II CHRONICLES
Up
Chapter 1
II C | Kekchi | 1:1 | Lix cuanquil laj Salomón, li ralal laj David, quixakaba̱c saˈ xnaˈaj ut kˈaxal cuiˈchic quiniman xucuanquil xban nak li Ka̱cuaˈ lix Dios cuan riqˈuin. | |
II C | Kekchi | 1:2 | Laj Salomón quixtakla xchˈutubanquileb chixjunileb laj Israel. Queˈxchˈutub ribeb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li junju̱nk chˈu̱tal chi soldado, ut eb laj rakol a̱tin, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb laj Israel, ut eb li nequeˈjolomin reheb li junju̱nk cabal. | |
II C | Kekchi | 1:3 | Ut laj Salomón rochbeneb chixjunileb li queˈxchˈutub ribeb queˈco̱eb Gabaón saˈ li naˈajej li najt xteram xban nak aran cuan lix tabernáculo li Dios li quixyi̱b saˈ li chaki chˈochˈ laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios. | |
II C | Kekchi | 1:4 | Abanan lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ cuan Jerusalén saˈ li muheba̱l li quixyi̱b laj David nak quixcˈam chak li Lokˈlaj Ca̱x toj Quiriat-jearim. | |
II C | Kekchi | 1:5 | Ut li artal yi̱banbil riqˈuin bronce cuan aran Gabaón chiru lix tabernáculo li Ka̱cuaˈ. Aˈan li artal li quixyi̱b laj Bezaleel, li ralal laj Uri. Laj Uri, aˈan li ralal laj Hur. Aran co̱ laj Salomón rochbeneb li tenamit chixpatzˈbal chiru li Dios cˈaˈru us tixba̱nu. | |
II C | Kekchi | 1:6 | Laj Salomón co̱ chiru li artal yi̱banbil riqˈuin bronce, li cuan chiru lix tabernáculo li Ka̱cuaˈ. Ut aran quixmayeja jun mil li xul saˈ li artal. | |
II C | Kekchi | 1:7 | Saˈ li kˈojyi̱n aˈan li Dios quixcˈutbesi rib chiru laj Salomón ut quixye re: —Tzˈa̱ma li cˈaˈru ta̱cuaj ut la̱in tinqˈue a̱cue, chan. | |
II C | Kekchi | 1:8 | Ut laj Salomón quixye re li Dios: —Junelic cacuuxta̱na ru laj David lin yucuaˈ. Ut la̱at catxakaban cue chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II C | Kekchi | 1:9 | Joˈcan ut, at Ka̱cuaˈ, at inDios, chaba̱nu joˈ cayechiˈi re laj David inyucuaˈ. La̱at catxakaban cue chokˈ rey saˈ xbe̱n jun tenamit kˈaxal nim. Chanchaneb li poks xban nak kˈaxal nabaleb. | |
II C | Kekchi | 1:10 | Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱qˈue taxak innaˈleb re nak tinnau takla̱nc saˈ xbe̱neb. ¿Ani ta biˈ ta̱ru̱k ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb la̱ tenamit xban nak kˈaxal nabaleb? chan laj Salomón. | |
II C | Kekchi | 1:11 | Li Ka̱cuaˈ quirabi lix tij laj Salomón ut quixye re: —Us li xatzˈa̱ma chicuu. La̱at incˈaˈ xatzˈa̱ma nak tinnajtobresi rok la̱ yuˈam, chi moco xatzˈa̱ma la̱ biomal, chi moco la̱ lokˈal. Chi moco xatzˈa̱ma chicuu nak teˈca̱mk li xicˈ nequeˈiloc a̱cue. Xatzˈa̱ma ban chicuu nak tinqˈue a̱naˈleb re nak ta̱nau takla̱nc saˈ xya̱lal saˈ xbe̱neb lin tenamit li xatinxakab cuiˈ chokˈ rey. | |
II C | Kekchi | 1:12 | La̱ naˈleb li xatzˈa̱ma tinqˈue a̱cue. Ut tinqˈue ajcuiˈ a̱biomal ut tinqˈue a̱lokˈal. Ma̱ jun rey ta̱cua̱nk joˈ la̱at, chi moco junxil, chi moco mokon, chan li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 1:13 | Tojoˈnak laj Salomón qui-el Gabaón saˈ li naˈajej li najt xteram li cuan cuiˈ lix tabernáculo li Ka̱cuaˈ ut co̱ Jerusalén. Ut aran quitaklan saˈ xbe̱neb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 1:14 | Laj Salomón quixchˈutubeb lix carruajes ut eb lix soldados li nequeˈxic chirix cacua̱y. Cuanqueb jun mil riqˈuin ca̱hib ciento (1,400) lix carruajes ut cablaju mil (12,000) li cui̱nk li nequeˈxic chirix cacua̱y. Cuan li quixcˈameb saˈ li tenamit li quixyi̱b re xxocbaleb lix carruaje ut cuan queˈcana Jerusalén cuan cuiˈ li rey. | |
II C | Kekchi | 1:15 | Nak cuan chokˈ rey laj Salomón nabal li plata ut li oro quixchˈutub aran Jerusalén. Chanchan chic xqˈuial li pec. Joˈcan ajcuiˈ li cha̱bil cheˈ chacalteˈ. Kˈaxal cuiˈchic nabal cuan. Chanchan li cheˈ higo li cuan saˈ li naˈajej Sefela. | |
II C | Kekchi | 1:16 | Li jun chˈu̱taleb lix mo̱s laj Salomón nequeˈxic aran Egipto chixlokˈbal chak li cacua̱y ut li cha̱bil tˈicr chokˈ re li rey Salomón. | |
II C | Kekchi | 1:17 | Nequeˈchal nequeˈxic aran Egipto chi lokˈoc. Nequeˈxlokˈ li carruaje aran Egipto chi cuakib ciento (600) chi tumin plata. Ut li cacua̱y nequeˈxlokˈ chi jun ciento riqˈuin mero ciento (150). Joˈcan nequeˈxlokˈ cuiˈ eb aˈan. Ut eb lix reyeb laj heteos ut eb li rey re Siria nequeˈxlokˈ li cacua̱y ut li carruaje riqˈuineb aˈan. | |
Chapter 2
II C | Kekchi | 2:1 | Li rey Salomón quixye nak tixyi̱b jun li templo re teˈxlokˈoni cuiˈ li Ka̱cuaˈ ut tixyi̱b ajcuiˈ li rochoch aˈan. | |
II C | Kekchi | 2:2 | Quixsiqˈueb li ani teˈba̱nu̱nk re li cˈanjel. Quixxakabeb laje̱b xca̱cˈa̱l (70,000) mil chi cui̱nk re teˈi̱ka̱nk re li cˈaˈak re ru teˈcˈanjelak. Ut quixxakabeb ca̱cˈa̱l mil (80,000) chi cui̱nk chi isi̱nc pec. Ut quixxakabeb oxib mil riqˈuin cuakib ciento chi cui̱nk re teˈjolomi̱nk re li cˈanjel. | |
II C | Kekchi | 2:3 | Li rey Salomón quitzˈi̱bac riqˈuin laj Hiram lix reyeb laj Tiro ut quixye re: —¿Ma incˈaˈ ta̱ru̱k ta̱takla caˈchˈinak incheˈ chacalteˈ joˈ caba̱nu riqˈuin laj David lin yucuaˈ nak quixyi̱b li rochoch aˈan? | |
II C | Kekchi | 2:4 | La̱in oc cue chixyi̱banquil jun li templo re takalokˈoni cuiˈ li Ka̱cuaˈ lin Dios. Aˈanak jun santil naˈajej bar tolokˈoni̱nk cuiˈ cuochbeneb lin tenamit. Aran tocˈatok sununquil ban ut aran tomayejak caxlan cua junelic. Rajlal ekˈela ut rajlal ecuu takacˈat li xul li takamayeja chiru li Dios. Joˈcan ajcuiˈ takaba̱nu rajlal saˈ eb li hiloba̱l cutan ut saˈ xyoˈlajic li po ut saˈ eb li ninkˈe re lokˈoni̱nc joˈ cˈaynako chixba̱nunquil chalen chak junxil. | |
II C | Kekchi | 2:5 | Li templo oc cue chixyi̱banquil, aˈan kˈaxal nim xban nak li kaDios, aˈan li kˈaxal nim xcuanquil saˈ xbe̱neb chixjunileb li yi̱banbil dios. | |
II C | Kekchi | 2:6 | Abanan, ¿ani ta cuiˈ kˈaxal cau rib chixyi̱banquil rochoch li Dios xban nak li Dios incˈaˈ nacuan caˈaj cuiˈ saˈ junak ochoch? Cuan ban saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ joˈ ajcuiˈ saˈ li choxa. ¿Anihin ta cuiˈ la̱in nak tinyi̱b li templo usta caˈaj cuiˈ re xcˈatbal li sununquil ban re xlokˈoninquil li Dios? | |
II C | Kekchi | 2:7 | Joˈcan nak yo̱quin chixyebal a̱cue nak tina̱tenkˈa. Ta̱takla chak cue junak cui̱nk naxnau cˈanjelac chi us riqˈuin li chˈi̱chˈ oro, plata, bronce, ut hierro. Ut tixnau ajcuiˈ cˈanjelac riqˈuin li cha̱bil tˈicr púrpura, cak ut azul. Aˈan ta̱trabajik rochbeneb laj Judá ut laj Jerusalén, li ac tzolbileb chi cˈanjelac. Aˈaneb li ac sicˈbileb ru xban laj David inyucuaˈ chi cˈanjelac chiru. | |
II C | Kekchi | 2:8 | Ut ta̱takla ajcuiˈ chak cue li cheˈ chacalteˈ, li ciprés, ut li sándalo li cuan aran Líbano. Ninnau nak eb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu nequeˈxnau xyocˈbal chi cha̱bil li cheˈ. Ut la̱in tintaklaheb ajcuiˈ li nequeˈcˈanjelac chicuu re nak teˈxtenkˈaheb. | |
II C | Kekchi | 2:9 | Tintaklaheb re nak teˈrisi nabal li tzˈalam cheˈ xban nak li templo li tinyi̱b, aˈan kˈaxal nim ut cˈajoˈ xchˈinaˈusal. | |
II C | Kekchi | 2:10 | Ut la̱in tintakla lix tzacae̱mkeb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu, eb li ta̱takla chi tˈanoc cheˈ. Tintakla laje̱b roxcˈa̱l mil quintal li trigo, ut laje̱b roxcˈa̱l mil quintal li cebada. Tintakla ca̱hib ciento mil riqˈuin caˈcˈa̱l mil litro li vino ut tintakla ajcuiˈ nabal li aceite, chan laj Salomón. | |
II C | Kekchi | 2:11 | Ut laj Hiram, lix reyeb laj Tiro quixtakla re̱kaj lix hu laj Salomón ut quixye re chi joˈcaˈin: —Xban nak li Ka̱cuaˈ naxraheb lix tenamit, joˈcan nak catxqˈue chokˈ xreyeb. | |
II C | Kekchi | 2:12 | Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel, li quiyi̱ban re li choxa joˈ ajcuiˈ li ruchichˈochˈ. Aˈan quiqˈuehoc re li rey David jun li ralal cha̱bil ut cuan xnaˈleb. (Li ralal aˈan, aˈan la̱at.) La̱at ta̱yi̱b lix templo li Ka̱cuaˈ ut ta̱yi̱b ajcuiˈ la̱ cuochoch. | |
II C | Kekchi | 2:13 | Joˈcan nak la̱in tintakla a̱cue jun li cui̱nk naxnau cˈanjelac chi us, aj Hiram-abi xcˈabaˈ. | |
II C | Kekchi | 2:14 | Lix naˈ, aˈan xcomoneb li ralal xcˈajol laj Dan ut lix yucuaˈ yoˈlajenak arin Tiro. Naxnau chi us xcˈanjelanquil li oro, plata, bronce ut hierro ut naxnau xqˈuebal xsahob ru. Naxnau ajcuiˈ xcˈanjelanquil li pec ut li cheˈ. Ut naxnau ajcuiˈ xcˈanjelanquil li cha̱bil tˈicr lino, li púrpura, li azul ut li cak. Ut naxnau xyi̱banquil chi us aˈ yal chanru ta̱cuaj. Aˈan ta̱cˈanjelak rochbeneb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu ut rochbeneb ajcuiˈ li queˈcˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ David, la̱ yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 2:15 | Joˈcan nak ka̱cuaˈ Salomón, ta̱takla chak li trigo, li cebada, li aceite ut li vino li xayechiˈi. | |
II C | Kekchi | 2:16 | Takayocˈ li cheˈ saˈ li naˈajej Líbano, li joˈ qˈuial ta̱cˈanjelak cha̱cuu. Ut saˈ xbe̱n poyteˈ takatakla li cheˈ li ta̱cuaj saˈ li palau toj Jope. Ut la̱at ta̱sicˈ chanru nak ta̱cˈam li cheˈ toj Jerusalén, chan laj Hiram lix reyeb laj Tiro. | |
II C | Kekchi | 2:17 | Ut li rey Salomón quixtakla rajlanquileb chixjunileb li jalaneb xtenamit li cuanqueb Israel. Quixba̱nu joˈ quixba̱nu li rey David lix yucuaˈ. Oˈcˈa̱l riqˈuin oxlaju roxcˈa̱l mil riqˈuin cuakib ciento (153,600) li jalaneb xtenamit li cuanqueb Israel. | |
Chapter 3
II C | Kekchi | 3:1 | Laj Salomón quixtiquib xyi̱banquil lix templo li Ka̱cuaˈ aran Jerusalén saˈ li tzu̱l Moriah saˈ li naˈajej li quixcˈutbesi cuiˈ rib li Ka̱cuaˈ chiru laj David lix yucuaˈ. Li naˈajej aˈan, aˈan li naˈajej li quirisi cuiˈ rix lix trigo laj Ornán aj jebuseo, li ac cauresinbil xban laj David re xyi̱banquil li templo. | |
II C | Kekchi | 3:2 | Laj Salomón quixtiquib xyi̱banquil li templo saˈ li cuib xbe li xcab po re li xca̱ chihab roquic chokˈ rey. | |
II C | Kekchi | 3:3 | Aˈan aˈin xbisbal lix cimiento lix templo li Ka̱cuaˈ li quixyi̱b li rey Salomón: lix nimal rok, aˈan cuukub xcaˈcˈa̱l metro ut lix nimal ru, aˈan bele̱b metro. | |
II C | Kekchi | 3:4 | Li naˈajej li cuan saˈ li oqueba̱l, aˈan bele̱b metro xnajtil rok, joˈ xnimal ru li templo. Ut lix najtil xteram, aˈan bele̱b metro. Ut quixletz li tzˈakal oro chi saˈ. | |
II C | Kekchi | 3:5 | Saˈ li Santil Naˈajej quixtzˈap li tzˈac chi saˈ riqˈuin li cheˈ ciprés. Ut quixtzˈap li ru riqˈuin li tzˈakal oro. Ut quixqˈue xsahob ru retalil li cheˈ palmera ut li cadena. | |
II C | Kekchi | 3:6 | Ut quixletz li terto̱quil pec chiru li templo re xqˈuebal xsahob ru. Li oro, aˈan li quichal chak Parvaim. | |
II C | Kekchi | 3:7 | Joˈcaˈin nak quixletz li oro saˈ li templo chiru li tzˈamba, chiru lix marquil li puertas, ut chiruhebt li tzˈac, joˈ eb ajcuiˈ li puertas. Ut quixyi̱b li retalileb li querubín chiruheb li tzˈac. | |
II C | Kekchi | 3:8 | Ut quixyi̱b ajcuiˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej. Bele̱b metro xnimal rok. Ut lix nimal ru, aˈan bele̱b metro joˈ xnimal ru li templo. Li cha̱bil oro li quixletz chiru, aˈan numenak o̱b ciento (500) quintal. | |
II C | Kekchi | 3:9 | Li claux yi̱banbil riqˈuin oro ut numenak jun libra ra̱lal li junju̱nk. Quixletz ajcuiˈ li oro chiruheb li cocˈ cab li cuanqueb saˈ xcaˈ tasalil li templo. | |
II C | Kekchi | 3:10 | Saˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej quixyi̱b cuib li querubines riqˈuin cheˈ. Ut quixletz li oro chiruheb. | |
II C | Kekchi | 3:11 | Bele̱b metro xnimal ru lix xiqˈueb li cuib chi querubines. Cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xni̱nkal li junju̱nk. Jun li xicˈ nocoxtau li tzˈac jun pacˈal. Ut li xicˈ jun chic nocoxcˈul rib riqˈuin lix xicˈ li querubín jun chic. | |
II C | Kekchi | 3:12 | Joˈcan ajcuiˈ li querubín jun chic. Jun lix xicˈ cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xnimal ut nocoxtau li tzˈac li cuan saˈ li jun pacˈal chic. Ut lix xicˈ jun chic nocoxcˈul rib riqˈuin lix xicˈ li querubín jun chic. | |
II C | Kekchi | 3:13 | Eb li querubines aˈin helho lix xiqˈueb. Bele̱b metro oquenak chixjunil. Xakxo̱queb li querubines ut yo̱queb chi iloc saˈ li Santil Naˈajej. | |
II C | Kekchi | 3:14 | Ut quixyi̱b ajcuiˈ li nimla tˈicr li ta̱ramok re lix Lokˈlaj Santil Naˈajej riqˈuin li nokˈ azul, joˈ ajcuiˈ púrpura ut cak. Yi̱banbil riqˈuin li bakbil nokˈ lino. Chokˈ xsahob ru quixqˈue retalil li querubines chiru. | |
II C | Kekchi | 3:15 | Ut quixyi̱b ajcuiˈ cuib li ni̱nki okech re tixqˈue chiru li templo. Caˈchˈin ma̱ cuaklaju metro xni̱nkal rok. Ut li chˈi̱chˈ li quixyi̱b re xchˈicbal saˈ xjolomeb li cuib chi okech, aˈan cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xni̱nkal rok. | |
II C | Kekchi | 3:16 | Ut quixyi̱b ajcuiˈ li cadena re xqˈuebal saˈ xbe̱n li okech. Ut quixyi̱b ajcuiˈ jun ciento li granadas riqˈuin chˈi̱chˈ ut quixletz chiru li cadena. | |
Chapter 4
II C | Kekchi | 4:1 | Ut quixyi̱b ajcuiˈ jun li artal bronce. Bele̱b metro xnajtil rok, bele̱b metro xnajtil ru, ut ca̱hib metro riqˈuin media metro lix najtil xteram. | |
II C | Kekchi | 4:2 | Quixyi̱b ajcuiˈ jun li nimla pila sursu riqˈuin bronce. Aˈan ta̱cˈanjelak chokˈ xnaˈaj li haˈ. Ca̱hib metro riqˈuin media metro xnimal li re. Cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xteram. Ut oxlaju metro riqˈuin media metro xnimal xsaˈ. | |
II C | Kekchi | 4:3 | Ut chire li pila queˈxyi̱b cuib tzol retalil li cˈum. O̱b roxcˈa̱l centímetro xya̱nk li laje̱tk chi cˈum. Jun cuacaj queˈxyi̱b lix sahob ru nak queˈxyi̱b li pila. | |
II C | Kekchi | 4:4 | Li pila aˈin queˈxtochob saˈ xbe̱neb cablaju chi bo̱yx yi̱banbileb riqˈuin bronce. Oxib li bo̱yx nequeˈiloc saˈ li norte. Ut oxib nequeˈiloc saˈ li occidente. Ut oxib chic nequeˈiloc saˈ li sur ut oxib nequeˈiloc saˈ li oriente. Li pila queˈxchunub saˈ xbe̱neb li bo̱yx ut li rokeb li bo̱yx li cuan chirix queˈcana rubel li pila. | |
II C | Kekchi | 4:5 | Cuakxakib centímetros xpimal li tzˈac re li pila. Li xyi̱banquil li re li pila chanchan li utzˈuˈuj azucena. Cuakib xca̱cˈa̱l mil (66,000) litro li haˈ na-oc chi saˈ li pila aˈan. | |
II C | Kekchi | 4:6 | Quixyi̱b ajcuiˈ laje̱b li cocˈ pila. O̱b quixqˈue saˈ xnim li templo ut li o̱b chic quixqˈue saˈ xtzˈe. Saˈ eb li pila aˈin queˈxchˈaj li tib li teˈxcˈat chokˈ xmayejeb. Abanan li nimla pila quicˈanjelac reheb laj tij re teˈchˈajok. | |
II C | Kekchi | 4:7 | Quixyi̱b ajcuiˈ laje̱b li candelero joˈ li retalil li quiqˈueheˈ re. Ut quixqˈueheb saˈ li templo. O̱b quixqˈue saˈ li nim ut li o̱b chic quixqˈue saˈ li tzˈe. | |
II C | Kekchi | 4:8 | Quixyi̱b ajcuiˈ laje̱b li me̱x ut quixqˈueheb saˈ li templo. O̱b quixqˈue saˈ li nim ut o̱b quixqˈue saˈ li tzˈe. Ut quixyi̱b ajcuiˈ jun ciento li ni̱nki secˈ riqˈuin oro. | |
II C | Kekchi | 4:9 | Quixyi̱b ajcuiˈ li neba̱l reheb laj tij ut li nimla neba̱l joˈ eb ajcuiˈ lix puertas. Ut quixletz li bronce chiruheb li puertas. | |
II C | Kekchi | 4:11 | Laj Hiram quixyi̱beb ajcuiˈ li ucˈal ut eb li pala joˈ eb ajcuiˈ li ni̱nki secˈ. Joˈcan nak laj Hiram quixchoy li cˈanjel li quixba̱nu re li rey Salomón chokˈ re lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 4:12 | Aˈan aˈin li quixba̱nu. Quixyi̱b li cuib chi okech ut li cuib chi sursu̱quil chˈi̱chˈ li queˈqˈueheˈ saˈ xjolomeb li cuib chi okech, joˈ ajcuiˈ li cadena li tzˈulbil ru. | |
II C | Kekchi | 4:13 | Quixyi̱b li ca̱hib ciento retalil li granada li queˈqˈueheˈ saˈ cuib tzol chiru li sursu̱quil chˈi̱chˈ li quiqˈueheˈ saˈ xjolomeb li cuib chi okech. | |
II C | Kekchi | 4:14 | Quixyi̱b ajcuiˈ li cˈochleba̱l ut saˈ xbe̱neb aˈan quixqˈueheb li laje̱b chi cocˈ pila. | |
II C | Kekchi | 4:15 | Quixyi̱b li nimla pila ut eb li cablaju chi bo̱yx li quicˈochoba̱c cuiˈ li nimla pila. | |
II C | Kekchi | 4:16 | Ut quixyi̱b ajcuiˈ eb li ucˈal, li pala ut eb li chˈi̱chˈ li queˈxchap cuiˈ li tib. Chixjunil li cˈaˈak re ru li ta̱cˈanjelak saˈ lix templo li Dios li quixyi̱b laj Hiram-abi re li rey Salomón, aˈan yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil bronce. | |
II C | Kekchi | 4:17 | Li rey quixtakla xyi̱banquileb saˈ li ru takˈa re li nimaˈ Jordán saˈ li naˈajej li se̱b ru li cuan saˈ xyi li cuib chi tenamit Sucot ut Seredata. | |
II C | Kekchi | 4:18 | Kˈaxal cuiˈchic nabal li cˈaˈak re ru li quixqˈue chi yi̱ba̱c riqˈuin bronce li rey Salomón. Incˈaˈ queˈru xbisbal xban xqˈuial. | |
II C | Kekchi | 4:19 | Laj Salomón quixqˈue chi yi̱ba̱c chixjunil li cˈaˈak re ru li quicˈanjelac saˈ lix templo li Dios. Aˈaneb aˈin li quiyi̱ba̱c: li artal yi̱banbil riqˈuin oro, eb li me̱x li quiqˈueheˈ cuiˈ li mayejanbil caxlan cue, | |
II C | Kekchi | 4:20 | eb li candelero joˈ eb ajcuiˈ li candil li nequeˈxqˈue saˈ xbe̱n yi̱banbil riqˈuin cha̱bil oro li queˈqˈueheˈ chiru li Lokˈlaj Santil Naˈajej ut queˈxloch xxamlel joˈ quiyeheˈ reheb; | |
II C | Kekchi | 4:21 | ut li retalil li utzˈuˈuj qˈuehbil chokˈ xsahob ru li candelero, joˈ eb ajcuiˈ li candil ut eb li chapleb chˈi̱chˈ. Eb aˈan yi̱banbileb riqˈuin cha̱bil oro. | |
II C | Kekchi | 4:22 | Quixqˈue ajcuiˈ chi yi̱ba̱c riqˈuin cha̱bil oro eb li chˈi̱chˈ re xyi̱banquil lix mechil li candil, eb li secˈ li quixoqueˈ cuiˈ li quicˈ, eb li lecleb joˈ eb ajcuiˈ li sansar. Ut quixqˈue chi yi̱ba̱c riqˈuin oro li oqueba̱l re li templo, eb li puertas re li Lokˈlaj Santil Naˈajej, joˈ eb ajcuiˈ li puertas re li Santil Naˈajej. | |
Chapter 5
II C | Kekchi | 5:1 | Nak ac xchoy xyi̱banquil lix templo li Dios laj Salomón, quixtakla rocsinquil saˈ li templo li secˈ oro ut li secˈ plata joˈ ajcuiˈ chixjunil li nacˈanjelac aran, li quikˈaxtesi̱c saˈ rukˈ li Dios xban laj David lix yucuaˈ. Ut quixxoqueb saˈ li naˈajej li nequeˈxcˈu̱la cuiˈ li cˈaˈru terto xtzˈak. | |
II C | Kekchi | 5:2 | Ut laj Salomón quixtakla xchˈutubanquileb aran Jerusalén eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb laj Israel, ut chixjunileb li nequeˈjolomin reheb li junju̱nk chi xte̱paleb, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ li junju̱nk cabal. Queˈxchˈutub ribeb re nak teˈrisi Sión saˈ lix tenamit laj David li Lokˈlaj Ca̱x, li xocxo cuiˈ lix contrato li Dios. | |
II C | Kekchi | 5:3 | Ut chixjunileb li cui̱nk aj Israel queˈxchˈutub ribeb riqˈuin li rey re nak teˈxba̱nu li ninkˈe saˈ xcuuk li po. | |
II C | Kekchi | 5:4 | Nak queˈcuulac chixjunileb li nequeˈcˈamoc be, eb laj levita queˈxchap li Lokˈlaj Ca̱x, | |
II C | Kekchi | 5:5 | joˈ ajcuiˈ li tabernáculo ut chixjunil li kˈaxtesinbil re li Dios li nacˈanjelac saˈ li tabernáculo. Eb laj tij ut eb laj levita, aˈaneb li queˈpakon reheb. | |
II C | Kekchi | 5:6 | Ut li rey ut chixjunileb laj Israel li cuanqueb rochben cuanqueb chi ubej. Yo̱queb chixmayejanquil eb li carner ut eb li bo̱yx. Incˈaˈ naru rajlanquileb li xul li queˈmayeja̱c xban nak kˈaxal nabaleb. | |
II C | Kekchi | 5:7 | Chirix aˈan eb laj tij queˈrocsi saˈ li templo li Lokˈlaj Ca̱x li xocxo cuiˈ li contrato. Queˈxqˈue saˈ xnaˈaj saˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej rubel lix xicˈ eb li cuib chi querubines. | |
II C | Kekchi | 5:8 | Helho lix xiqˈueb saˈ xbe̱n li Lokˈlaj Ca̱x ut queˈxtzˈap li Lokˈlaj Ca̱x joˈ eb ajcuiˈ li cheˈ li queˈxpako cuiˈ. | |
II C | Kekchi | 5:9 | Li cheˈ li queˈxpako cuiˈ li Lokˈlaj Ca̱x najt rok. Li ruˈuj quicˈutun saˈ li Santil Naˈajej. Abanan incˈaˈ quicˈutun toj chirix li Santil Naˈajej. Ut aran cuanqueb toj chalen anakcuan. | |
II C | Kekchi | 5:10 | Ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ li Lokˈlaj Ca̱x. Caˈaj cuiˈ li cuib chi perpo̱quil pec li quixqˈue laj Moisés chi saˈ nak cuan chak saˈ li tzu̱l Horeb. Chiru li pec aˈan tzˈi̱banbil li contrato li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ riqˈuineb laj Israel nak queˈel chak saˈ li tenamit Egipto. | |
II C | Kekchi | 5:11 | Eb laj tij queˈel saˈ li Santil Naˈajej. Ac santobresinbileb chixjunileb laj tij li cuanqueb aran, usta toj ma̱jiˈ nacuulac xkˈehil nak teˈcˈanjelak. | |
II C | Kekchi | 5:12 | Ut chixjunileb laj levitas li nequeˈbichan queˈxakli chixcˈatk li artal saˈ li este. Aˈaneb laj Asaf, laj Hemán, ut laj Jedutún rochbeneb li ralal ut eb li rechˈalal. Li rakˈeb yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil tˈicr lino. Cuanqueb saˈ rukˈeb lix cuajbeb, li sursu̱quil chˈi̱chˈ, li arpa, ut li salterio. Ut cuanqueb ajcuiˈ jun ciento riqˈuin junmay (120) laj tij li nequeˈxya̱basi li trompeta. | |
II C | Kekchi | 5:13 | Yo̱queb chixchˈeˈbal lix cuajbeb ut yo̱queb chi bicha̱nc chi junaj xya̱b lix cuxeb re xqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ. Queˈxbicha xlokˈal ut queˈxye: Kˈaxal cha̱bil li Ka̱cuaˈ ut nim li ruxta̱n saˈ kabe̱n junelic, chanqueb. Ut quinujac li templo riqˈuin xlokˈal li Dios. Chanchan li chok. | |
Chapter 6
II C | Kekchi | 6:1 | Ut laj Salomón quixye: —At Ka̱cuaˈ, la̱at caye nak nacatcuan saˈ li chok kˈojyi̱n ru. | |
II C | Kekchi | 6:2 | Abanan la̱in xinyi̱b jun li templo re tatcua̱nk cuiˈ. Aˈan li naˈajej li tatcua̱nk cuiˈ chi junelic, chan. | |
II C | Kekchi | 6:3 | Chirix aˈan li rey Salomón quixsukˈisi rib ut quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱rosobtesiheb laj Israel li xakxo̱queb aran. | |
II C | Kekchi | 6:4 | Ut quixye: —Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ, li kaDios la̱o aj Israel, xban nak xba̱nu li cˈaˈru quixyechiˈi re laj David lin yucuaˈ nak quixye re, | |
II C | Kekchi | 6:5 | “Chalen nak queˈcuisi chak lin tenamit aran Egipto ma̱ jun li tenamit quinsicˈ ru saˈ xya̱nk lix te̱paleb laj Israel re ta̱yi̱ba̱k junak li templo bar tineˈxlokˈoni cuiˈ, chi moco quinsicˈ ru junak cui̱nk ta̱cˈamok be saˈ lin tenamit Israel. | |
II C | Kekchi | 6:6 | Abanan anakcuan xinsicˈ ru li tenamit Jerusalén re nak aran teˈxyi̱b jun li templo re tineˈxlokˈoni cuiˈ. Ut xinsicˈ ru laj David re nak aˈan ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb lin tenamit Israel,” chan li Dios re lin yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 6:7 | Laj David lin yucuaˈ qui-ala saˈ xchˈo̱l xyi̱banquil li templo re takalokˈoni cuiˈ li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel. | |
II C | Kekchi | 6:8 | Ut li Dios quixye re laj David lin yucuaˈ, “Us nak xacˈoxla xyi̱banquil junak li templo re tineˈxlokˈoni cuiˈ. Us xaba̱nu nak xacˈoxla xyi̱banquil li templo. | |
II C | Kekchi | 6:9 | Abanan ma̱cuaˈ la̱at li tatyi̱ba̱nk re li templo re tineˈxlokˈoni cuiˈ. Aˈan la̱ cualal li ta̱cua̱nk li ta̱yi̱ba̱nk re li templo,” chan li Dios. | |
II C | Kekchi | 6:10 | Li Ka̱cuaˈ xba̱nu li cˈaˈru quixyechiˈi chak. La̱in xin-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj David lin yucuaˈ. Xin-oc chi takla̱nc saˈ xbe̱neb laj Israel joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Ut xinyi̱b li templo re takalokˈoni cuiˈ li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel. | |
II C | Kekchi | 6:11 | Ut saˈ li templo aˈan xinqˈue li Lokˈlaj Ca̱x lix xocxo cuiˈ li contrato li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ riqˈuineb laj Israel, chan laj Salomón. | |
II C | Kekchi | 6:12 | Laj Salomón quixqˈue rib chiru lix artal li Ka̱cuaˈ chiruheb chixjunileb laj Israel li cuanqueb aran ut quixtaksi li rukˈ. | |
II C | Kekchi | 6:13 | Laj Salomón ac quixyi̱b riqˈuin bronce jun li naˈajej najt xteram bar ta̱xakli̱k cuiˈ. Li naˈajej aˈan cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xnimal rok ut cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xnimal ru ut jun metro riqˈuin oˈlaju xcaˈcˈa̱l centímetro xteram. Li naˈajej aˈan quixyi̱b saˈ xyi li neba̱l. Chirix aˈan quixcuikˈib rib chiruheb laj Israel ut quixtaksi li rukˈ saˈ choxa. Quitijoc ut quixye: | |
II C | Kekchi | 6:14 | —At Ka̱cuaˈ, at kaDios la̱o aj Israel, ma̱cˈaˈ junak Dios juntakˈe̱t a̱cuiqˈuin la̱at, chi moco saˈ choxa, chi moco saˈ ruchichˈochˈ. Nacaba̱nu li cˈaˈru nacayechiˈi ut nacacuuxta̱na ruheb li ti̱queb xchˈo̱l li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu chi anchaleb xchˈo̱l. | |
II C | Kekchi | 6:15 | La̱at xaba̱nu li cˈaˈru cayechiˈi re laj David lin yucuaˈ. La̱at catyechiˈin re ut saˈ li cutan aˈin xaba̱nu li cˈaˈru cayechiˈi. | |
II C | Kekchi | 6:16 | Joˈcan ut at Ka̱cuaˈ, at kaDios la̱o aj Israel, chaba̱nu taxak li cˈaˈru cayechiˈi chak re laj David lin yucuaˈ nak caye chak re nak junelic ta̱cua̱nk jun reheb li ralal ta̱oc chokˈ xreyeb laj Israel cui teˈcua̱nk saˈ ti̱quilal ut teˈxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ la̱ chakˈrab joˈ yo̱cat chixba̱nunquil la̱at, chancat re. | |
II C | Kekchi | 6:17 | Joˈcan nak anakcuan, at Ka̱cuaˈ at kaDios la̱o aj Israel, chaba̱nu taxak li cˈaˈru cayechiˈi chak re laj David laj cˈanjel cha̱cuu. | |
II C | Kekchi | 6:18 | At Ka̱cuaˈ, at kaDios, ¿ma naru ta biˈ nacatcuan saˈ kaya̱nk la̱o arin saˈ ruchichˈochˈ? Xban nak kˈaxal nim a̱cuanquil li choxa incˈaˈ natzˈakloc chokˈ a̱naˈaj. Cui li choxa incˈaˈ tzˈakal chokˈ a̱naˈaj, ¿ma tojaˈ ta chic li templo aˈin li xinyi̱b ta̱tzˈaklok chokˈ a̱naˈaj? | |
II C | Kekchi | 6:19 | Abanan, la̱at at Ka̱cuaˈ at inDios, ta̱cuabi lin tij la̱in li nincˈanjelac cha̱cuu. Ut chacuabi taxak nak ninya̱ba la̱ cˈabaˈ saˈ lin tij. | |
II C | Kekchi | 6:20 | La̱at taxak tat-ilok re li templo aˈin chi kˈek chi cutan. La̱at caye nak junelic tatcua̱nk saˈ li templo aˈin. Ut china̱cuabi taxak nak yo̱quin chi tijoc saˈ li naˈajej aˈin. | |
II C | Kekchi | 6:21 | At Ka̱cuaˈ, chacuabi taxak li cˈaˈru nintzˈa̱ma cha̱cuu. Ut chacuabi ta ajcuiˈ lix tijeb la̱ tenamit Israel nak teˈtijok saˈ li naˈajej aˈin. Toj saˈ choxa taxak li cuancat cuiˈ ta̱cuabi li katij ut chacuy taxak li kama̱c. | |
II C | Kekchi | 6:22 | Cui cuan junak ta̱ma̱cobk chiru li ras ri̱tzˈin, ut tixpuersi ru chixba̱nunquil li juramento chiru li artal saˈ li templo aˈin, | |
II C | Kekchi | 6:23 | la̱at toj saˈ choxa ta̱cuabi lix tij ut tatrakok a̱tin saˈ xbe̱neb saˈ ti̱quilal. Ta̱qˈue chixtojbal xma̱c li incˈaˈ us xnaˈleb ut ta̱col rix li ma̱cˈaˈ xma̱c saˈ xcˈabaˈ la̱ ti̱quilal. | |
II C | Kekchi | 6:24 | Cui la̱ tenamit Israel teˈxic chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc re, ut cui eb li xicˈ nequeˈiloc re teˈnumta̱k saˈ xbe̱neb xban nak xeˈma̱cob cha̱cuu, abanan cui teˈyotˈekˈ xchˈo̱l ut teˈxjal xcˈaˈux ut cui teˈxpatzˈ xcuybal xma̱queb cha̱cuu ut teˈcha̱lk arin saˈ li templo chixtzˈa̱manquil xtenkˈanquil cha̱cuu, | |
II C | Kekchi | 6:25 | la̱at toj saˈ choxa ta̱cuabi lix tijeb ut ta̱cuy xma̱queb la̱ tenamit Israel. Ut ta̱qˈueheb cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ li naˈajej li caqˈue reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 6:26 | At Ka̱cuaˈ, cui eb li tenamit teˈma̱cobk cha̱cuu la̱at incˈaˈ chic ta̱qˈue chak li hab. Abanan cui teˈilok saˈ xjayal li naˈajej aˈin ut cui teˈxya̱ba la̱ cˈabaˈ xban li raylal li xaqˈue saˈ xbe̱neb, ut cui teˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal, la̱at ta̱cuabi lix tijeb. | |
II C | Kekchi | 6:27 | Toj saˈ choxa ta̱cuabi li teˈxtzˈa̱ma cha̱cuu ut ta̱cuy ta̱sach lix ma̱queb la̱ tenamit Israel. Ut ta̱cˈut ajcuiˈ chiruheb chanru nak teˈcua̱nk saˈ ti̱quilal cha̱cuu. Ut la̱at ta̱qˈue cuiˈchic li hab saˈ xbe̱n li chˈochˈ li caqˈue chokˈ reheb la̱ tenamit. | |
II C | Kekchi | 6:28 | Ut cui ta̱cua̱nk cueˈej saˈ xya̱nkeb laj Israel, malaj ut li caki yajel, malaj ut li acui̱mk ta̱chakik xban li tik, malaj ut ta̱cha̱lk jalan xyajel li acui̱mk joˈ li moˈ, joˈ laj sa̱cˈ, ut li motzoˈ, malaj ut teˈcha̱lk li xicˈ nequeˈiloc ke chixsutbal li katenamit, malaj ut yajel malaj ut cˈaˈak chic re ru chi raylalil ta̱cha̱lk saˈ kabe̱n. | |
II C | Kekchi | 6:29 | Chacuabi taxak lix tijeb yalak ani li teˈilok saˈ xjayal li naˈajej aˈin nak teˈxya̱ba la̱ cˈabaˈ. Chacuabi taxak la̱ tenamit Israel nak teˈxtaksi li rukˈeb chi tijoc cha̱cuu nak teˈrecˈa xrahil li raylal li yo̱keb chixcˈulbal. | |
II C | Kekchi | 6:30 | Ut la̱at ta̱cuabi lix tijeb toj saˈ li choxa li cuancat cuiˈ chak. Ut ta̱cuy xma̱queb. La̱at tatrakok a̱tin saˈ xbe̱neb aˈ yal chanru lix naˈlebeb cha̱cuu. La̱at nacanau cˈaˈru cuan saˈ li ra̱meb xban nak la̱at nacanau cˈaˈru cuan saˈ lix cˈaˈuxeb li cuanqueb saˈ li ruchichˈochˈ. | |
II C | Kekchi | 6:31 | Cui ta̱ba̱nu chi joˈcan riqˈuineb, teˈxxucua a̱cuu ut teˈxba̱nu li cˈaˈru nacacuaj joˈ najtil teˈcua̱nk saˈ li chˈochˈ li caqˈue reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 6:32 | Ma̱re cuanqueb jalan xtenamit ma̱cuaˈ xcomoneb la̱ tenamit Israel teˈcha̱lk saˈ najtil tenamit chixya̱banquil la̱ cˈabaˈ saˈ li templo aˈin xban nak teˈrabi nak kˈaxal nim la̱ cuanquil ut nim la̱ cuuxta̱n. | |
II C | Kekchi | 6:33 | Ut la̱at, toj saˈ li choxa li cuancat cuiˈ, ta̱cuabi lix tijeb. Ut ta̱sume li cˈaˈru teˈxtzˈa̱ma cha̱cuu li jalaneb xtenamit re nak chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈxnau nak nim a̱cuanquil ut teˈxxucua a̱cuu joˈ nakaba̱nu la̱o aj Israel. Ut re ajcuiˈ nak teˈxqˈue retal nak la̱at li ta̱lokˈoni̱k saˈ li templo aˈin li xinyi̱b la̱in. | |
II C | Kekchi | 6:34 | Cui eb la̱ tenamit teˈxic chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc reheb, yalak bar ta̱taklaheb nak teˈtijok, teˈilok cuan cuiˈ li tenamit li sicˈbil ru a̱ban, ut cuan cuiˈ li templo aˈin li xinyi̱b chokˈ re a̱lokˈoninquil. | |
II C | Kekchi | 6:35 | Ut la̱at toj saˈ choxa ta̱cuabi lix tijeb nak tateˈxya̱ba. Ut la̱at ta̱tenkˈaheb saˈ ti̱quilal. | |
II C | Kekchi | 6:36 | Ma̱ ani incˈaˈ ta nama̱cob. Nak eb la̱ tenamit ta̱ma̱cobk cha̱cuu, la̱at tatjoskˈok riqˈuineb. Ut ta̱kˈaxtesiheb saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc reheb re nak teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ saˈ xtenamiteb li xicˈ nequeˈiloc reheb, usta najt, usta nachˈ. | |
II C | Kekchi | 6:37 | Abanan nak chapcho̱keb xbaneb li jalaneb xtenamit, ma̱re ta̱julticokˈ reheb nak incˈaˈ us xeˈxba̱nu ut teˈxjal xcˈaˈuxeb. Ut teˈtijok chak saˈ li tenamit li cua̱nkeb cuiˈ chak ut teˈxye, “Xoma̱cob. Incˈaˈ us xkaba̱nu. Xkaba̱nu li ma̱usilal,” chaˈkeb. | |
II C | Kekchi | 6:38 | Ut cui eb aˈan teˈxjal xcˈaˈuxeb chi anchaleb xchˈo̱l ut chi anchaleb li ra̱m nak cua̱nkeb chak saˈ lix tenamit li xicˈ nequeˈiloc reheb, teˈtijok. Nak yo̱keb chi tijoc, teˈilok saˈ xjayal li chˈochˈ li caqˈue reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Teˈilok saˈ xjayal li tenamit li casicˈ ru li xinyi̱b cuiˈ li templo re a̱lokˈoninquil. | |
II C | Kekchi | 6:39 | Ut la̱at toj saˈ choxa li cuancat cuiˈ ta̱cuabi lix tijeb nak tateˈxya̱ba. Ut la̱at ta̱tenkˈaheb saˈ ti̱quilal. La̱at ta̱cuy ta̱sach xma̱queb la̱ tenamit nak xeˈma̱cob cha̱cuu. | |
II C | Kekchi | 6:40 | Joˈcan ut at Ka̱cuaˈ, at inDios, chaqˈue taxak retal ut chacuabi taxak lix tijeb li teˈtijok saˈ li naˈajej aˈin. | |
II C | Kekchi | 6:41 | At Ka̱cuaˈ, at kaDios, cha̱lkat chi cua̱nc saˈ la̱ naˈaj li tathila̱nk cuiˈ a̱cuochben la̱ Lokˈlaj Ca̱x li nahilan cuiˈ la̱ cuanquil. Junelic ta cheˈcua̱nk saˈ ti̱quilal laj tij, ut cheˈsahokˈ ta saˈ xchˈo̱leb li ti̱queb xchˈo̱l cha̱cuu. | |
Chapter 7
II C | Kekchi | 7:1 | Nak quirakeˈ chi tijoc laj Salomón, quicube chak li xam saˈ choxa ut quixcˈat li xul li queˈxmayeja ut li templo quinujac riqˈuin lix lokˈal li nimajcual Dios. | |
II C | Kekchi | 7:2 | Ut eb laj tij incˈaˈ queˈru chi oc saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ xban nak quinujac riqˈuin lix lokˈal. | |
II C | Kekchi | 7:3 | Nak eb laj Israel queˈril nak quicube chak saˈ choxa li xam ut lix lokˈal li Dios quinujac saˈ li templo chixjunileb queˈxcuikˈib ribeb ut queˈxxulub lix jolom saˈ chˈochˈ ut queˈxnima ru li Ka̱cuaˈ ut queˈxqˈue xlokˈal. Queˈxye: —Kˈaxal cha̱bil li Ka̱cuaˈ ut kˈaxal nim li ruxta̱n saˈ kabe̱n junelic, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 7:4 | Ut chirix aˈan li rey joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit Israel queˈmayejac chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 7:5 | Ut li rey Salomón quixmayeja cuib xcaˈcˈa̱l mil (22,000) li bo̱yx ut jun ciento mil riqˈuin junmay mil (120,000) li carner. Joˈcaˈin nak queˈxkˈaxtesi li templo chiru li Dios li rey ut eb li tenamit Israel. | |
II C | Kekchi | 7:6 | Eb laj tij ac saˈ xnaˈaj cuanqueb. Joˈcaneb ajcuiˈ laj levita riqˈuin lix cuajb li quixqˈue laj David, li kˈaxtesinbil re xlokˈoninquil li Dios. Yo̱queb chixchˈeˈbal lix cuajbeb nak yo̱queb chixbichanquil li bich li naxye: —Kˈaxal nim li ruxta̱n li Ka̱cuaˈ saˈ kabe̱n junelic.— Queˈxba̱nu joˈ quicˈuteˈ chiruheb xban laj David. Ut eb laj tij yo̱queb chixya̱basinquil li trompeta chi ubej ut xakxo̱queb chixjunileb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 7:7 | Li rey Salomón quixkˈaxtesi ajcuiˈ chiru li Dios li neba̱l li cuan chiru li templo. Aran quixcˈat chak li mayej ut lix xe̱bul li xul li queˈxcˈat chokˈ xmayejeb re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin li Dios. Incˈaˈ quixcˈat saˈ li artal li quixyi̱b riqˈuin bronce laj Salomón xban nak kˈaxal nabaleb li cˈatbil mayej, lix xe̱bul ut li jun chˈo̱l chic li mayej. | |
II C | Kekchi | 7:8 | Saˈ eb li cutan aˈan laj Salomón quixba̱nu jun li ninkˈe chiru cuukub cutan rochbeneb chixjunileb laj Israel. Kˈaxal nabaleb li chˈutchˈu̱queb aran. Eb aˈan queˈchal chak saˈ eb li naˈajej Hamat ut toj cuan cuiˈ li nimaˈ re Egipto. | |
II C | Kekchi | 7:9 | Saˈ li xcuakxak li cutan queˈxba̱nu jun li ninkˈe riqˈuineb chixjunileb li tenamit xban nak chiru li cuukub cutan aˈan xeˈxkˈaxtesi li artal saˈ rukˈ li Dios. Chiru cuukub cutan chic queˈxba̱nu li nimla ninkˈe. | |
II C | Kekchi | 7:10 | Saˈ li oxib xcaˈcˈa̱l xbe li xcuuk li po, li rey Salomón quixchakˈrabiheb li tenamit re teˈxic saˈ rochocheb chi saheb saˈ xchˈo̱l ut chi cˈojcˈo̱queb xchˈo̱l xban chixjunil li usilal li quixba̱nu li Dios reheb laj David ut laj Salomón, joˈ eb ajcuiˈ li tenamit Israel. | |
II C | Kekchi | 7:11 | Li rey Salomón quixchoy xyi̱banquil lix templo li Dios ut quixyi̱b ajcuiˈ li rochoch li ta̱cua̱nk cuiˈ. Quixba̱nu li joˈ qˈuial li quixcˈoxla xba̱nunquil ut us qui-el chiru. | |
II C | Kekchi | 7:12 | Ut saˈ jun li kˈojyi̱n li Dios quixcˈutbesi rib chiru laj Salomón ut quixye re: —La̱in xcuabi la̱ tij. La̱in xinsicˈ ru li naˈajej aˈin chokˈ xnaˈaj lin templo re teˈmayejak cuiˈ. | |
II C | Kekchi | 7:13 | Cui eb lin tenamit nequeˈma̱cob, la̱in tinba̱nu nak incˈaˈ tixqˈue li hab saˈ ruchichˈochˈ. Malaj ut tintakla laj sa̱cˈ saˈ ruchichˈochˈ re teˈxsach ru chixjunil li pim. Malaj ut tinqˈue junak li caki yajel saˈ xbe̱neb lin tenamit. | |
II C | Kekchi | 7:14 | Cui teˈxcubsi ribeb ut teˈxjal xcˈaˈux teˈyotˈekˈ xchˈo̱l ut teˈxjal xcˈaˈux lin tenamit, li nequeˈxcˈabaˈin incˈabaˈ, ut cui teˈxtzˈa̱ma xcuybal chicuu ut teˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal, la̱in tincuabi lix tijeb toj saˈ choxa ut tincuy lix ma̱queb ut tincuosobtesi cuiˈchic lix chˈochˈeb. | |
II C | Kekchi | 7:15 | Chalen anakcuan la̱in tincuileb lin tenamit ut tincuabi lix tijeb nak teˈtijok saˈ li naˈajej aˈin. | |
II C | Kekchi | 7:16 | La̱in xinsicˈ ru ut xinsantobresi li templo aˈin re nak la̱in tincua̱nk arin chi junelic. La̱in tin-ilok re ut junelic cua̱nk saˈ inchˈo̱l. | |
II C | Kekchi | 7:17 | At Salomón, cui la̱at tatcua̱nk saˈ ti̱quilal chicuu joˈ nak quicuan laj David la̱ yucuaˈ, ut cui ta̱ba̱nu chixjunil li cˈaˈru tinye a̱cue, ut ta̱ba̱nu la̱ taklanquil ut li cˈaˈru naxye lin chakˈrab, | |
II C | Kekchi | 7:18 | la̱in tinxakab saˈ xnaˈaj la̱ cuanquil joˈ quinyechiˈi re laj David la̱ yucuaˈ nak quinye re nak junelic cua̱nk junak reheb li ralal xcˈajol ta̱oc chokˈ xreyeb lin tenamit Israel. | |
II C | Kekchi | 7:19 | Abanan cui la̱ex te̱jal le̱ naˈleb ut te̱canab xba̱nunquil le̱ taklanquil li yo̱quin chixqˈuebal e̱re, ut cui te̱canab xba̱nunquil li cˈaˈru naxye saˈ lin chakˈrab li xinqˈue e̱re, ut cui la̱ex tex-oc chixlokˈoninquil jalanil dios ut texcˈanjelak chiruheb, | |
II C | Kekchi | 7:20 | la̱in texcuisi saˈ li chˈochˈ li xinqˈue e̱re. Ut tintzˈekta̱na li templo aˈin li xinsantobresi chokˈ re inlokˈoninquil ut tinqˈue chi hobecˈ ut chi seˈe̱c xbaneb chixjunileb li tenamit. | |
II C | Kekchi | 7:21 | Li templo aˈin, li cˈajoˈ xchakˈal ru anakcuan, chixjunileb li ani teˈnumekˈ teˈril ut teˈxucuak xban ut teˈxye, “¿Cˈaˈut nak xba̱nu li Ka̱cuaˈ chi joˈcaˈin re li tenamit aˈin ut re li templo aˈin?” | |
II C | Kekchi | 7:22 | Cuanqueb li teˈxye, “Xeˈxcˈul chi joˈcan xban nak queˈxtzˈekta̱na li Dios li queˈxlokˈoni chak lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. Li Dios, aˈan li qui-isin chak reheb saˈ li tenamit Egipto. Eb aˈan queˈxlokˈoni li jalanil dios ut queˈcˈanjelac chiruheb. Joˈcan nak li Dios xqˈue li raylal aˈin saˈ xbe̱neb,” chaˈkeb.— | |
Chapter 8
II C | Kekchi | 8:2 | Ut laj Salomón quixyi̱beb cuiˈchic li tenamit li quikˈaxtesi̱c rubel xcuanquil xban li rey Hiram ut quixqˈueheb chi cua̱nc eb laj Israel saˈ eb li tenamit aˈan. | |
II C | Kekchi | 8:3 | Chirix aˈan laj Salomón co̱ saˈ li tenamit Hamat li cuan saˈ xcue̱nt Soba ut quixchap chokˈ re. | |
II C | Kekchi | 8:4 | Quixyi̱b li tenamit Tadmor saˈ li chaki chˈochˈ. Ut quixyi̱beb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit li nequeˈxxoc cuiˈ li cˈaˈak re ru re tzacae̱mk aran saˈ li tenamit Hamat. | |
II C | Kekchi | 8:5 | Ut quixyi̱beb ajcuiˈ li tenamit Bet-horón li cuan takekˈ joˈ ajcuiˈ li tenamit Bet-horón li cuan takˈa. Eb li tenamit aˈan sutsu̱queb saˈ tzˈac ut lix puertileb natˈbileb chi us. | |
II C | Kekchi | 8:6 | Ut quixyi̱b ajcuiˈ li tenamit Balaat joˈ eb ajcuiˈ li tenamit li naxxoc cuiˈ li tzacae̱mk li rey Salomón. Ut quixyi̱beb ajcuiˈ chixjunil li tenamit li cuanqueb cuiˈ li carruaje joˈ eb ajcuiˈ li soldado li nequeˈxic chirix cacua̱y. Laj Salomón quixba̱nu chixjunil li cˈaˈru quiraj xyi̱banquil aran Jerusalén ut Líbano ut saˈ eb li naˈajej li cuanqueb rubel xcuanquil. | |
II C | Kekchi | 8:7 | Ut chixjunileb li tenamit li queˈcana li incˈaˈ queˈsacheˈ ru xbaneb laj Israel, aˈaneb laj heteo, eb laj amorreo, eb laj ferezeo, eb laj heveo ut eb laj jebuseo. Eb aˈan ma̱cuaˈeb aj Israel. | |
II C | Kekchi | 8:8 | Laj Salomón quixqˈueheb chi cacuil cˈanjelac eb li ralal xcˈajoleb li queˈcana saˈ lix tenamit, li incˈaˈ queˈsacheˈ ru xbaneb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 8:9 | Abanan laj Salomón incˈaˈ quixqˈueheb laj Israel chi cacuil cˈanjelac. Quixqˈueheb ban chokˈ soldados. Cuan li quixqˈueheb chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li soldados. Ut cuan li quixqˈueheb chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li nequeˈcˈamoc re li carruaje re pletic, ut cuan li quixqˈueheb chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li soldado li nequeˈxic chirix cacua̱y. | |
II C | Kekchi | 8:10 | Cuanqueb cuib ciento riqˈuin mero ciento chi cui̱nk li cuanqueb xcuanquil. Aˈaneb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li tenamit. | |
II C | Kekchi | 8:11 | Laj Salomón quirisi li rixakil saˈ lix tenamit laj David ut quixqˈue chi cua̱nc saˈ li palacio li quixyi̱b chokˈ re. Li rixakil, aˈan lix rabin laj faraón. Laj Salomón quixcˈoxla nak li rixakil incˈaˈ naru nacuan saˈ li rochoch laj David li quicuan chokˈ xreyeb laj Israel xban nak li naˈajej aˈan lokˈ xban nak aran quicuan lix Lokˈlaj Ca̱x li Dios. | |
II C | Kekchi | 8:12 | Laj Salomón quixqˈue lix cˈatbil mayej chiru li Ka̱cuaˈ saˈ li artal li quixyi̱b chiru li oqueba̱l re li templo. | |
II C | Kekchi | 8:13 | Quixqˈue li mayej aˈin saˈ eb li cutan nak tento xqˈuebal joˈ tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés. Quixqˈue lix mayej saˈ eb li hiloba̱l cutan ut saˈ lix yoˈlajic li po, ut saˈ li oxib chi ninkˈe li queˈxba̱nu rajlal chihab. Li xbe̱n li ninkˈe, aˈan nak queˈxcuaˈ li caxlan cua li ma̱cˈaˈ xchˈamal; li xcab, aˈan li ninkˈe re li xama̱n; ut li rox, aˈan nak queˈxyi̱b lix cocˈ muheba̱leb. | |
II C | Kekchi | 8:14 | Laj Salomón quixqˈueheb chi cˈanjelac eb laj tij joˈ quixye laj David. Joˈcan eb ajcuiˈ laj levita. Queˈxba̱nu lix cˈanjeleb. Queˈbichan re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ ut queˈxtenkˈaheb laj tij joˈ tento xba̱nunquil rajlal cutan. Quixqˈueheb ajcuiˈ saˈ lix cˈanjeleb li queˈcanaba̱c chi cˈacˈale̱nc saˈ eb li oqueba̱l. Queˈxba̱nu lix cˈanjel joˈ quixye laj David laj cˈanjel chiru li Dios. | |
II C | Kekchi | 8:15 | Eb laj tij ut eb laj levitas queˈxba̱nu chi tzˈakal re ru lix cˈanjeleb joˈ queˈchakˈrabi̱c cuiˈ xban li rey. Ut queˈril ajcuiˈ li naˈajej li naxocman cuiˈ li cˈaˈak re ru terto xtzˈak. | |
II C | Kekchi | 8:16 | Li cˈanjel li quixba̱nu li rey Salomón ac cˈu̱banbil chak ru chalen nak queˈxqˈue chak lix cimiento lix templo li Ka̱cuaˈ toj retal queˈxchoy xyi̱banquil. Joˈcan nak quiyi̱ba̱c lix templo li Ka̱cuaˈ chi tzˈakal re ru. | |
II C | Kekchi | 8:17 | Chirix aˈan, laj Salomón co̱ saˈ eb li tenamit Ezión-geber ut Elot saˈ lix naˈajeb laj Edom li cuan chire li palau. | |
II C | Kekchi | 8:18 | Ut laj Hiram quixtaklaheb li jucub rochbeneb li nequeˈcˈanjelac chiru joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈxnau chi us xchˈeˈbal li jucub saˈ li palau. Eb aˈan queˈco̱eb aran Ofir chirixeb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Salomón. Queˈxcˈam chak oxib ciento riqˈuin junmay quintal li oro ut queˈxkˈaxtesi re laj Salomón. | |
Chapter 9
II C | Kekchi | 9:1 | Li reina li cuan aran Sabá quirabi resil nak kˈaxal cuan xnaˈleb laj Salomón. Joˈcan nak co̱ aran Jerusalén chi patzˈoc riqˈuin re rilbal ma tixsume ta na li patzˈoc li kˈaxal chˈaˈaj xsumenquil. Co̱ Jerusalén riqˈuin laj Salomón rochbeneb nabaleb aj cˈanjel chiru. Ut nabaleb li camellos li yo̱queb chi i̱ka̱nc re li cˈaˈru quixcˈam. Nabal li sununquil ban quixcˈam ut nabal li oro. Ut quixcˈam ajcuiˈ nabal li terto̱quil pec. Nak quicuulac riqˈuin laj Salomón quixye re li joˈ qˈuial li cuan saˈ xchˈo̱l nak tixye. | |
II C | Kekchi | 9:2 | Li rey Salomón quixsume chixjunil li cˈaˈru quixpatzˈ li reina. Ut ma̱ jun li patzˈoc incˈaˈ ta quixsume. | |
II C | Kekchi | 9:3 | Li reina re Sabá quixqˈue retal nak laj Salomón cuan xnaˈleb ut quixqˈue ajcuiˈ retal li palacio li quixyi̱b. | |
II C | Kekchi | 9:4 | Ut quixqˈue ajcuiˈ retalil li tzacae̱mk li queˈxtzaca joˈ ajcuiˈ lix naˈajeb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Salomón. Quixqˈue ajcuiˈ retal li rakˈeb li nequeˈtaklan, joˈ ajcuiˈ li rakˈeb li nequeˈcˈanjelac. Ut quixqˈue ajcuiˈ retal li cˈatbil mayej li naxqˈue saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Riqˈuin chixjunil li quiril, quisach xchˈo̱l. | |
II C | Kekchi | 9:5 | Ut li reina quixye re li rey Salomón: —Tzˈakal ya̱l li quicuabi resil saˈ lin tenamit nak nabal li cˈaˈru a̱cue ut kˈaxal cuiˈchic cuan a̱naˈleb. | |
II C | Kekchi | 9:6 | La̱in incˈaˈ ninpa̱b toj xinchal arin ut riqˈuin xnakˈ cuu xcuil chixjunil. Ya̱l nak kˈaxal cuan a̱naˈleb. Ya̱l li cˈaˈru quicuabi resil cha̱cuix. Riqˈuin aˈin ninqˈue retal nak moco tzˈakal ta yi jach li queˈxserakˈi cue. | |
II C | Kekchi | 9:7 | Us xak reheb chixjunileb li cuanqueb a̱cuiqˈuin. Us xak reheb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu xban nak junelic yo̱queb chirabinquil li cha̱bil naˈleb a̱cuiqˈuin. | |
II C | Kekchi | 9:8 | Lokˈoninbil taxak ru li Ka̱cuaˈ la̱ Dios xban nak xcˈojob xchˈo̱l saˈ a̱be̱n ut xatxxakab saˈ li cuanquilal saˈ xbe̱neb laj Israel. Li Ka̱cuaˈ junelic naxraheb laj Israel. Aˈan naraj nak xakxo̱keb saˈ xnaˈajeb chi junelic. Joˈcan nak xatxxakab chokˈ xreyeb re nak tattakla̱nk saˈ xbe̱neb saˈ xya̱lal ut saˈ ti̱quilal, chan. | |
II C | Kekchi | 9:9 | Li reina re li tenamit Sabá quixsi re li rey Salomón caˈchˈin chic ma̱ jun ciento quintal li oro. Ut quixsi ajcuiˈ re nabal li sununquil ban joˈ ajcuiˈ li terto̱quil pec. Ma̱ jun sut quisiheˈ nabal li sununquil ban re li rey Salomón joˈ li quixsi li reina. | |
II C | Kekchi | 9:10 | Eb li nequeˈcˈanjelac chiru li rey Hiram ut eb li nequeˈcˈanjelac chiru li rey Salomón, li queˈcˈamoc chak re li oro aran Ofir, queˈxcˈam ajcuiˈ chak li cha̱bil cheˈ sándalo xcˈabaˈ joˈ ajcuiˈ li terto̱quil pec. | |
II C | Kekchi | 9:11 | Li cha̱bil cheˈ sándalo quicˈanjelac chiru laj Salomón re xyi̱banquileb li gradas re li templo ut re ajcuiˈ li palacio. Ut quixyi̱beb ajcuiˈ li arpa chiru joˈ ajcuiˈ li salterio re ta̱cˈanjelak chiruheb li nequeˈcuajbac. Ma̱ jun sut chic quicuulac li cha̱bil cheˈ aran Israel ut ma̱ jun sut chic queˈril ru toj chalen anakcuan. | |
II C | Kekchi | 9:12 | Li rey Salomón quixsi re li reina re Sabá li joˈ qˈuial li quiraj. Ut quixqˈue ajcuiˈ re chixjunil li joˈ qˈuial quixpatzˈ re. Kˈaxal cuiˈchic nabal li quixcˈam li reina chiru li quixsi re laj Salomón. Chirix aˈan li reina quisukˈi saˈ lix tenamit rochbeneb lix mo̱s. | |
II C | Kekchi | 9:14 | Ut ma̱cˈaˈ saˈ ajl li naxcˈul riqˈuineb laj yaconel ut eb laj cˈay. Ut chixjunileb li rey re Arabia joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ li junju̱nk chi tenamit queˈxcˈam li oro ut li plata riqˈuin laj Salomón. | |
II C | Kekchi | 9:15 | Riqˈuin li oro aˈan quixtakla xyi̱banquil cuib ciento li chˈi̱chˈ li nequeˈxcol cuiˈ re xchˈo̱leb li soldados. Numenak oxlaju libra li cha̱bil oro li tenbil li queˈxyi̱b cuiˈ li junju̱nk chi ni̱nki chˈi̱chˈ. | |
II C | Kekchi | 9:16 | Ut quixqˈue ajcuiˈ chi yi̱ba̱c oxib ciento li cocˈ chˈi̱chˈ li nequeˈxcol cuiˈ reheb xchˈo̱l. Numenak cuakib libra li cha̱bil oro li tenbil li queˈxyi̱b cuiˈ li junju̱nk chi chˈi̱chˈ. Chixjunileb li chˈi̱chˈ aˈin quixoqueˈ saˈ li palacio “Qˈuicheˈ re Líbano” xcˈabaˈ. | |
II C | Kekchi | 9:17 | Li rey quixtakla ajcuiˈ xyi̱banquil jun li nimla cˈojariba̱l riqˈuin marfil ut queˈxletz li cha̱bil oro chiru. | |
II C | Kekchi | 9:18 | Li cˈojariba̱l aˈan cuan cuakib tasal lix takleba̱l. Ut lix naˈaj li rok, aˈan yi̱banbil riqˈuin oro. Xcaˈ pacˈalil cuan xnaˈaj li rukˈ. Ut xcaˈ pacˈalil xnaˈaj li rukˈ cuan retalil li cakcoj. | |
II C | Kekchi | 9:19 | Ut saˈ xbe̱neb li takleba̱l yi̱banbileb retalil cablaju li cakcoj. Junju̱nk saˈ xcaˈ pacˈalil. Ma̱ jun reheb li tenamit queˈxyi̱b jun li cˈojariba̱l joˈ li cˈojariba̱l aˈan. | |
II C | Kekchi | 9:20 | Chixjunil lix secˈ li rey Salomón, aˈan junes cha̱bil oro, joˈ eb ajcuiˈ chixjunil li secˈ li cuan saˈ li palacio “Qˈuicheˈ re Líbano” xcˈabaˈ. Ma̱cˈaˈ li secˈ plata riqˈuin xban nak saˈ eb li cutan nak quicuan laj Salomón chokˈ rey li plata ma̱cˈaˈ xtzˈak. | |
II C | Kekchi | 9:21 | Rajlal oxib chihab lix jucub laj Salomón nequeˈchal chak Tarsis rochbeneb li cui̱nk li nequeˈcˈanjelac chiru li rey Hiram ut nequeˈxcˈam chak li oro, li plata, ut li marfil. Ut nequeˈxcˈam ajcuiˈ chak li batzˈ ut li pavo real. | |
II C | Kekchi | 9:22 | Li rey Salomón aˈan li kˈaxal cuan xnaˈleb ut kˈaxal biom chiruheb chixjunileb li rey li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. | |
II C | Kekchi | 9:23 | Chixjunileb li rey li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ queˈraj xnaubal ru laj Salomón. Ut queˈraj rabinquil li naˈleb li qˈuebil re xban li Dios. | |
II C | Kekchi | 9:24 | Rajlal chihab li nequeˈxic chirilbal laj Salomón nequeˈxcˈam nabal xma̱tan. Nequeˈxsi re li cˈaˈak re ru yi̱banbil riqˈuin oro ut plata, li rakˈeb, li sununquil ban, li chˈi̱chˈ re pletic, joˈ eb ajcuiˈ li cacua̱y ut eb li mu̱l. | |
II C | Kekchi | 9:25 | Ca̱hib mil lix naˈajeb lix cacua̱y ut lix carruaje li rey Salomón. Ut cablaju mil li cui̱nk li nequeˈxic chirix cacua̱y. Cuanqueb li quixcanabeb saˈ li tenamit li naxocman cuiˈ lix carruaje ut cuanqueb li quixcanabeb Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 9:26 | Li rey Salomón, aˈan li nim xcuanquil saˈ xbe̱neb chixjunileb li rey li cuanqueb saˈ eb li tenamit cuan cuiˈ li nimaˈ Eufrates ut nacuulac toj saˈ lix naˈajeb laj filisteos ut nacuulac ajcuiˈ toj saˈ li nuba̱l re Egipto. | |
II C | Kekchi | 9:27 | Nak cuan chokˈ rey laj Salomón aran Jerusalén quixchˈutub nabal li plata. Chanchan xqˈuial li pec. Joˈcan ajcuiˈ li cheˈ chacalteˈ. Nabal cuan. Chanchan xqˈuial li cheˈ higo li cuan aran Sefela. | |
II C | Kekchi | 9:28 | Eb lix cacua̱y li rey Salomón nequeˈcˈameˈ chak saˈ li tenamit Egipto joˈ ajcuiˈ saˈ eb li jun chˈol chic tenamit. | |
II C | Kekchi | 9:29 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Salomón chalen saˈ xticlajic toj saˈ rosoˈjic tzˈi̱banbil retalil saˈ eb li hu li queˈxtzˈi̱ba li profeta Natán, li profeta Ahías Silón xtenamit, ut li profeta Iddo li quiyehoc re li cˈaˈru tixcˈul laj Jeroboam li ralal laj Nabat. | |
II C | Kekchi | 9:30 | Laj Salomón quicuan chokˈ rey caˈcˈa̱l chihab aran Jerusalén ut quitaklan saˈ xbe̱neb chixjunileb laj Israel. | |
Chapter 10
II C | Kekchi | 10:1 | Co̱ laj Roboam Siquem xban nak aran co̱eb chixjunileb laj Israel re teˈxxakab chokˈ rey. | |
II C | Kekchi | 10:2 | Laj Jeroboam, li ralal laj Nabat, cuan chak Egipto xban nak aran co̱ nak quie̱lelic chiru li rey Salomón. Nak quirabi resil li cˈaˈru quicˈulman, quisukˈi cuiˈchic Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 10:3 | Queˈxtakla xbokbal laj Jeroboam. Ut aˈan quichal ut chixjunileb laj Israel queˈa̱tinac riqˈuin laj Roboam ut queˈxye re: | |
II C | Kekchi | 10:4 | —La̱ yucuaˈ kˈaxal cau xtaklan saˈ kabe̱n. Abanan la̱at naru tattakla̱nk chi kˈun caˈchˈinak saˈ kabe̱n re nak ta̱ru̱k tohila̱nk caˈchˈinak riqˈuin li cacuil cˈanjel quixqˈue saˈ kabe̱n la̱ yucuaˈ. Cui ta̱ba̱nu chi joˈcan, la̱o tocˈanjelak cha̱cuu, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 10:5 | Ut laj Roboam quixye reheb li tenamit: —Chiru oxib cutan texcha̱lk cuiˈchic cuiqˈuin, chan. Ut eb li tenamit queˈco̱eb. | |
II C | Kekchi | 10:6 | Ut li rey Roboam quixpatzˈ xnaˈleb riqˈuineb li che̱quel cui̱nk li queˈcˈanjelac chiru lix yucuaˈ nak toj yoˈyo. Quixpatzˈ reheb: —¿Cˈaˈru us tinsumeheb cuiˈ li tenamit? chan. | |
II C | Kekchi | 10:7 | Ut eb li che̱quel cui̱nk queˈxye: —Cui la̱at tattakla̱nk saˈ xbe̱neb li tenamit saˈ xya̱lal, ut cui ta̱cua̱tinaheb riqˈuin kˈunil a̱tin, eb aˈan junelic teˈcˈanjelak cha̱cuu, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 10:8 | Abanan laj Roboam quixtzˈekta̱na li naˈleb li quiyeheˈ re xbaneb li che̱quel cui̱nk. Co̱ ban riqˈuineb li sa̱j cui̱nk li xeˈqˈui rochben, li nequeˈcˈanjelac chiru. | |
II C | Kekchi | 10:9 | Ut quixye reheb: —¿Cˈaˈru nequeye la̱ex? ¿Chanru nak tebinsume li tenamit aˈin, li yo̱queb chixyebal cue nak tincuisi li cacuil trabaj li quiqˈueheˈ saˈ xbe̱neb xban lin yucuaˈ? chan. | |
II C | Kekchi | 10:10 | Eb li sa̱j cui̱nk li queˈqˈui rochben queˈxye re laj Roboam: —Joˈcaˈin ta̱sumeheb cuiˈ li tenamit li yo̱queb chixtzˈa̱manquil cha̱cuu nak incˈaˈ cau tattakla̱nk saˈ xbe̱neb. La̱at ta̱ye reheb, “Cui lin yucuaˈ cau xtaklan saˈ e̱be̱n, la̱in kˈaxal cuiˈchic cau tintakla̱nk saˈ e̱be̱n. | |
II C | Kekchi | 10:11 | Cui lin yucuaˈ xqˈue li cacuil trabaj saˈ e̱be̱n, la̱in kˈaxal cuiˈchic cau li trabaj tinqˈue. Lin yucuaˈ xexsacˈ chi tzˈu̱m, abanan la̱in texinsacˈ riqˈuin li tzˈu̱m li cuan chˈi̱chˈ saˈ ruˈuj,” chaˈkat reheb.— | |
II C | Kekchi | 10:12 | Saˈ rox li cutan eb li tenamit rochben laj Jeroboam queˈchal riqˈuin li rey Roboam xban nak joˈcan quiyeheˈ reheb xban li rey. | |
II C | Kekchi | 10:13 | Li rey Roboam cau quira̱tinaheb li tenamit ut incˈaˈ quixba̱nu li cˈaˈru quiyeheˈ re xbaneb li che̱quel cui̱nk. | |
II C | Kekchi | 10:14 | Li rey quixye reheb li tenamit li cˈaˈru queˈxye li sa̱j cui̱nk. Quixye reheb: —Lin yucuaˈ cau quitaklan saˈ e̱be̱n. Ut la̱in kˈaxal cuiˈchic cau tintakla̱nk saˈ e̱be̱n. Aˈan riqˈuin tzˈu̱m quexrahobtesi. Abanan la̱in riqˈuin li tzˈu̱m cuan chˈi̱chˈ saˈ ruˈuj texinrahobtesi, chan. | |
II C | Kekchi | 10:15 | Li rey incˈaˈ quixba̱nu li queˈxtzˈa̱ma li tenamit xban nak ac joˈcan chak saˈ xchˈo̱l li Dios. Ut re ajcuiˈ nak ta̱tzˈaklok ru li cˈaˈru quiyeheˈ re laj Jeroboam li ralal laj Nabat xban li profeta Ahías Silo xtenamit nak quixye re li cˈaˈru quixye li Dios. | |
II C | Kekchi | 10:16 | Eb laj Israel queˈril nak incˈaˈ quirabi li rey li queˈxtzˈa̱ma chiru. Eb aˈan queˈxye re: —¿Cˈaˈru takara la̱o riqˈuineb li ralal xcˈajol laj David? La̱o ma̱cˈaˈ junak cˈaˈak re ru teˈxqˈue ke. Joˈcan nak la̱o takil kib kajunes. Ut la̱at taklan saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol laj David, chanqueb. Ut eb aˈan queˈsukˈi saˈ lix naˈajeb. | |
II C | Kekchi | 10:17 | Joˈcan nak laj Roboam quitaklan caˈaj cuiˈ saˈ xbe̱neb laj Israel li cuanqueb saˈ li naˈajej Judá. | |
II C | Kekchi | 10:18 | Li rey Roboam quixtakla laj Adoram, li xakabanbil chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li qˈuebileb chi cˈanjelac chi cua. Abanan laj Adoram quicamsi̱c chi pec xbaneb laj Israel. Tojoˈnak laj Roboam quie̱lelic. Qui-oc saˈ xcarruaje ut co̱ Jerusalén. | |
Chapter 11
II C | Kekchi | 11:1 | Nak laj Roboam quicuulac Jerusalén quixchˈutubeb chixjunileb laj Judá joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Benjamín. Cuanqueb jun ciento mil riqˈuin ca̱cˈa̱l mil chi cui̱nk li quixchˈutubeb re teˈxic chi pletic riqˈuineb laj Israel, li rech tenamitil. Ut re ajcuiˈ nak teˈsukˈi̱k cuiˈchic rubel xcuanquil laj Roboam li ralal laj Salomón. | |
II C | Kekchi | 11:3 | —Tat-a̱tinak riqˈuin laj Roboam li ralal laj Salomón li cuan chokˈ rey aran Judá ut riqˈuineb chixjunileb laj Israel li cuanqueb saˈ xnaˈajeb laj Judá ut saˈ xnaˈajeb laj Benjamín. | |
II C | Kekchi | 11:4 | Ta̱ye reheb, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. Mexxic chi pletic riqˈuineb laj Israel le̱ rech tenamitil. Sukˈinkex ban saˈ le̱ rochoch che̱junilex xban nak la̱in xinba̱nun re li cˈaˈru quicˈulman,” chan li Dios. Ut eb aˈan queˈxba̱nu li quixye li Ka̱cuaˈ. Queˈsukˈi saˈ rochocheb ut incˈaˈ queˈpletic riqˈuin laj Jeroboam. | |
II C | Kekchi | 11:5 | Ut laj Roboam quicuan aran Jerusalén ut quixsut saˈ tzˈac nabal li tenamit re xcolbaleb rib aran Judá. | |
II C | Kekchi | 11:10 | Zora, Ajalón, ut Hebrón. Aˈaneb aˈin li tenamit li cauresinbil chi pletic ut sutsu̱queb saˈ tzˈac saˈ lix naˈajeb laj Judá ut eb laj Benjamín. | |
II C | Kekchi | 11:11 | Ut quixyi̱b ajcuiˈ eb li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb. Ut aran cuanqueb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados, ut cuan ajcuiˈ tzacae̱mk, vino, ut aceite xocxo aran. | |
II C | Kekchi | 11:12 | Saˈ chixjunileb li tenamit quixqˈueheb xchˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱leb ut quixqˈue ajcuiˈ xla̱nseb. Quixyi̱beb chi us eb li tenamit. Ut eb li cuanqueb Judá ut eb li cuanqueb saˈ xnaˈajeb laj Benjamín cuanqueb rubel xcuanquil. | |
II C | Kekchi | 11:13 | Eb laj tij ut eb laj levita queˈchal chak yalak bar saˈ eb li naˈajej xcue̱nt Israel ut queˈxchˈutub ribeb riqˈuin li rey. | |
II C | Kekchi | 11:14 | Eb laj levita queˈxcanab lix naˈajeb ut li cˈaˈru reheb ut queˈco̱eb Judá ut Jerusalén xban nak laj Jeroboam ut eb li ralal queˈrisiheb saˈ li cˈanjel li nequeˈxba̱nu chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 11:15 | Laj Jeroboam quixxakab jalaneb cui̱nk re teˈcˈanjelak chokˈ aj tij chiru lix dioseb li cuanqueb saˈ eb li naˈajej li najt xteram re teˈxlokˈoni cuiˈ li ma̱us ut eb li cuacax li quixyi̱b. | |
II C | Kekchi | 11:16 | Abanan eb laj Israel, li toj yo̱queb chixqˈuebal xchˈo̱l chixlokˈoninquil li Dios, queˈchal saˈ chixjunil li naˈajej Israel ut queˈco̱eb Jerusalén chixqˈuebal lix cˈatbil mayej chiru li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 11:17 | Ut chiru oxib chihab queˈoquen chirix laj Roboam lix reyeb laj Judá ut xakxo saˈ xnaˈaj lix cuanquil xban nak chiru li oxib chihab aˈan laj Roboam li ralal laj Salomón quixba̱nu li us joˈ queˈxba̱nu laj David ut laj Salomón nak queˈcuan chokˈ rey. | |
II C | Kekchi | 11:18 | Ut laj Roboam quixcˈam chokˈ rixakil lix Mahalat lix rabin laj Jerimot. Laj Jerimot aˈan li ralal laj David riqˈuin lix Abigail. Ut lix Abigail, aˈan lix rabin laj Eliab li ralal laj Isaí. | |
II C | Kekchi | 11:19 | Riqˈuin lix Mahalat quicuan oxib li ralal laj Roboam. Aˈaneb aˈin: laj Jeús, laj Semarías ut laj Zaham. | |
II C | Kekchi | 11:20 | Ut quixcˈam ajcuiˈ chokˈ rixakil lix Maaca lix rabin laj Absalón. Riqˈuin aˈan queˈcuan li ralal. Aˈaneb aˈin: laj Abías, laj Atai, laj Ziza, ut laj Selomit. | |
II C | Kekchi | 11:21 | Laj Roboam kˈaxal quixra lix Maaca chiruheb li jun chˈol chic li rixakil joˈ eb ajcuiˈ li ixk li ma̱cuaˈ tzˈakal rixakil. Queˈcuan cuakxaklajuheb li tzˈakal rixakil ut queˈcuan oxcˈa̱l eb li ixk li ma̱cuaˈ tzˈakal rixakil. Ut queˈcuan cuakxakib xcaˈcˈa̱l (28) li ralal ut oxcˈa̱l (60) lix rabin. | |
II C | Kekchi | 11:22 | Laj Roboam quixxakab laj Abías li ralal li quicuan riqˈuin lix Maaca chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li jun chˈol chic li ralal xban nak quiraj nak aˈan li ta̱oc chokˈ rey. | |
II C | Kekchi | 11:23 | Laj Roboam quixnau xcˈoxlanquil cˈaˈru tixba̱nu. Quixtaklaheb li ralal xcˈajol chi cua̱nc saˈ eb li tenamit li sutsu̱queb saˈ tzˈac li cuanqueb saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Judá ut saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín. Ut quixqˈueheb nabal li cˈaˈru reheb ut nabaleb li rixakileb. | |
Chapter 12
II C | Kekchi | 12:1 | Nak laj Roboam quirecˈa nak xakxo chic saˈ xnaˈaj lix cuanquil ut cau chic rib, quixcanab xba̱nunquil li naxye saˈ lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ. Ut joˈcan ajcuiˈ queˈxba̱nu chixjunileb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 12:2 | Xban nak laj Roboam quixkˈet lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ, joˈcan nak laj Sisac, lix reyeb laj Egipto, quichal chi pletic riqˈuineb laj Jerusalén. Aˈin quicˈulman nak ac yo̱ chic roˈ chihab roquic chokˈ rey laj Roboam. | |
II C | Kekchi | 12:3 | Eb laj Egipto queˈxcˈam jun mil riqˈuin cuib ciento (1,200) li carruaje re pletic ut oxcˈa̱l mil (60,000) li cui̱nk li nequeˈxic chirix cacua̱y. Nabaleb li tenamit li queˈchal chi pletic chirixeb laj Egipto. Incˈaˈ naru rajlanquileb xban xqˈuialeb. Aˈaneb li tenamit laj Libia, eb laj suquienos, ut eb li tenamit Etiopía. | |
II C | Kekchi | 12:4 | Queˈre̱chaniheb li tenamit li cuanqueb aran Judá, li sutsu̱queb saˈ tzˈac toj retal queˈcuulac Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 12:5 | Li profeta Semaías quicuulac riqˈuin li rey Roboam ut riqˈuineb li nequeˈtenkˈan re aran Judá. Chˈutchˈu̱queb aran xban nak laj Sisac yo̱ chi numta̱c saˈ xbe̱neb. Laj Semaías quixye reheb: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. “Xban nak la̱ex xine̱tzˈekta̱na, joˈcan nak la̱in texincanab saˈ rukˈ laj Sisac”, chan. | |
II C | Kekchi | 12:6 | Ut li rey rochbeneb li nequeˈtenkˈan re queˈxcubsi ribeb ut queˈxye: —Li Ka̱cuaˈ naxba̱nu chixjunil saˈ ti̱quilal, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 12:7 | Li Ka̱cuaˈ quixqˈue retal nak queˈxcubsi ribeb. Quia̱tinac cuiˈchic riqˈuin li profeta Semaías ut quixye re: —Eb aˈan xeˈxcubsi ribeb. Joˈcan nak incˈaˈ tinsach ruheb. Tebincol ban junpa̱tak. Incˈaˈ tincuisi injoskˈil saˈ xbe̱neb laj Israel li cuanqueb Jerusalén. Incˈaˈ tincanab laj Sisac chixcamsinquileb. | |
II C | Kekchi | 12:8 | Incˈaˈ tebinsach ru, abanan tebinqˈue chi cˈanjelac chiru laj Sisac. Ut aran texqˈue retal chanru li cˈanjelac chicuu la̱in ut chanru li cˈanjelac chiruheb lix reyeb li jalaneb xtenamit.— | |
II C | Kekchi | 12:9 | Laj Sisac lix reyeb laj Egipto quichal Jerusalén chi pletic riqˈuineb. Ut quixcˈam chokˈ re chixjunil li terto xtzˈak li xocxo saˈ lix templo li Dios, joˈ ajcuiˈ li xocxo saˈ li palacio. Ut quixcˈam ajcuiˈ li chˈi̱chˈ li nequeˈxram cuiˈ re xchˈo̱l li quixyi̱b riqˈuin oro laj Salomón. | |
II C | Kekchi | 12:10 | Ut li rey Roboam quixyi̱b riqˈuin bronce re̱kajeb li chˈi̱chˈ li nequeˈxram cuiˈ re xchˈo̱leb ut quixkˈaxtesi reheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado li nequeˈcˈacˈalen re li oqueba̱l re li rochoch li rey. | |
II C | Kekchi | 12:11 | Rajlal nak naxic saˈ lix templo li Dios li rey, eb li soldados li nequeˈcˈacˈalen re nequeˈxcˈam li chˈi̱chˈ aˈan ut mokon queˈxxoc cuiˈchic saˈ li naˈajej li nequeˈxoqueˈ cuiˈ. | |
II C | Kekchi | 12:12 | Xban nak li rey Roboam quixcubsi rib, quinumeˈ xjoskˈil li Dios ut incˈaˈ quixsach ruheb chi junaj cua. Ut cuan ajcuiˈ li cˈaˈru us li quicˈulman aran Judá. | |
II C | Kekchi | 12:13 | Quiniman xcuanquil laj Roboam nak cuan chokˈ rey aran Jerusalén. Jun roxcˈa̱l chihab cuan re nak qui-oc chokˈ rey. Cuuklaju chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén saˈ li tenamit li quixsicˈ ru li Dios saˈ xya̱nkeb lix te̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel re nak aran ta̱lokˈoni̱k. Lix naˈ laj Roboam, aˈan lix Naama, Amón xtenamit. | |
II C | Kekchi | 12:14 | Li rey Roboam quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ xban nak incˈaˈ quixqˈue xchˈo̱l chixlokˈoninquil li Dios. | |
II C | Kekchi | 12:15 | Chixjunil li quilajxba̱nu laj Roboam nak cuan saˈ xcuanquil tzˈi̱banbil retalil saˈ eb li hu li queˈxtzˈi̱ba li profeta Semaías ut li profeta Iddo, li tzˈi̱banbil cuiˈ xcˈabaˈeb li junju̱nk cabal. Laj Roboam ut laj Jeroboam junelic queˈxpleti ribeb. | |
Chapter 13
II C | Kekchi | 13:1 | Yo̱ cuakxaklaju chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Jeroboam nak laj Abías qui-oc chokˈ rey aran Judá. | |
II C | Kekchi | 13:2 | Oxib chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ laj Abías, aˈan lix Micaías lix rabin laj Uriel, Gabaón xtenamit. Laj Abías ut laj Jeroboam queˈpletic chi ribileb rib. | |
II C | Kekchi | 13:3 | Laj Abías cuan ca̱hib ciento mil li soldados sicˈbileb ru ut cauheb rib. Joˈcan ajcuiˈ laj Jeroboam quixsiqˈueb ru cuakxakib ciento mil chi soldado ut cauheb rib. | |
II C | Kekchi | 13:4 | Laj Abías quixakli saˈ xbe̱n li tzu̱l Zemaraim li cuan saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín, li tzu̱l ru. Ut quixye reheb, —China̱cuabi, at Jeroboam, joˈ ajcuiˈ la̱ex aj Israel. | |
II C | Kekchi | 13:5 | ¿Ma incˈaˈ nequenau la̱ex nak li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel quixqˈue li cuanquil aˈin re laj David? Quixye nak aˈan ut eb li ralal teˈtakla̱nk saˈ xbe̱neb laj Israel chi junelic. Li Dios quixba̱nu li contrato riqˈuineb riqˈuin atzˈam. | |
II C | Kekchi | 13:6 | Abanan laj Jeroboam li ralal laj Nabat, li quicˈanjelac chiru laj Salomón li ralal laj David, quijoskˈoˈ saˈ xbe̱n lix rey. | |
II C | Kekchi | 13:7 | Ut queˈxchˈutub ribeb nabaleb li cui̱nk li incˈaˈ useb xnaˈleb riqˈuin laj Jeroboam. Ut eb aˈan queˈxkˈetkˈeti ribeb chiru laj Roboam xban nak laj Roboam toj sa̱j ut toj ma̱jiˈ cau xchˈo̱l chi takla̱nc. Joˈcan nak incˈaˈ quiru xcolbal rib chiruheb. | |
II C | Kekchi | 13:8 | Ut anakcuan la̱ex te̱raj pletic riqˈuineb li ralal xcˈajol laj David li sicˈbileb ru xban li Dios re texcua̱nk saˈ li cuanquilal. La̱ex nabalex ut cuan chak e̱riqˈuin li cuacax oro li quixyi̱b chokˈ e̱dios laj Jeroboam. | |
II C | Kekchi | 13:9 | ¿Ma incˈaˈ ta biˈ xerisiheb chak laj tij li ralal xcˈajoleb laj Aarón ut eb laj levitas li nequeˈcˈanjelac chiru li Dios? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ xexakabeb jalaneb laj tij chi cˈanjelac chiruheb le̱ dios joˈ nequeˈxba̱nu li jalan tenamit? Che̱ru la̱ex yalak ani naru ta̱xakaba̱k chokˈ aj tij cui tixcˈam junak toro toj sa̱j malaj ut cuukubak xcarner re nak tixkˈaxtesi rib chokˈ aj tij chiruheb li ma̱cuaˈeb tzˈakal Dios. | |
II C | Kekchi | 13:10 | Abanan, li kaDios la̱o, aˈan li Ka̱cuaˈ. Incˈaˈ yo̱co chixtzˈekta̱nanquil. Eb laj tij li yo̱queb chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ, aˈaneb li ralal xcˈajol laj Aarón ut eb li nequeˈtenkˈan reheb, aˈaneb laj levitas. | |
II C | Kekchi | 13:11 | Rajlal ekˈela ut rajlal ecuu nequeˈxqˈue li cˈatbil mayej chiru li Ka̱cuaˈ joˈ ajcuiˈ li incienso li sunu̱nc. Ut nequeˈxqˈue li caxlan cua chiru li me̱x li kˈaxtesinbil re li Dios. Ut nalochman rajlal ecuu li candil li cuan saˈ xbe̱neb li candelero li yi̱banbil riqˈuin oro. La̱o yo̱co chixba̱nunquil joˈ taklanbilo cuiˈ xban li Ka̱cuaˈ li kaDios. Abanan la̱ex xetzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ Dios. | |
II C | Kekchi | 13:12 | Cheqˈuehak retal. Li Dios cuan kiqˈuin. Aˈan yo̱ chi cˈamoc kabe. Ut eb laj tij oqueb re chixya̱basinquil lix trompe̱teb re takatiquib pletic e̱riqˈuin. Joˈcan ut, ex ralal xcˈajol laj Israel, mexpletic riqˈuin li Ka̱cuaˈ lix Dioseb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ xban nak incˈaˈ texnumta̱k saˈ kabe̱n, chan laj Abías. | |
II C | Kekchi | 13:13 | Abanan laj Jeroboam ac xtaklaheb lix soldado chirix li naˈajej li cuanqueb cuiˈ eb laj Judá. Cuanqueb li soldados yo̱queb chi cha̱lc chiruheb ut cuanqueb li soldado li yo̱queb chi cha̱lc chirixeb. | |
II C | Kekchi | 13:14 | Nak queˈiloc chirixeb laj Judá queˈril nak yo̱queb chi cha̱lc chirixeb ut yo̱queb chi cha̱lc chiruheb re teˈpletik riqˈuineb. Ut queˈxya̱ba xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ ut eb laj tij queˈxya̱basi lix trompe̱teb. | |
II C | Kekchi | 13:15 | Eb laj Judá queˈxjap reheb chi cau ut queˈoc chi pletic. Ut li Dios quixkˈaxtesiheb laj Jeroboam ut eb laj Israel saˈ rukˈeb li rey Abías ut eb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 13:16 | Eb laj Israel queˈoc chi e̱lelic, abanan li Ka̱cuaˈ ac xkˈaxtesiheb saˈ rukˈeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 13:17 | Eb laj Judá queˈnumta saˈ xbe̱neb laj Israel ut queˈxcamsiheb o̱b ciento mil (500,000) li soldado li sicˈbileb ru. | |
II C | Kekchi | 13:18 | Joˈcaˈin nak quicubsi̱c xcuanquileb laj Israel saˈ eb li cutan aˈan. Eb laj Judá queˈre̱chani li ple̱t xban nak queˈxtzˈa̱ma xtenkˈanquileb riqˈuin li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. | |
II C | Kekchi | 13:19 | Ut laj Abías quinumta saˈ xbe̱n laj Jeroboam ut quire̱chaniheb li tenamit Bet-el rochbeneb li cˈaleba̱l, Jesana rochbeneb li cˈaleba̱l, ut Efraín rochbeneb li cˈaleba̱l. | |
II C | Kekchi | 13:20 | Laj Jeroboam incˈaˈ chic quicuan xcuanquil saˈ eb li cutan nak laj Abías quicuan chokˈ xreyeb laj Judá. Ut li Ka̱cuaˈ quiqˈuehoc re chi ca̱mc. | |
II C | Kekchi | 13:21 | Laj Abías quiniman xcuanquil. Quixcˈam chokˈ rixakil ca̱laju li ixk ut queˈcuan cuib xcaˈcˈa̱l li ralal ut cuaklaju lix rabin. | |
Chapter 14
II C | Kekchi | 14:1 | Laj Abías quicam ut quimukeˈ saˈ lix tenamit laj David saˈ li naˈajej li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut aˈ chic laj Asa li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. Ut li tenamit cuanqueb saˈ tuktu̱quil usilal chiru laje̱b chihab nak cuan chokˈ rey laj Asa. | |
II C | Kekchi | 14:3 | Quirisiheb li artal li queˈxlokˈoni cuiˈ li jalanil dios ut quixpoˈ eb li naˈajej li najt xteram. Quixjoreb lix jalam u̱ch lix dioseb ut quixjor ajcuiˈ lix jalam u̱ch lix Asera. | |
II C | Kekchi | 14:4 | Quixye ajcuiˈ reheb laj Judá nak teˈxsicˈ li Ka̱cuaˈ lix dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ ut teˈxba̱nu chi tzˈakal lix taklanquileb li naxye saˈ li chakˈrab. | |
II C | Kekchi | 14:5 | Ut quirisiheb ajcuiˈ li naˈajej li najt xteram li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li jalanil dios ut quixpoˈ eb li artal li queˈxcˈat cuiˈ li incienso saˈ chixjunileb li tenamit li cuanqueb Judá. Ut chirix aˈan quicuan tuktu̱quil usilal joˈ najtil quicuan saˈ xcuanquil. | |
II C | Kekchi | 14:6 | Laj Asa quixyi̱beb chi us li tenamit re teˈxcol cuiˈ ribeb nak toj cuanqueb saˈ tuktu̱quil usilal. Ma̱ ani aj iqˈuin yo̱queb chi pletic chiruheb li chihab aˈan xban nak li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb chi cua̱nc saˈ tuktu̱quil usilal. | |
II C | Kekchi | 14:7 | Laj Asa quixye reheb laj Judá: —Takayi̱beb chi us li tenamit aˈin. Takasut saˈ tzˈac ut takayi̱beb li cab li najt xteram re cˈacˈale̱nc. Ut takaqˈue li puertas joˈ ajcuiˈ lix natˈbaleb. Li naˈajej aˈin ke la̱o xban nak xkasicˈ li Ka̱cuaˈ li kaDios. Ut aˈan xoxqˈue chi cua̱nc saˈ xya̱lal riqˈuineb chixjunileb li cuanqueb chi xjun sutam li katenamit, chan. Joˈcan nak queˈxyi̱beb chi us li tenamit ut us queˈel riqˈuin li cˈaˈru queˈxba̱nu. | |
II C | Kekchi | 14:8 | Oxib ciento mil (300,000) lix soldados laj Asa saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Judá. Cuanqueb xchˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱l ut cuanqueb ajcuiˈ xla̱ns. Cuanqueb ajcuiˈ cuib ciento riqˈuin ca̱cˈa̱l mil (280,000) chi soldados saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Benjamín. Cuanqueb xchˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱l ut cuanqueb xtzimaj. Chixjunileb li cui̱nk aˈin cauheb rib chi pletic. | |
II C | Kekchi | 14:9 | Laj Zera lix reyeb laj Etiopía queˈco̱eb toj saˈ li tenamit Maresa chi pletic riqˈuin laj Asa. Cuanqueb jun millón lix soldado ut oxib ciento lix carruaje re pletic. | |
II C | Kekchi | 14:10 | Li rey Asa co̱ chixcˈulbal ut queˈxxakab ribeb chi pletic aran Sefata saˈ li ru takˈa li cuan nachˈ riqˈuin li tenamit Maresa. | |
II C | Kekchi | 14:11 | Laj Asa quixya̱ba xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ lix Dios ut quixye re: —At Ka̱cuaˈ, at inDios, la̱at nacattenkˈan reheb li cuanqueb xcuanquil joˈ eb ajcuiˈ li ma̱cˈaˈeb xcuanquil. Choa̱tenkˈa, at Ka̱cuaˈ at kaDios, xban nak a̱cuiqˈuin cau kachˈo̱l. Xochal chi pletic riqˈuineb li cui̱nk aˈin saˈ a̱cˈabaˈ la̱at. At Ka̱cuaˈ, la̱at li kaDios. Incˈaˈ naru nanumta junak cui̱nk cha̱cuu la̱at, chan. | |
II C | Kekchi | 14:12 | Ut li Dios quixtenkˈaheb li rey Asa joˈ eb ajcuiˈ laj Judá chi numta̱c saˈ xbe̱neb laj Etiopía toj retal queˈe̱lelic. | |
II C | Kekchi | 14:13 | Laj Asa rochbeneb lix soldados queˈra̱linaheb toj Gerar. Ut li incˈaˈ queˈcamsi̱c incˈaˈ chic queˈru chi pletic xban nak li Ka̱cuaˈ quixqˈue xxiuheb. Queˈsacheˈ ruheb xban li Dios ut xbaneb laj Judá. Kˈaxal nabal li cˈaˈak re ru queˈre̱chani laj Judá saˈ li ple̱t aˈan. | |
II C | Kekchi | 14:14 | Eb laj Judá queˈpletic riqˈuineb chixjunil li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam li tenamit Gerar xban nak li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb xxiu. Ut eb laj Judá queˈxxoc li cˈaˈak re ru cuan saˈ lix tenamiteb. | |
Chapter 15
II C | Kekchi | 15:2 | Joˈcan nak laj Azarías qui-el chixcˈulbal laj Asa ut quixye re: —At rey Asa, chacuabi taxak li cˈaˈru tinye a̱cue. Ut cherabihak ajcuiˈ la̱ex li ralal xcˈajol laj Judá ut la̱ex li ralal xcˈajol laj Benjamín. Li Ka̱cuaˈ ta̱cua̱nk e̱riqˈuin cui la̱ex cua̱nkex riqˈuin aˈan. Cui te̱sicˈ li Dios, aˈan tixcˈutbesi rib che̱ru. Abanan cui te̱tzˈekta̱na, li Dios textzˈekta̱na ajcuiˈ la̱ex. | |
II C | Kekchi | 15:3 | Najt queˈcuan laj Israel chi incˈaˈ yo̱queb chixlokˈoninquil li tzˈakal Dios. Ma̱cˈaˈeb laj tij chixcˈutbal li xya̱lal chiruheb ut ma̱cˈaˈ lix chakˈrab li Dios riqˈuineb. | |
II C | Kekchi | 15:4 | Abanan nak quichal li raylal saˈ xbe̱neb laj Israel, queˈxsicˈ li Ka̱cuaˈ lix Dioseb, ut li Ka̱cuaˈ quixcˈutbesi rib chiruheb. | |
II C | Kekchi | 15:5 | Saˈ eb li cutan aˈan, ma̱ ani naru na-el saˈ junak tenamit chi moco na-oc yal chi joˈcan xban nak eb li tenamit yalak bar cuanqueb saˈ raylal. | |
II C | Kekchi | 15:6 | Eb li cristian yo̱queb chixrahobtesinquil ribeb chi ribileb rib. Joˈcaneb ajcuiˈ li tenamit xban nak li Dios yo̱ chixrahobtesinquileb riqˈuin nabal pa̱y ru chi raylal. | |
II C | Kekchi | 15:7 | Anakcuan ut la̱ex, michˈinan e̱chˈo̱l. Cauhak ban e̱chˈo̱l xban nak le̱ cˈanjel, aˈan cuan xkajcˈa̱munquil, chan laj Azarías. | |
II C | Kekchi | 15:8 | Ut quicacuuc xchˈo̱l li rey Asa nak quirabi li cˈaˈru quixye li profeta Azarías li ralal laj Obed. Quirisi chixjunileb li jalam u̱ch saˈ li naˈajej Judá joˈ ajcuiˈ saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín, joˈ ajcuiˈ saˈ eb li tenamit li quire̱chani saˈ li naˈajej li tzu̱l ru li cuan saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín. Ut quixyi̱b cuiˈchic li artal li cuan saˈ li neba̱l chiru lix templo li Dios. | |
II C | Kekchi | 15:9 | Chirix aˈan quixchˈutubeb li ralal xcˈajol laj Judá ut eb li ralal xcˈajol laj Benjamín. Ut quixchˈutubeb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Efraín, ut eb li ralal xcˈajol laj Simeón, joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Manasés, li queˈel saˈ li naˈajej Israel ut queˈco̱eb chi cua̱nc Judá. Nabaleb li queˈco̱eb Judá xban nak queˈxqˈue retal nak li Ka̱cuaˈ cuan riqˈuin laj Asa. | |
II C | Kekchi | 15:10 | Queˈxchˈutub ribeb aran Jerusalén saˈ li rox po re li chihab aˈan nak yo̱ oˈlaju chihab roquic chokˈ rey laj Asa. | |
II C | Kekchi | 15:11 | Saˈ eb li cutan aˈan queˈxmayeja chiru li Ka̱cuaˈ cuukub ciento chi bo̱yx ut cuukub mil chi carner li queˈre̱chani saˈ eb li ple̱t. | |
II C | Kekchi | 15:12 | Ut queˈxba̱nu jun li contrato ut queˈxye nak teˈxsicˈ li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ chi anchaleb xchˈo̱l ut chi anchaleb li ra̱m. | |
II C | Kekchi | 15:13 | Ut li ani li incˈaˈ tixsicˈ li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel, ta̱camsi̱k, joˈ cocˈ, joˈ ni̱nk, joˈ cui̱nk, joˈ ixk. | |
II C | Kekchi | 15:14 | Queˈxba̱nu jun li juramento chiru li Ka̱cuaˈ chi cau xya̱b xcuxeb ut chi saheb saˈ xchˈo̱l ut queˈxya̱basiheb li trompeta ut eb li xucub. | |
II C | Kekchi | 15:15 | Chixjunileb laj Judá queˈsahoˈ xchˈo̱leb xban li contrato li queˈxba̱nu xban nak queˈxba̱nu chi anchaleb xchˈo̱l. Queˈxsicˈ li Ka̱cuaˈ chi anchaleb xchˈo̱l ut queˈxtau. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb chi cua̱nc saˈ tuktu̱quil usilal riqˈuineb li cuanqueb chi xjun sutam. | |
II C | Kekchi | 15:16 | Lix Maaca lix naˈchin laj Asa quixyi̱b jun lix Dios Asera. Joˈcan nak laj Asa quirisi xcuanquil chokˈ reina. Quixjor li yi̱banbil dios li quixyi̱b lix naˈchin ut quixcˈat chire li haˈ Cedrón. | |
II C | Kekchi | 15:17 | Usta incˈaˈ queˈisi̱c chixjunileb li naˈajej li queˈxlokˈoni cuiˈ li jalanil dios aran Israel, abanan laj Asa junelic cuan saˈ ti̱quilal chiru li Dios joˈ najtil quicuan chi yoˈyo. | |
II C | Kekchi | 15:18 | Ut quixqˈue cuiˈchic saˈ lix templo li Dios li cˈaˈru terto xtzˈak, li oro ut li plata li quixkˈaxtesi re li Ka̱cuaˈ lix yucuaˈ joˈ ajcuiˈ li quixkˈaxtesi aˈan. | |
Chapter 16
II C | Kekchi | 16:1 | Nak yo̱ cuaklaju xcaˈcˈa̱l chihab roquic laj Asa chokˈ xreyeb laj Judá, laj Baasa lix reyeb laj Israel co̱ chi pletic riqˈuineb laj Judá. Ut laj Baasa quixyi̱b chi cha̱bil li tenamit Ramá re nak ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱oc ut ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱e̱lk aran Judá cuan cuiˈ li rey Asa. | |
II C | Kekchi | 16:2 | Joˈcan nak li rey Asa quixchap li oro ut li plata li xocxo saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Quixcˈam ajcuiˈ li xocxo saˈ li palacio ut quixtakla riqˈuin laj Ben-adad lix reyeb laj Siria, li cuan Damasco. | |
II C | Kekchi | 16:3 | Ut quixtakla xyebal re laj Ben-adad: —Kaba̱nuhak junak contrato chi kibil kib joˈ queˈxba̱nu lin yucuaˈ riqˈuin la̱ yucuaˈ. Yo̱quin chixtaklanquil li oro ut li plata chokˈ a̱cue. Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak incˈaˈ chic ta̱qˈue xcuanquil li contrato li xaba̱nu riqˈuin laj Baasa lix reyeb laj Israel re nak aˈan tixcanab inchˈiˈchˈiˈinquil, chan laj Asa. | |
II C | Kekchi | 16:4 | Li rey Ben-adad quixcˈul xchˈo̱l li quixye laj Asa. Joˈcan nak quixtaklaheb lix soldado joˈqueb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb re nak teˈpletik aran Israel. Ut queˈnumta saˈ xbe̱neb li tenamit Ijón, Dan, Abel-maim ut eb li tenamit li cuanqueb aran Neftalí, li nequeˈxxoc cuiˈ li cˈaˈak re ru. | |
II C | Kekchi | 16:5 | Nak li rey Baasa quirabi resil li cˈaˈru quicˈulman, quixcanab xyi̱banquil li tenamit Ramá. Incˈaˈ chic quixyi̱b. | |
II C | Kekchi | 16:6 | Ut li rey Asa quixcˈameb chixjunileb li cui̱nk li cuanqueb Judá ut queˈco̱eb Ramá chixxocbal li pec ut li cheˈ li yo̱ chi cˈanjelac chiru laj Baasa re xyi̱banquil li tenamit Ramá. Queˈxcˈam chixjunil ut riqˈuin aˈan queˈxyi̱b li cuib chi tenamit Geba ut Mizpa. | |
II C | Kekchi | 16:7 | Saˈ eb li cutan aˈan, li profeta Hanani co̱ riqˈuin laj Asa lix reyeb laj Judá, ut quixye re: —La̱at incˈaˈ xacˈojob a̱chˈo̱l riqˈuin li Ka̱cuaˈ la̱ Dios. Xacˈojob ban a̱chˈo̱l riqˈuin laj Ben-adad lix reyeb laj Siria. Riqˈuin aˈin xeˈxcol ribeb laj Siria cha̱cuu. | |
II C | Kekchi | 16:8 | ¿Ma incˈaˈ ta biˈ kˈaxal cuiˈchic nabaleb li soldados aj Etiopía ut aj Libia? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nabaleb lix cacua̱y ut lix carruaje re pletic? Abanan, xban nak xacˈojob a̱chˈo̱l riqˈuin li Ka̱cuaˈ, joˈcan nak quixkˈaxtesiheb saˈ a̱cuukˈ. | |
II C | Kekchi | 16:9 | Li nimajcual Dios junelic yo̱ chixqˈuebal retal li cˈaˈru yo̱queb chixcˈulbal li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ re nak tixqˈue xcacuilal xchˈo̱leb li ani ti̱queb xchˈo̱l chiru. Abanan anakcuan la̱at incˈaˈ us xaba̱nu. Joˈcan nak chalen anakcuan junelic ta̱cua̱nk li pletic saˈ le̱ tenamit, chan li profeta Hanani. | |
II C | Kekchi | 16:10 | Cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ li rey Asa. Quixtakla xqˈuebal saˈ tzˈalam li profeta Hanai. Ut cuan li quixrahobtesiheb saˈ xya̱nkeb li tenamit. | |
II C | Kekchi | 16:11 | Chixjunil li quilajxba̱nu li rey Asa chalen saˈ xticlajic toj saˈ rosoˈjic tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá ut lix reyeb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 16:12 | Nak yo̱ bele̱laju xcaˈcˈa̱l chihab roquic chokˈ rey laj Asa quiyajer nak quirahoˈ li rok. Usta nim xyajel, abanan incˈaˈ quixtzˈa̱ma xtenkˈanquil chiru li Dios. Quixsiqˈueb ban ru laj banonel. | |
II C | Kekchi | 16:13 | Nak yo̱ jun roxcˈa̱l (41) chihab roquic chokˈ rey laj Asa quicam ut coxtau lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Chapter 17
II C | Kekchi | 17:1 | Nak quicam laj Asa, aˈ chic laj Josafat li ralal qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá chokˈ re̱kaj. Laj Josafat quixcauresiheb lix soldado re teˈxcol ribeb chiruheb li ralal xcˈajol laj Israel. | |
II C | Kekchi | 17:2 | Quixqˈueheb lix soldados saˈ eb li tenamit li cuanqueb cuiˈ li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb ut quixqˈueheb ajcuiˈ li soldado saˈ chixjunileb li tenamit aran Judá ut saˈ eb li tenamit li cuanqueb cuiˈ li ralal xcˈajol laj Efraín li quire̱chani laj Asa lix yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 17:3 | Li Ka̱cuaˈ cuan riqˈuin laj Josafat xban nak saˈ xticlajic lix cuanquil quixba̱nu li us joˈ quixba̱nu laj David lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Incˈaˈ quixlokˈoni li yi̱banbil dios Baal. | |
II C | Kekchi | 17:4 | Quicˈanjelac ban chiru li Ka̱cuaˈ Dios li quixlokˈoni lix yucuaˈ. Quixba̱nu li cˈaˈru naraj li Dios ut incˈaˈ quixba̱nu joˈ queˈxba̱nu eb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 17:5 | Joˈcan nak li Dios quixxakab saˈ xnaˈaj lix cuanquil laj Josafat ut chixjunileb laj Judá queˈxqˈue xma̱tan. Nabal lix biomal quicuan ut quiqˈueheˈ xlokˈal. | |
II C | Kekchi | 17:6 | Kˈaxal cuiˈchic quixqˈue xchˈo̱l laj Josafat chixba̱nunquil li cˈaˈru naraj li Dios. Quilajxpoˈi chixjunileb li naˈajej li najt xteram li queˈxlokˈoni cuiˈ li yi̱banbil dios xAsera ut quixpoˈi lix jalam u̱ch lix Asera li cuanqueb aran Judá. | |
II C | Kekchi | 17:7 | Yo̱ rox chihab roquic chokˈ rey laj Josafat nak quixtaklaheb li nequeˈcˈanjelac chiru chixchˈolobanquil xya̱lal saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá. Aˈaneb aˈin li cui̱nk li queˈtakla̱c: laj Ben-hail, laj Abdías, laj Zacarías, laj Natanael, ut laj Micaías. | |
II C | Kekchi | 17:8 | Eb laj levita li queˈtakla̱c rochbeneb, aˈaneb aˈin: laj Semaías, laj Netanías, laj Zebadías, laj Asael, laj Semiramot, laj Jonatán, laj Adonías, laj Tobías ut laj Tobadonías. Ut eb laj tij li queˈco̱eb chirixeb, aˈaneb laj Elisama ut laj Joram. | |
II C | Kekchi | 17:9 | Queˈxcˈam li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ lix chakˈrab li Dios. Ut queˈxbeni saˈ chixjunileb li tenamit li cuanqueb Judá. Queˈxchˈolob xya̱lal li naxye li chakˈrab. | |
II C | Kekchi | 17:10 | Li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb xxiu chixjunileb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam li naˈajej Judá. Joˈcan nak incˈaˈ chic queˈpletic riqˈuin li rey Josafat. | |
II C | Kekchi | 17:11 | Cuanqueb laj filisteo queˈxqˈue xma̱tan laj Josafat ut queˈxqˈue ajcuiˈ li plata chokˈ xtojeb. Joˈcaneb ajcuiˈ laj árabes. Queˈxsi xqueto̱mk laj Josafat. Queˈxqˈue cuukub mil riqˈuin cuukub ciento li te̱lom carner ut queˈxqˈue ajcuiˈ cuukub mil riqˈuin cuukub ciento li te̱lom chiba̱t. | |
II C | Kekchi | 17:12 | Cˈajoˈ nak quiniman xcuanquil laj Josafat. Quixyi̱beb li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb aran Judá ut quixyi̱beb ajcuiˈ li tenamit re teˈxxoc cuiˈ li cˈaˈru reheb. | |
II C | Kekchi | 17:13 | Quicuan nabal cˈaˈru re saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá. Ut aran Jerusalén queˈcuan nabaleb lix soldados cauheb rib chi pletic. | |
II C | Kekchi | 17:14 | Aˈan aˈin xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Judá. Li nataklan saˈ xbe̱neb li oxib ciento mil (300,000) chi soldado, aˈan laj Adnas. Chixjunileb li soldados aˈin tzolbileb chi us chi pletic. | |
II C | Kekchi | 17:15 | Laj Johanán nataklan saˈ xbe̱neb cuib ciento riqˈuin ca̱cˈa̱l mil (280,000) chi soldados. | |
II C | Kekchi | 17:16 | Ut laj Amasías li ralal laj Zicri nataklan saˈ xbe̱neb cuib ciento mil (200,000) chi soldado. Laj Amasías, aˈan li qui-ala saˈ xchˈo̱l xkˈaxtesinquil rib chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 17:17 | Ut saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Benjamín, laj Eliada li cau xchˈo̱l chi pletic, nataklan saˈ xbe̱neb cuib ciento mil (200,000) chi soldado li cuanqueb xchˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱l ut cuanqueb ajcuiˈ xtzimaj. | |
II C | Kekchi | 17:18 | Ut laj Jozabad nataklan saˈ xbe̱neb jun ciento riqˈuin ca̱cˈa̱l mil (180,000) chi soldado ac cauresinbileb chi pletic. | |
Chapter 18
II C | Kekchi | 18:1 | Nabal lix lokˈal ut lix biomal li rey Josafat. Ut qui-oc chokˈ rechˈalal li rey Acab xban nak queˈsumla li ralal xcˈajoleb. | |
II C | Kekchi | 18:2 | Nak ac xnumeˈ cuib oxib chihab chic laj Josafat co̱ Samaria chirulaˈaninquil li rey Acab. Laj Acab quixcamsi nabaleb li carner ut li bo̱yx re teˈxninkˈei lix cˈulunic laj Josafat ut eb li cuanqueb rochben. Ut laj Acab quixkˈunbesi laj Josafat re ta̱xic chirix chi pletic riqˈuineb laj Ramot li cuanqueb saˈ xcue̱nt Galaad. | |
II C | Kekchi | 18:3 | Laj Acab lix reyeb laj Israel quixye re laj Josafat lix reyeb laj Judá: —¿Ma ta̱cuaj xic chicuix chi pletic riqˈuineb li tenamit Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad? chan. Ut laj Josafat quixye re: —La̱in, joˈ eb ajcuiˈ lin soldados cuanco re e̱tenkˈanquil. La̱o toxic chi pletic e̱rochben, chan. | |
II C | Kekchi | 18:4 | Abanan nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱patzˈ re li Dios ma ta̱raj aˈan nak toxic chi pletic malaj ut incˈaˈ, chan. | |
II C | Kekchi | 18:5 | Joˈcan nak lix reyeb laj Israel quixchˈutubeb ca̱hib ciento li profetas ut quixye reheb: —¿Ma us nak toxic chi pletic aran Ramot xcue̱nt Galaad? chan. Ut eb li profetas queˈxye: —Us texxic chi pletic xban nak li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesi li tenamit Ramot saˈ a̱cuukˈ la̱at, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 18:6 | Abanan laj Josafat quixpatzˈ: —¿Ma ma̱cˈaˈ ta biˈ junak xprofeta li Dios arin naru topatzˈok cuiˈ? chan. | |
II C | Kekchi | 18:7 | Ut lix reyeb laj Israel quixye re laj Josafat: —Cuan jun chic profeta naru naxye ke cˈaˈru naraj li Dios. Aˈan laj Micaías li ralal laj Imla. Abanan xicˈ nacuil xban nak ma̱ jun sut naxye cha̱bil esilal cue. Junes incˈaˈ us naxye cue, chan. Abanan laj Josafat quixye re: —At rey, ma̱ye chi joˈcan, chan. | |
II C | Kekchi | 18:8 | Ut lix reyeb laj Israel quixbok jun li natenkˈan re ut quixye re: —¡Cˈam chak saˈ junpa̱t laj Micaías, li ralal laj Imla! chan. | |
II C | Kekchi | 18:9 | Lix reyeb laj Israel ut laj Josafat lix reyeb laj Judá chunchu̱queb saˈ lix cˈojariba̱l chire li oqueba̱l re li tenamit Samaria. Tikibanbileb riqˈuin li cha̱bil akˈ li nequeˈrocsi li rey. Chixjunileb li profeta yo̱queb chixyebal reheb li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. | |
II C | Kekchi | 18:10 | Li profeta Sedequías, li ralal laj Quenaana, quixyi̱b li xucub riqˈuin chˈi̱chˈ ut yo̱ chixjapbal re chixyebal: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. “Riqˈuineb li xucub aˈin ta̱xekˈeb laj Siria toj retal ta̱sach ruheb chixjunileb” chan. | |
II C | Kekchi | 18:11 | Juntakˈe̱t li yo̱queb chixyebal chixjunileb li profeta. Queˈxye: —Ayukex chi pletic riqˈuineb laj Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad. Texnumta̱k saˈ xbe̱neb xban nak li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesiheb saˈ a̱cuukˈ, at rey, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 18:12 | Nak yo̱ chi cˈulma̱nc aˈin, li cui̱nk li quitakla̱c chixcˈambal chak laj Micaías quixye re: —Chixjunileb li profeta yo̱queb chixyebal nak teˈre̱chani li ple̱t. Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak joˈcan ajcuiˈ ta̱ye la̱at, chan re. | |
II C | Kekchi | 18:13 | Abanan laj Micaías quixye: —Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios, la̱in tinye reheb li cˈaˈru tixye cue li Ka̱cuaˈ lin Dios, chan. Ut co̱ riqˈuin li rey. | |
II C | Kekchi | 18:14 | Li rey Acab quixye re: —At Micaías, ¿ma us toxic chi pletic riqˈuineb laj Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad malaj ut incˈaˈ toxic? chan. Ut laj Micaías quixye re: —Texxic chi pletic. Te̱re̱chani li ple̱t xban nak li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesi saˈ e̱rukˈ, chan. | |
II C | Kekchi | 18:15 | Li rey quixye re: —¿Jarub sut tinye a̱cue nak tat-a̱tinak saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios junelic ta̱ye li ya̱l? chan. | |
II C | Kekchi | 18:16 | Ut li profeta Micaías quixye re: —La̱in xcuil nak chixjunileb li soldado aj Israel yo̱queb chixchaˈchaˈinquil ribeb chiru li tzu̱l. Chanchaneb li carner li ma̱cˈaˈ aj ilol reheb. Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue, “Eb li cristian aˈin ma̱cˈaˈ aj ilol reheb. Cheˈsukˈi̱k saˈ li rochocheb chixju̱nkaleb chi cˈojcˈo xchˈo̱leb,” chan. | |
II C | Kekchi | 18:17 | Ut laj Acab lix reyeb laj Israel quixye re laj Josafat: —¿Ma incˈaˈ ta biˈ xinye a̱cue nak li cui̱nk aˈin junes incˈaˈ us naxye cue? Ma̱ jun sut naxye li us, chan. | |
II C | Kekchi | 18:18 | Li profeta Micaías quixye ajcuiˈ: —Qˈueomak retal li cˈaˈru quixcˈutbesi chicuu li Ka̱cuaˈ. Xcuil li Ka̱cuaˈ cˈojcˈo saˈ lix cˈojariba̱l saˈ choxa. Ut chixjunileb lix ángel xakxo̱queb chixcˈatk. Cuanqueb saˈ lix nim ukˈ ut cuanqueb saˈ lix tzˈe. | |
II C | Kekchi | 18:19 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye, “Cuan ta junak ta̱xic chixbalakˈinquil laj Acab lix reyeb laj Israel re nak ta̱xic Ramot xcue̱nt Galaad re ta̱camsi̱k,” chan. Cuanqueb li ángel queˈxye jun naˈleb ut cuanqueb li queˈxye jalan. | |
II C | Kekchi | 18:20 | Ut jun li musikˈej quichal chi ubej ut quixye, “La̱in tinxic chixbalakˈinquil laj Acab,” chan. Ut li Ka̱cuaˈ quixye re, “¿Chanru ta̱ba̱nu nak ta̱balakˈi?” chan. | |
II C | Kekchi | 18:21 | Li musikˈej quixye: La̱in tin-oc riqˈuineb chixjunileb li profeta re nak teˈxye ticˈtiˈ re laj Acab, chan. Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: Us. Ayu ut balakˈi laj Acab. Ba̱nu joˈ xaye, chan. | |
II C | Kekchi | 18:22 | Ut laj Micaías quixye ajcuiˈ re: —Aˈan aˈin li quicˈulman. Li Ka̱cuaˈ quixtakla jun li musikˈej riqˈuineb la̱ profeta re nak teˈxye ticˈtiˈ a̱cue, xban nak ac tenebanbil chak raylal saˈ a̱be̱n xban li Ka̱cuaˈ, chan laj Micaías. | |
II C | Kekchi | 18:23 | Ut li profeta Sedequías, li ralal laj Quenaana, quinachˈoc riqˈuin laj Micaías ut quixsacˈ chi rukˈ saˈ xnakˈ ru ut quixye re: —¿Ma x-el ta biˈ cuiqˈuin lix musikˈ li Dios re ta̱xic chi a̱tinac a̱cuiqˈuin? chan. | |
II C | Kekchi | 18:24 | Ut laj Micaías quixye re: —Nak yo̱kat chixmukbal a̱cuib saˈ eb li cab, tojoˈnak ta̱qˈue retal ma ya̱l na li yo̱quin chixyebal, chan. | |
II C | Kekchi | 18:25 | Chirix aˈan li rey Acab quixye: —Chapomak laj Micaías ut te̱cˈam riqˈuin laj Amón li nataklan saˈ li tenamit. Ut te̱cˈam riqˈuin laj Joás li cualal. | |
II C | Kekchi | 18:26 | Ut te̱ye reheb nak la̱in xinye nak teˈxqˈue saˈ tzˈalam ut junes caxlan cua ut haˈ teˈxqˈue re toj retal tinsukˈi̱k chak la̱in chi sa saˈ inchˈo̱l, chan. | |
II C | Kekchi | 18:27 | Ut laj Micaías quixye re: —Cui la̱at tatsukˈi̱k chak chi sa saˈ a̱chˈo̱l, ma̱cuaˈ li Ka̱cuaˈ xyehoc cue li xinye, chan. Ut quixye reheb li tenamit: —Che̱junilex la̱ex qˈuehomak retal li xinye, chan. | |
II C | Kekchi | 18:28 | Queˈco̱eb ut lix reyeb laj Israel ut laj Josafat lix reyeb laj Judá chi pletic saˈ li tenamit Ramot, li cuan saˈ xcue̱nt Galaad. | |
II C | Kekchi | 18:29 | Ut lix reyeb laj Israel quixye re laj Josafat: —La̱in tinjal li cuakˈ nak tintiquib pletic re nak incˈaˈ teˈxnau cuu. Ut la̱at ta̱qˈue la̱ cuakˈ li nacacuocsi junelic, chan. Ut li rey Acab quixjal li rakˈ ut co̱ chi pletic. | |
II C | Kekchi | 18:30 | Lix reyeb laj Siria ac quixye reheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li nequeˈxic saˈ eb li carruaje nak incˈaˈ teˈpletik riqˈuineb lix solda̱deb laj Israel. Caˈaj cuiˈ riqˈuin lix reyeb laj Israel teˈpletik. | |
II C | Kekchi | 18:31 | Nak queˈril li rey Josafat, queˈxcˈoxla nak aˈan laj Acab, lix reyeb laj Israel. Ut queˈco̱eb chixcamsinquil. Laj Josafat quixjap re ut li Ka̱cuaˈ quitenkˈan re ut quixram xbeheb li soldado aj Siria re nak incˈaˈ teˈxcamsi laj Josafat. | |
II C | Kekchi | 18:32 | Nak queˈxqˈue retal nak ma̱cuaˈ laj Acab, lix reyeb laj Israel, queˈxcanab ra̱linanquil. | |
II C | Kekchi | 18:33 | Abanan jun li soldado laj Siria quixcut lix tzimaj chi incˈaˈ quixcˈoxla nak toxtau li rey. Ut li tzimaj aˈan quixtau li rey Acab. Qui-oc saˈ xcˈulbal rib li rakˈ chˈi̱chˈ li naxcol cuiˈ rib. Laj Acab quixye re li ani nachˈeˈoc re li carruaje: —Ca̱mc cue. Sukˈisi li carruaje aˈin. Tina̱cuisi saˈ li ple̱t, chan. | |
Chapter 19
II C | Kekchi | 19:1 | Laj Josafat lix reyeb laj Judá co̱ cuiˈchic saˈ li rochoch aran Jerusalén chi ma̱cˈaˈ quixcˈul saˈ li ple̱t. | |
II C | Kekchi | 19:2 | Li profeta Jehú li ralal laj Hanani co̱ chixcˈulbal li rey Josafat ut quixye re: —Nacatenkˈaheb li incˈaˈ useb xnaˈleb. Nacaraheb li xicˈ nequeˈiloc re li Ka̱cuaˈ Dios. Li Dios xjoskˈoˈ saˈ a̱be̱n xban li cˈaˈru xaba̱nu. | |
II C | Kekchi | 19:3 | Abanan cuan li us xaba̱nu. Xacuisiheb li yi̱banbil dios Asera saˈ li naˈajej aˈin ut xaqˈue a̱chˈo̱l chixba̱nunquil li cˈaˈru naraj li Dios, chan laj Jehú. | |
II C | Kekchi | 19:4 | Laj Josafat quicuan aran Jerusalén. Abanan quilajxbeni chixjunileb li naˈajej li cuan Beerseba toj saˈ li naˈajej li tzu̱l ru li cuanqueb cuiˈ eb li ralal xcˈajol laj Efraín. Ut quixye reheb nak teˈxqˈue xchˈo̱l chixsicˈbal li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. | |
II C | Kekchi | 19:5 | Laj Josafat quixxakabeb laj rakol a̱tin saˈ eb li tenamit li cauresinbileb chixcolbal ribeb saˈ li naˈajej Judá. | |
II C | Kekchi | 19:6 | Quixye reheb laj rakol a̱tin: —Cheqˈuehak retal li cˈaˈru te̱ba̱nu nak texrakok a̱tin xban nak ma̱cuaˈ saˈ xcˈabaˈeb li cui̱nk texrakok a̱tin. Saˈ xcˈabaˈ ban li Dios. Ut aˈan ta̱tenkˈa̱nk e̱re nak texrakok a̱tin. | |
II C | Kekchi | 19:7 | Chexucua ru li Ka̱cuaˈ ut cheqˈuehak retal li cˈaˈru te̱ba̱nu xban nak li Ka̱cuaˈ li kaDios incˈaˈ naraj nak te̱sicˈ ru ani te̱col rix chi moco naraj nak ta̱tumina̱k e̱ru. Naraj ban nak texrakok a̱tin saˈ xya̱lal, chan. | |
II C | Kekchi | 19:8 | Joˈcan ajcuiˈ quixba̱nu aran Jerusalén laj Josafat. Quixxakabeb laj levita, eb laj tij ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱n li junju̱nk cabal chi rakoc a̱tin saˈ xbe̱neb li nequeˈkˈetoc re lix chakˈrab li Dios ut eb li nequeˈxpleti ribeb saˈ li tenamit Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 19:9 | Ut quixye reheb: —Tento nak te̱xucua ru li Ka̱cuaˈ ut texcˈanjelak saˈ ti̱quilal ut chi anchal e̱chˈo̱l. | |
II C | Kekchi | 19:10 | Yalak cˈaˈru toleˈjitok cuiˈ che̱ru le̱ ras e̱ri̱tzˈin cuanqueb chak saˈ eb li naˈajej, cheqˈuehak xnaˈleb re nak incˈaˈ teˈma̱cobk chiru li Ka̱cuaˈ. Usta aj camsineleb, usta xeˈxkˈet li chakˈrab malaj ut lix kˈusbaleb ut lix tijbaleb, chekˈuseb re nak incˈaˈ ta̱cha̱lk xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ e̱be̱n chi moco saˈ xbe̱neb le̱ ras e̱ri̱tzˈin. Cui te̱ba̱nu chi joˈcan incˈaˈ texma̱cobk. | |
II C | Kekchi | 19:11 | Laj Amarías li xbe̱nil aj tij, aˈan li ta̱cˈamok be che̱ru nak yo̱kex chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ. Laj Zebadías li ralal laj Ismael, aˈan li nataklan saˈ xbe̱neb laj Judá. Aˈan ta̱cˈamok be che̱ru nak yo̱kex chi cˈanjelac chiru li rey. Ut eb laj levita teˈtenkˈa̱nk e̱re. Cauhak taxak e̱chˈo̱l chi cˈanjelac. Li Ka̱cuaˈ ta̱cua̱nk riqˈuineb li nequeˈxba̱nu li us, chan laj Josafat. | |
Chapter 20
II C | Kekchi | 20:1 | Mokon chic eb li soldado aj Moab ut eb li soldado aj Amón queˈxjunaji ribeb riqˈuineb laj meunita ut queˈco̱eb chi pletic riqˈuin laj Josafat. | |
II C | Kekchi | 20:2 | Queˈcuulac li takl riqˈuin laj Josafat ut queˈxye re: —Nabaleb li yo̱queb chak chi cha̱lc chi pletic a̱cuiqˈuin. Yo̱queb chi cha̱lc li cuanqueb jun pacˈal li palau Mar Muerto ut yo̱queb chi cha̱lc li cuanqueb Siria. Ac cuanqueb Hazezon-tamar. Li naˈajej aˈan nequeˈxye “En-gadi” re, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 20:3 | Cˈajoˈ nak qui-oc xxiu laj Josafat. Quixcubsi rib ut quixpatzˈ xnaˈleb riqˈuin li Ka̱cuaˈ ut quixye nak teˈxba̱nu lix ayu̱n saˈ chixjunil li naˈajej Judá. | |
II C | Kekchi | 20:4 | Ut eb li tenamit queˈxchˈutub ribeb ut queˈxpatzˈ xtenkˈanquileb chiru li Dios. Quilajeˈchal saˈ chixjunileb li tenamit li cuanqueb Judá chi tijoc chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 20:5 | Ut laj Josafat quixakli chiruheb laj Judá ut eb laj Jerusalén li chˈutchˈu̱queb saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ chiru li neba̱l li tojeˈ xya̱loˈ. | |
II C | Kekchi | 20:6 | Ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, at kaDios, la̱at lix Dioseb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱at li Dios li cuancat saˈ choxa? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱at li nacattaklan saˈ xbe̱neb chixjunileb li xni̱nkal tenamit? Saˈ a̱cuukˈ la̱at cuan li metzˈe̱u ut li cuanquilal. Ma̱ ani naru ta̱numta̱k cha̱cuu. | |
II C | Kekchi | 20:7 | At kaDios, ¿ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱at cat-isin reheb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈin nak yo̱queb chi oc arin eb laj Israel la̱ tenamit? Ut caqˈue li naˈajej aˈin reheb re teˈcua̱nk chi junelic xban nak eb aˈan ralal xcˈajol laj Abraham li raro a̱ban. | |
II C | Kekchi | 20:8 | Ut anakcuan arin cuanqueb laj Israel. Queˈxyi̱b jun li templo re teˈxlokˈoni cuiˈ la̱ cˈabaˈ ut queˈxye, | |
II C | Kekchi | 20:9 | “Cui ta̱cha̱lk raylal saˈ kabe̱n nak teˈcha̱lk chi pletic kiqˈuin, malaj li caki yajel, malaj ut cueˈej xban li ma̱c takaba̱nu, la̱o toxakli̱k cha̱cuu chiru li templo aˈin li nacatkalokˈoni cuiˈ ut takaya̱ba la̱ cˈabaˈ xban li raylal li yo̱ko chixcˈulbal. Ut la̱at ta̱cuabi li katij ut toa̱col, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 20:10 | Anakcuan yo̱queb chi cha̱lc chi pletic kiqˈuin eb laj Amón, eb laj Moab, ut eb li cuanqueb saˈ li tzu̱l Seir. Xeˈchal saˈ eb li naˈajej li incˈaˈ cacuaj nak teˈnumekˈ eb laj Israel nak queˈel chak Egipto. Joˈcan nak eb laj Israel incˈaˈ queˈxsach ruheb li tenamit aˈan. | |
II C | Kekchi | 20:11 | Chaqˈue taxak retal chanru nak yo̱queb chixkˈajca̱munquil chiku nak incˈaˈ xkaba̱nu raylal reheb. Teˈraj nak toeˈrisi saˈ li naˈajej li xaqˈue chokˈ ke chi junelic. | |
II C | Kekchi | 20:12 | At Ka̱cuaˈ, at kaDios, ¿ma incˈaˈ tatrakok a̱tin saˈ xbe̱neb? La̱o ma̱cˈaˈ kametzˈe̱u re takacol kib chiruheb xban nak kˈaxal nabaleb li yo̱queb chi cha̱lc chikasachbal. Incˈaˈ nacanau cˈaˈru takaba̱nu. Joˈcan nak yo̱co chixya̱banquil la̱ cˈabaˈ,” chanqueb. | |
II C | Kekchi | 20:13 | Chixjunileb li cui̱nk aj Judá xakxo̱queb aran chiru li Ka̱cuaˈ rochbeneb li rixakil ut eb li ralal xcˈajol, joˈ ni̱nk, joˈ cocˈ. | |
II C | Kekchi | 20:14 | Ut lix musikˈ li Ka̱cuaˈ quichal riqˈuin laj Jahaziel nak chˈutchˈu̱queb aran eb laj Judá. Laj Jahaziel, aˈan li ralal laj Zacarías. Laj Zacarías, aˈan li ralal laj Benaía. Laj Benaía, aˈan li ralal laj Jeiel. Laj Jeiel, aˈan li ralal laj Matanías. Laj Jahaziel, aˈan aj levita xcomoneb li ralal xcˈajol laj Asaf. | |
II C | Kekchi | 20:15 | Laj Jahaziel quixye reheb: —Chacuabihak, at rey Josafat. Ut cherabihak ajcuiˈ la̱ex li cuanquex Judá ut Jerusalén. Li Ka̱cuaˈ yo̱ chixyebal e̱re chi joˈcaˈin, “Mexxucuac, chi moco chi-oc e̱cˈaˈux chirilbal li qˈuila tenamit li xeˈchal chi pletic e̱riqˈuin xban nak ma̱cuaˈ la̱ex texpletik. Li Dios ban ta̱pletik riqˈuineb.” | |
II C | Kekchi | 20:16 | Cuulaj texxic chixcˈulbaleb ut teˈpletik riqˈuineb. Cua̱nkeb chak saˈ li taksi̱nc Sis. Aran te̱tauheb cuan cuiˈ li rok haˈ nak toj ma̱jiˈ texcuulak saˈ li chaki chˈochˈ re Jeruel. | |
II C | Kekchi | 20:17 | La̱ex incˈaˈ texpletik. Te̱xakab e̱rib aran ut incˈaˈ tex-ecˈa̱nk. Cauhak taxak e̱chˈo̱l xban nak te̱ril chanru nak li Dios texcol la̱ex aj Judá ut aj Jerusalén. Mexxucuac chi moco ta̱chˈina̱nk e̱chˈo̱l. Texxic cuulaj chixcˈulbaleb ut li Dios cua̱nk e̱riqˈuin, chan. | |
II C | Kekchi | 20:18 | Laj Josafat quixxulub rib saˈ chˈochˈ. Ut chixjunileb laj Judá ut eb laj Jerusalén queˈxcuikˈib ribeb chiru li Ka̱cuaˈ ut queˈxlokˈoni. | |
II C | Kekchi | 20:19 | Chirix aˈan eb laj levita, li ralal laj Coat ut eb li ralal laj Coré, queˈxakli ut queˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel chi cau xya̱b xcuxeb. | |
II C | Kekchi | 20:20 | Cuulajak chic nak toj ekˈela queˈcuacli ut queˈco̱eb saˈ li chaki chˈochˈ Tecoa. Nak ac e̱lqueb re, laj Josafat quixakli chiruheb ut quixye reheb: —Cherabihak la̱ex aj Judá ut la̱ex aj Jerusalén. Chepa̱b li Ka̱cuaˈ le̱ Dios re nak aˈan ta̱tenkˈa̱nk e̱re. Ut cˈojobomak e̱chˈo̱l riqˈuineb lix profetas re nak us tex-e̱lk, chan. | |
II C | Kekchi | 20:21 | Nak quirakeˈ chi a̱tinac riqˈuineb li tenamit, cuanqueb li queˈxakaba̱c xban laj Josafat chi bicha̱nc re xqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ. Tikto̱queb riqˈuin li akˈej li kˈaxtesinbil re li Ka̱cuaˈ. Aˈaneb li yo̱queb chi cˈamoc be nak queˈco̱eb chiruheb li soldados ut yo̱queb chixyebal, “Cheqˈuehak taxak xlokˈal li nimajcual Dios xban nak aˈan cha̱bil ut kˈaxal nim li ruxta̱n saˈ kabe̱n junelic.” | |
II C | Kekchi | 20:22 | Saˈ li ho̱nal nak queˈxtiquib bicha̱nc laj Judá ut laj Jerusalén re xqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ, eb laj Amón ut eb laj Moab joˈ ajcuiˈ eb li queˈchal chak saˈ li tzu̱l Seir, eb li yo̱queb chi cha̱lc chi pletic riqˈuineb laj Judá, queˈoc chixpletinquil ribeb chi ribileb rib xban nak li Dios quixsach xnaˈlebeb. | |
II C | Kekchi | 20:23 | Eb laj Moab ut eb laj Amón queˈxjunaji ribeb ut queˈxcamsiheb laj Seir. Nak ac queˈxsach ruheb, queˈxcamsi ribeb chi ribileb rib. | |
II C | Kekchi | 20:24 | Nak eb laj Judá queˈcuulac saˈ li cab li najt xteram li cuan saˈ li chaki chˈochˈ queˈril nak tˈantˈo̱queb saˈ chˈochˈ chixjunileb li xicˈ queˈiloc reheb laj Judá. Ac camenakeb chic chixjunileb. Ma̱ jun chic reheb yoˈyo̱queb. | |
II C | Kekchi | 20:25 | Laj Josafat ut eb lix soldado queˈco̱eb chixxocbal li cˈaˈru queˈre̱chani saˈ li ple̱t. Nabal li cˈanjeleba̱l ut li cha̱bil tˈicr ut li cˈaˈak re ru li queˈre̱chani. Oxib cutan queˈbay xxocbal chixjunil. | |
II C | Kekchi | 20:26 | Saˈ li xca̱ cutan queˈxchˈutub ribeb laj Judá saˈ li ru takˈa re Beraca ut queˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ. Joˈcan nak toj chalen anakcuan “Ru Takˈa re Beraca” nequeˈxye re li naˈajej aˈan. | |
II C | Kekchi | 20:27 | Chirix chic aˈan laj Josafat quicˈamoc be chiruheb laj Judá ut laj Jerusalén nak queˈsukˈi cuiˈchic Jerusalén chi kˈaxal sa saˈ xchˈo̱leb xban nak li Ka̱cuaˈ quicoloc reheb saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc reheb. | |
II C | Kekchi | 20:28 | Nak queˈcuulac Jerusalén, queˈoc saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ ut yo̱queb chixchˈeˈbaleb li arpa ut li salterio ut yo̱queb chixya̱basinquil lix trompeta. | |
II C | Kekchi | 20:29 | Ut chixjunileb li ni̱nki tenamit cˈajoˈ nak queˈxucuac nak queˈrabi resil chanru nak li Ka̱cuaˈ quipletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc reheb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 20:30 | Ut laj Josafat quicuan saˈ xcuanquil chi sa saˈ xchˈo̱l xban nak li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb chi cua̱nc saˈ tuktu̱quil usilal eb li cuanqueb chi xjun sutam laj Judá. | |
II C | Kekchi | 20:31 | Oˈlaju xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Josafat nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. O̱b xcaˈcˈa̱l chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Azuba, lix rabin laj Silhi. | |
II C | Kekchi | 20:32 | Laj Josafat quicuan saˈ ti̱quilal chiru li Ka̱cuaˈ joˈ laj Asa lix yucuaˈ. Ut incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li us. | |
II C | Kekchi | 20:33 | Abanan incˈaˈ queˈisi̱c li naˈajej li najt xteram li queˈlokˈoni̱c cuiˈ li jalanil dios. Ut eb li tenamit incˈaˈ queˈxsicˈ chi anchaleb xchˈo̱l li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 20:34 | Chixjunil li quilajxba̱nu laj Josafat nak cuan saˈ xcuanquil, chalen saˈ xticlajic toj saˈ rosoˈjic, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu li quixtzˈi̱ba laj Jehú li ralal laj Hanani. Ut tzˈi̱banbil ajcuiˈ saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 20:35 | Mokon chic laj Josafat lix reyeb laj Judá quixcˈam rib saˈ usilal riqˈuin laj Ocozías lix reyeb laj Israel. Laj Ocozías, aˈan incˈaˈ us lix naˈleb chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 20:36 | Laj Josafat ut laj Ocozías queˈxcˈu̱b ru nak saˈ cuibal teˈxyi̱b li ni̱nki jucub re teˈxic Tarsis. Ut queˈxyi̱beb li jucub aran Ezión-geber. | |
II C | Kekchi | 20:37 | Ut li profeta Eliezer, li ralal laj Dodava re Maresa, quixye cˈaˈru tixcˈul li rey Josafat. Quixye: —Xban nak xacˈam a̱cuib saˈ usilal riqˈuin laj Ocozías, li Ka̱cuaˈ Dios tixsach ruheb li jucub li xayi̱b, chan. Ut eb li ni̱nki jucub queˈxtochˈ ribeb ut queˈjoreˈ ut incˈaˈ queˈru chi xic Tarsis. | |
Chapter 21
II C | Kekchi | 21:1 | Laj Josafat quicam ut quimukeˈ saˈ lix tenamit laj David bar quimukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut aˈ chic laj Joram li ralal qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá chokˈ re̱kaj. | |
II C | Kekchi | 21:2 | Eb li ri̱tzˈin laj Joram, aˈaneb laj Azarías, laj Jehiel, laj Zacarías, laj Azarías, laj Micael ut laj Safatías. Chixjunileb aˈan ralal laj Josafat li quicuan chokˈ xreyeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 21:3 | Lix yucuaˈeb quixsi reheb nabal li oro, li plata ut cˈaˈak chic re ru li terto xtzˈak. Ut quixqˈue ajcuiˈ reheb li tenamit li ac cauresinbileb re teˈxcol cuiˈ ribeb aran Judá. Abanan quixxakab laj Joram chi oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj xban nak aˈan li xbe̱n alalbej. | |
II C | Kekchi | 21:4 | Nak ac xakxo saˈ xnaˈaj lix cuanquil laj Joram quixcamsiheb chi chˈi̱chˈ chixjunileb li ri̱tzˈin. Ut cuanqueb ajcuiˈ li nequeˈtaklan sa xya̱nkeb laj Israel quixcamsiheb. | |
II C | Kekchi | 21:5 | Cablaju xcaˈcˈa̱l (32) chihab cuan re nak qui-oc chokˈ rey. Cuakxakib chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 21:6 | Laj Joram quixba̱nu li ma̱usilal joˈ queˈxba̱nu eb li rey li queˈcuan Israel xban nak quixcˈam chokˈ rixakil lix rabin laj Acab. Ut quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 21:7 | Abanan li Ka̱cuaˈ incˈaˈ quiraj xsachbal ruheb li ralal xcˈajol laj David xban li contrato li quixba̱nu riqˈuin laj David nak quixye re nak junelic cua̱nk junak reheb li ralal xcˈajol ta̱oc chokˈ rey. | |
II C | Kekchi | 21:8 | Saˈ eb li cutan nak laj Joram cuan saˈ xcuanquil aran Judá, eb laj Edom queˈpletic riqˈuineb. Queˈrisi ribeb rubel xcuanquil ut queˈxxakab xreyeb. | |
II C | Kekchi | 21:9 | Joˈcan nak laj Joram queˈco̱eb rochbeneb lix soldados ut chixjunileb lix carruaje re pletic. Eb laj Edom queˈxsut lix solda̱deb laj Joram. Abanan chiru li kˈojyi̱n laj Joram ut eb lix soldados queˈcuacli ut queˈnumta saˈ xbe̱neb laj Edom. | |
II C | Kekchi | 21:10 | Abanan eb laj Edom queˈrisi ajcuiˈ ribeb rubel xcuanquileb laj Judá toj chalen anakcuan. Joˈcan ajcuiˈ li tenamit Libna. Saˈ ajcuiˈ li cutan aˈan queˈrisi ribeb rubel xcuanquil. Quicˈulman chi joˈcan xban nak laj Joram quixtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 21:11 | Ut quixyi̱b ajcuiˈ eb li naˈajej li najt xteram saˈ eb li tzu̱l aran Judá. Ut quicˈamoc be chiruheb li tenamit li cuanqueb Jerusalén ut Judá chixtzˈekta̱nanquil li Ka̱cuaˈ ut chixlokˈoninquil li jalanil dios. | |
II C | Kekchi | 21:12 | Laj Joram quixcˈul li hu li quitakla̱c re xban li profeta Elías. Quixye chi joˈcaˈin saˈ li hu: “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ lix Dios laj David la̱ yucuaˈ. La̱at incˈaˈ xaba̱nu li us joˈ xba̱nu laj Josafat la̱ yucuaˈ, chi moco xaba̱nu joˈ quixba̱nu laj Asa li quicuan chokˈ xreyeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 21:13 | La̱at xaba̱nu joˈ queˈxba̱nu eb li rey li queˈcuan Israel. La̱at xatcˈamoc be chiruheb laj Judá ut chiruheb laj Jerusalén chixtzˈekta̱nanquil li Ka̱cuaˈ ut chixlokˈoninquil li jalanil dios joˈ queˈxba̱nu li ralal xcˈajol laj Acab. Ut xacamsiheb la̱ cui̱tzˈin junaj raj e̱yucuaˈ. Aˈaneb ti̱queb xchˈo̱l cha̱cuu la̱at. | |
II C | Kekchi | 21:14 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ tixtakla li yajel saˈ a̱be̱n. Kˈaxal ra teˈxcˈul le̱ tenamit, joˈ la̱ cuixakil, joˈ la̱ cualal a̱cˈajol, joˈ ajcuiˈ chixjunil li cˈaˈru cuan a̱cue. | |
II C | Kekchi | 21:15 | Ut tixqˈue ajcuiˈ jun nimla yajel saˈ a̱be̱n la̱at toj retal ta̱e̱lk la̱ cˈamcˈot.” | |
II C | Kekchi | 21:16 | Chirix aˈan li Ka̱cuaˈ quixqˈue saˈ xchˈo̱leb laj filisteo nak teˈjoskˈok saˈ xbe̱n laj Joram. Joˈcan ajcuiˈ eb laj árabes li cuanqueb nachˈ riqˈuineb laj Etiopía. Ut xicˈ chic queˈril laj Joram. | |
II C | Kekchi | 21:17 | Ut queˈco̱eb chi pletic riqˈuineb laj Judá. Queˈoc saˈ lix tenamit ut queˈxcˈam chokˈ reheb chixjunil li terto xtzˈak li queˈxtau saˈ rochoch li rey. Ut queˈxcˈam ajcuiˈ chokˈ reheb eb li ralal ut eb li rixakil. Ma̱ jun chic li ralal laj Joram queˈcana. Caˈaj chic laj Joacaz li i̱tzˈinbej, li nequeˈxye ajcuiˈ Ocozías re. | |
II C | Kekchi | 21:19 | Yo̱ chic xcab chihab nak quiniman xyajel toj retal qui-el lix cˈamcˈot ut riqˈuin aˈan quicam. Kˈaxal ra quixcˈul. Eb li tenamit incˈaˈ queˈxloch li xam re xqˈuebal xlokˈal joˈ queˈxba̱nu nak queˈcam eb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Chapter 22
II C | Kekchi | 22:1 | Eb li cuanqueb Jerusalén queˈxxakab laj Ocozías li i̱tzˈinbej chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj Joram lix yucuaˈ. Queˈxba̱nu chi joˈcan xban nak queˈchal jun chˈu̱tal laj e̱lkˈ rochbeneb laj árabe nak queˈoc saˈ lix muheba̱leb lix soldado aj Judá ut quilajeˈxcamsiheb li ralal laj Joram. Joˈcan nak laj Ocozías li ri̱tzˈin qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 22:2 | Cuib roxcˈa̱l (42) chihab cuan re laj Ocozías nak qui-oc chokˈ rey. Jun chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Atalía li ri laj Omri. | |
II C | Kekchi | 22:3 | Laj Ocozías quixba̱nu li ma̱usilal joˈ queˈxba̱nu eb li ralal xcˈajol laj Acab xban nak lix naˈ naqˈuehoc xnaˈleb chixba̱nunquil li ma̱usilal. | |
II C | Kekchi | 22:4 | Laj Ocozías quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ joˈ queˈxba̱nu li ralal xcˈajol laj Acab xban nak aˈaneb chic queˈqˈuehoc xnaˈleb chixba̱nunquil li incˈaˈ us nak ac xcam lix yucuaˈ. Joˈcan nak xjunes tixsach rib xjunes. | |
II C | Kekchi | 22:5 | Li rey Ocozías junelic quixba̱nu li quiyeheˈ re xban li ralal xcˈajol laj Acab. Joˈcan nak co̱ rochben laj Joram lix reyeb laj Israel chi pletic riqˈuin laj Hazael lix reyeb laj Siria. Queˈpletic aran Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad bar cuiˈ queˈxqˈue jun xyocˈolal laj Joram eb laj Siria. | |
II C | Kekchi | 22:6 | Laj Joram lix reyeb laj Israel quisukˈi Jezreel re tixban rib xban nak quitochˈeˈ chak nak quicuulac Ramot chi pletic riqˈuin laj Hazael lix reyeb laj Siria. Xban nak yaj laj Joram li ralal laj Acab, laj Ocozías li ralal laj Joram li quicuan chokˈ xreyeb laj Judá, co̱ Jezreel chirilbal laj Joram. | |
II C | Kekchi | 22:7 | Ac cuan saˈ xchˈo̱l li Dios nak laj Ocozías ta̱ca̱mk nak ta̱xic chirilbal laj Joram. Tojeˈ ajcuiˈ ta̱cuulak nak qui-el rochben laj Joram chixcˈulbal laj Jehú li ralal laj Nimsi, li ac sicˈbil ru xban li Dios chixsachbaleb ru chi junaj cua li ralal xcˈajol laj Acab. | |
II C | Kekchi | 22:8 | Nak laj Jehú yo̱ chixcamsinquileb li ralal xcˈajol laj Acab, quixcˈuleb li nequeˈtaklan aran Judá joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Ocozías li nequeˈtenkˈan re. Ut laj Jehú quixcamsiheb. | |
II C | Kekchi | 22:9 | Chirix chic aˈan, co̱ chixsicˈbal laj Ocozías li mukmu chak Samaria. Eb li nequeˈoquen chirix laj Jehú queˈxtau laj Ocozías ut queˈxcˈam riqˈuin laj Jehú ut queˈxcamsi. Ut queˈxmuk xban nak queˈxye: —Li cui̱nk aˈin, aˈan ralal laj Josafat li quixqˈue xlokˈal li Dios chi anchal xchˈo̱l.— Ut ma̱ jun chic ralal xcˈajol laj Ocozías quicana re ta̱ru̱k ta̱oc chokˈ rey. | |
II C | Kekchi | 22:10 | Nak lix Atalía lix naˈ laj Ocozías quirabi resil nak quicamsi̱c laj Ocozías, quixtakla xcamsinquil chixjunileb li ralal xcˈajol laj Ocozías, lix reyeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 22:11 | Abanan lix Josabet lix rabin li rey Joram quixcol laj Joás li ralal laj Ocozías. Quirisi saˈ xya̱nkeb li ralal laj Ocozías li oqueb re chixcamsinquileb. Quixcˈam laj Joás rochben li ixk li na-iloc re ut quixmukeb saˈ jun li naˈajej re cua̱rc re nak incˈaˈ teˈtaˈekˈ xban lix Atalía. Lix Josabet lix rabin laj Joram ut rixakil laj Joiada laj tij, aˈan li ranab laj Ocozías. Joˈcan nak quixmuk laj Joás re nak incˈaˈ ta̱camsi̱k. | |
Chapter 23
II C | Kekchi | 23:1 | Nak yo̱ chic xcuuk chihab xmukbal laj Joás, laj Joiada laj tij quixtakla xbokbaleb li cui̱nk aˈin li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados: laj Azarías li ralal laj Jeroham, laj Ismael li ralal laj Johanán, laj Azarías li ralal laj Obed, laj Maasías li ralal laj Adaía ut laj Elisafat li ralal laj Zicri. Nak queˈcuulac riqˈuin laj Joiada queˈxcˈu̱b ru cˈaˈru teˈxba̱nu ut queˈxba̱nu li juramento saˈ xcˈabaˈ li Dios. | |
II C | Kekchi | 23:2 | Queˈco̱eb saˈ eb li tenamit Judá ut queˈxchˈutubeb laj levita ut eb li nequeˈjolomin reheb li junju̱nk cabal saˈ chixjunileb li tenamit. Nak queˈcuulac Jerusalén, | |
II C | Kekchi | 23:3 | chixjunileb li chˈutchˈu̱queb aran queˈxba̱nu jun li contrato riqˈuin li rey saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Laj Joiada quixye reheb: —Cueˈ li ralal li rey. Aˈan ta̱oc chokˈ rey joˈ quixye li Ka̱cuaˈ chirixeb li ralal xcˈajol laj David. | |
II C | Kekchi | 23:4 | Anakcuan ba̱nuhomak chi joˈcaˈin: Te̱cauresi oxib chˈu̱tal chi cui̱nk. Li jun chˈu̱tal la̱ex aj tij ut la̱ex aj levita lix texcˈanjelak saˈ li hiloba̱l cutan. Texcˈacˈale̱nk saˈ eb li oqueba̱l re li templo. | |
II C | Kekchi | 23:5 | Li xcab chˈu̱tal teˈcˈacˈale̱nk saˈ li rochoch li rey ut rox chˈu̱tal teˈcˈacˈale̱nk saˈ li oqueba̱l li cuan cuiˈ li cimiento. Ut chixjunileb li tenamit teˈcua̱nk saˈ eb li neba̱l re lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 23:6 | Ma̱ ani naru ta̱oc saˈ li templo. Caˈaj eb cuiˈ laj tij ut eb laj levita li yo̱queb chi cˈanjelac. Eb aˈan naru nequeˈoc xban nak ac santobresinbileb chi cˈanjelac. Chixjunileb li cui̱nk li jun chˈol chic teˈcˈacˈale̱nk joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 23:7 | Li rey Joás sutsu̱k xbaneb laj levita nak ta̱e̱lk ut nak cua̱nk saˈ li templo. Ut cua̱nk xchˈi̱chˈeb re pletic saˈ rukˈeb. Ut li ani ta̱oc saˈ li templo ta̱camsi̱k.— | |
II C | Kekchi | 23:8 | Eb laj levita ut chixjunileb li cui̱nk aj Judá queˈxba̱nu joˈ quiyeheˈ reheb xban laj Joiada laj tij. Queˈxcˈam chixjunileb li soldados li nequeˈcˈacˈalen saˈ li hiloba̱l cutan joˈ eb ajcuiˈ li incˈaˈ teˈcˈanjelak chiru li hiloba̱l cutan. Laj Joiada laj tij ma̱ jun quixqˈue xlese̱ns chi hila̱nc. | |
II C | Kekchi | 23:9 | Chirix aˈan laj Joiada quixqˈue reheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li junju̱nk chˈu̱tal chi soldado eb lix la̱ns ut li chˈi̱chˈ li nequeˈxcol cuiˈ re xchˈo̱leb, joˈ li ni̱nki chˈi̱chˈ, joˈ li cocˈ. Li chˈi̱chˈ aˈan, aˈan li queˈcˈanjelac re li rey David, li xocxo̱queb saˈ lix templo li Dios. | |
II C | Kekchi | 23:10 | Quixtzolobeb chixjunileb li soldado saˈ xnaˈajeb saˈ li templo. Jun tzol quixqˈueheb saˈ li nim ut jun tzol quixqˈueheb saˈ li tzˈe. Ut cuan quixqˈueheb chi xcˈatk li artal. Li junju̱nk cuan xchˈi̱chˈeb saˈ rukˈeb re xcolbal li rey. | |
II C | Kekchi | 23:11 | Nak cuanqueb saˈ xnaˈajeb li soldado, laj Joiada ut eb li ralal queˈrisi chak laj Joás li ralal laj Ocozías. Queˈxqˈue li corona saˈ xjolom. Ut queˈxqˈue saˈ rukˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ li chakˈrab. Queˈxqˈue li aceite saˈ xjolom ut queˈxxakab chokˈ xreyeb. Ut queˈxjap reheb chixyebal: —¡Chicua̱nk taxak xyuˈam li karey! chanqueb. | |
II C | Kekchi | 23:12 | Nak lix Atalía quirabi nak li tenamit yo̱queb chi a̱linac ut yo̱queb chixjapbal reheb re xqˈuebal xlokˈal li rey, co̱ saˈ junpa̱t saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ, li chˈutchˈu̱queb cuiˈ li tenamit. | |
II C | Kekchi | 23:13 | Quiril li rey xakxo chixcˈatk li rokechal li templo li cuan saˈ li oqueba̱l li nequeˈxxakab cuiˈ ribeb li rey. Laj Joás sutsu xbaneb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈxya̱basi li trompetas. Eb li tenamit yo̱queb chixjapbal reheb xban xsahil xchˈo̱leb ut yo̱queb chixya̱basinquil li trompetas. Eb laj bichanel yo̱queb chixchˈeˈbaleb lix cuajb ut yo̱queb chi cˈamoc be chixlokˈoninquil li Dios. Lix Atalía quixpej li rakˈ ut quixjap re chixyebal: —¡Xineˈxbalakˈi! chan. | |
II C | Kekchi | 23:14 | Laj Joiada quixbokeb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados ut quixye reheb: —Isihomak lix Atalía saˈ lix neba̱l li templo ut camsihomak li ani ta̱ta̱ke̱nk re, chan. Quixye chi joˈcan xban nak incˈaˈ quiraj nak ta̱camsi̱k saˈ li templo. | |
II C | Kekchi | 23:15 | Eb li soldados queˈxchap lix Atalía ut queˈxcˈam saˈ li oqueba̱l re li palacio li nequeˈnumeˈ cuiˈ li cacua̱y. Ut aran queˈxcamsi. | |
II C | Kekchi | 23:16 | Ut laj Joiada quixba̱nu jun li contrato. Saˈ li contrato quixye nak aˈan ut eb li tenamit joˈ ajcuiˈ li rey teˈxqˈue xchˈo̱l chi cua̱nc chokˈ xtenamit li Dios. | |
II C | Kekchi | 23:17 | Chixjunileb li tenamit queˈco̱eb saˈ lix templo li yi̱banbil dios Baal ut queˈxjucˈ. Queˈxjucˈ ajcuiˈ chixjunileb li artal ut eb li yi̱banbil dios. Ut queˈxcamsi chiru li artal laj Matán laj tij li quicˈanjelac chiru laj Baal. | |
II C | Kekchi | 23:18 | Ut laj Joiada quixxakabeb laj tij ut eb laj levita chixjolominquil li cˈanjel saˈ li templo. Eb aˈan queˈxba̱nu li cˈanjel joˈ quixye li rey David junxil. Ut queˈxcˈat li mayej chiru li Ka̱cuaˈ joˈ tzˈi̱banbil retalil saˈ lix chakˈrab laj Moisés. Ut queˈbichan ajcuiˈ chi sa saˈ xchˈo̱leb joˈ quiyeheˈ chak reheb xban laj David. | |
II C | Kekchi | 23:19 | Ut laj Joiada quixqˈueheb ajcuiˈ li teˈcˈacˈale̱nk saˈ eb li oqueba̱l re lix templo li Ka̱cuaˈ re nak incˈaˈ teˈoc li incˈaˈ santobresinbileb. | |
II C | Kekchi | 23:20 | Chirix aˈan laj Joiada quixcˈam rochben eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado, eb li cuanqueb xcuanquil ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li tenamit, joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit. Queˈrisi li rey Joás saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Ut queˈxcˈam saˈ li palacio. Queˈoc saˈ li nimla oqueba̱l. Ut queˈxcˈojob li rey Joás saˈ li cˈojariba̱l li nequeˈcˈojla cuiˈ eb li rey. | |
Chapter 24
II C | Kekchi | 24:1 | Cuukub chihab cuan re laj Joás nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. Caˈcˈa̱l chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ laj Joás, aˈan lix Sibia. Beerseba xtenamit. | |
II C | Kekchi | 24:3 | Laj Joiada quixsicˈ ruheb cuib li rixakil laj Joás ut queˈcuan li ralal ut eb lix rabin riqˈuineb li ixk aˈan. | |
II C | Kekchi | 24:5 | Quixbokeb laj tij ut eb laj levita riqˈuin ut quixye reheb: —Texxic saˈ chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ xcue̱nt Judá ut te̱xoc li tumin li naqˈueman rajlal chihab xbaneb laj Israel. Li tumin aˈan ta̱cˈanjelak re xyi̱banquil chi us lix templo li Ka̱cuaˈ li kaDios. Te̱ba̱nu chi junpa̱t, chan. Abanan eb laj levita incˈaˈ queˈxse̱ba ribeb chixba̱nunquil. | |
II C | Kekchi | 24:6 | Joˈcan nak li rey Joás quixbok laj Joiada li xbe̱nil aj tij ut quixye re: —¿Cˈaˈut nak incˈaˈ xataklaheb laj levita chixxocbal chak li tumin riqˈuineb laj Judá ut laj Jerusalén re xyi̱banquil li tabernáculo li xocxo cuiˈ li contrato joˈ quixye laj Moisés reheb li tenamit?— | |
II C | Kekchi | 24:7 | (Junxil eb li queˈoquen chirix lix Atalía li incˈaˈ us xnaˈleb queˈoc saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ ut queˈxchap li cˈaˈak re ru li santobresinbil ut aˈan quicˈanjelac chiruheb re xlokˈoninquil eb lix yi̱banbil dios.) | |
II C | Kekchi | 24:8 | Li rey quixqˈue chi yi̱ba̱c jun li ca̱x ut queˈxqˈue chirix lix templo li Ka̱cuaˈ chixcˈatk li oqueba̱l. | |
II C | Kekchi | 24:9 | Ut queˈxtakla resil reheb chixjunileb li cuanqueb Judá ut Jerusalén nak teˈxcˈam chak lix mayej ut teˈxqˈue re li Ka̱cuaˈ joˈ quixye laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios reheb laj Israel nak cuanqueb saˈ li chaki chˈochˈ. | |
II C | Kekchi | 24:10 | Ut chixjunileb li cuanqueb xcuanquil ut chixjunileb li tenamit queˈxqˈue lix mayej chi saheb saˈ xchˈo̱l toj retal quinujac li ca̱x. | |
II C | Kekchi | 24:11 | Ut eb laj levita queˈxcˈam li ca̱x riqˈuin laj tzˈi̱b li nacˈanjelac chiru li rey. Nak queˈril nak nabal li tumin cuan chi saˈ, laj tzˈi̱b ut li xbe̱nil aj tij queˈxcˈul li ca̱x ut queˈrisi li tumin cuan chi saˈ. Tojoˈnak queˈxqˈue cuiˈchic saˈ xnaˈaj. Joˈcan queˈxba̱nu cuulaj cuulaj ut queˈxxoc nabal li tumin. | |
II C | Kekchi | 24:12 | Li rey ut laj Joiada queˈxqˈue li tumin reheb li nequeˈjolomin re li cˈanjel saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Ut eb aˈan chic queˈtojoc reheb laj cablanel ut eb laj pechˈ, joˈqueb ajcuiˈ li nequeˈcˈanjelac riqˈuin li chˈi̱chˈ hierro ut bronce re nak teˈxyi̱b chi us lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 24:13 | Eb li cui̱nk li nequeˈjolomin re li cˈanjel cha̱bileb xnaˈleb ut li cˈanjel us qui-el chiruheb. Queˈxyi̱b lix templo li Dios ut cha̱bil queˈxcanab joˈ nak quicuan junxil. | |
II C | Kekchi | 24:14 | Nak queˈxchoy li cˈanjel queˈxcˈam li tumin li qui-elaˈan ut queˈxkˈaxtesi re li rey ut laj Joiada. Ut chiru li tumin aˈan queˈxyi̱b li cˈaˈak re ru li ta̱cˈanjelak saˈ li templo, joˈ li cˈanjeleba̱l re xqˈuebal li cˈatbil mayej ut eb li lecb ut li cˈaˈak re ru yi̱banbil riqˈuin oro ut plata. Joˈ najtil yoˈyo laj Joiada junelic yo̱queb chixqˈuebal lix cˈatbil mayej saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 24:15 | Ac ti̱x chic chi us laj Joiada nak quicam. Jun ciento chihab riqˈuin laje̱b xcaˈcˈa̱l (130) chihab cuan re nak quicam. | |
II C | Kekchi | 24:16 | Quimukeˈ saˈ lix tenamit laj David saˈ li naˈajej li queˈmukeˈ cuiˈ eb li rey xban nak quicuan saˈ ti̱quilal saˈ xya̱nkeb laj Israel ut chiru li Dios. Ut quixba̱nu ajcuiˈ li us saˈ lix templo li Dios. | |
II C | Kekchi | 24:17 | Nak camenak chic laj Joiada, eb li cuanqueb xcuanquil aran Judá queˈcuulac riqˈuin li rey ut queˈxye re nak teˈxqˈue xcuanquil. Ut li rey quixpa̱b li cˈaˈru queˈxye. | |
II C | Kekchi | 24:18 | Queˈxtzˈekta̱na lix templo li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ ut aˈ chic li yi̱banbil dios xAsera ut eb li jalam u̱ch queˈxlokˈoni. Xban li ma̱c queˈxba̱nu, cˈajoˈ nak quichal xjoskˈil li Dios saˈ xbe̱neb laj Judá ut eb laj Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 24:19 | Li Ka̱cuaˈ quixtaklaheb lix profeta chi a̱tinac riqˈuineb li tenamit ut chixyebal reheb nak teˈsukˈi̱k riqˈuin li Ka̱cuaˈ. Queˈxye reheb nak incˈaˈ us yo̱queb. Abanan li tenamit incˈaˈ queˈabin chiruheb. | |
II C | Kekchi | 24:20 | Ut lix Musikˈ li Dios quichal riqˈuin laj Zacarías li ralal laj Joiada laj tij. Ut laj Zacarías quixakli saˈ jun li naˈajej najt xteram ut quixye reheb li tenamit: —Joˈcaˈin xye e̱re li Ka̱cuaˈ. “¿Cˈaˈut nak incˈaˈ nequeba̱nu li cˈaˈru naxye lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ? Incˈaˈ us tex-e̱lk. Xetzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ xextzˈekta̱na ajcuiˈ la̱ex,” chan. | |
II C | Kekchi | 24:21 | Abanan eb li tenamit queˈxcˈu̱b ru cˈaˈru teˈxba̱nu re laj Zacarías. Ut li rey quixtaklaheb li tenamit chixcutbal chi pec toj retal queˈxcamsi saˈ li neba̱l re lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 24:22 | Quisach saˈ xchˈo̱l li rey Joás li usilal li qui-ux re xban laj Joiada lix yucuaˈ laj Zacarías. Quixqˈue ban chi camsi̱c laj Zacarías. Nak yo̱ chi ca̱mc, laj Zacarías quixye re: —Aˈ taxak li Dios chi-ilok re li cˈaˈru xaba̱nu ut aˈan taxak chiqˈuehok re̱kaj a̱cue, chan. | |
II C | Kekchi | 24:23 | Saˈ li sakˈehil eb li soldados aj Siria queˈco̱eb chi pletic riqˈuin laj Joás. Queˈcuulac Judá ut queˈcuulac ajcuiˈ Jerusalén. Queˈxcamsiheb chixjunileb li nequeˈcˈamoc be aran ut queˈxcˈam Damasco riqˈuin lix reyeb chixjunil li cˈaˈak re ru li queˈre̱chani saˈ li ple̱t. | |
II C | Kekchi | 24:24 | Moco nabaleb ta li soldado aj Siria li queˈchal chi pletic. Abanan queˈnumta saˈ xbe̱neb laj Judá usta kˈaxal nabaleb. Li Ka̱cuaˈ quixkˈaxtesiheb aˈan saˈ rukˈeb laj Siria xban nak eb aˈan queˈxtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixtakla raylal saˈ xbe̱n li rey Joás. | |
II C | Kekchi | 24:25 | Nak queˈco̱eb laj Siria queˈxcanab chi tˈantˈo chi ca̱mc re li rey Joás. Eb li queˈcˈanjelac chiru queˈxcˈu̱b ru cˈaˈru teˈxba̱nu re xqˈuebal re̱kaj nak quixqˈue chi camsi̱c laj Zacarías li ralal laj Joiada laj tij. Queˈxcamsi laj Joás nak cuan saˈ xchˈa̱t. Chirix aˈan queˈxmuk saˈ lix tenamit laj David, abanan ma̱cuaˈ saˈ li naˈajej li queˈmukeˈ cuiˈ eb li rey. | |
II C | Kekchi | 24:26 | Eb li queˈcˈu̱ban re xcamsinquil li rey Joás, aˈaneb aˈin: laj Zabad lix yum lix Simeat, Amón xtenamit; ut laj Jozabad lix yum lix Simrit, Moab xtenamit. | |
II C | Kekchi | 24:27 | Ut eb li ralal laj Joás, aˈan tzˈi̱banbil retalileb saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li cˈaˈru quilajeˈxba̱nu eb li rey. Ut tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalil li cˈaˈru quixye li profeta chirix laj Joás joˈ ajcuiˈ chanru nak laj Joás quixqˈue chi yi̱ba̱c cuiˈchic lix templo li Dios. Ut aˈ chic laj Amasías li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
Chapter 25
II C | Kekchi | 25:1 | O̱b xcaˈcˈa̱l (25) chihab cuan re laj Amasías nak qui-oc chokˈ rey. Bele̱b xcaˈcˈa̱l (29) chihab quicuan saˈ xcuanquil saˈ li tenamit Jerusalén. Lix naˈ, aˈan xJoadán xcˈabaˈ. Jerusalén xtenamit. | |
II C | Kekchi | 25:2 | Laj Amasías quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ. Abanan moco anchal ta xchˈo̱l nak quixba̱nu. | |
II C | Kekchi | 25:3 | Nak ac xakxo saˈ xnaˈaj lix cuanquil li rey Amasías quixtakla xcamsinquileb laj cˈanjel chiru li queˈcamsin re li rey Joás lix yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 25:4 | Abanan incˈaˈ quixtakla xcamsinquil li ralal xcˈajoleb. Quixba̱nu ban li quixye li Ka̱cuaˈ joˈ tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés nak li Ka̱cuaˈ quixye: —Eb li naˈbej yucuaˈbej incˈaˈ teˈcamsi̱k xban li ma̱c li queˈxba̱nu li alal cˈajolbej, chi moco li alal cˈajolbej teˈcamsi̱k xban lix ma̱queb lix naˈ xyucuaˈeb. Tixtoj ban xma̱c li ani cuan xma̱c. | |
II C | Kekchi | 25:5 | Li rey Amasías quixchˈutubeb chixjunileb li cui̱nk xcomoneb li ralal xcˈajol laj Judá ut laj Benjamín. Quixqˈueheb chi chˈu̱tal aˈ yal aniheb li rechˈalal. Quixxakabeb li teˈtakla̱nk saˈ xbe̱neb li ju̱nk mil chi soldado joˈ ajcuiˈ saˈ xbe̱neb li ju̱nk ciento chi soldado. Li cui̱nk li queˈajla̱c ac xeˈxba̱nu junmay chihab. Oxib ciento mil chixjunileb. Sicˈbileb ru ut cauresinbileb re teˈxic chi pletic riqˈuin la̱ns ut riqˈuin li chˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱leb. | |
II C | Kekchi | 25:6 | Quixbok ajcuiˈ jun ciento mil chi soldado aj Israel ut quixtojeb riqˈuin oxlaju xca̱cˈa̱l (73) quintal li plata. | |
II C | Kekchi | 25:7 | Jun xprofeta li Dios quicuulac riqˈuin laj Amasías ut quixye re: —At rey, eb li soldado aj Israel incˈaˈ naru nequeˈxic chi pletic cha̱cuix xban nak moco cuan ta li Dios riqˈuineb laj Israel, chi moco cuan ta riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Efraín. | |
II C | Kekchi | 25:8 | Usta cau e̱chˈo̱l nak yo̱kex chi pletic, abanan li Dios texkˈaxtesi saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Li Dios, aˈan cuan xcuanquil chi tenkˈa̱nc ut cuan ajcuiˈ xcuanquil che̱canabanquil chi sachecˈ, chan. | |
II C | Kekchi | 25:9 | Laj Amasías quixye re: —¿Cˈaˈru ta̱cana̱k cuiˈ li oxlaju xca̱cˈa̱l quintal li plata li xinqˈue reheb li soldado aˈin? chan. Ut li profeta quixye re: —Li Dios naru tixqˈue a̱cue nabal chic chiru aˈan, chan. | |
II C | Kekchi | 25:10 | Joˈcan nak laj Amasías quixtaklaheb saˈ rochocheb lix solda̱deb laj Efraín. Ma̱ caˈchˈin nak quichal xjoskˈileb saˈ xbe̱neb laj Judá nak queˈsukˈi saˈ li rochocheb. | |
II C | Kekchi | 25:11 | Ut li rey Amasías quixcacuubresi xchˈo̱l ut quixcˈameb lix soldados saˈ li ru takˈa cuan cuiˈ li atzˈam. Ut aran queˈxcamsiheb laje̱b mil li soldado re li tenamit Seir. | |
II C | Kekchi | 25:12 | Eb li soldado aj Judá queˈxchap ajcuiˈ laje̱b mil chi cui̱nk chi yoˈyo̱queb. Ut queˈxcˈameb toj saˈ xbe̱n jun li sako̱nac ut aran queˈxtolcˈosiheb ut pedasinbileb chic nak coxeˈnak toj takˈa. | |
II C | Kekchi | 25:13 | Nak yo̱ chi cˈulma̱nc aˈan, eb li soldado aj Israel li queˈtakla̱c saˈ rochocheb, queˈoc saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá naticla chak Samaria ut nacuulac toj Bet-horón. Queˈxcamsiheb oxib mil chi cristian ut nabal li cˈaˈak re ru queˈrelkˈa saˈ eb li tenamit aˈan. | |
II C | Kekchi | 25:14 | Nak laj Amasías quisukˈi chixcamsinquileb laj Edom, quixcˈameb saˈ lix tenamit lix dioseb laj Seir ut qui-oc chixlokˈoninquileb. Quixcuikˈib rib chiruheb ut quixcˈat lix mayej chiruheb. | |
II C | Kekchi | 25:15 | Cˈajoˈ nak quixchikˈ xjoskˈil li Dios laj Amasías. Li Dios quixtakla lix profeta riqˈuin ut li profeta quixye re: —¿Cˈaˈut nak nacalokˈoniheb li yi̱banbil dios aˈin li incˈaˈ queˈru xcolbaleb laj Edom cha̱cuu la̱ex? chan. | |
II C | Kekchi | 25:16 | Toj yo̱ ajcuiˈ chi a̱tinac nak li rey quixye re: —¿Ani xxakaban a̱cue chi qˈuehoc innaˈleb? Cui incˈaˈ ta̱canab a̱tinac, la̱in tintakla a̱camsinquil, chan. Ut li profeta quixcanab xqˈuebal xnaˈleb ut quixye re: —La̱in ninnau nak li Dios tixsach a̱cuu xban nak xaba̱nu li incˈaˈ us aˈin ut incˈaˈ xacˈul li naˈleb li xinqˈue raj a̱cue, chan. | |
II C | Kekchi | 25:17 | Ut li rey Amasías quia̱tinac riqˈuineb li nequeˈqˈuehoc xnaˈleb ut queˈxcˈu̱b ru cˈaˈru tixba̱nu. Chirix aˈan quixtakla xyebal re laj Joás lix reyeb laj Israel nak ta̱cha̱lk chi pletic riqˈuin. Laj Joás, aˈan li ralal laj Joacaz ut ri laj Jehú. | |
II C | Kekchi | 25:18 | Abanan laj Joás lix reyeb laj Israel quixtakla xyebal li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin re laj Amasías lix reyeb laj Judá: —Sa jun li cutan jun to̱n li qˈuix quixtakla xyebal re li cheˈ chacalteˈ li cuan Líbano li a̱tin aˈin, “Qˈue la̱ rabin chokˈ rixakil li cualal”, chan. Ut jun li joskˈ aj xul quinumeˈ ut quixyekˈi saˈ rok li jun to̱n chi qˈuix. | |
II C | Kekchi | 25:19 | At rey Amasías, la̱at yo̱cat chixyebal nak xatnumta saˈ xbe̱neb laj Edom. Joˈcan nak yo̱cat chixnimobresinquil a̱cuib ut ta̱cuaj nak ta̱qˈuehekˈ a̱lokˈal. Kˈaxal us nak tatcana̱k saˈ la̱ tenamit. ¿Cˈaˈru aj e nak ta̱chˈic a̱cuib la̱at saˈ chˈaˈajquilal ut ta̱chˈiqueb laj Judá saˈ chˈaˈajquilal? chan li rey Joás. | |
II C | Kekchi | 25:20 | Laj Amasías incˈaˈ qui-abin chiru xban nak ac cuan saˈ xchˈo̱l li Dios nak tixkˈaxtesi laj Amasías saˈ rukˈ li rey Joás. Quixba̱nu chi joˈcan xban nak quixtiquib xlokˈoninquil li jalanil dios li queˈxlokˈoni eb laj Edom. | |
II C | Kekchi | 25:21 | Joˈcan nak laj Joás lix reyeb laj Israel co̱ aran Bet-semes li cuan saˈ xcue̱nt Judá chi pletic riqˈuin laj Amasías lix reyeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 25:22 | Eb lix soldado laj Judá queˈtˈaneˈ saˈ rukˈeb laj Israel. Joˈcan nak queˈe̱lelic ut queˈco̱eb saˈ rochocheb. | |
II C | Kekchi | 25:23 | Laj Joás lix reyeb laj Israel quixchap laj Amasías lix reyeb laj Judá saˈ li tenamit Bet-semes. Laj Amasías, aˈan li ralal laj Joás ut ri laj Joacaz. Chirix aˈan laj Joás quixcˈam laj Amasías Jerusalén. Ut queˈxjucˈ jun ciento metro riqˈuin ca̱cˈa̱l metro li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Jerusalén. Naticla cuan cuiˈ li oqueba̱l Efraín ut nacuulac toj cuan cuiˈ li oqueba̱l li cuan saˈ xuc. | |
II C | Kekchi | 25:24 | Li rey Joás quixcˈam chixjunil li oro ut li plata joˈ eb ajcuiˈ chixjunil li secˈ li cuan saˈ lix templo li Dios li cuanqueb saˈ xcue̱nt laj Obed-edom. Quixcˈam ajcuiˈ chixjunil li terto xtzˈak li cuan saˈ rochoch li rey. Ut quixcˈameb chi pre̱xil nabaleb li cuanqueb xcuanquil ut quisukˈi cuiˈchic Samaria. | |
II C | Kekchi | 25:25 | Laj Amasías, li ralal laj Joás lix reyeb laj Judá, toj quicuan oˈlaju chihab chic nak ac xcam laj Joás lix reyeb laj Israel. Laj Joás aˈan li ralal laj Joacaz li quicuan chokˈ xreyeb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 25:26 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Amasías saˈ xticlajic toj saˈ rosoˈjic tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu eb lix reyeb laj Judá ut lix reyeb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 25:27 | Chalen nak laj Amasías quixcanab xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ, eb li tenamit li cuanqueb Jerusalén queˈxcˈu̱b ru chanru nak teˈxcamsi. Laj Amasías quie̱lelic chiruheb ut co̱ toj Laquis. Abanan queˈxta̱ke ut aran queˈxcamsi. | |
Chapter 26
II C | Kekchi | 26:1 | Chirix chic aˈan eb li tenamit queˈxxakab laj Uzías chokˈ xreyeb laj Judá chokˈ re̱kaj laj Amasías lix yucuaˈ. Cuaklaju chihab cuan re laj Uzías nak qui-oc chokˈ rey. | |
II C | Kekchi | 26:2 | Laj Uzías quixyi̱b cuiˈchic li tenamit Elot ut quixkˈaxtesi reheb laj Judá nak ac xcam lix yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 26:3 | Cuaklaju chihab cuan re laj Uzías nak qui-oc chokˈ rey. Cablaju roxcˈa̱l (52) chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ laj Uzías, aˈan lix Jecolías xcˈabaˈ. Jerusalén xtenamit. | |
II C | Kekchi | 26:5 | Quixsicˈ li Dios saˈ eb li cutan nak laj Zacarías yo̱ chixchˈolobanquil li xya̱lal li Dios chiru. Nak quixsicˈ li Dios, li Dios quirosobtesi ut us qui-el riqˈuin li cˈaˈru quixba̱nu. | |
II C | Kekchi | 26:6 | Laj Uzías co̱ chi pletic riqˈuineb laj filisteo ut quixjuqˈueb li tzˈac li sutsu̱queb cuiˈ li tenamit Gat, Jabnia, ut Asdod. Ut quixyi̱beb li tenamit li cuan saˈ xcue̱nt Asdod joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb cuiˈ eb laj filisteo. | |
II C | Kekchi | 26:7 | Li Dios quixtenkˈa laj Uzías nak quipletic riqˈuineb laj filisteo ut riqˈuineb laj árabes li cuanqueb Gur-baal ut riqˈuineb ajcuiˈ laj amonita. | |
II C | Kekchi | 26:8 | Eb laj amonita queˈxsi xma̱tan laj Uzías. Cˈajoˈ nak quiniman xcuanquil laj Uzías ut nanoˈ chixjunil li quilajxba̱nu saˈ eb li naˈajej toj saˈ li nuba̱l re Egipto. | |
II C | Kekchi | 26:9 | Laj Uzías quixyi̱beb li cab li najt xteram saˈ xbe̱n li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Jerusalén re teˈxcol cuiˈ ribeb. Quixyi̱b jun chixcˈatk li oqueba̱l li cuan saˈ xuc ut jun saˈ li oqueba̱l li na-iloc saˈ li ru takˈa ut jun chic quixyi̱b saˈ li xuc jun chic. | |
II C | Kekchi | 26:10 | Quixyi̱beb ajcuiˈ li cab li najt xteram saˈ li chaki chˈochˈ. Ut quixbec nabal li haˈ xban nak cuan nabal lix queto̱mk saˈ li ru takˈa ut saˈ li naˈajej Sefela li tzu̱l ru. Ut cuanqueb ajcuiˈ lix mo̱s li queˈcˈanjelac saˈ lix naˈaj lix uvas joˈ saˈ li tzu̱l ut saˈ li ru takˈa saˈ li cha̱bil chˈochˈ xban nak aˈan quicuulac ajcuiˈ chiru li a̱uc. | |
II C | Kekchi | 26:11 | Nabaleb lix soldado laj Uzías. Eb aˈan nequeˈxic chi pletic chi chˈu̱tal joˈ queˈxcˈu̱b ru laj Jeiel laj tzˈi̱b, ut laj Maasías li nim xcuanquil, ut laj Hananías xcomoneb li nequeˈtenkˈan re li rey. | |
II C | Kekchi | 26:12 | Cuib mil riqˈuin cuakib ciento (2600) chi cui̱nk li queˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados. Aˈaneb li queˈjolomin reheb li junju̱nk cabal ut cauheb xchˈo̱l chi pletic. | |
II C | Kekchi | 26:13 | Eb aˈan queˈtaklan saˈ xbe̱neb oxib ciento mil riqˈuin cuukub mil riqˈuin o̱b ciento (307,500) chi soldado tzolbileb chi pletic ut cauheb xchˈo̱l chixtenkˈanquil li rey chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc re. | |
II C | Kekchi | 26:14 | Li rey Uzías quixtakla xyi̱banquil xchˈi̱chˈeb li junju̱nk chi soldado. Queˈyi̱ba̱c lix chˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱l, lix la̱ns, lix punit chˈi̱chˈ, li rakˈ chˈi̱chˈ, lix tzimaj ut lix rantˈin. | |
II C | Kekchi | 26:15 | Quixqˈueheb li cui̱nk li cuanqueb xnaˈleb aran Jerusalén chixyi̱banquil li cˈanjeleba̱l re pletic. Eb li chˈi̱chˈ aˈin queˈqˈueheˈ saˈ eb li cab li najt xteram ut saˈ xbe̱n li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit re xcutbal li ni̱nki pec ut li tzimaj. Quiniman xcuanquil laj Uzías xban nak cˈajoˈ nak quitenkˈa̱c xban li Dios ut naˈno ru yalak bar. | |
II C | Kekchi | 26:16 | Abanan nak quiniman chi us lix cuanquil laj Uzías, quixnimobresi rib xjunes rib. Ut xban aˈan quixqˈue rib saˈ raylal. Quixkˈet li ra̱tin li Ka̱cuaˈ lix Dios ut qui-oc saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ re nak tixcˈat li pom saˈ xbe̱n li artal li nacˈatman cuiˈ li pom. | |
II C | Kekchi | 26:17 | Laj Azarías laj tij qui-oc saˈ li templo chirix li rey Uzías. Ca̱cˈa̱l (80) chic laj tij li cauheb xchˈo̱l cuanqueb rochben laj Azarías. | |
II C | Kekchi | 26:18 | Queˈxye re li rey nak incˈaˈ us li yo̱ chixba̱nunquil. Queˈxye re: —At rey Uzías, ma̱cuaˈ a̱cue la̱at xcˈatbal li pom chiru li Ka̱cuaˈ. Eb li ralal laj Aarón, aˈaneb laj tij. Aˈaneb li sicˈbil ruheb chixcˈatbal li pom chiru li Ka̱cuaˈ. At rey, elen saˈ li santil naˈajej aˈin. La̱at xakˈet li ra̱tin li Dios. Ut incˈaˈ ta̱qˈuehekˈ a̱lokˈal xban li Dios, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 26:19 | Li rey Uzías xakxo chiru li artal saˈ li templo. Cuan saˈ rukˈ jun li sansar, xnaˈaj xcˈatbal li pom. Cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ riqˈuineb laj tij. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan qui-el li xox saklep xcˈabaˈ saˈ xpe̱quem. Ut eb laj tij li xakxo̱queb chixcˈatk li artal yo̱queb chirilbal. | |
II C | Kekchi | 26:20 | Laj Azarías li xbe̱nil aj tij quiril nak saklep chic rix laj Uzías. Ut queˈril ajcuiˈ chixjunileb laj tij. Joˈcan nak queˈrisi chi junpa̱t saˈ li templo. Ut laj Uzías quiraj e̱lc xban nak quiril nak li Ka̱cuaˈ quixqˈue li yajel aˈin saˈ xbe̱n. | |
II C | Kekchi | 26:21 | Ut li rey Uzías quicuan chi saklep rix toj retal quicam. Quicuan xjunes saˈ jun li cab joˈ eb chixjunileb li saklep rix. Incˈaˈ chic quiru chi oc saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Ut laj Jotam, li ralal, qui-oc chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li tenamit chokˈ ru̱chil. | |
II C | Kekchi | 26:22 | Chixjunil li quilajxba̱nu laj Uzías nak cuan chokˈ rey chalen saˈ xticlajic toj saˈ rosoˈjic tzˈi̱banbil retalil xban li profeta Isaías li ralal laj Amoz. | |
Chapter 27
II C | Kekchi | 27:1 | O̱b xcaˈcˈa̱l (25) chihab cuan re laj Jotam nak qui-oc chokˈ rey. Cuaklaju (16) chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ xJerusa xcˈabaˈ. Aˈan lix rabin laj Sadoc. | |
II C | Kekchi | 27:2 | Laj Jotam quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quixba̱nu laj Uzías lix yucuaˈ, abanan incˈaˈ qui-oc saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Ut eb li tenamit incˈaˈ queˈxcanab xlokˈoninquil li jalanil dios. | |
II C | Kekchi | 27:3 | Li rey Jotam quixyi̱b cuiˈchic li nimla oqueba̱l saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ ut quixqˈue ajcuiˈ chi yi̱ba̱c li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit. | |
II C | Kekchi | 27:4 | Quixyi̱beb li tenamit saˈ eb li tzu̱l aran Judá. Ut saˈ eb li qˈuicheˈ quixyi̱b li cab li najt xteram re xcolbaleb rib. | |
II C | Kekchi | 27:5 | Laj Jotam quipletic riqˈuin lix reyeb li ralal xcˈajol laj Amón. Saˈ li chihab aˈan eb laj Amón queˈxtoj re laj Jotam numenak oxlaju xca̱cˈa̱l quintal li plata ut laje̱b mil quintal li trigo ut laje̱b mil quintal li cebada. Joˈcan queˈxba̱nu saˈ li xcab chihab ut saˈ li rox chihab. | |
II C | Kekchi | 27:6 | Quiniman xcuanquil li rey Jotam xban nak quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ lix Dios. | |
II C | Kekchi | 27:7 | Chixjunil li quixba̱nu li rey Jotam, joˈ ajcuiˈ li ple̱t li quixba̱nu, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel ut lix reyeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 27:8 | O̱b xcaˈcˈa̱l chihab cuan re nak qui-oc chokˈ rey. Ut cuaklaju chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. | |
Chapter 28
II C | Kekchi | 28:1 | Junmay chihab cuan re laj Acaz nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. Cuaklaju chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Abanan incˈaˈ quicuan saˈ ti̱quilal chiru li Dios joˈ nak quicuan laj David, lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 28:2 | Quixba̱nu ban joˈ queˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. Ut quixyi̱b lix jalanil dios chˈi̱chˈ Baal xcˈabaˈ. | |
II C | Kekchi | 28:3 | Ut quixcˈat li pom saˈ li ru takˈa Hinom. Ut quixcˈateb chokˈ xmayej lix cocˈal joˈ queˈxba̱nu li tenamit li queˈisi̱c saˈ li naˈajej aˈan xban li Dios nak eb li ralal xcˈajol laj Israel queˈoc aran. | |
II C | Kekchi | 28:4 | Li rey Acaz quixqˈue ajcuiˈ li cˈatbil mayej ut quixcˈat li pom saˈ eb li naˈajej li najt xteram ut saˈ eb li tzu̱l ut rubeleb li cheˈ li ni̱nk xmuheb. | |
II C | Kekchi | 28:5 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ Dios quixkˈaxtesi li rey Acaz saˈ rukˈ lix reyeb laj Siria. Eb laj Siria queˈnumta saˈ xbe̱neb laj Judá ut queˈxchap nabaleb ut queˈxcˈam chi pre̱xil toj Damasco. Ut quitˈaneˈ ajcuiˈ li rey Acaz saˈ rukˈ lix reyeb laj Israel ut nabaleb li queˈcamsi̱c xban. | |
II C | Kekchi | 28:6 | Chiru jun cutan li rey Peka li ralal laj Remalías quixcamsiheb aran Judá jun ciento riqˈuin junmay mil (120,000) chi soldado cauheb xchˈo̱l chi pletic. Quicˈulman chi joˈcan xban nak eb laj Judá queˈxtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 28:7 | Laj Zicri, aˈan jun li cui̱nk nim xcuanquil saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Efraín. Laj Zicri quixcamsi laj Maasías li ralal li rey. Ut quixcamsi laj Azricam li na-iloc re lix jun cablal li rey ut quixcamsi ajcuiˈ laj Elcana li xcab chi takla̱nc. | |
II C | Kekchi | 28:8 | Eb laj Israel queˈxcˈam chi pue̱rs cuib ciento mil (200,000) laj Judá, joˈ ixk ut joˈ cocˈal, usta rech tenamitil. Ut nabal ajcuiˈ li cˈaˈak re ru li queˈre̱chani saˈ li ple̱t li queˈxcˈam Samaria. | |
II C | Kekchi | 28:9 | Saˈ li tenamit Samaria cuan jun lix profeta li Dios, aj Obed xcˈabaˈ. Qui-el chixcˈulbaleb li soldado aj Israel nak oqueb re saˈ li tenamit. Li profeta quixye reheb: —Li Ka̱cuaˈ lix Dioseb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ quijoskˈoˈ riqˈuineb laj Judá. Joˈcan nak quixkˈaxtesiheb saˈ e̱rukˈ la̱ex. Abanan li Ka̱cuaˈ toj saˈ choxa quixqˈue chak retal nak xecamsiheb chi yo̱ e̱joskˈil. | |
II C | Kekchi | 28:10 | Ut anakcuan la̱ex te̱raj te̱qˈue chokˈ rahobtesinbil mo̱s eb laj Judá ut eb laj Jerusalén. ¿Ma incˈaˈ ta biˈ xexma̱cob la̱ex chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios? | |
II C | Kekchi | 28:11 | Joˈcan nak anakcuan abihomak li cˈaˈru tinye e̱re. Canabomakeb chi sukˈi̱c eb laj Judá le̱ rech tenamitil li xecˈameb chak chi pre̱xil xban nak yo̱ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ e̱be̱n, chan. | |
II C | Kekchi | 28:12 | Ca̱hib li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Efraín incˈaˈ queˈxcˈul xchˈo̱l li cˈaˈru li yo̱queb chixba̱nunquil li soldado laj Israel. Aˈaneb aˈin li ca̱hib chi cui̱nk: Laj Azarías li ralal laj Johanán, laj Berequías li ralal laj Mesilemot, laj Ezequías li ralal laj Salum, ut laj Amasa li ralal laj Hadlai. | |
II C | Kekchi | 28:13 | Eb aˈan queˈxye: —Incˈaˈ nakaj te̱rocsiheb chak li pre̱x aˈan saˈ li katenamit. Cui te̱rocsiheb ta̱numta̱k li kama̱c chiru li Ka̱cuaˈ Dios. Li cˈaˈru yo̱quex la̱ex, aˈan xqˈuebal xtzˈakob li ma̱c saˈ kabe̱n. ¿Ma te̱raj te̱qˈue xtzˈakob li raylal yo̱co chixcˈulbal? Ac cuan kama̱c ut yo̱ xjoskˈil li Dios saˈ kabe̱n, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 28:14 | Joˈcan nak eb li soldado queˈxcanabeb laj Judá joˈ ajcuiˈ li cˈaˈak re ru li queˈxxoc chak saˈ li ple̱t chiruheb li nequeˈtaklan ut chiruheb li chˈutchˈu̱queb aran. | |
II C | Kekchi | 28:15 | Eb li cui̱nk li nequeˈcˈamoc be queˈxsicˈ li tˈicr saˈ xya̱nk li cˈaˈru quicanaba̱c ut queˈxqˈue rakˈeb laj Judá li tˈustˈu̱queb. Queˈxqˈue ajcuiˈ lix xa̱beb ut lix cua rucˈaheb, joˈ ajcuiˈ lix ban. Eb li tacuajenakeb queˈxqˈue chirix li bu̱r ut queˈxcˈam saˈ li tenamit Jericó li cuan cuiˈ nabal li cheˈ palma ut queˈxcanabeb riqˈuineb li rechˈalal. Ut chirix aˈan queˈsukˈi cuiˈchic Samaria eb li cui̱nk li nequeˈcˈamoc be. | |
II C | Kekchi | 28:16 | Saˈ eb li cutan aˈan li rey Acaz quixtaklaheb lix takl riqˈuineb lix reyeb laj Asiria chixtzˈa̱manquil xtenkˈanquil chiruheb. | |
II C | Kekchi | 28:17 | Quiraj xtenkˈanquil xban nak eb laj Edom queˈchal ut queˈpletic riqˈuineb laj Judá ut nabaleb li cristian li queˈxcˈam chi pre̱xil. | |
II C | Kekchi | 28:18 | Ut eb laj filisteo queˈpletic riqˈuineb saˈ eb li tenamit li cuanqueb saˈ li ru takˈa Sefela ut Neguev li cuan saˈ xcue̱nt Judá. Eb laj filisteo queˈre̱chaniheb li tenamit Bet-semes, Ajalón, Gederot, Soco rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l li cuanqueb chi xjun sutam, Timna rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l li cuanqueb chi xjun sutam, ut Gimzo rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l li cuanqueb chi xjun sutam. Ut aran queˈcana chi cua̱nc eb laj filisteo. | |
II C | Kekchi | 28:19 | Xban nak laj Acaz lix reyeb laj Judá quixtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ ut quicˈamoc be chiruheb laj Judá chi ma̱cobc, joˈcan nak li Dios quixcubsi xcuanquileb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 28:20 | Laj Tiglat-pileser, lix reyeb laj Asiria, quicuulac riqˈuin laj Acaz. Abanan incˈaˈ quixtenkˈa. Raylal ban quixba̱nu re. | |
II C | Kekchi | 28:21 | Li rey Acaz quirisi saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ li terto xtzˈak ut quixsi re laj Tiglat-pileser. Quixsi ajcuiˈ re li terto xtzˈak li quicuan saˈ li palacio ut li quicuan riqˈuineb li cuanqueb xcuanquil. Usta chixjunil aˈin quiqˈueheˈ re laj Tiglat-pileser, abanan incˈaˈ ajcuiˈ quixtenkˈa li rey Acaz. | |
II C | Kekchi | 28:22 | Usta cuan saˈ raylal li rey Acaz, abanan kˈaxal cuiˈchic quima̱cob chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 28:23 | Quixqˈue xmayej chiruheb lix dioseb laj Damasco li queˈnumta saˈ xbe̱neb laj Judá. Ut quixye: —Eb lix reyeb laj Siria queˈtenkˈa̱c xbaneb lix dioseb. Joˈcan nak la̱in tinmayejak chiruheb re nak tineˈxtenkˈa ajcuiˈ la̱in, chan. Abanan xban li ma̱c aˈan li quixba̱nu laj Acaz, joˈcan nak qui-isi̱c xcuanquil ut qui-isi̱c ajcuiˈ xcuanquil chixjunileb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 28:24 | Moco caˈaj cuiˈ aˈan ta li quixba̱nu li rey Acaz. Quirisiheb ban saˈ lix templo li Dios chixjunil li cˈaˈru nacˈanjelac aran. Quixtzˈapeb li oqueba̱l re li templo ut quixyi̱beb li artal saˈ chixjunileb li be li cuanqueb Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 28:25 | Li rey Acaz quixyi̱b li artal saˈ chixjunileb li naˈajej li najt xteram aran Judá re nak ta̱cˈatma̱nk li mayej chiruheb li jalanil dios. Joˈcan nak quixchikˈ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 28:26 | Chixjunil li quixba̱nu laj Acaz nak cuan chokˈ rey, chalen saˈ xticlajic toj saˈ rosoˈjic, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu eb lix reyeb laj Judá ut lix reyeb laj Israel. | |
Chapter 29
II C | Kekchi | 29:1 | O̱b xcaˈcˈa̱l (25) chihab cuan re laj Ezequías nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. Bele̱b xcaˈcˈa̱l (29) chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ, aˈan lix Abías lix rabin laj Zacarías. | |
II C | Kekchi | 29:2 | Laj Ezequías quicuan saˈ ti̱quilal chiru li nimajcual Dios joˈ nak quicuan laj David lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 29:3 | Saˈ li xbe̱n po re li xbe̱n chihab roquic chokˈ rey laj Ezequías quixte li oqueba̱l re lix templo li nimajcual Dios ut quixtakla xyi̱banquil. | |
II C | Kekchi | 29:4 | Quixtakla xbokbaleb laj tij ut eb laj levita ut quixchˈutubeb saˈ li neba̱l li nacana saˈ li este. | |
II C | Kekchi | 29:5 | Ut quixye reheb: —Chine̱rabihak la̱ex aj levita. Santobresihomak e̱rib la̱ex ut santobresihomak lix templo li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Ut isihomak saˈ li templo chixjunil li cˈaˈru namuxuc ru. | |
II C | Kekchi | 29:6 | Eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ queˈxkˈetkˈeti ribeb chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios ut queˈxba̱nu li incˈaˈ nacuulac chiru. Queˈxcanab xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ Dios saˈ lix templo ut queˈxtzˈekta̱na. | |
II C | Kekchi | 29:7 | Queˈxtzˈap li oqueba̱l re lix templo ut incˈaˈ chic queˈxqˈue xxamleleb li candil. Incˈaˈ chic queˈxcˈat li incienso chi moco queˈxqˈue lix cˈatbil mayejeb saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 29:8 | Joˈcan nak quichal xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱neb laj Judá ut saˈ xbe̱neb laj Jerusalén. Quixqˈueheb chi seˈe̱c ut chi hobecˈ. Ut xiu xiu rilbaleb quixcanabeb joˈ yo̱quex chirilbal la̱ex anakcuan. | |
II C | Kekchi | 29:9 | Eb li kayucuaˈ queˈcamsi̱c chi chˈi̱chˈ. Ut eb li kalal kacˈajol ut eb li kixakil queˈcˈameˈ chi pre̱xil xban li incˈaˈ us queˈxba̱nu. | |
II C | Kekchi | 29:10 | Joˈcan nak anakcuan xinye nak tinba̱nu junak li contrato riqˈuin li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel re nak ta̱e̱lk xjoskˈil saˈ kabe̱n. | |
II C | Kekchi | 29:11 | La̱ex aj levita, me̱canab cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ, xban nak li Ka̱cuaˈ, aˈan li quisicˈoc e̱ru re nak junelic cua̱nkex riqˈuin ut texcˈanjelak chiru ut re nak te̱cˈat li incienso chiru, chan laj Ezequías. | |
II C | Kekchi | 29:12 | Eb laj levita li queˈxtiquib cˈanjelac chi ticto, aˈaneb aˈin: eb li ralal xcˈajol laj Coat, aˈaneb laj Mahat li ralal laj Amasai ut laj Joel li ralal laj Azarías; eb li ralal xcˈajol laj Merari, aˈaneb laj Cis li ralal laj Abdi, ut laj Azarías li ralal laj Jehalelel; eb li ralal xcˈajol laj Gersón, aˈaneb laj Joa li ralal laj Zima ut laj Edén li ralal laj Joa. | |
II C | Kekchi | 29:13 | Eb li queˈoc chi cˈanjelac saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Elizafán, aˈaneb laj Simri ut laj Jeiel; eb li ralal xcˈajol laj Asaf, aˈaneb laj Zacarías ut laj Matanías. | |
II C | Kekchi | 29:14 | Ut eb li ralal xcˈajol laj Hemán, aˈaneb laj Jehiel ut laj Simei; ut eb li ralal xcˈajol laj Jedutún, aˈaneb laj Semaías ut laj Uziel. | |
II C | Kekchi | 29:15 | Eb laj levita aˈin queˈxchˈutubeb lix comoneb. Queˈxsantobresi ribeb ut chirix aˈan queˈoc chixsantobresinquil li templo joˈ quiyeheˈ reheb xban li Ka̱cuaˈ ut li rey. | |
II C | Kekchi | 29:16 | Eb laj tij queˈoc saˈ li templo re teˈxsabesi ut queˈrisi saˈ li templo chixjunil li moco xcˈulub ta cua̱nc aran. Queˈxcˈam saˈ li neba̱l re li templo. Chirix aˈan eb laj levita chic queˈcˈamoc re toj saˈ li nimaˈ Cedrón. | |
II C | Kekchi | 29:17 | Queˈxtiquib xsantobresinquil li templo saˈ li xbe̱n cutan re li xbe̱n po. Chiru cuakxakib cutan queˈrakeˈ xsantobresinquil chixjunil toj saˈ li oqueba̱l re li templo. Ut chiru li cuakxakib cutan chic yo̱queb chixcauresinquil li templo re teˈlokˈoni̱nk cuiˈ. Queˈxchoy li cˈanjel saˈ li cuaklaju xbe li xbe̱n po. | |
II C | Kekchi | 29:18 | Chirix chic aˈan queˈco̱eb riqˈuin li rey Ezequías ut queˈxye re: —Ac xkasabesi chixjunil lix templo li Ka̱cuaˈ. Xkasantobresi li artal li nacˈatman cuiˈ li mayej joˈ ajcuiˈ li chˈi̱chˈ li nacˈanjelac, joˈ ajcuiˈ li me̱x li naqˈueman cuiˈ li kˈaxtesinbil caxlan cua joˈ ajcuiˈ li secˈ. | |
II C | Kekchi | 29:19 | Xkacauresi ut xkasantobresi chixjunil li cˈanjeleba̱l li quirisi li rey Acaz saˈ li templo nak quixtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ. Anakcuan eb li cˈanjeleba̱l cuan chiru lix artal li nimajcual Dios, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 29:20 | Joˈ cuulajak chic nak toj ekˈela li rey Ezequías quixchˈutubeb chixjunileb li nequeˈtaklan saˈ li tenamit ut queˈco̱eb saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 29:21 | Queˈxcˈam cuukub li bo̱yx toj sa̱jeb, cuukub li te̱lom carner, ut cuukub chic li te̱lom carner li toj sa̱jeb joˈ ajcuiˈ cuukub li te̱lom chiba̱t. Queˈxcˈameb li xul aˈin re teˈxmayeja re xtzˈa̱manquil xcuybal xma̱c li rey ut li ralal xcˈajol joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb Judá. Ut re ajcuiˈ xsantobresinquil lix templo li Ka̱cuaˈ. Li rey quixye reheb laj tij nak aˈaneb li teˈcˈatok re li xul saˈ xbe̱n lix artal li Ka̱cuaˈ. Eb laj tij, aˈaneb li ralal xcˈajol laj Aarón. | |
II C | Kekchi | 29:22 | Eb laj tij queˈxcamsiheb li toro ut queˈxxoc lix quiqˈueleb. Queˈxrachrachi saˈ xbe̱n li artal. Ut queˈxcamsi ajcuiˈ eb li carner li che̱queb, joˈ ajcuiˈ li carner li toj sa̱jeb ut queˈxrachrachi lix quiqˈueleb saˈ xbe̱n li artal. | |
II C | Kekchi | 29:23 | Chirix aˈan queˈxcˈam li te̱lom chiba̱t chiru li rey ut chiruheb li tenamit li chˈutchˈu̱queb aran re nak teˈxqˈue li rukˈeb saˈ xbe̱neb. Eb li xul aˈan teˈmayeja̱k re xtzˈa̱manquil xcuybal lix ma̱queb. | |
II C | Kekchi | 29:24 | Ut eb laj tij queˈxcamsiheb li chiba̱t ut queˈxqˈue lix quiqˈuel saˈ li artal. Aˈan li mayej re xtojbal rix lix ma̱queb chixjunileb laj Israel xban nak li rey quixtaklaheb chixcˈatbal li mayej saˈ xcˈabaˈeb chixjunileb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 29:25 | Ut li rey Ezequías quixqˈueheb cuiˈchic laj levita saˈ lix templo li Dios re teˈcuajbak riqˈuin li sursu̱quil chˈi̱chˈ, li salterio ut li arpa. Queˈxba̱nu joˈ quicˈuteˈ chiruheb xban li rey David ut xban laj Gad lix profeta li Dios li quicˈanjelac chiru laj David, joˈ ajcuiˈ li profeta Natán. Queˈxba̱nu chi joˈcan xban nak li Dios quixye reheb lix profeta nak joˈcan teˈxba̱nu. | |
II C | Kekchi | 29:26 | Eb laj levita xakxo̱queb saˈ lix naˈajeb ut cuanqueb lix cuajb riqˈuineb li quiqˈueheˈ reheb xban li rey David junxil. Ut eb laj tij cuanqueb lix trompeta riqˈuineb. | |
II C | Kekchi | 29:27 | Li rey Ezequías quixtakla xcˈatbal li mayej saˈ xbe̱n li artal. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan queˈxtiquib xya̱basinquil li trompeta ut xchˈeˈbal li cuajb li quiqˈueheˈ reheb xban laj David li quicuan chokˈ xreyeb laj Israel. Ut queˈbichan re xqˈuebal xlokˈal li Dios. | |
II C | Kekchi | 29:28 | Chixjunileb li tenamit li cuanqueb aran yo̱queb chixlokˈoninquil li Dios. Eb laj bichanel yo̱queb chi bicha̱nc ut eb li cuanqueb xtrompeta yo̱queb chixya̱basinquil li trompeta toj retal qui-osoˈ xcˈatic li mayej. | |
II C | Kekchi | 29:29 | Ut nak ac x-osoˈ xcˈatic li mayej, li rey Ezequías ut chixjunileb li cuanqueb rochben queˈxcuikˈib ribeb chixlokˈoninquil li Dios. | |
II C | Kekchi | 29:30 | Ut chirix aˈan, li rey rochbeneb li cuanqueb xcuanquil queˈxye reheb laj levita nak teˈxqˈue xlokˈal li Ka̱cuaˈ riqˈuin li bich li queˈxyi̱b li rey David ut li profeta Asaf. Ut eb aˈan queˈx bicha xlokˈal li Ka̱cuaˈ Dios chi saheb saˈ xchˈo̱l. Queˈxcuikˈib ribeb ut queˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 29:31 | Ut li rey Ezequías quixye reheb: —La̱ex ac xesantobresi e̱rib chiru li Ka̱cuaˈ. Anakcuan naru te̱cˈam saˈ li templo li xul re te̱mayeja joˈ ajcuiˈ li mayej re bantioxi̱nc chiru li Ka̱cuaˈ, chan. Ut li qˈuila tenamit li chˈutchˈu̱queb aran queˈxqˈue li xul re teˈxmayeja joˈ ajcuiˈ li mayej re bantioxi̱nc chiru li Dios. Ut eb li qui-ala saˈ xchˈo̱leb queˈxcˈat lix mayej chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 29:32 | Aˈan aˈin xqˈuial li xul li queˈxqˈue li tenamit chokˈ xcˈatbil mayej: laje̱b xca̱cˈa̱l (70) li bo̱yx, jun ciento (100) li te̱lom carner, ut cuib ciento (200) li cocˈ carner. Ut queˈxcˈat chokˈ xmayejeb chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 29:33 | Aˈan aˈin xqˈuial chixjunil li mayej li queˈxqˈue: cuakib ciento (600) li bo̱yx ut oxib mil (3,000) li carner. | |
II C | Kekchi | 29:34 | Eb laj tij incˈaˈ qˈuiheb ut incˈaˈ queˈtzˈakloc chixcamsinquil chixjunileb li xul li queˈxqˈue chokˈ xcˈatbil mayej. Joˈcan nak eb laj levita queˈxtenkˈaheb toj retal queˈxchoy li cˈanjel ut toj nak chixjunileb laj tij queˈxsantobresi ribeb. (Eb laj levita, aˈaneb li kˈaxal queˈxqˈue xchˈo̱leb chixsantobresinquil ribeb chiruheb laj tij.) | |
II C | Kekchi | 29:35 | Joˈcan ut nak cuan nabal li mayej joˈ ajcuiˈ lix xe̱bul li cˈatbil mayej re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin li Dios. Ut cuan ajcuiˈ li vino li queˈxqˈue rochben li cˈatbil mayej. Joˈcaˈin nak queˈxtiquib cuiˈchic xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ saˈ lix templo. | |
Chapter 30
II C | Kekchi | 30:1 | Li rey Ezequías quixtakla li hu riqˈuineb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Israel ut eb laj Judá ut quixtakla ajcuiˈ resil riqˈuineb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Efraín ut laj Manasés. Quixbokeb chixjunileb Jerusalén saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ re nak teˈxba̱nu li ni̱nkˈe Pascua re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 30:2 | Li rey ac x-a̱tinac riqˈuineb li nequeˈtenkˈan re ut riqˈuineb li chˈutchˈu̱queb aran Jerusalén ut queˈxcˈu̱b ru nak teˈxba̱nu li ninkˈe saˈ li xcab po, | |
II C | Kekchi | 30:3 | xban nak incˈaˈ queˈru xba̱nunquil li ninkˈe saˈ xkˈehil xban nak moco nabaleb ta laj tij li queˈxsantobresi ribeb chiru li Ka̱cuaˈ ut chixjunileb li tenamit incˈaˈ queˈxchˈutub ribeb aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 30:4 | Li rey quixcˈul xchˈo̱l joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit li chˈutchˈu̱queb aran xba̱nunquil li ni̱nkˈe. | |
II C | Kekchi | 30:5 | Joˈcan nak queˈxcˈu̱b ru nak teˈxtakla resil saˈ chixjunil li naˈajej Israel naticla chak saˈ li naˈajej Beerseba nacuulac toj saˈ li naˈajej Dan re nak teˈcha̱lk Jerusalén chixninkˈeinquil li Pascua re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. Queˈxba̱nu chi joˈcan xban nak ac junxil chic incˈaˈ queˈxninkˈei li Pascua joˈ tzˈi̱banbil retalil. | |
II C | Kekchi | 30:6 | Li rey ut eb li nequeˈtenkˈan re queˈxtaklaheb lix takl saˈ chixjunil li naˈajej Israel ut Judá. Queˈxcˈam li hu li quixye chi joˈcaˈin: —La̱ex aj Israel, sukˈinkex riqˈuin li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Israel re nak li Dios ta̱sukˈi̱k cuiˈchic e̱riqˈuin la̱ex li joˈ qˈuial chic quexcoleˈ saˈ rukˈ lix reyeb laj Asiria. | |
II C | Kekchi | 30:7 | Me̱ba̱nu joˈ queˈxba̱nu eb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ ut eb le̱ rechˈalal li queˈxkˈetkˈeti ribeb chiru li Ka̱cuaˈ lix Dioseb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Li Dios quixkˈaxtesiheb chi sachecˈ xban li cˈaˈru queˈxba̱nu joˈ yo̱quex chirilbal anakcuan. | |
II C | Kekchi | 30:8 | Me̱cacuubresi le̱ chˈo̱l chiru li Ka̱cuaˈ joˈ queˈxba̱nu le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Cubsihomak ban e̱rib chiru li Ka̱cuaˈ. Quimkex saˈ lix templo li quixsantobresi chi junelic. Chelokˈoni li Ka̱cuaˈ re nak ta̱e̱lk lix joskˈil saˈ e̱be̱n. | |
II C | Kekchi | 30:9 | Cui texsukˈi̱k riqˈuin li Ka̱cuaˈ, teˈuxta̱na̱k ruheb le̱ rechˈalal ut eb le̱ ralal e̱cˈajol xbaneb li queˈcˈamoc reheb chi pre̱xil ut teˈsukˈik cuiˈchic saˈ li naˈajej aˈin xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan na-uxta̱nan u ut natokˈoban u. Incˈaˈ textzˈekta̱na cui texsukˈi̱k cuiˈchic riqˈuin, chan li rey saˈ li hu li quixtakla. | |
II C | Kekchi | 30:10 | Eb li takl queˈco̱eb saˈ li junju̱nk chi tenamit saˈ eb li naˈajej li cuanqueb cuiˈ li ralal xcˈajol laj Efraín ut laj Manasés. Queˈcuulac toj saˈ li naˈajej li cuanqueb cuiˈ li ralal xcˈajol laj Zabulón. Eb li tenamit incˈaˈ queˈabin chiruheb. Yo̱queb chixhobbal ut yo̱queb chixseˈenquil. | |
II C | Kekchi | 30:11 | Abanan cuanqueb ajcuiˈ li tenamit li queˈxcubsi ribeb saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Aser, laj Manasés ut laj Zabulón. Eb aˈan queˈco̱eb Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 30:12 | Ut li Ka̱cuaˈ quitenkˈan reheb li cuanqueb Judá re nak junaj lix chˈo̱leb chixba̱nunquil li cˈaˈru queˈxye li rey ut eb li nequeˈtenkˈan re joˈ quixye li ra̱tin li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 30:13 | Ut kˈaxal nabaleb queˈxchˈutub ribeb Jerusalén saˈ li ninkˈe nak queˈxcuaˈ li caxlan cua li ma̱cˈaˈ xchˈamal saˈ li xcab po. | |
II C | Kekchi | 30:14 | Ut queˈrisiheb li artal li queˈxlokˈoni cuiˈ li jalanil dios aran Jerusalén ut queˈrisi ajcuiˈ li artal li queˈxcˈat cuiˈ li pom ut quilajeˈxcut saˈ li nimaˈ aran Cedrón. | |
II C | Kekchi | 30:15 | Saˈ li ca̱laju xbe li xcab po queˈxcamsi li carner re li ninkˈe Pascua. Cˈajoˈ nak queˈxuta̱nac eb laj tij ut eb laj levita. Joˈcan nak queˈxsantobresi ribeb ut queˈxcˈam lix cˈatbil mayej saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 30:16 | Queˈoc cuiˈchic chi cˈanjelac saˈ li templo joˈ tzˈi̱banbil saˈ lix chakˈrab laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios. Ut eb laj levita queˈxnumsi xquiqˈuel li carner reheb laj tij. Ut eb laj tij queˈxrachrachi chiru li artal. | |
II C | Kekchi | 30:17 | Nabaleb li tenamit toj ma̱jiˈ nequeˈxsantobresi ribeb. Joˈcan nak eb laj levita queˈxcamsiheb li mayej xul re li Pascua saˈ xcˈabaˈeb li toj ma̱jiˈ nequeˈxsantobresi ribeb ut queˈxkˈaxtesiheb chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 30:18 | Nabaleb li tenamit li queˈchal chak saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín, laj Manasés, laj Isacar ut laj Zabulón incˈaˈ queˈxsantobresi ribeb re teˈcuaˈak saˈ li ni̱nkˈe Pascua. Abanan, queˈcuaˈac saˈ li ninkˈe Pascua, usta tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab nak incˈaˈ teˈxba̱nu. Li rey Ezequías quitijoc chirixeb ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, kˈaxal nim la̱ cuuxta̱n. Chacuy ta xma̱queb chixjunileb li nequeˈsicˈoc a̱cue chi anchaleb xchˈo̱l. | |
II C | Kekchi | 30:19 | At Ka̱cuaˈ, la̱at lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Chacuyeb xma̱c usta toj ma̱jiˈ nequeˈxsantobresi ribeb joˈ naraj li chakˈrab chirix li santobresi̱c saˈ li templo, chan laj Ezequías. | |
II C | Kekchi | 30:21 | Eb laj Israel li chˈutchˈu̱queb aran Jerusalén queˈninkˈei̱c ut queˈxcuaˈ li caxlan cua ma̱cˈaˈ xchˈamal chiru cuukub cutan chi kˈaxal sa saˈ xchˈo̱leb. Eb laj levita ut eb laj tij yo̱queb chixqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ rajlal cutan. Yo̱queb chi bicha̱nc ut yo̱queb chixchˈeˈbal lix cuajbeb re xqˈuebal xlokˈal li Dios. | |
II C | Kekchi | 30:22 | Li rey Ezequías quixqˈue xcacuilal xchˈo̱leb laj levita li queˈxba̱nu chi us lix cˈanjel chiru li Ka̱cuaˈ. Cuukub cutan queˈtzacan saˈ li ninkˈe ut queˈxqˈue xmayejeb re xcˈambaleb rib saˈ usilal chiru li Ka̱cuaˈ. Ut queˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 30:23 | Chixjunileb li chˈutchˈu̱queb aran queˈxcˈul xchˈo̱l xninkˈeinquil cuukub cutan chic. Joˈcan nak queˈxba̱nu li ninkˈe cuukub cutan chic chi sa saˈ xchˈo̱leb. | |
II C | Kekchi | 30:24 | Li rey Ezequías quixsi reheb li tenamit jun mil li bo̱yx ut cuukub mil li carner re teˈxmayeja. Ut eb li cuanqueb xcuanquil queˈxsi jun mil li bo̱yx ut laje̱b mil li carner. Ut nabaleb laj tij queˈxsantobresi ribeb. | |
II C | Kekchi | 30:25 | Chixjunileb laj Judá li chˈutchˈu̱queb aran queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb. Joˈcan ajcuiˈ eb laj tij ut eb laj levita. Chixjunileb laj Israel li queˈxchˈutub ribeb aran ut eb li jalaneb xtenamit li queˈchal Israel ut eb li cuanqueb Judá queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb. | |
II C | Kekchi | 30:26 | Cˈajoˈ li sahil chˈo̱lejil quicuan aran Jerusalén. Ma̱ jun sut qui-uxman chi joˈcan chalen saˈ eb li cutan nak quicuan laj Salomón li ralal laj David li quicuan chokˈ rey aran Israel. | |
Chapter 31
II C | Kekchi | 31:1 | Nak queˈrakeˈ chi ninkˈei̱c, eb laj Israel li cuanqueb Jerusalén queˈco̱eb saˈ eb li tenamit li cuanqueb saˈ xcue̱nt Judá. Queˈxjuqˈui li ni̱nki pec li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li yi̱banbil dios ut queˈxjori lix jalam u̱ch lix Asera. Queˈxjuqˈui li naˈajej li najt xteram ut eb li artal li cuanqueb yalak bar saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Judá, laj Benjamín, laj Efraín ut laj Manasés. Nak queˈxchoy xsachbal chixjunil, eb laj Israel quilajeˈco̱eb saˈ lix naˈajeb saˈ lix tenamiteb. | |
II C | Kekchi | 31:2 | Li rey Ezequías quixqˈueheb cuiˈchic chi chˈu̱tal eb laj tij ut eb laj levita, aˈ yal cˈaˈru lix cˈanjeleb li junju̱nk. Queˈxcˈat li mayej ut queˈmayejac re xcˈambaleb rib li tenamit saˈ usilal riqˈuin li Ka̱cuaˈ. Queˈcˈanjelac chiru li Dios ut queˈbantioxin ut queˈxbicha xlokˈal li Ka̱cuaˈ saˈ eb li oqueba̱l re lix templo li Dios. | |
II C | Kekchi | 31:3 | Li rey quixqˈue li mayej xul li nequeˈxcˈat rajlal ekˈela ut rajlal ecuu joˈ ajcuiˈ li nequeˈxcˈat saˈ li hiloba̱l cutan. Quixqˈue ajcuiˈ li nequeˈxmayeja saˈ xyoˈlajic li po, ut reheb li ninkˈe li queˈxba̱nu joˈ tzˈi̱banbil saˈ lix chakˈrab li Dios. | |
II C | Kekchi | 31:4 | Li rey quixye reheb li tenamit li cuanqueb Jerusalén nak teˈxqˈue li mayej li tento teˈxcˈul laj tij ut eb laj levita re nak teˈxkˈaxtesi ribeb chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 31:5 | Nak queˈrabi resil li esilal aˈin, queˈxqˈue chi nabal li xbe̱n ru li racui̱mkeb laj Israel. Queˈxqˈue ajcuiˈ li vino, li aceite, li xyaˈal cab, ut li xbe̱n ru li racui̱mkeb. Ut queˈxqˈue ajcuiˈ li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil re chixjunil li cˈaˈru cuan reheb. | |
II C | Kekchi | 31:6 | Eb laj Israel ut eb laj Judá li cuanqueb saˈ eb li tenamit saˈ xcue̱nt Judá queˈxqˈue ajcuiˈ li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil reheb lix cuacax ut lix carner. Queˈxqˈue chixjunil li queˈxyechiˈi re li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. Ut queˈxchˈutub aran chiru li Dios. | |
II C | Kekchi | 31:7 | Queˈxtiquib xchˈutubanquil li mayej aˈin saˈ li rox po ut queˈrakeˈ saˈ li xcuuk po. | |
II C | Kekchi | 31:8 | Nak laj Ezequías ut eb li nequeˈtenkˈan re queˈril chixjunil li mayej tu̱btu aran, queˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ ut queˈxbantioxi chiruheb laj Israel lix tenamit. | |
II C | Kekchi | 31:9 | Laj Ezequías quixpatzˈ reheb laj tij ut eb laj levita chirix li mayej li tu̱btu aran. | |
II C | Kekchi | 31:10 | Laj Azarías li xbe̱nil aj tij xcomoneb li ralal xcˈajol laj Sadoc quixye: —Chalen nak eb li tenamit queˈxtiquib xqˈuebal lix mayej junelic cuan li katzacae̱mk. Nocotzacan chi us xban nak li Ka̱cuaˈ quirosobtesiheb lix tenamit. Chixjunil li cuan arin, aˈan li na-elaˈan, chan. | |
II C | Kekchi | 31:11 | Laj Ezequías quixye reheb nak teˈxyi̱b eb li naˈajej saˈ li templo li ta̱xocma̱nk cuiˈ li mayej li nequeˈxqˈue li tenamit. Ut joˈcan qui-uxman. | |
II C | Kekchi | 31:12 | Ut saˈ eb li naˈajej aˈan queˈxxoc li xbe̱n ru li racui̱mkeb li queˈxqˈue chokˈ xmayejeb ut li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil joˈ ajcuiˈ chixjunil li mayej li ac kˈaxtesinbil chiru li Ka̱cuaˈ. Ut queˈxxakab laj Conanías laj levita re nak aˈan ta̱cˈuluk re rochben laj Simei li ri̱tzˈin. | |
II C | Kekchi | 31:13 | Ut queˈxxakabeb ajcuiˈ eb li cui̱nk aˈin chixtenkˈanquileb: laj Jehiel, laj Azazías, laj Nahat, laj Asael, laj Jerimot, laj Jozabad, laj Eliel, laj Ismaquías, laj Mahat ut laj Benaía. Aˈaneb aˈin li queˈxakaba̱c chixtenkˈanquileb laj Conanías ut laj Simei li ri̱tzˈin xbaneb li rey Ezequías ut laj Azarías li nataklan saˈ lix templo li Dios. | |
II C | Kekchi | 31:14 | Laj Coré li ralal laj Imna laj levita, aˈan li nacˈacˈalen saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li este, ut aˈan ajcuiˈ li quixakaba̱c chixcˈulbal li mayej li qui-ala saˈ xchˈo̱leb xqˈuebal re li Dios. Ut aˈan ajcuiˈ li najeqˈuin re li mayej li kˈaxtesinbil re li Dios. | |
II C | Kekchi | 31:15 | Cuanqueb ajcuiˈ li queˈtenkˈan re laj Coré chixjeqˈuinquil saˈ ti̱quilal li cˈaˈruheb re laj tij aˈ yal cˈaˈru lix cˈanjeleb, joˈ ti̱x, joˈ toj sa̱jeb. Eb li cui̱nk aˈin cuanqueb saˈ eb li tenamit li cuanqueb cuiˈ eb laj tij. Aˈaneb aˈin li cui̱nk: laj Edén, laj Miniamín, laj Jesúa, laj Semaías, laj Amarías ut laj Secanías. | |
II C | Kekchi | 31:16 | Ut queˈxjeqˈui ajcuiˈ reheb li cocˈ te̱lom li ac xeˈxba̱nu oxib chihab li tzˈi̱banbil xcˈabaˈeb saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ xcˈabaˈeb li junju̱nk. Aˈaneb li teˈoc saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ chi cˈanjelac aˈ yal cˈaˈru xcˈanjel li junju̱nk. | |
II C | Kekchi | 31:17 | Ut queˈxjeqˈui ajcuiˈ reheb laj tij li tzˈi̱banbil xcˈabaˈeb saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ xcˈabaˈeb laj tij, ut reheb ajcuiˈ laj levita li ac xeˈxba̱nu junmay chihab aˈ yal joˈ qˈuialeb saˈ li ju̱nk chˈu̱tal ut aˈ yal cˈaˈru lix cˈanjeleb. | |
II C | Kekchi | 31:18 | Eb aˈin tzˈi̱banbileb xcˈabaˈ rochbeneb li rixakil ut eb li ralal ut eb lix rabin. Queˈxcˈul li cˈaˈru reheb xban nak eb aˈan kˈaxtesinbileb chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 31:19 | Saˈ chixjunileb li tenamit cuanqueb cui̱nk xakabanbileb re teˈxjeqˈui li cˈaˈruheb re laj tij, li ralal xcˈajol laj Aarón, li cuanqueb saˈ eb li tenamit malaj ut saˈ cˈaleba̱l. Ut queˈxjeqˈui ajcuiˈ li cˈaˈru reheb laj levita li tzˈi̱banbil xcˈabaˈeb. | |
II C | Kekchi | 31:20 | Joˈcaˈin quixba̱nu li rey Ezequías saˈ chixjunil li naˈajej Judá. Quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ. Quicuan saˈ ti̱quilal ut saˈ xya̱lal chiru li Ka̱cuaˈ lix Dios. | |
Chapter 32
II C | Kekchi | 32:1 | Mokon chic nak ac xcˈulman chixjunil li cˈaˈak re ru aˈin nak eb laj Israel cuanqueb saˈ ti̱quilal chiru li Ka̱cuaˈ, quichal laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria ut qui-oc saˈ xchˈochˈeb laj Judá. Quixqˈue lix naˈajeb nachˈ riqˈuineb li tenamit li sutsu̱queb saˈ tzˈac re teˈxcol cuiˈ ribeb. Li cuan saˈ lix cˈaˈux, aˈan re̱chaninquileb li tenamit aˈan. | |
II C | Kekchi | 32:2 | Li rey Ezequías quixqˈue retal nak queˈcuulac laj Senaquerib ut quixnau nak teˈraj pletic riqˈuineb laj Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 32:3 | Quixtakla xbokbaleb li nequeˈtenkˈan re joˈ ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado. Quixye reheb nak teˈbutˈma̱nk chixjunil li yuˈam haˈ li cuan chirix li tenamit. Ut eb aˈan queˈxcˈul xchˈo̱leb li quixye. | |
II C | Kekchi | 32:4 | Nabaleb li cui̱nk queˈxchˈutub ribeb ut queˈxbutˈ chixjunil li yuˈam haˈ joˈ ajcuiˈ li rok haˈ li nanumeˈ saˈ chixjunil li chˈochˈ. Queˈxye chi ribileb rib: —Takabutˈeb li haˈ re nak incˈaˈ teˈxtau xhaˈeb laj Asiria nak teˈcha̱lk chi pletic kiqˈuin, chanqueb. | |
II C | Kekchi | 32:5 | Ut laj Ezequías quixcacuubresi xchˈo̱l. Quixqˈue chi yi̱ba̱c chixjunil li tzˈac li tˈanenak. Ut quixyi̱beb cuiˈchic li cab li najt xteram saˈ xbe̱n li tzˈac re teˈxcol cuiˈ ribeb. Quixqˈue ajcuiˈ chi yi̱ba̱c jun chic li nimla tzˈac chirix li tenamit. Quixyi̱b chi us li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb, Milo xcˈabaˈ, li cuan saˈ lix tenamit laj David. Ut quixqˈue chi yi̱ba̱c nabal li chˈi̱chˈ re pletic ut re xcolbal reheb xchˈo̱l. | |
II C | Kekchi | 32:6 | Quixxakabeb li teˈtakla̱nk saˈ xbe̱neb li soldado ut quixchˈutubeb chixjunileb cuan cuiˈ li oqueba̱l chire li tenamit re ta̱a̱tinak riqˈuineb. Quixqˈue xcacuilal xchˈo̱leb ut quixye reheb: | |
II C | Kekchi | 32:7 | Michˈinan e̱chˈo̱l. Cheqˈuehak ban e̱chˈo̱l ut cheyalak e̱kˈe. Mexxucuac chiru lix reyeb laj Asiria chi moco chiruheb li qˈuila soldado li cuanqueb chak rochben xban nak la̱o moco kajunes ta. | |
II C | Kekchi | 32:8 | Yal cui̱nkeb li cuanqueb rochben aˈan. Abanan li Ka̱cuaˈ li kaDios cuan kiqˈuin la̱o chikatenkˈanquil. Aˈan ta̱tenkˈa̱nk ke chi pletic, chan. Ut eb li tenamit queˈxcacuubresi xchˈo̱leb riqˈuin li cˈaˈru quixye laj Ezequías lix reyeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 32:9 | Nak laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria yo̱ chi pletic riqˈuineb li tenamit Laquis, quixtaklaheb lix takl Jerusalén chi a̱tinac riqˈuin laj Ezequías lix reyeb laj Judá, ut riqˈuineb ajcuiˈ chixjunileb li cuanqueb Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 32:10 | Eb li takl queˈxye reheb: —Joˈcaˈin naxye e̱re laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria, “¿Ani aj iqˈuin cˈojcˈo e̱chˈo̱l? ¿Cˈaˈut nak nequexcana saˈ le̱ tenamit Jerusalén chi ma̱cˈaˈ e̱cˈaˈux? ¿Ma incˈaˈ nequeqˈue retal nak sutsu le̱ tenamit kaban? | |
II C | Kekchi | 32:11 | Laj Ezequías yo̱ che̱balakˈinquil nak naxye e̱re nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱colok e̱re saˈ cuukˈ la̱in, lix reyeb laj Asiria. La̱in texincanab chi ca̱mc xban cueˈej ut chaki el. | |
II C | Kekchi | 32:12 | ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ laj Ezequías li qui-isin reheb li artal saˈ li naˈajej li najt xteram li nequelokˈoni cuiˈ le̱ Dios? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan li quiyehoc reheb laj Jerusalén ut eb laj Judá nak caˈaj cuiˈ saˈ li artal li cuan Jerusalén teˈlokˈoni̱nk ut teˈxcˈat li incienso? | |
II C | Kekchi | 32:13 | ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nequenau nak eb lin xeˈto̱nil yucuaˈ ut la̱in quike̱chani chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ? ¿Ma quiru ta biˈ queˈcoleˈ xban lix Dioseb li tenamit aˈan? ¿Ma quiru ta biˈ queˈcoleˈ saˈ cuukˈ la̱in? | |
II C | Kekchi | 32:14 | ¿Ma cuan ta biˈ junak dios saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit li quiru raj quicoloc reheb li tenamit aˈan saˈ rukˈeb lin xeˈto̱nil yucuaˈ nak queˈsacheˈ ruheb? ¿Chanru nak nequecˈoxla nak texcolekˈ saˈ cuukˈ xban le̱ Dios la̱ex? | |
II C | Kekchi | 32:15 | Joˈcan nak me̱canab e̱rib chixbalakˈi laj Ezequías. Me̱pa̱b li cˈaˈru tixye xban nak ma̱ jun dios cuan saˈ eb li tenamit quiru xcolbaleb li tenamit saˈ cuukˈ ut saˈ rukˈeb lin xeˈto̱nil yucuaˈ. ¿Ma tojaˈ ta chic le̱ Dios la̱ex ta̱ru̱k ta̱colok e̱re saˈ cuukˈ?” chan. | |
II C | Kekchi | 32:16 | Toj cuan chic cˈaˈak re ru queˈxye re xhobbal li Ka̱cuaˈ Dios ut laj Ezequías laj cˈanjel chiru. | |
II C | Kekchi | 32:17 | Ut cuan ajcuiˈ li hu quixtzˈi̱ba laj Senaquerib. Saˈ li hu aˈan quixmajecua li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel ut quixye chi joˈcaˈin: —Cui lix dioseb li xni̱nkal ru tenamit incˈaˈ queˈxcol li tenamit saˈ cuukˈ, joˈcan ajcuiˈ lix Dios laj Ezequías incˈaˈ ta̱ru̱k tixcol lix tenamit saˈ cuukˈ, chan. | |
II C | Kekchi | 32:18 | Queˈxjap reheb chi cau chi a̱tinac riqˈuineb li tenamit li cuanqueb saˈ xbe̱n li tzˈac saˈ hebreo li ra̱tinoba̱leb laj Israel yal re xqˈuebal xxiuheb re nak naru teˈre̱chani li tenamit. | |
II C | Kekchi | 32:19 | Queˈxhob li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Jerusalén ut queˈxjuntakˈe̱ta riqˈuineb lix dioseb li tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ, eb li dios yal yi̱banbileb riqˈuin rukˈ cui̱nk. | |
II C | Kekchi | 32:20 | Joˈcan nak li rey Ezequías ut li profeta Isaías li ralal laj Amoz queˈtijoc ut queˈxtzˈa̱ma xtenkˈanquileb chiru li Dios cuan saˈ choxa. | |
II C | Kekchi | 32:21 | Ut li Ka̱cuaˈ Dios quixtakla jun li ángel re tixsach ruheb li cauheb rib chi pletic joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb ut li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb lix soldado lix reyeb laj Asiria. Ut lix reyeb laj Asiria quisukˈi saˈ lix tenamit chi yo̱ xxuta̱n. Nak qui-oc saˈ lix templo lix dios, eb li ralal queˈxcamsi chi chˈi̱chˈ. | |
II C | Kekchi | 32:22 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixcol laj Ezequías ut eb li cuanqueb Jerusalén saˈ rukˈ laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria. Quixcoleb chiruheb chixjunileb. Ut quixqˈueheb chi cua̱nc saˈ tuktu̱quil usilal riqˈuineb chixjunileb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam. | |
II C | Kekchi | 32:23 | Nabaleb queˈxcˈam lix mayej Jerusalén ut queˈxqˈue re li Ka̱cuaˈ. Ut queˈxqˈue ajcuiˈ xma̱tan laj Ezequías lix reyeb laj Judá. Nak ac xcˈulman chixjunil aˈan, cˈajoˈ nak quiniman xcuanquil laj Ezequías chiruheb chixjunileb li tenamit. | |
II C | Kekchi | 32:24 | Saˈ eb li cutan aˈan laj Ezequías quichapeˈ xban jun nimla yajel ut ca̱mc re. Abanan quitijoc chiru li Ka̱cuaˈ ut li Ka̱cuaˈ quirabi lix tij ut quixcˈutbesi jun li milagro chiru. | |
II C | Kekchi | 32:25 | Abanan laj Ezequías incˈaˈ quixqˈue saˈ xchˈo̱l li usilal qui-ux re xban li Dios. Quixkˈetkˈeti ban rib. Joˈcan nak quijoskˈoˈ li Dios saˈ xbe̱n laj Ezequías ut saˈ xbe̱neb laj Judá ut laj Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 32:26 | Quiyotˈeˈ xchˈo̱l laj Ezequías ut quixcubsi rib chiru li Ka̱cuaˈ. Joˈcan ajcuiˈ queˈxba̱nu li cuanqueb Jerusalén. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ incˈaˈ quixqˈueheb chixtojbal xma̱queb nak toj yoˈyo laj Ezequías. | |
II C | Kekchi | 32:27 | Laj Ezequías nabal lix biomal quicuan ut lix lokˈal. Quixchˈutub nabal lix plata, lix oro, ut lix cha̱bil pec li terto xtzˈak, joˈ ajcuiˈ lix sununquil ban, lix chˈi̱chˈ ut chixjunil li cˈaˈak re ru terto xtzˈak. | |
II C | Kekchi | 32:28 | Quixyi̱beb li naˈajej li ta̱xocma̱nk cuiˈ ru li trigo, li vino ut li aceite. Quixyi̱b ajcuiˈ lix naˈajeb li qˈuila pa̱y ru chi xul joˈ li cuacax ut li carner. | |
II C | Kekchi | 32:29 | Nabal li tenamit li quixyi̱b laj Ezequías ut nabaleb lix queto̱mk ut lix carner xban nak li Ka̱cuaˈ quirosobtesi ut quixqˈue nabal lix biomal. | |
II C | Kekchi | 32:30 | Laj Ezequías, aˈan li quijaloc xbe li haˈ Gihón toj takecˈ saˈ lix yoˈleba̱l ut quixqˈue chi be̱c toj chi saˈ lix tenamit laj David saˈ xcaˈyaba̱l li na-oc cuiˈ li sakˈe. Ut us qui-el riqˈuin chixjunil li quixba̱nu. | |
II C | Kekchi | 32:31 | Nak eb li cuanqueb xcuanquil Babilonia queˈxtaklaheb lix takl chixpatzˈbal chirix li sachba chˈo̱lej li quicˈulman Judá, li Dios quixcanab xjunes laj Ezequías chixsumenquil yal re xyalbal rix laj Ezequías. Quiraj rilbal cˈaˈru cuan saˈ xchˈo̱l. | |
II C | Kekchi | 32:32 | Chixjunil li cˈaˈak chic re ru li quixba̱nu laj Ezequías tzˈi̱banbil retalil xban li profeta Isaías li ralal laj Amoz saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu eb lix reyeb laj Judá ut lix reyeb laj Israel. Tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalil chanru nak qui-uxta̱nan u. | |
Chapter 33
II C | Kekchi | 33:1 | Cablaju chihab cuan re laj Manasés nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. Oˈlaju roxcˈa̱l (55) chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 33:2 | Laj Manasés quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ. Quixba̱nu li ma̱usilal li queˈxba̱nu li tenamit li queˈisi̱c xban li Ka̱cuaˈ nak eb laj Israel queˈoc saˈ li naˈajej aˈan. | |
II C | Kekchi | 33:3 | Quixyi̱b cuiˈchic li naˈajej li najt xteram li quilajxpoˈi laj Ezequías lix yucuaˈ. Quixyi̱b ajcuiˈ eb li artal li nequeˈxlokˈoni cuiˈ eb li yi̱banbil dios Baal ut quixyi̱b cuiˈchic lix jalam u̱ch li dios xAsera. Ut quixlokˈoniheb li chahim, joˈ ajcuiˈ li po ut li sakˈe. | |
II C | Kekchi | 33:4 | Ut quixyi̱beb ajcuiˈ lix artal li yi̱banbil dios saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ, usta li Ka̱cuaˈ quixye nak aˈan li ta̱qˈuehekˈ xlokˈal aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 33:5 | Ut quixyi̱beb ajcuiˈ li artal saˈ li cuib chi neba̱l re li templo re teˈxlokˈoni cuiˈ li chahim joˈ ajcuiˈ li po ut li sakˈe. | |
II C | Kekchi | 33:6 | Quixcˈateb li ralal chokˈ xmayej saˈ li ru takˈa re Ben-hinom. Naxic riqˈuineb laj kˈe chixpatzˈbal cˈaˈru ta̱cha̱lk chiru mokon. Quixqˈueheb xcuanquil laj kˈe ut eb laj tu̱l ut eb li nequeˈxnau xba̱nunquil li magia ut quixpatzˈ xnaˈleb riqˈuineb li musikˈej. Numtajenak li ma̱usilal li quixba̱nu toj retal nak quinumta xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱n. | |
II C | Kekchi | 33:7 | Laj Manasés quixxakab saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ li jalam u̱ch li quixyi̱b, usta naxnau nak li Dios quixye re li rey David ut laj Salomón li ralal chi joˈcaˈin: —Saˈ xya̱nkeb lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Israel, la̱in xinsicˈ ru li tenamit Jerusalén re nak aran ta̱cua̱nk li templo li tinlokˈoni̱k cuiˈ chi junelic. | |
II C | Kekchi | 33:8 | Ut incˈaˈ tinqˈueheb laj Israel chi isi̱c saˈ li naˈajej aˈin li quinqˈue reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. Abanan tento nak teˈxba̱nu chixjunil li chakˈrab ut lix taklanquileb joˈ quinye re laj Moisés, chan li Dios. | |
II C | Kekchi | 33:9 | Abanan, laj Manasés quixcˈam xbeheb li cuanqueb Judá ut Jerusalén chixba̱nunquil li ma̱usilal. Kˈaxal cuiˈchic numtajenak xyibal ru li ma̱c queˈxba̱nu chiru li queˈxba̱nu li tenamit li queˈisi̱c xban li Dios nak eb laj Israel queˈoc saˈ li naˈajej aˈan. | |
II C | Kekchi | 33:10 | Li Ka̱cuaˈ quixkˈus laj Manasés ut quixkˈuseb ajcuiˈ li tenamit. Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈabin chiru. | |
II C | Kekchi | 33:11 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb lix soldados lix reyeb laj Asiria chi numta̱c saˈ xbe̱neb laj Judá. Queˈxchap laj Manasés. Queˈxbacˈ riqˈuin chˈi̱chˈ li rukˈ ut li rok ut queˈxcˈam aran Babilonia. | |
II C | Kekchi | 33:12 | Nak ac cuan chic saˈ raylal, laj Manasés quitijoc chiru li Ka̱cuaˈ lix Dios. Quixcubsi rib chiru li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 33:13 | Li Dios quirabi lix tij. Quiril xtokˈoba̱l ru ut quixcˈam cuiˈchic Jerusalén ut quixqˈue cuiˈchic saˈ xcuanquil. Ut riqˈuin aˈan laj Manasés quixnau nak li Ka̱cuaˈ, aˈan li tzˈakal Dios. | |
II C | Kekchi | 33:14 | Chirix chic aˈan, laj Manasés quixtakla xyi̱banquil li tzˈac li sutsu cuiˈ lix tenamit laj David. Naticla chak Gihón cuan cuiˈ li yuˈam haˈ. Ut nacuulac toj saˈ li oqueba̱l li nequeˈnumeˈ cuiˈ laj cˈay car. Quixsut saˈ tzˈac li naˈajej Ofel. Quixyi̱b li tzˈac chi kˈaxal najt xteram. Quixtaklaheb ajcuiˈ li soldados li ni̱nkeb xcuanquil chi cua̱nc saˈ eb li tenamit Judá li cuanqueb cuiˈ li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb li tenamit. | |
II C | Kekchi | 33:15 | Laj Manasés quilajxpoˈi eb li yi̱banbil dios ut quirisi li jalam u̱ch li quixqˈue saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Quirisiheb ajcuiˈ li artal li quixqˈue junxil saˈ li tzu̱l li cuan cuiˈ li templo joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb Jerusalén ut quixtzˈek toj chirix li tenamit. | |
II C | Kekchi | 33:16 | Chirix aˈan quixyi̱b cuiˈchic lix artal li Dios. Saˈ xbe̱n li artal aˈan quixqˈue li cˈatbil mayej re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin li Dios ut re bantioxi̱nc. Quixye reheb li cuanqueb Judá nak teˈcˈanjelak chiru li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 33:17 | Eb li tenamit toj yo̱queb chi mayejac saˈ eb li naˈajej li najt xteram, abanan re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. | |
II C | Kekchi | 33:18 | Chixjunil li cˈaˈru quixba̱nu laj Manasés nak cuan chokˈ rey tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. Tzˈi̱banbil retalil chanru nak quitijoc chiru li Ka̱cuaˈ ut cˈaˈru quiyeheˈ re laj Manasés xbaneb li profeta nak queˈa̱tinac riqˈuin saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 33:19 | Ut tzˈi̱banbil retalil lix tij li rey Manasés ut chanru nak li Dios quixsume. Tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalil li ma̱usilal li quixba̱nu nak toj ma̱jiˈ nayotˈeˈ xchˈo̱l ut najal xcˈaˈux. Tzˈi̱banbil retalil li incˈaˈ us quixba̱nu ut tzˈi̱banbil retalil li naˈajej li najt xteram li quilajxyi̱b re xlokˈoninquil li jalanil dios, joˈ ajcuiˈ lix jalam u̱ch li yi̱banbil dios xAsera. Chixjunil li cˈaˈak re ru aˈin tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu li queˈxtzˈi̱ba eb li profeta. | |
II C | Kekchi | 33:20 | Quicam laj Manasés ut quimukeˈ saˈ li naˈajej cuan cuiˈ li palacio. Ut aˈ chic laj Amón li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II C | Kekchi | 33:21 | Cuib xcaˈcˈa̱l (24) chihab cuan re laj Amón nak qui-oc chokˈ rey. Ut cuib chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 33:22 | Quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quixba̱nu laj Manasés lix yucuaˈ. Quixlokˈoniheb chixjunileb li jalanil dios li quixyi̱b lix yucuaˈ ut quimayejac chiruheb. | |
II C | Kekchi | 33:23 | Abanan incˈaˈ quiyotˈeˈ xchˈo̱l joˈ nak quiyotˈeˈ xchˈo̱l laj Manasés lix yucuaˈ. Ut incˈaˈ quixcubsi rib chiru li Ka̱cuaˈ. Quinumta ban li ma̱usilal li quixba̱nu. | |
II C | Kekchi | 33:24 | Eb li nequeˈtenkˈan re laj Amón queˈxcˈu̱b ru chanru teˈxba̱nu nak teˈxcamsi laj Amón ut queˈxcamsi saˈ li palacio. | |
Chapter 34
II C | Kekchi | 34:1 | Cuakxakib chihab cuan re laj Josías nak qui-oc chokˈ rey. Junlaju xcaˈcˈa̱l (31) chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 34:2 | Laj Josías quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ Dios joˈ quixba̱nu laj David lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Cha̱bil xnaˈleb nak quicuan chokˈ rey. Ut incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li us. | |
II C | Kekchi | 34:3 | Ac yo̱ chic cuakxakib chihab roquic chokˈ rey laj Josías ut toj sa̱j chi us nak qui-oc chixsicˈbal li Dios li quixlokˈoni li rey David lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut nak ac yo̱ chic cablaju chihab roquic saˈ lix cuanquil, qui-oc chirisinquileb li yi̱banbil dios saˈ li tenamit Judá ut Jerusalén, joˈ ajcuiˈ lix naˈajeb li yi̱banbil dios, ut eb lix jalam u̱ch lix Asera. Quirisiheb ajcuiˈ li jalanil dios li yi̱banbileb riqˈuin chˈi̱chˈ ut pec. | |
II C | Kekchi | 34:4 | Ut quixtakla ajcuiˈ xpoˈbal eb li artal li queˈxlokˈoni cuiˈ laj Baal lix dioseb. Queˈxpoˈi ajcuiˈ eb li yi̱banbil dios li cuanqueb saˈ xbe̱neb li artal. Ut queˈxpuqˈui ajcuiˈ lix jalam u̱ch lix Asera, joˈ ajcuiˈ eb lix dios li yi̱banbil riqˈuin chˈi̱chˈ ut pec. Cocˈ muchˈ queˈcana. Ut lix cˈaj eb li yi̱banbil dios queˈxchap ut queˈxcut saˈ xbe̱neb li mukleba̱l li cuanqueb cuiˈ li queˈlokˈonin re li yi̱banbil dios. | |
II C | Kekchi | 34:5 | Ut quixtakla ajcuiˈ xcˈatbal saˈ xbe̱n li artal lix bakeleb li queˈcˈanjelac chokˈ aj tij chiruheb li yi̱banbil dios. Joˈcaˈin nak queˈxsabesi li tenamit Judá ut Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 34:6 | Joˈcan ajcuiˈ quixba̱nu saˈ lix tenamiteb laj Manasés ut laj Efraín ut laj Simeón joˈ ajcuiˈ laj Neftalí. Ut joˈcan ajcuiˈ quixba̱nu saˈ eb li naˈajej li cuanqueb chi xjun sutam. | |
II C | Kekchi | 34:7 | Nak queˈrakeˈ chixpoˈbaleb li artal joˈ eb ajcuiˈ lix yi̱banbil dios Asera, ut nak ac queˈxpuqˈui chixjunil lix dioseb li yi̱banbil riqˈuin pec, laj Josías quisukˈi Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 34:8 | Ac yo̱ chic cuakxaklaju chihab roquic chokˈ rey laj Josías nak ac xsabesiheb li tenamit ut li templo. Quia̱tinac riqˈuineb laj Safán li ralal laj Azalía, ut laj Maasías li nataklan saˈ li tenamit, ut laj Joa laj tzˈi̱b, li ralal laj Joacaz, ut quixye reheb nak teˈxyi̱b cuiˈchic lix templo li Ka̱cuaˈ Dios. | |
II C | Kekchi | 34:9 | Eb aˈan queˈco̱eb riqˈuin laj Hilcías li xbe̱nil aj tij. Queˈxkˈaxtesi li tumin re li queˈxchˈutub laj levita saˈ li templo, li quixoqueˈ saˈ xya̱nkeb laj Manasés, ut eb laj Efraín ut eb li cuanqueb saˈ li norte, ut saˈ xya̱nkeb ajcuiˈ laj Judá ut laj Benjamín ut eb laj Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 34:10 | Ut chirix aˈan queˈxkˈaxtesi li tumin reheb li xakabanbileb chixjolominquil li cˈanjel re xyi̱banquil li templo re nak teˈxtoj li yo̱queb chi cˈanjelac. | |
II C | Kekchi | 34:11 | Ut queˈxkˈaxtesi ajcuiˈ li tumin reheb laj pechˈ ut eb laj tzˈac re nak teˈxlokˈ li pec ut li cheˈ li ta̱cˈanjelak chiruheb re xyi̱banquil li templo, li queˈxcanab chi poˈecˈ lix reyeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 34:12 | Eb laj cˈanjel queˈtrabajic saˈ xya̱lal. Eb laj levita li queˈjolomin re li cˈanjel, aˈaneb laj Jahat ut laj Badías li ralaleb laj Merari, joˈ eb ajcuiˈ laj Zacarías ut laj Mesulam li ralaleb laj Coat. Eb laj levita nequeˈxnau cuajbac chi us. | |
II C | Kekchi | 34:13 | Ut cuanqueb ajcuiˈ aj levita queˈcˈamoc be chixcˈambal li cˈaˈak re ru quicˈanjelac chiruheb laj pechˈ ut eb laj tzˈac. Saˈ xya̱nkeb laj levita cuanqueb li queˈjolomin re li junju̱nk chi cˈanjel. Cuanqueb aj tzˈi̱b ut cuanqueb ajcuiˈ li queˈcˈacˈalen re li oqueba̱l. | |
II C | Kekchi | 34:14 | Nak yo̱queb chirisinquil li tumin saˈ li naˈajej li quixoqueˈ cuiˈ saˈ lix templo li Dios, laj Hilcías li xbe̱nil aj tij quixtau li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés xban li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 34:15 | Co̱ saˈ junpa̱t riqˈuin laj Safán laj tzˈi̱b ut quixkˈaxtesi li hu saˈ rukˈ ut quixye re: —Xintau saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ li chakˈrab li quixqˈue li Dios, chan. | |
II C | Kekchi | 34:16 | Laj Safán quixcˈam li hu riqˈuin li rey ut quixserakˈi re chanru yo̱queb chi cˈanjelac. Quixye re: —Eb laj cˈanjel cha̱cuu yo̱queb chixba̱nunquil chixjunil li xaye. | |
II C | Kekchi | 34:17 | Queˈxkˈaxtesi li tumin li quixoqueˈ saˈ li templo reheb li nequeˈjolomin re li cˈanjel ut reheb ajcuiˈ laj cˈanjel, chan. | |
II C | Kekchi | 34:18 | Ut quixye ajcuiˈ re: —Laj Hilcías li xbe̱nil aj tij xqˈue cue li hu li xtau saˈ li templo, chan. Ut laj Safán laj tzˈi̱b quiril xsaˈ li hu chiru li rey. | |
II C | Kekchi | 34:19 | Nak li rey quirabi li a̱tin li tzˈi̱banbil saˈ li hu, quixpej li rakˈ xban xrahil xchˈo̱l. | |
II C | Kekchi | 34:20 | Quixtakla xyebal reheb laj Hilcías ut laj Ahicam li ralal laj Safán, laj Abdón li ralal laj Micaía, ut laj Safán laj tzˈi̱b joˈ ajcuiˈ laj Asaías li nacˈanjelac chiru li rey. | |
II C | Kekchi | 34:21 | Quixye reheb: —Ayukex. Patzˈomak chak re li Dios cˈaˈru tinba̱nu la̱in ut cˈaˈru teˈxba̱nu li joˈ qˈuial chic queˈcana Israel ut Judá riqˈuin li cˈaˈru tzˈi̱banbil saˈ li hu aˈin, li xeˈxtau saˈ li templo. Cˈajoˈ xjoskˈil li Dios saˈ kabe̱n xban nak eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ queˈxkˈet li ra̱tin li Dios ut incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru tzˈi̱banbil saˈ li hu aˈin, chan li rey reheb. | |
II C | Kekchi | 34:22 | Laj Hilcías rochbeneb li queˈtakla̱c xban li rey queˈco̱eb chi a̱tinac riqˈuin lix Hulda lix profeta li Dios. Lix Hulda, aˈan rixakil laj Salum li ralal laj Ticva: Ut laj Ticva, aˈan li ralal laj Harhas li naxococ re li rakˈeb laj tij saˈ li templo. Li rochoch eb aˈan cuan Jerusalén saˈ li acˈ naˈajej. Ut queˈxserakˈi re li profeta chixjunil li quicˈulman. | |
II C | Kekchi | 34:23 | Lix Hulda quixye reheb: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ Dios. Te̱ye re li cui̱nk li xtaklan chak e̱re nak li Ka̱cuaˈ xye chi joˈcaˈin, | |
II C | Kekchi | 34:24 | “Tintakla raylal saˈ xbe̱n li naˈajej aˈin ut saˈ xbe̱neb ajcuiˈ li cristian li cuanqueb arin. Tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb. Tintakla saˈ xbe̱neb chixjunil li raylal li tzˈi̱banbil saˈ li hu li qui-ileˈ xsaˈ chiru lix reyeb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 34:25 | Eb aˈan quineˈxtzˈekta̱na nak queˈxcˈat xmayejeb chiru li jalanil dios. Queˈxchikˈ injoskˈil riqˈuin li incˈaˈ us queˈxba̱nu. Incˈaˈ tincanabeb chi joˈcan. Toj tincuisi injoskˈil saˈ xbe̱neb li tenamit aˈin. | |
II C | Kekchi | 34:26 | Joˈcaˈin te̱ye re lix reyeb laj Judá li xtaklan chak e̱re chi a̱tinac riqˈuin li Ka̱cuaˈ: Aˈan aˈin xye li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel: Xban nak xacuabi li cˈaˈru tzˈi̱banbil saˈ li hu, | |
II C | Kekchi | 34:27 | xyotˈeˈ a̱chˈo̱l ut xacubsi a̱cuib chiru li Ka̱cuaˈ. Xapej la̱ cuakˈ ut xatya̱bac nak xacuabi li raylal li tixcˈul li tenamit aˈin ut eb li cristian li cuanqueb arin. Xban nak xaba̱nu chi joˈcan, la̱in li Ka̱cuaˈ xcuabi li cˈaˈru xaye. | |
II C | Kekchi | 34:28 | Incˈaˈ tintakla li raylal aˈin saˈ xbe̱neb laj Jerusalén nak toj cua̱nkat la̱at. Tatca̱mk ut tatmukekˈ saˈ xya̱lal saˈ li naˈajej li xeˈmukeˈ cuiˈ la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ,” chan li Dios re li rey. Ut eb li cui̱nk queˈsukˈi cuiˈchic riqˈuin li rey Josías ut queˈxye re chixjunil li quixye li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 34:29 | Ut li rey Josías quixtakla xchˈutubanquil chixjunileb li cui̱nk li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Judá ut saˈ xya̱nkeb laj Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 34:30 | Li rey co̱ saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ rochbeneb laj Judá joˈqueb ajcuiˈ li cuanqueb Jerusalén. Queˈco̱eb ajcuiˈ eb laj tij ut eb laj levita, rochbeneb chixjunileb li tenamit, joˈ ni̱nk joˈ cocˈ. Ut li rey quiril chiruheb chixjunil li tzˈi̱banbil saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ li contrato li queˈxtau saˈ li templo. | |
II C | Kekchi | 34:31 | Li rey xakxo saˈ lix naˈaj ut quixba̱nu li juramento chiru li Dios. Quixye nak tixpa̱b li ra̱tin. Quixye nak chi anchal xchˈo̱l tixba̱nu chixjunil li naxye saˈ li chakˈrab ut saˈ li contrato li tzˈi̱banbil saˈ li hu. | |
II C | Kekchi | 34:32 | Ut li rey quixye reheb li ralal xcˈajol laj Benjamín ut reheb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén nak teˈxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li contrato. Ut eb aˈan queˈxye nak teˈxba̱nu li cˈaˈru tzˈi̱banbil saˈ li contrato li quixba̱nu li Dios riqˈuineb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 34:33 | Ut li rey Josías quixtakla xsachbal chixjunileb li jalanil dios li cuanqueb saˈ chixjunileb lix naˈajeb laj Israel. Quixye reheb nak tento teˈcˈanjelak chiru li Dios chixjunileb laj Israel. Ut incˈaˈ queˈxcanab xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ li queˈxlokˈoni lix xeˈto̱nil yucuaˈ joˈ najtil yoˈyo laj Josías. | |
Chapter 35
II C | Kekchi | 35:1 | Li rey Josías quixninkˈei li Pascua aran Jerusalén. Ut queˈxcamsi li carner re xninkˈeinquil li Pascua saˈ li ca̱laju xbe li xbe̱n po. | |
II C | Kekchi | 35:2 | Quixxakabeb laj tij chixba̱nunquil lix cˈanjeleb ut quixqˈue xcacuilal xchˈo̱leb chi cˈanjelac saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 35:3 | Quia̱tinac riqˈuineb laj levita li ac nequeˈxqˈue xchˈo̱l chi cˈanjelac chiru li Dios ut chixchˈolobanquil xya̱lal chiruheb li tenamit. Quixye reheb: —Qˈuehomak lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ saˈ li templo li quixyi̱b laj Salomón li ralal laj David. Incˈaˈ chic te̱pako saˈ xbe̱n e̱tel. Chexcˈanjelak chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut chiruheb ajcuiˈ lix tenamit. | |
II C | Kekchi | 35:4 | Cˈu̱bumak ru saˈ li junju̱nk cabal chanru nak texcˈanjelak chi chˈu̱tal joˈ tzˈi̱banbil retalil xban laj David lix reyeb laj Israel ut xban ajcuiˈ laj Salomón li ralal. | |
II C | Kekchi | 35:5 | Tex-oc saˈ le̱ cˈanjel saˈ li templo aˈ yal cˈaˈru le̱ cˈanjel chi ju̱nkal. Cua̱nkeb aj levita teˈtenkˈa̱nk re li ju̱nk chˈu̱tal chi aj Israel. | |
II C | Kekchi | 35:6 | Santobresihomak e̱rib. Te̱camsiheb li carner re li ni̱nkˈe Pascua ut cauresihomakeb reheb le̱ rech tenamitil. Ut ba̱nuhomak joˈ quixye li Dios re laj Moisés, chan laj Josías. | |
II C | Kekchi | 35:7 | Laj Josías quixsi reheb li tenamit laje̱b xcaˈcˈa̱l mil (30,000) chi carner ut chiba̱t re teˈxninkˈei li Pascua. Ut quixsi ajcuiˈ reheb oxib mil chi bo̱yx. Chixjunil li quixsi reheb, aˈan re li rey Josías. | |
II C | Kekchi | 35:8 | Eb li nequeˈtenkˈan re li rey queˈxqˈue ajcuiˈ li xul chi sa saˈ xchˈo̱l re nak li tenamit ut eb laj tij, joˈ eb ajcuiˈ laj levita teˈxninkˈei li Pascua. Laj Hilcías, laj Zacarías, ut laj Jehiel, li nequeˈtaklan saˈ li templo, queˈxqˈue cuib mil riqˈuin cuakib ciento li carner ut oxib ciento li bo̱yx reheb laj tij re teˈxninkˈei li Pascua. | |
II C | Kekchi | 35:9 | Ut laj Conanías, ut laj Semaías, ut laj Natanael li ri̱tzˈineb, ut laj Hasabías, laj Jeiel, ut laj Josabad, li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj levita, queˈxqˈue reheb laj levita o̱b mil li carner ut o̱b ciento li bo̱yx re teˈxninkˈei li Pascua. | |
II C | Kekchi | 35:10 | Nak ac xeˈxcˈu̱b chixjunil li cˈaˈak re ru re li ninkˈe Pascua, eb laj tij ut eb laj levita queˈxakli saˈ lix naˈajeb ut queˈoc chixba̱nunquil lix cˈanjeleb li ac yebil xban li rey nak teˈxba̱nu. | |
II C | Kekchi | 35:11 | Ut queˈcamsi̱c eb li carner re li ninkˈe Pascua. Eb laj levita queˈxnumsi li quicˈ reheb laj tij ut eb aˈan queˈxrachrachi li quicˈ. Ut eb laj levita li jun chˈol chic yo̱queb chirisinquil li rixeb li carner li queˈcamsi̱c. | |
II C | Kekchi | 35:12 | Chirix aˈan queˈxjeqˈui li tib reheb li junju̱nk cabal re nak teˈxcˈat chokˈ xmayej joˈ tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés. Ut joˈcan ajcuiˈ queˈxba̱nu riqˈuineb li bo̱yx. | |
II C | Kekchi | 35:13 | Queˈxpom li tib re li ninkˈe. Ut li tib li ac kˈaxtesinbil chiru li Ka̱cuaˈ queˈxchik saˈ eb li ni̱nki ucˈal ut queˈxjeqˈui reheb li tenamit saˈ junpa̱t. | |
II C | Kekchi | 35:14 | Chirix chic aˈan eb laj levita queˈxyi̱b li tib reheb aˈan ut reheb ajcuiˈ laj tij, li ralal xcˈajol laj Aarón, xban nak eb laj tij latzˈeb ru chixcˈatbal li mayej xul ut lix xe̱bul li xul toj retal qui-oc li kˈojyi̱n. Joˈcan nak eb laj levita queˈyi̱ban re lix tzacae̱mkeb. | |
II C | Kekchi | 35:15 | Eb laj levita li nequeˈbichan, xcomoneb li ralal laj Asaf, cuanqueb saˈ xnaˈajeb joˈ queˈxye li rey David, laj Asaf, ut laj Hemán, joˈ ajcuiˈ li profeta Jedutún li quicˈanjelac chiru li rey. Eb li queˈcˈacˈalen saˈ eb li oqueba̱l incˈaˈ tento nak queˈel saˈ lix cˈanjeleb xban nak eb laj levita jun chˈol chic queˈxyi̱b lix tzacae̱mkeb. | |
II C | Kekchi | 35:16 | Joˈcan nak queˈxcauresi chixjunil re xninkˈeinquil li Pascua ut re xmayejanquil li cˈatbil mayej saˈ lix artal li Ka̱cuaˈ joˈ quixye li rey Josías. | |
II C | Kekchi | 35:17 | Eb laj Israel li cuanqueb Jerusalén queˈxninkˈei li Pascua saˈ eb li cutan aˈan ut queˈxba̱nu ajcuiˈ li ninkˈe nak nequeˈxcuaˈ li caxlan cua ma̱cˈaˈ xchˈamal chiru cuukub cutan. | |
II C | Kekchi | 35:18 | Ma̱ jun sut qui-uxman li ninkˈe Pascua chi joˈcaˈin joˈ najtil quicuan li profeta Samuel. Ut ma̱ jun rey quixba̱nu li ninkˈe joˈ quixba̱nu li rey Josías rochbeneb laj tij, laj levita, chixjunileb laj Judá ut eb laj Israel li cuanqueb aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 35:19 | Queˈxninkˈei li Pascua aˈin nak yo̱ cuakxaklaju chihab roquic chokˈ rey laj Josías. | |
II C | Kekchi | 35:20 | Chirix chic chixjunil aˈin nak ac yi̱banbil chi us li templo xban laj Josías, laj Necao lix reyeb laj Egipto co̱ chi pletic saˈ li tenamit Carquemis li cuan chire li nimaˈ Eufrates. Ut li rey Josías co̱ chi pletic riqˈuin. | |
II C | Kekchi | 35:21 | Laj Necao quixtaklaheb lix takl riqˈuin laj Josías chixyebal re chi joˈcaˈin: —At xreyeb laj Judá, nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ma̱chˈic a̱cuib cuiqˈuin xban nak ma̱cuaˈ a̱cuiqˈuin xinchal chi pletic. Xinchal ban chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc cue. Li Dios quixye cue nak tinse̱ba cuib ut aˈan yo̱ chi tenkˈa̱nc cue. Joˈcan nak ma̱ram li be chicuu ma̱re anchal li Dios tixtakla raylal saˈ a̱be̱n, chan. | |
II C | Kekchi | 35:22 | Abanan laj Josías incˈaˈ quiraj rabinquil li cˈaˈru quixye laj Necao ut incˈaˈ quixqˈue retal nak li Dios yo̱ chi tenkˈa̱nc re. Joˈcan nak quixqˈue li rakˈ re pletic ut co̱ chi pletic riqˈuin laj Necao saˈ li ru takˈa re Meguido. | |
II C | Kekchi | 35:23 | Eb lix soldado laj Necao queˈxcut chi tzimaj li rey Josías. Ut li rey Josías quixye reheb lix soldado: —Chine̱risi saˈ li ple̱t xban nak ca̱mc cue, chan. | |
II C | Kekchi | 35:24 | Ut queˈrisi laj Josías saˈ lix carruaje. Queˈxqˈue saˈ jun chic carruaje ut queˈxcˈam cuiˈchic Jerusalén ut aran quicam. Quimukeˈ saˈ li naˈajej li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut chixjunileb laj Judá ut eb laj Jerusalén queˈya̱bac xban xcamic li rey Josías. | |
II C | Kekchi | 35:25 | Laj Jeremías quixtzˈi̱ba jun li bich re rahil chˈo̱lej saˈ xcˈabaˈ li rey Josías. Toj chalen anakcuan chixjunileb li cui̱nk ut li ixk nequeˈxbicha li bich aˈin re xjulticanquil lix camic li rey Josías. Anakcuan cˈaynakeb chixba̱nunquil aˈan saˈ li tenamit Israel. Li bich aˈan tzˈi̱banbil saˈ li hu li queˈtzˈi̱ba̱c cuiˈ li bich re rahil chˈo̱lej. | |
II C | Kekchi | 35:26 | Chixjunil li us li quixba̱nu laj Josías nak cuan chokˈ rey tzˈi̱banbil retalil. Tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalil chanru nak quixba̱nu li cˈaˈru naxye lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Chapter 36
II C | Kekchi | 36:1 | Eb li tenamit queˈxxakab laj Joacaz li ralal laj Josías chokˈ rey aran Jerusalén chokˈ re̱kaj lix yucuaˈ. | |
II C | Kekchi | 36:2 | Oxib xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Joacaz nak qui-oc chokˈ rey. Oxib po quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 36:3 | Lix reyeb laj Egipto quirisi laj Joacaz saˈ xcuanquil aran Jerusalén ut quixpuersiheb laj Judá chixtojbal oxlaju ca̱cˈa̱l quintal li plata ut oxib arroba li oro. | |
II C | Kekchi | 36:4 | Ut lix reyeb laj Egipto quixxakab chokˈ xreyeb laj Judá ut laj Jerusalén laj Eliaquim li ri̱tzˈin laj Joacaz. Quixjal xcˈabaˈ. Aj Joacim chic quixqˈue chokˈ xcˈabaˈ. Ut laj Necao quixcˈam Egipto laj Joacaz li ras laj Joacim. | |
II C | Kekchi | 36:5 | O̱b xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Joacim nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. Junlaju chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. Li rey Joacim quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ lix Dios. | |
II C | Kekchi | 36:6 | Laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia quipletic riqˈuineb laj Judá ut quixchap laj Joacim. Quixbacˈ riqˈuin cadena ut quixcˈam toj Babilonia. | |
II C | Kekchi | 36:7 | Laj Nabucodonosor quirisi saˈ lix templo li Dios li cˈaˈru nacˈanjelac aran. Quixcˈam Babilonia ut quixqˈueheb saˈ li rochoch lix dios. | |
II C | Kekchi | 36:8 | Chixjunil li quixba̱nu laj Joacim ut li ma̱usilal li quixba̱nu tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel ut lix reyeb laj Judá. Ut aˈ chic laj Joaquín li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj. | |
II C | Kekchi | 36:9 | Cuakxakib chihab cuan re laj Joaquín nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. Oxib po riqˈuin laje̱b cutan quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 36:10 | Saˈ li sakˈehil re li chihab aˈan laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia quixtakla xcˈambal laj Joaquín re ta̱xic Babilonia. Laj Joaquín quicˈameˈ rochbeneb li cˈaˈak re ru terto xtzˈak li cuan saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Ut laj Nabucodonosor quixxakab laj Sedequías li rechˈalal laj Joaquín chokˈ xreyeb laj Judá ut eb laj Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 36:11 | Jun xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Sedequías nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. Junlaju chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 36:12 | Quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ lix Dios. Ut incˈaˈ quixcubsi rib chiru li profeta Jeremías li nayehoc re li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ. | |
II C | Kekchi | 36:13 | Quixkˈetkˈeti rib chiru li rey Nabucodonosor ut incˈaˈ chic quiraj xba̱nunquil li juramento li quixba̱nu saˈ xcˈabaˈ li Dios riqˈuin laj Nabucodonosor. Quixcacuubresi ban lix chˈo̱l ut incˈaˈ quiraj sukˈi̱c riqˈuin li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. | |
II C | Kekchi | 36:14 | Eb li xbe̱nil aj tij queˈxba̱nu li ma̱usilal. Ut eb li tenamit numtajenak li ma̱usilal queˈxba̱nu. Kˈaxal yibru queˈxba̱nu joˈ queˈxba̱nu li jalanil tenamit. Ut riqˈuin aˈan queˈxmux ru lix templo li Ka̱cuaˈ, li ac santobresinbil xban aran Jerusalén. | |
II C | Kekchi | 36:15 | Li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb nabal sut quixtakla lix profeta riqˈuineb chixkˈusbaleb xban nak quiril xtokˈoba̱leb ru ut xban ajcuiˈ nak saˈ li tenamit aˈan cuan lix templo. | |
II C | Kekchi | 36:16 | Abanan eb laj Judá queˈxseˈeheb lix profeta li Dios ut queˈxhob. Ut queˈxtzˈekta̱na li ra̱tin toj retal queˈxchikˈ xjoskˈil li Dios saˈ xbe̱neb. Ut incˈaˈ chic quixcuy xma̱queb. | |
II C | Kekchi | 36:17 | Xban lix ma̱usilaleb laj Judá, li Ka̱cuaˈ quixcanab lix reyeb laj Babilonia chi numta̱c saˈ xbe̱neb. Queˈxcamsiheb chi chˈi̱chˈ saˈ li templo li toj sa̱jeb. Incˈaˈ queˈril xtokˈoba̱l ruheb li sa̱j cui̱nk ut li sa̱j ixk, chi moco queˈril xtokˈoba̱l ruheb li ti̱xeb ut eb li incˈaˈ nequeˈbe̱c. Quixkˈaxtesiheb ban chixjunileb saˈ rukˈ lix reyeb laj Babilonia. | |
II C | Kekchi | 36:18 | Lix reyeb laj Babilonia quirelkˈa chixjunil li secˈ li nacˈanjelac saˈ lix templo li Dios, joˈ ni̱nk joˈ cocˈ. Quixcˈam chixjunil li nacˈanjelac saˈ li templo li terto xtzˈak. Ut quixcˈam ajcuiˈ li terto xtzˈak li cuan saˈ rochoch li rey joˈ ajcuiˈ li cuan saˈ li rochocheb li nequeˈcˈanjelac chiru. Chixjunil li quirelkˈa quixcˈam Babilonia. | |
II C | Kekchi | 36:19 | Ut queˈxcˈat lix templo li Dios. Queˈxjucˈ li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Jerusalén. Queˈxcˈat li rochoch li rey ut queˈxpoˈ chixjunil li cˈaˈru raro xbaneb laj Judá. | |
II C | Kekchi | 36:20 | Chixjunileb li incˈaˈ queˈcamsi̱c, queˈchapeˈ ut queˈcˈameˈ Babilonia. Ut aran queˈcana chokˈ xmo̱seb li rey ut chokˈ xmo̱seb li ralal xcˈajol toj quicuulac xkˈehil nak eb laj Persia queˈnumta saˈ xbe̱neb laj Babilonia. | |
II C | Kekchi | 36:21 | Joˈcaˈin quicˈulman re nak ta̱tzˈaklok ru chixjunil li quicˈutbesi̱c chiru li profeta Jeremías xban li Ka̱cuaˈ Dios nak quixye: —Li chˈochˈ quicana chi ma̱cˈaˈ chic cuan chiru. Chi joˈcan quihilan li chˈochˈ chiru laje̱b xca̱cˈa̱l chihab xban nak eb laj Israel incˈaˈ queˈxqˈue chi hila̱nc li chˈochˈ rajlal saˈ li xcuuk li chihab.— | |
II C | Kekchi | 36:22 | Saˈ li xbe̱n chihab roquic chokˈ rey aran Persia laj Ciro, nak quicˈulman li cˈaˈru quixye li profeta Jeremías, joˈ quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ Dios. Li Ka̱cuaˈ quixqˈue saˈ xchˈo̱l li rey Ciro nak tixtakla li resil aˈin saˈ chixjunil li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil. Ut quixtakla resil riqˈuin a̱tin ut chi tzˈi̱banbil. | |
II C | Kekchi | 36:23 | Aˈan aˈin li resil li quixtakla: —Joˈcaˈin naxye laj Ciro lix reyeb laj Persia. Li Ka̱cuaˈ Dios li cuan saˈ choxa xqˈueheb rubel incuanquil chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Ut xqˈue ajcuiˈ saˈ inbe̱n xyi̱banquil li templo aran Jerusalén xcue̱nt Judá. Che̱junilex la̱ex, li ralal xcˈajol li Dios, naru texxic Jerusalén chixyi̱banquil li templo. Ut li Ka̱cuaˈ le̱ Dios chicua̱nk e̱riqˈuin, chan laj Ciro. | |