chˈ re pletic. Chixjunil li cˈaˈru cuan re saˈ lix naˈaj quixcˈut chiruheb. Ma̱cˈaˈ cˈaˈru re li rey Ezequías incˈaˈ ta quixcˈut chiruheb lix takl laj Merodac-baladán. | |
II K | Kekchi | 20:14 | Laj Isaías quicuulac riqˈuin li rey Ezequías ut quixye re: —At rey, ¿bar xeˈchal chak eb li cui̱nk aˈan? Ut, ¿cˈaˈru xeˈxye a̱cue? chan. Ut li rey Ezequías quixye re: —Toj Babilonia xeˈchal chak saˈ xnajtil tenamit, chan. | |
II K | Kekchi | 20:15 | Quixye cuiˈchic laj Isaías: —¿Cˈaˈru xeˈril saˈ li palacio?— Ut laj Ezequías quixye re: —Xeˈril chixjunil li cˈaˈru cuan saˈ li cuochoch joˈ ajcuiˈ li cuan saˈ eb li naˈajej li naxocman cuiˈ li cˈaˈak re ru. Ma̱cˈaˈ cˈaˈ re ru cue incˈaˈ ta xincˈut chiruheb, chan. | |
II K | Kekchi | 20:17 | “Ta̱cuulak xkˈehil nak chixjunil li cuan saˈ la̱ cuochoch ta̱cˈamekˈ aran Babilonia. Chixjunil li cˈaˈak re ru li queˈxxoc eb la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ toj chalen anakcuan ta̱cˈamekˈ. Ma̱cˈaˈ chic ta̱cana̱k.” | |
II K | Kekchi | 20:18 | Ut teˈcˈamekˈ la̱ cualal a̱cˈajol aran Babilonia. Eb aˈan teˈcua̱nk chokˈ eunucos saˈ li rochoch lix reyeb laj Babilonia, chan li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 20:19 | Laj Ezequías quixye re laj Isaías: —Sa rabinquil li ra̱tin li Dios li xaye cue, chan. Quixye chi joˈcan xban nak quixcˈoxla nak joˈ najtil toj yoˈyo̱k ta̱cua̱nk li tuktu̱quil usilal ut ma̱cˈaˈ tixcˈul. | |
II K | Kekchi | 20:20 | Chixjunil li quixba̱nu laj Ezequías nak cuan saˈ xcuanquil chokˈ rey, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. Tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalil chanru nak quixyi̱b li pila ut li rok haˈ li quinumeˈ cuiˈ li haˈ saˈ li tenamit. | |
Chapter 21
II K | Kekchi | 21:1 | Cablaju chihab cuan re laj Manasés nak qui-oc chokˈ rey. Ut oˈlaju roxcˈa̱l chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Lix naˈ laj Manasés, xHepsiba xcˈabaˈ. | |
II K | Kekchi | 21:2 | Laj Manasés quima̱cob chiru li Dios xban nak quixba̱nu li ma̱usilal li queˈxba̱nu li tenamit li queˈisi̱c saˈ li naˈajej aˈan xban li Dios nak queˈoc laj Israel. | |
II K | Kekchi | 21:3 | Laj Manasés quilajxyi̱b cuiˈchic eb li naˈajej najt xteram re xlokˈoninquileb li jalanil dios. Aˈan eb li naˈajej li quilajxjuqˈui laj Ezequías lix yucuaˈ. Quixxakab li artal re xlokˈoninquil laj Baal li jalanil dios. Quixyi̱b ajcuiˈ lix jalam u̱ch lix Asera lix dioseb joˈ quixba̱nu laj Acab li quicuan chokˈ xreyeb laj Israel. Ut quixlokˈoniheb ajcuiˈ li chahim, li po ut li sakˈe. | |
II K | Kekchi | 21:4 | Ut aran saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ quixyi̱b li artal re xlokˈoninquil li jalanil dios saˈ li naˈajej li quixye li Dios nak caˈaj cuiˈ aˈan ta̱lokˈoni̱k aran Jerusalén. | |
II K | Kekchi | 21:5 | Ut saˈ li cuib chi neba̱l re li templo laj Manasés quixyi̱beb li artal re xlokˈoninquileb li chahim. | |
II K | Kekchi | 21:6 | Quixcˈat li ralal chokˈ xmayej chiruheb li yi̱banbil dios. Ut naxic riqˈuineb laj kˈe ut riqˈuineb laj tu̱l chixpatzˈbal cˈaˈru tixba̱nu. Cˈajoˈ nak quichal xjoskˈil li Dios xban li ma̱usilal quixba̱nu. | |
II K | Kekchi | 21:7 | Quixqˈue lix jalam u̱ch li yi̱banbil dios xAsera saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Li Dios quixye chi joˈcaˈin reheb laj David ut laj Salomón li ralal: —La̱in tinqˈue lin cˈabaˈ chi junelic saˈ li templo aran Jerusalén saˈ li naˈajej li xinsicˈ ru saˈ xya̱nkeb chixjunil lix naˈajeb li cablaju xte̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel. Saˈ li naˈajej aˈan la̱in tinlokˈoni̱k chi junelic. | |
II K | Kekchi | 21:8 | Ut incˈaˈ chic tincanabeb laj Israel chi isi̱c saˈ li naˈajej li xinqˈue reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb, cui teˈxba̱nu chixjunil li xinye reheb ut cui teˈxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab li xinqˈue re laj Moisés laj cˈanjel chicuu, chan li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 21:9 | Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ. Laj Manasés quicˈamoc be chiruheb chixba̱nunquil li ma̱usilal. Kˈaxal cuiˈchic yibru queˈxba̱nu chiru li queˈxba̱nu eb li jalan tenamit li queˈisi̱c saˈ eb li naˈajej aˈan xban li Dios nak queˈoc laj Israel. | |
II K | Kekchi | 21:11 | Queˈxye: —Cˈajoˈ li ma̱usilal quixba̱nu li rey Manasés. Kˈaxal yibru chiru li ma̱usilal queˈxba̱nu eb laj amorreo li queˈcuan saˈ li naˈajej aˈin junxil. Aˈan xcˈamoc be chiruheb laj Judá chixlokˈoninquileb li jalanil dios. | |
II K | Kekchi | 21:12 | Xban li ma̱usilal queˈxba̱nu, la̱in tintakla li raylal saˈ xbe̱neb laj Jerusalén ut saˈ xbe̱neb laj Judá. Ta̱rahokˈ saˈ xxiqueb chixjunileb li teˈabi̱nk re resil li raylal teˈxcˈul, chan li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 21:13 | La̱in tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb laj Jerusalén joˈ xinba̱nu reheb laj Samaria ut eb li ralal xcˈajol laj Acab. La̱in tincuisi li ma̱usilal aran Jerusalén. Chanchan chˈajbil tinba̱nu reheb joˈ nak nachˈajeˈ junak li secˈ tzˈaj ru ut nahupuba̱c. | |
II K | Kekchi | 21:14 | La̱in tintzˈekta̱naheb li tenamit li incˈaˈ teˈsachekˈ ruheb. Tincanabeb saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Teˈnumta̱k saˈ xbe̱neb ut teˈxchap chokˈ reheb lix naˈajeb ut li cˈaˈru cuan reheb. | |
II K | Kekchi | 21:15 | La̱in tinqˈue li raylal aˈin saˈ xbe̱neb xban nak eb lin tenamit xeˈma̱cob chicuu. Queˈxchikˈ injoskˈil chalen nak queˈel chak Egipto lix xeˈto̱nil xyucuaˈeb ut toj chalen anakcuan, chan li Dios. | |
II K | Kekchi | 21:16 | Kˈaxal cuiˈchic nabaleb li ma̱cˈaˈeb xma̱c quixcamsi laj Manasés. Chanchan nak quinujac li tenamit Jerusalén chi quicˈ. Ut quixcˈameb ajcuiˈ xbeheb laj Judá chi ma̱cobc chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 21:17 | Chixjunil li quilajxba̱nu laj Manasés nak cuan chokˈ rey joˈ ajcuiˈ li ma̱usilal quixba̱nu, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 21:18 | Laj Manasés quicam ut quimukeˈ saˈ lix naˈaj li utzˈuˈuj re laj Uza nachˈ riqˈuin li palacio. Ut aˈ chic laj Amón li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 21:19 | Cuib xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Amón nak qui-oc chokˈ rey. Cuib chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Mesulemet lix rabin laj Haruz. Jotba xtenamit. | |
II K | Kekchi | 21:20 | Laj Amón quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quixba̱nu laj Manasés lix yucuaˈ. | |
II K | Kekchi | 21:21 | Joˈ quixba̱nu lix yucuaˈ, joˈcan ajcuiˈ quixba̱nu laj Amón. Quixlokˈoni li yi̱banbil dios li quixlokˈoni lix yucuaˈ ut quicˈanjelac chiruheb. | |
II K | Kekchi | 21:22 | Quixtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut quixkˈet li chakˈrab li quiqˈueheˈ reheb xban li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 21:23 | Eb li nequeˈtenkˈan re laj Amón queˈxcˈu̱b ru chanru nak teˈxba̱nu ut queˈxcamsi laj Amón saˈ li palacio. | |
II K | Kekchi | 21:24 | Chirix chic aˈan eb laj Judá queˈxcamsiheb li queˈcˈu̱ban ru xcamsinquil li rey Amón. Ut aˈ chic laj Josías li ralal quixakaba̱c chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 21:25 | Chixjunil li quixba̱nu laj Amón nak cuan chokˈ rey tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
Chapter 22
II K | Kekchi | 22:1 | Cuakxakib chihab cuan re laj Josías nak qui-oc chokˈ rey. Junlaju xcaˈcˈa̱l chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ xJedida xcˈabaˈ. Ut lix Jedida, aˈan xrabin laj Adaía. Boscat xtenamit. | |
II K | Kekchi | 22:2 | Laj Josías cha̱bil xnaˈleb nak quicuan chokˈ rey. Quixba̱nu li ti̱quilal chiru li Ka̱cuaˈ Dios. Quixba̱nu li us chi anchal xchˈo̱l joˈ quixba̱nu laj David lix xeˈto̱nil yucuaˈ ut incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li us. | |
II K | Kekchi | 22:3 | Yo̱ cuakxaklaju chihab roquic chokˈ rey laj Josías nak quixtakla laj Safán laj tzˈi̱b saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Laj Safán, aˈan li ralal laj Azalía ut laj Azalía, aˈan li ralal laj Mesulam. Li rey Josías quixye re laj Safán: | |
II K | Kekchi | 22:4 | —Ayu riqˈuin laj Hilcías li xbe̱nil aj tij. Ta̱ye re nak tixchˈutub chixjunil li tumin li nequeˈxqˈue li tenamit reheb li nequeˈcˈacˈalen saˈ li oqueba̱l re li templo. | |
II K | Kekchi | 22:5 | Ta̱ye re laj Hilcías nak tixqˈue li tumin reheb li cui̱nk li nequeˈjolomin re li xyi̱banquil li templo. Li tumin aˈan ta̱cˈanjelak chiruheb re xtojbal li yo̱queb chi cˈanjelac. | |
II K | Kekchi | 22:6 | Teˈxqˈue xtojbal eb laj pechˈ, ut eb laj tzˈac ut eb li nequeˈjolomin re li cˈanjel. Ut chiru ajcuiˈ li tumin aˈan teˈxtoj li cheˈ ut li pec li ta̱cˈanjelak re xyi̱banquil li templo. | |
II K | Kekchi | 22:7 | Eb li cui̱nk li yo̱queb chi jolomi̱nc re li cˈanjel cha̱bileb xnaˈleb. Joˈcan nak incˈaˈ te̱bir rix li joˈ qˈuial teˈxsach, chan laj Josías. | |
II K | Kekchi | 22:8 | Saˈ jun li cutan laj Hilcías li xbe̱nil aj tij quixye re laj Safán: —La̱in xintau saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ lix chakˈrab li Dios, chan. Laj Hilcías quixqˈue li hu re laj Safán ut laj Safán quiril xsaˈ. | |
II K | Kekchi | 22:9 | Chirix aˈan laj Safán laj tzˈi̱b quixcˈam li hu ut co̱ riqˈuin li rey Josías ut quixye re: —Eb laj cˈanjel cha̱cuu queˈxchˈutub li tumin li cuan saˈ li templo ut queˈxqˈue reheb li nequeˈjolomin re li cˈanjel, chan. | |
II K | Kekchi | 22:10 | Ut laj Safán quixye ajcuiˈ re li rey: —Laj Hilcías laj tij quixqˈue cue li hu aˈin, chan ut laj Safán quiril xsaˈ li hu chiru li rey. | |
II K | Kekchi | 22:11 | Nak li rey Josías quirabi li chakˈrab li tzˈi̱banbil saˈ li hu aˈan, quixpej li rakˈ. | |
II K | Kekchi | 22:12 | Ut quixtaklaheb laj Hilcías laj tij ut laj Ahicam li ralal laj Safán, ut laj Acbor li ralal laj Micaías ut laj Safán laj tzˈi̱b joˈ ajcuiˈ laj Asaías laj cˈanjel chiru li rey. | |
II K | Kekchi | 22:13 | Quixye reheb: —Ayukex ut patzˈomak re li Ka̱cuaˈ chicuix la̱in ut chirixeb li tenamit ut chirixeb laj Judá. Patzˈomak cˈaˈru takaba̱nu riqˈuin li cˈaˈru tzˈi̱banbil saˈ li hu aˈin. Li Ka̱cuaˈ yo̱ xjoskˈil saˈ kabe̱n xban nak eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru tzˈi̱banbil saˈ li hu aˈin, chan li rey Josías. | |
II K | Kekchi | 22:14 | Laj Hilcías laj tij, rochbeneb laj Ahicam, laj Acbor, laj Safán ut laj Asaías queˈco̱eb riqˈuin lix Hulda chi patzˈoc. Lix Hulda, aˈan jun xprofeta li Dios. Aˈan rixakil laj Salum. Laj Salum, aˈan li ralal laj Ticva. Laj Ticva, aˈan li ralal laj Harhas. Laj Salum, aˈan li na-iloc re li akˈej li nacˈanjelac saˈ li templo. Lix Hulda cuan rochoch Jerusalén saˈ li naˈajej li quiyi̱ba̱c mokon. Eb li cui̱nk queˈa̱tinac riqˈuin. | |
II K | Kekchi | 22:15 | Lix Hulda quixye reheb li cui̱nk: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. Ye re li ani xtaklan chak e̱re, | |
II K | Kekchi | 22:16 | “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ Dios. La̱in tintakla chak raylal saˈ xbe̱n li tenamit Jerusalén ut saˈ xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb aran. Tinba̱nu chixjunil li tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu li quiril xsaˈ lix reyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 22:17 | Xinteneb li raylal aˈin saˈ xbe̱neb xban nak xineˈxtzˈekta̱na ut xeˈxcˈat li incienso chiruheb li jalanil dios. Xeˈxchikˈ injoskˈil nak xeˈxyi̱b riqˈuin rukˈeb li jalanil dios ut xeˈxlokˈoni. Yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb laj Jerusalén. Incˈaˈ ta̱numekˈ lin joskˈil cui incˈaˈ tinba̱nu li cˈaˈru xinye,” chan li Dios. | |
II K | Kekchi | 22:18 | Joˈcaˈin te̱ye re lix reyeb laj Judá li xtaklan chak e̱re chixsicˈbal cˈaˈru nacuaj. Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ lix Dios eb laj Israel, “La̱at xaqˈue xcuanquil li tzˈi̱banbil saˈ li hu. | |
II K | Kekchi | 22:19 | Xyotˈeˈ a̱chˈo̱l ut xacubsi a̱cuib chicuu nak xacuabi nak tintakla raylal saˈ xbe̱n Jerusalén joˈ eb ajcuiˈ li tenamit. Xacuabi nak xinye nak tinsach ruheb ut tinpoˈ lix naˈajeb. Xapej la̱ cuakˈ xban xrahil a̱chˈo̱l ut xatya̱bac chicuu. La̱in xcuabi li cˈaˈru xaye. | |
II K | Kekchi | 22:20 | La̱in incˈaˈ tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb nak toj yoˈyo̱kat. La̱at incˈaˈ ta̱cuil li raylal li tintakla saˈ xbe̱neb. Tatca̱mk ut toxa̱tauheb la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut tatmukekˈ saˈ xya̱lal,” chan li Dios.— Ut eb li takl queˈsukˈi riqˈuin li rey Josías ut queˈxye re li cˈaˈru quixye li Dios. | |
Chapter 23
II K | Kekchi | 23:1 | Li rey Josías quixtakla xbokbaleb riqˈuin chixjunileb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Judá ut saˈ xya̱nkeb laj Jerusalén. | |
II K | Kekchi | 23:2 | Co̱ saˈ lix templo li Dios rochbeneb li cui̱nk aj Judá ut rochbeneb li cui̱nk li cuanqueb Jerusalén. Queˈco̱eb rochben eb laj tij ut eb li profeta. Queˈco̱eb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit, joˈ ni̱nk, joˈ cocˈ. Ut li rey quiril chiruheb chixjunil li tzˈi̱banbil saˈ li hu re li contrato, li hu li queˈxtau saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 23:3 | Quixakli li rey chixcˈatk li rokechal li templo ut quixba̱nu jun li contrato riqˈuin li Ka̱cuaˈ. Quixye re li Ka̱cuaˈ nak tixba̱nu lix chakˈrab ut chi anchal xchˈo̱l tixba̱nu li naxtakla li Ka̱cuaˈ. Quixye nak chi anchal xchˈo̱l tixqˈue xcuanquil li contrato li tzˈi̱banbil saˈ li hu. Ut chixjunileb li tenamit queˈxye nak teˈxba̱nu li cˈaˈru tzˈi̱banbil saˈ li contrato. | |
II K | Kekchi | 23:4 | Li rey Josías quixtakla laj Hilcías li xbe̱nil aj tij, joˈqueb ajcuiˈ li xcabil aj tij ut eb li nequeˈcˈacˈalen re li templo. Quixye reheb nak teˈrisi saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ chixjunil li quicˈanjelac re xlokˈoninquil laj Baal ut lix Asera. Teˈrisi ajcuiˈ chixjunil li quicˈanjelac re xlokˈoninquil li sakˈe, li po ut eb li chahim. Ut li rey Josías quixcˈat chixjunil chire li tenamit Jerusalén saˈ li cˈaleba̱l Cedrón ut quixtakla lix chahil aran Bet-el. | |
II K | Kekchi | 23:5 | Quirisiheb laj tij li queˈcˈanjelac chiruheb li jalanil dios, li queˈxakaba̱c xbaneb li rey junxil chixcˈatbal li incienso saˈ eb li naˈajej li najt xteram li cuanqueb Judá ut Jerusalén. Ut quirisiheb ajcuiˈ li queˈcˈatoc incienso re xlokˈoninquileb laj Baal, li sakˈe ut li po joˈ eb ajcuiˈ li chahim. | |
II K | Kekchi | 23:6 | Quixtakla ajcuiˈ risinquil saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ lix jalam u̱ch lix Asera. Queˈrisi Jerusalén ut queˈxcˈam toj saˈ li ru takˈa re Cedrón ut aran queˈxcˈat. Ut lix chahil queˈxcut saˈ xbe̱neb lix mukleba̱l li tenamit. | |
II K | Kekchi | 23:7 | Ut quixtakla ajcuiˈ xjucˈbal saˈ li templo lix naˈajeb li nequeˈxcˈayi ribeb re xlokˈoninquil lix dioseb. Aˈan lix naˈajeb li nequeˈquemoc re li tˈicr li nacˈanjelac re xlokˈoninquil li yi̱banbil dios xAsera. | |
II K | Kekchi | 23:8 | Quixtakla xcˈambal Jerusalén chixjunileb laj tij li cuanqueb Judá ut quixtakla xpoˈbaleb chixjunileb li naˈajej najt xteram li queˈxcˈat cuiˈ li incienso eb laj tij. Naticla saˈ li naˈajej Geba ut nacuulac toj saˈ li naˈajej Beerseba. Quixtakla xjucˈbal eb li artal li cuanqueb saˈ li oqueba̱l re laj Josué, li quitaklan saˈ li tenamit. Eb li artal aˈan queˈcuan saˈ xtzˈe li oqueba̱l re li tenamit. | |
II K | Kekchi | 23:9 | Eb laj tij aˈan incˈaˈ queˈru chi cˈanjelac saˈ li templo, abanan queˈxcuaˈ li caxlan cua li ma̱cˈaˈ xchˈamal rochbeneb laj tij li queˈcˈanjelac saˈ li templo. | |
II K | Kekchi | 23:10 | Li rey Josías quixtakla xpoˈbal li naˈajej Tofet li cuan saˈ li ru takˈa saˈ lix chˈochˈ laj Ben-hinom. Quixpoˈ li naˈajej aˈan re nak ma̱ ani chic tixcˈat li ralal malaj ut lix rabin chokˈ xmayej chiru li yi̱banbil dios Moloc. | |
II K | Kekchi | 23:11 | Ut quixtakla ajcuiˈ risinquileb li cacua̱y li queˈxkˈaxtesiheb lix reyeb laj Judá re xlokˈoninquil li sakˈe. Eb li cacua̱y aˈin queˈcuan saˈ li neba̱l re li templo nachˈ riqˈuin li oqueba̱l ut nachˈ ajcuiˈ riqˈuin lix naˈaj laj Natán-melec li eunuco li nim xcuanquil. Ut quixcˈateb ajcuiˈ li carruaje li queˈcˈanjelac re xlokˈoninquil li sakˈe. | |
II K | Kekchi | 23:12 | Ut quixjucˈ ajcuiˈ eb li artal li queˈcuan saˈ xbe̱n cab nachˈ riqˈuin li naˈajej li quicuan cuiˈ laj Acaz, li queˈyi̱ba̱c xbaneb lix reyeb laj Judá. Ut quixtakla ajcuiˈ xjucˈbal li cuib chi artal li queˈyi̱ba̱c xban laj Manasés li queˈcuan saˈ li cuib chi neba̱l re lix templo li Ka̱cuaˈ. Queˈrisi aran ut queˈxjor ut li xcˈaj quicuteˈ saˈ li nimaˈ Cedrón. | |
II K | Kekchi | 23:13 | Ut quixtakla ajcuiˈ xpoˈbal eb li artal li quixyi̱b laj Salomón lix reyeb laj Israel. Eb li artal aˈan queˈcuan saˈ li este re Jerusalén ut saˈ li sur re li tzu̱l Olivos. Eb li artal aˈan queˈyi̱ba̱c re xlokˈoninquileb li jalanil dios li kˈaxal yibeb ru. Aˈaneb lix Astoret lix dioseb laj Sidón, laj Quemos lix dioseb laj Moab ut laj Milcom lix dioseb li ralal xcˈajol laj Amón. | |
II K | Kekchi | 23:14 | Quixtakla ajcuiˈ xpoˈbal li pec ut li cheˈ li quicˈanjelac re xlokˈoninquil lix Asera. Ut quixcut xbakeleb li camenak saˈ li naˈajej li queˈcuan cuiˈ. | |
II K | Kekchi | 23:15 | Quixtakla ajcuiˈ xpoˈbal li artal li cuan Bet-el ut li naˈajej li najt xteram li quixyi̱b laj Jeroboam li ralal laj Nabat. Laj Jeroboam, aˈan li quicˈamoc xbeheb laj Israel chi ma̱cobc. Queˈxcˈat li artal li najt xteram ut queˈxcˈat ajcuiˈ lix jalam u̱ch li yi̱banbil dios xAsera. | |
II K | Kekchi | 23:16 | Li rey Josías qui-iloc chi xjun sutam li naˈajej aˈan. Quiril li mukleba̱l cuan saˈ li tzu̱l. Quixtakla risinquileb lix bakel li camenak. Queˈrisiheb chak lix bakeleb ut queˈxcˈat saˈ xbe̱n li artal aˈan re xmuxbal ru, joˈ quiyeheˈ reheb xban lix profeta li Dios li quiyehoc resil li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. | |
II K | Kekchi | 23:17 | Ut li rey quixye: —¿Cˈaˈru chi mukleba̱lil li yo̱quin chirilbal? chan. Eb li cui̱nk queˈxye re: —Saˈ li mukleba̱l aˈan mukbil lix profeta li Dios li quichal chak Judá. Li cui̱nk aˈan quixye resil chixjunil li cˈaˈru tixcˈul li artal Bet-el. Ut aˈan ajcuiˈ quiyehoc resil chixjunil li cˈaˈru yo̱ chi cˈulma̱nc anakcuan, chanqueb. | |
II K | Kekchi | 23:18 | Ut li rey quixye reheb: —Me̱chˈeˈ li mukleba̱l aˈan. Eb lix bakel li cui̱nk aˈan incˈaˈ teˈchˈeˈekˈ, chan. Joˈcan nak incˈaˈ queˈrisi xbakel li profeta aˈan chi moco queˈrisi xbakel li profeta li quichal Samaria. | |
II K | Kekchi | 23:19 | Joˈ quixba̱nu aran Bet-el, joˈcan ajcuiˈ quixba̱nu saˈ chixjunileb li tenamit li cuanqueb Samaria. Quixtakla xjucˈbal chixjunileb li artal saˈ eb li naˈajej najt xteram li queˈxyi̱b lix reyeb laj Israel li queˈchikˈoc re xjoskˈil li Dios. | |
II K | Kekchi | 23:20 | Quixtakla xcamsinquileb laj tij li queˈcˈanjelac saˈ eb li naˈajej li najt xteram. Ut queˈxcˈat xbakeleb li cristian saˈ xbe̱neb li artal. Chirix chic aˈan quisukˈi cuiˈchic Jerusalén. | |
II K | Kekchi | 23:21 | Li rey Josías quixye reheb li tenamit nak teˈoc cuiˈchic chixninkˈeinquil li reliqueb aran Egipto. Pascua nayeman re li ninkˈe aˈan. Teˈxninkˈei re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ joˈ tzˈi̱banbil retalil saˈ li contrato. | |
II K | Kekchi | 23:22 | Ma̱ jun sut queˈxba̱nu li ninkˈe aˈin chi tzˈakal re ru toj saˈ eb li cutan aˈin chalen nak eb laj rakol a̱tin queˈcˈamoc be chiruheb, chi moco queˈxba̱nu nak queˈcuan li rey aran Israel ut Judá. | |
II K | Kekchi | 23:23 | Ac yo̱ chic xcuakxaklaju chihab roquic chokˈ rey laj Josías nak queˈxninkˈei cuiˈchic li Pascua aran Jerusalén re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ Dios. | |
II K | Kekchi | 23:24 | Ut laj Josías quirisiheb ajcuiˈ laj tu̱l ut eb laj kˈe li cuanqueb Jerusalén ut saˈ chixjunil li naˈajej Judá. Quirisiheb ajcuiˈ li yi̱banbil dios saˈ eb li junju̱nk chi cab, joˈ ajcuiˈ li jalam u̱ch ut chixjunil li cˈaˈak re ru li quicˈanjelac re xlokˈoninquil li jalanil dios. Quixba̱nu chi joˈcan re nak ta̱tzˈaklok ru xba̱nunquil chixjunil li chakˈrab li tzˈi̱banbil saˈ li hu li quixtau laj Hilcías laj tij saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 23:25 | Ma̱ jun chic rey quicuan joˈ li rey Josías, chi moco junxil chi moco mokon. Ma̱ ani chic quixkˈaxtesi rib chi tzˈakal chiru li Dios joˈ quixba̱nu laj Josías. Chi anchal xchˈo̱l, chi anchal ra̱m, ut chi anchal xmetzˈe̱u quicˈanjelac chiru li Dios joˈ tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés. | |
II K | Kekchi | 23:26 | Abanan li Ka̱cuaˈ toj yo̱ ajcuiˈ xjoskˈil saˈ xbe̱neb laj Judá xban li ma̱usilal li quixba̱nu laj Manasés nak quixchikˈ xjoskˈil li Dios. | |
II K | Kekchi | 23:27 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱in tinsach ruheb laj Judá joˈ nak xinsach ruheb laj Israel. Tintzˈekta̱na li tenamit Jerusalén li sicˈbil ru inban. Tintzˈekta̱na li templo usta xinye nak aran tinlokˈoni̱k chi junelic, chan li Dios. | |
II K | Kekchi | 23:28 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Josías tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li cˈaˈru quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 23:29 | Nak laj Josías cuan chokˈ xreyeb laj Judá laj Necao lix reyeb laj Egipto co̱ saˈ li nimaˈ Eufrates chi pletic riqˈuin lix reyeb laj Asiria. Li rey Josías co̱ chi pletic riqˈuin laj Necao. Nak laj Necao quiril laj Josías, ticto quixcamsi aran Meguido. | |
II K | Kekchi | 23:30 | Eb li nequeˈcˈanjelac chiru li rey Josías queˈxxoc li camenak ut queˈxqˈue saˈ jun carruaje re teˈxcˈam Jerusalén ut aran queˈxmuk. Ut eb li tenamit queˈxxakab laj Joacaz li ralal chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj Josías lix yucuaˈ. | |
II K | Kekchi | 23:31 | Oxib xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Joacaz nak qui-oc chokˈ rey. Oxib po quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Hamutal lix rabin laj Jeremías. Libna xtenamit. | |
II K | Kekchi | 23:32 | Laj Joacaz quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ joˈ queˈxba̱nu lix xeˈto̱nil yucuaˈ li queˈcuan chokˈ rey junxil. | |
II K | Kekchi | 23:33 | Li rey Necao quixchap laj Joacaz ut quixqˈue chi pre̱xil aran Ribla li cuan saˈ xcue̱nt Hamat. Quixba̱nu chi joˈcan re nak laj Joacaz incˈaˈ chic ta̱takla̱nk aran Jerusalén. Ut laj Necao quixpuersiheb laj Judá chi xtojbal numenak cuuklaju xca̱cˈa̱l quintal (72) li plata ut caˈchˈin chic ma̱ oxib arroba li oro. | |
II K | Kekchi | 23:34 | Ut li rey Necao quixxakab chokˈ xreyeb laj Judá laj Eliaquim chokˈ re̱kaj laj Josías lix yucuaˈ. Quixjal xcˈabaˈ laj Eliaquim. Aj Joacim chic quixqˈue chokˈ xcˈabaˈ. Laj Necao quixcˈam toj Egipto laj Joacaz ut aran quicam. | |
II K | Kekchi | 23:35 | Laj Joacim quixtoj re li rey Necao li plata ut li oro li quixpatzˈ. Quixpuersiheb li tenamit chixtojbal aˈan, aˈ yal joˈ qˈuial lix naˈajeb cuan. Li junju̱nk queˈxqˈue li joˈ qˈuial li queˈyeheˈ re ut laj Joacim quixqˈue li plata ut li oro re li rey. | |
II K | Kekchi | 23:36 | O̱b xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Joacim nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. Junlaju chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Zebuda lix rabin laj Pedaías. Ruma xtenamit. | |
Chapter 24
II K | Kekchi | 24:1 | Nak cuan chokˈ xreyeb laj Judá laj Joacim, laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia quipletic riqˈuineb laj Judá. Oxib chihab quicuan laj Joacim rubel xcuanquil. Chirix aˈan laj Joacim quixkˈetkˈeti rib chiru laj Nabucodonosor. | |
II K | Kekchi | 24:2 | Abanan li Ka̱cuaˈ quixtaklaheb laj Babilonia, eb laj Siria, eb laj Moab, ut eb laj Amón chi pletic riqˈuineb laj Judá re teˈxsach ruheb joˈ quiyeheˈ reheb li profeta xban li Ka̱cuaˈ. | |
II K | Kekchi | 24:3 | Relic chi ya̱l li Ka̱cuaˈ quixba̱nu aˈin re nak eb laj Israel teˈisi̱k saˈ li naˈajej Judá xban li ma̱usilal li quixba̱nu laj Manasés. | |
II K | Kekchi | 24:4 | Ut xban ajcuiˈ nak nabaleb li ma̱cˈaˈeb xma̱c quixcamsiheb laj Manasés. Chanchan nak quinujac li tenamit riqˈuin lix quiqˈueleb. Ut li Ka̱cuaˈ incˈaˈ chic quiraj xcuybal xma̱c. | |
II K | Kekchi | 24:5 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Joacim tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. | |
II K | Kekchi | 24:6 | Laj Joacim quicam ut coxtau lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut aˈ chic laj Joaquín li ralal qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá chokˈ re̱kaj. | |
II K | Kekchi | 24:7 | Ma̱ bar chic quiraj xic chi pletic lix reyeb laj Egipto xban nak lix reyeb laj Babilonia ac quire̱chani chixjunil li naˈajej nak quipletic chak riqˈuineb. Naticla cuan cuiˈ li nimaˈ re Egipto ut nacuulac toj saˈ li nimaˈ Eufrates. | |
II K | Kekchi | 24:8 | Cuakxaklaju chihab cuan re laj Joaquín nak qui-oc chokˈ rey. Ut oxib po quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Nehusta lix rabin laj Elnatán. Jerusalén xtenamit. | |
II K | Kekchi | 24:10 | Saˈ eb li cutan aˈan eb li nequeˈtenkˈan re laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia queˈco̱eb chi pletic Jerusalén. Ut queˈxsut li tenamit. | |
II K | Kekchi | 24:12 | Li rey Joaquín quixkˈaxtesi rib rubel xcuanquil li rey Nabucodonosor rochben lix naˈ ut eb li ralal, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈiloc re laj Joaquín ut eb li nequeˈtenkˈan re chi takla̱nc. Laj Nabucodonosor quixchapeb ut quixcˈameb chi pre̱xil. Aˈin quicˈulman nak ac yo̱ cuakxakib chihab roquic chokˈ xreyeb laj Babilonia laj Nabucodonosor. | |
II K | Kekchi | 24:13 | Quicˈulman joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Li rey Nabucodonosor quirisi saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ chixjunil li terto xtzˈak ut quixcˈam chokˈ re. Ut quixcˈam ajcuiˈ li terto xtzˈak li cuan saˈ li rochoch li rey. Ut quixcˈam ajcuiˈ chixjunil li nacˈanjelac saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ li quixyi̱b riqˈuin oro laj Salomón lix reyeb laj Israel. | |
II K | Kekchi | 24:14 | Li rey Nabucodonosor quixcˈameb chi pre̱xil chixjunileb li queˈcuan Jerusalén. Quixcˈameb li soldado joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb. Quixcˈam chixjunileb li nequeˈxnau cˈanjelac chi cha̱bil, joˈ eb ajcuiˈ laj tenol chˈi̱chˈ. Laje̱b mil chixjunileb li cristian li quixcˈam Babilonia. Caˈaj chic eb li nebaˈeb queˈcana Jerusalén. | |
II K | Kekchi | 24:15 | Quixcˈam chi pre̱xil li rey Joaquín toj Babilonia joˈ ajcuiˈ lix naˈ ut eb li rixakil ut eb li cui̱nk li nequeˈtenkˈan re chi taklac. Ut quixcˈameb ajcuiˈ chi pre̱xil li cui̱nk li cuanqueb xcuanquil saˈ li tenamit Jerusalén. | |
II K | Kekchi | 24:16 | Quixtaklaheb ajcuiˈ Babilonia chixjunileb lix soldados laj Judá. Cuukub mil chi soldado cauheb rib ut nequeˈxnau pletic chi us. Ut quixtaklaheb ajcuiˈ jun mil li cui̱nk li nequeˈxnau cˈanjelac chi us joˈ eb ajcuiˈ laj tenol chˈi̱chˈ. | |
II K | Kekchi | 24:17 | Ut li rey Nabucodonosor quixxakab chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj Joaquín laj Matanías li rican. Quixjal xcˈabaˈ laj Matanías. Aj Sedequías chic quixqˈue chokˈ xcˈabaˈ. | |
II K | Kekchi | 24:18 | Jun xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Sedequías nak qui-oc chokˈ rey. Junlaju chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Hamutal lix rabin laj Jeremías. Libna xtenamit. | |
II K | Kekchi | 24:19 | Li rey Sedequías quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quixba̱nu laj Joacim. | |
Chapter 25
II K | Kekchi | 25:1 | Yo̱ chic bele̱b chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Sedequías. Saˈ li laje̱b xbe li xlaje li po re li chihab aˈan nak co̱ laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia rochbeneb chixjunileb lix soldados chi pletic riqˈuin li tenamit Jerusalén. Queˈxyi̱b lix muheba̱leb chire li tenamit ut queˈxyi̱b lix takleba̱l chi xjun sutam. | |
II K | Kekchi | 25:3 | Saˈ li bele̱b xbe li xca̱ po re li chihab quinumta li cueˈej saˈ xbe̱neb li cuanqueb Jerusalén. Ut ma̱cˈaˈ chic xtzacae̱mkeb. | |
II K | Kekchi | 25:4 | Eb laj Jerusalén queˈxhop li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit ut queˈe̱lelic chi kˈek chixjunileb li cui̱nk li cauheb rib chi pletic rochben li rey. Queˈel saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ xyi li cuib chi tzˈac chixcˈatk lix naˈaj li rutzˈuˈuj li rey, usta cuanqueb lix soldado laj Babilonia chi xjun sutam li tenamit. Queˈco̱eb saˈ li be li naxic Arabá. | |
II K | Kekchi | 25:5 | Abanan eb li soldado aj Babilonia queˈxta̱ke li rey Sedequías ut coxeˈxchap saˈ li ru takˈa re Jericó. Ut chixjunileb lix soldado laj Sedequías queˈe̱lelic yalak bar. | |
II K | Kekchi | 25:6 | Nak ac xeˈxchap li rey Sedequías queˈxcˈam aran Ribla riqˈuin lix reyeb laj Babilonia. Ut aran quirakeˈ a̱tin saˈ xbe̱n. | |
II K | Kekchi | 25:7 | Ut chiru laj Sedequías queˈxchˈic chi chˈi̱chˈ saˈ cuxeb li ralal. Chirix aˈan queˈrisi lix nakˈ ru xcabichal laj Sedequías, queˈxbacˈ riqˈuin cadena ut queˈxcˈam toj Babilonia. | |
II K | Kekchi | 25:8 | Yo̱ chic bele̱laju chihab roquic laj Nabucodonosor chokˈ xreyeb laj Babilonia. Cuukub cutan chic xticlajic li roˈ po re li chihab aˈan nak laj Nabuzaradán quicuulac Jerusalén. Aˈan li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado li nequeˈcˈacˈalen re li rey aran Babilonia. | |
II K | Kekchi | 25:9 | Nak quicuulac laj Nabuzaradán Jerusalén quixcˈat lix templo li Ka̱cuaˈ ut quixcˈat ajcuiˈ li rochoch li rey. Ut quixcˈat ajcuiˈ li rochocheb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil. Chixjunileb li cab li cuanqueb Jerusalén quilajxcˈat. | |
II K | Kekchi | 25:10 | Eb li soldado aj Babilonia li queˈco̱eb chirix laj Nabuzaradán queˈxjuqˈui chixjunil li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Jerusalén. | |
II K | Kekchi | 25:11 | Ut laj Nabuzaradán quixchapeb li joˈ qˈuialeb chic li tenamit li queˈcana ut quixcˈameb Babilonia joˈqueb ajcuiˈ li nequeˈcˈanjelac saˈ li tenamit. Ut quixcˈameb ajcuiˈ li queˈoquen chirix lix reyeb laj Babilonia. | |
II K | Kekchi | 25:12 | Caˈaj cuiˈ li nebaˈeb quixcanabeb re nak teˈxcˈanjela li chˈochˈ ut teˈxrakˈi li uvas. | |
II K | Kekchi | 25:13 | Eb laj Babilonia queˈxjori li okech yi̱banbil riqˈuin bronce ut lix naˈaj li haˈ rochbeneb lix cˈojleba̱l. Ut queˈxcˈam Babilonia chixjunil li bronce. | |
II K | Kekchi | 25:14 | Queˈxcˈam ajcuiˈ li ni̱nki ucˈal. Ut queˈxcˈam ajcuiˈ li pala li queˈcˈanjelac saˈ li artal joˈqueb ajcuiˈ lix naˈajeb li cha ut li chˈi̱chˈ li quicˈanjelac re xyi̱banquil li lámpara, joˈ ajcuiˈ li quicˈateˈ cuiˈ li incienso. Chixjunil li cˈaˈak re ru yi̱banbil riqˈuin bronce li quicˈanjelac saˈ li templo, quilajeˈxcˈam Babilonia. | |
II K | Kekchi | 25:15 | Laj Nabuzaradán, li nataklan saˈ xbe̱neb li soldados li nequeˈcˈacˈalen re li rey, quixcˈam chixjunil li cˈaˈak re ru yi̱banbil riqˈuin oro ut plata joˈ li secˈ ut li ucˈal li quicˈanjelac re li ru xam. | |
II K | Kekchi | 25:16 | Li cˈaˈak re ru yi̱banbil riqˈuin bronce xban li rey Salomón kˈaxal nabal. Li cuib chi ni̱nki okech, li pila joˈ eb ajcuiˈ li cablaju chi cuacax bronce li queˈhilan cuiˈ li pila, ma̱ ani nanaˈoc re joˈ qˈuial tzˈakal li ra̱lal xban nak incˈaˈ quiru xbisbal. | |
II K | Kekchi | 25:17 | Cuakxakib metro xni̱nkal rok li ni̱nki okech bronce. Ut numenak cuib metro xteram li cuan saˈ xbe̱n li okech. Ut lix sahob ru li cuan saˈ xbe̱n yi̱banbil ajcuiˈ riqˈuin bronce chanchan ru li cheˈ granada. Juntakˈe̱teb li cuib chi okech. | |
II K | Kekchi | 25:18 | Ut laj Seraías li xbe̱nil aj tij quichapeˈ ut quicˈameˈ xban laj Nebuzaradán. Ut quicˈameˈ ajcuiˈ laj Sofonías li xcab aj tij. Ut queˈcˈameˈ li oxib chi cui̱nk li queˈcˈacˈalen re li oqueba̱l re li templo. | |
II K | Kekchi | 25:19 | Ut queˈcˈameˈ o̱b li nequeˈqˈuehoc xnaˈleb li rey li toj cuanqueb saˈ li tenamit. Ut quicˈameˈ li cui̱nk li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado aj Israel rochben li cui̱nk li natzˈi̱ban re lix cˈabaˈeb li tenamit. Ut queˈcˈameˈ oxcˈa̱l li cui̱nk li toj cuanqueb saˈ li tenamit. | |
II K | Kekchi | 25:20 | Chixjunileb queˈcˈameˈ saˈ li tenamit Ribla li cuan saˈ li naˈajej Hamat. Aran queˈcˈameˈ riqˈuin li rey Nabucodonosor. | |
II K | Kekchi | 25:21 | Aran saˈ li tenamit Ribla li rey quixtakla xcamsinquileb. Joˈcaˈin nak queˈchapeˈ ut queˈisi̱c laj Judá saˈ lix tenamiteb. | |
II K | Kekchi | 25:22 | Laj Nabucodonosor quixxakab chokˈ gobernador aran Judá laj Gedalías li ralal laj Ahicam. Lix yucuaˈ laj Ahicam, aˈan laj Safán. Ut laj Gedalías, aˈan chic li quicuan xcuanquil saˈ xbe̱neb li queˈcana Judá. | |
II K | Kekchi | 25:23 | Eb li cuanqueb xcuanquil saˈ xbe̱neb li soldado aj Israel queˈrabi resil nak laj Gedalías, aˈan chic li gobernador ut co̱eb Mizpa chi a̱tinac riqˈuin. Aˈaneb laj Ismael li ralal laj Netanías; laj Johanán li ralal laj Carea; laj Seraías li ralal laj Tanhumet, Netofa xtenamit; ut laj Jaazanías li ralal jun li cui̱nk Maaca xtenamit. Ut co̱eb ajcuiˈ li cui̱nk li cuanqueb rochbeneb. | |
II K | Kekchi | 25:24 | Ut laj Gedalías quixba̱nu jun li juramento riqˈuineb ut quixye reheb: —Mexxucuac chi cana̱c joˈ aj cˈanjel chiruheb laj Babilonia. Texcana̱k saˈ li naˈajej aˈin ut cˈanjelankex chiru li rey Nabucodonosor ut aˈan tixba̱nu usilal e̱re, chan laj Gedalías reheb. | |
II K | Kekchi | 25:25 | Laj Ismael aˈan li ralal laj Netanías li ralal laj Elisama xcomoneb lix reyeb laj Judá. Saˈ li xcuuk li po, laj Ismael rochben laje̱b chi cui̱nk queˈcuulac ut queˈxcamsi laj Gedalías. Ut queˈxcamsiheb ajcuiˈ laj Judá ut eb laj Babilonia li cuanqueb rochben aran Mizpa. | |
II K | Kekchi | 25:26 | Chirix chic aˈan, chixjunileb laj Judá, joˈ ni̱nk joˈ cocˈ, rochbeneb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado aj Israel queˈe̱lelic ut queˈco̱eb Egipto xban nak queˈxucuac chiruheb laj Babilonia. | |
II K | Kekchi | 25:27 | Nak yo̱ cuuklaju xcaˈcˈa̱l chihab roquic chi pre̱xil aran Babilonia laj Joaquín lix reyeb laj Judá, laj Evil-merodac qui-oc chokˈ xreyeb laj Babilonia. Saˈ li cuukub xcaˈcˈa̱l xbe li cablaju po re li chihab aˈan laj Evil-merodac quirisi laj Joaquín saˈ tzˈalam. | |
II K | Kekchi | 25:28 | Quixqˈue xcuanquil ut kˈaxal quixba̱nu usilal re chiruheb li jun chˈol chic li rey li queˈcuan aran Babilonia. | |
II K | Kekchi | 25:29 | Laj Joaquín quirisi li rakˈ li pre̱x chirix. Ut quicuaˈac saˈ lix me̱x li rey joˈ najtil chic quicuan chi yoˈyo. | |