Site uses cookies to provide basic functionality.

OK
II SAMUEL
Up
Chapter 1
II S Kekchi 1:1  Chirix lix camic laj Saúl, laj David quisukˈi Siclag nak ac xnumta saˈ xbe̱neb laj Amalec ut aran quicuan cuib cutan.
II S Kekchi 1:2  Saˈ rox li cutan quicuulac jun li sa̱j cui̱nk riqˈuin laj David. Li cui̱nk aˈan xcomoneb lix soldados laj Saúl. Pejel li rakˈ ut cuan li poks saˈ xjolom retalil lix rahil xchˈo̱l. Quixcuikˈib rib saˈ chˈochˈ re xqˈuebal xlokˈal laj David.
II S Kekchi 1:3  Laj David quixye re: —¿Bar xatchal chak? chan. Li cui̱nk quixye re: —Yal xine̱lelic chak saˈ xya̱nkeb lix soldados laj Saúl, chan.
II S Kekchi 1:4  Laj David quixye re: —Ye cue cˈaˈru xcˈulman.— Li cui̱nk quixye re: —Eb li soldados aj Israel queˈe̱lelic saˈ li ple̱t. Nabaleb li xeˈcamsi̱c. Xeˈxcamsi laj Saúl ut xeˈxcamsi ajcuiˈ laj Jonatán li ralal, chan.
II S Kekchi 1:5  Laj David quixye re li sa̱j cui̱nk li quicˈamoc re li esilal: —¿Chanru nak nacanau nak xeˈcamsi̱c laj Saúl ut laj Jonatán? chan re.
II S Kekchi 1:6  Li cui̱nk quixye re: —La̱in yo̱quin chi numecˈ aran saˈ li tzu̱l Gilboa nak xcuil nak laj Saúl xakxo aran. Yo̱ chixcu̱tunquil rib riqˈuin lix la̱ns. Ut eb li soldados li xicˈ nequeˈiloc re yo̱queb chi cha̱lc saˈ xcarruaje ut yo̱queb ajcuiˈ chi cha̱lc chirix cacua̱y.
II S Kekchi 1:7  Quixsukˈisi rib laj Saúl chicuilbal ut quixye cue, “Quim arin.” Ut la̱in co̱in riqˈuin ut quinye re, “Cueˈquin. ¿Cˈaˈru ta̱cuaj tinba̱nu?” chanquin re.
II S Kekchi 1:8  Quixye cue, “¿Anihat la̱at?” chan. Ut la̱in quinye re, “La̱in xcomoneb laj Amalec” chanquin re.
II S Kekchi 1:9  Ut aˈan quixye cue, “Hilon chak cuiqˈuin ut china̱camsi. Toj yoˈyo̱quin, abanan kˈaxal ra cuanquin,” chan laj Saúl.
II S Kekchi 1:10  Joˈcan nak quinnachˈoc riqˈuin ut quincamsi xban nak quinqˈue retal nak incˈaˈ chic ta̱cua̱nk xyuˈam xban nak ac xtˈaneˈ saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc re. Chirix aˈan quinxoc lix corona li cuan saˈ xjolom ut quinxoc ajcuiˈ li chˈi̱chˈ li cuan saˈ xtel ut quincˈam chak chokˈ a̱cue, at ka̱cuaˈ David, chan li sa̱j cui̱nk.
II S Kekchi 1:11  Laj David, joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li cui̱nk li cuanqueb rochben, queˈxpej li rakˈeb xban xrahil xchˈo̱leb.
II S Kekchi 1:12  Queˈya̱bac xban xrahil xchˈo̱leb ut queˈxba̱nu x-ayu̱n toj qui-ecuu xban nak queˈcamsi̱c laj Saúl ut laj Jonatán ut xban ajcuiˈ nak kˈaxal nabaleb laj Israel, lix tenamit li Dios, queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t.
II S Kekchi 1:13  Ut laj David quia̱tinac riqˈuin li cui̱nk li quiyehoc re nak quicamsi̱c laj Saúl. Quixye re: —¿Bar a̱tenamit? chan. Li cui̱nk quixye: —La̱in saˈ jalan tenamit xinchal chak. La̱in xcomoneb laj Amalec, chan.
II S Kekchi 1:14  Laj David quixye ajcuiˈ re: —¿Ma incˈaˈ xatxucuac chixcamsinquil li rey? ¿Cˈaˈut nak xacamsi li rey li sicˈbil ru xban li Dios? chan.
II S Kekchi 1:15  Ut laj David quixbok jun li cui̱nk riqˈuin ut quixye re: —Camsi li cui̱nk aˈin, chan. Ut aˈan quixcamsi li cui̱nk aj Amalec.
II S Kekchi 1:16  Ut laj David quixye re li cui̱nk aj Amalec: —Xma̱c nak xaye nak xacamsi li rey li sicˈbil ru xban li Dios, joˈcan nak xatcamsi̱c la̱at, chan.
II S Kekchi 1:17  Laj David quixbicha jun li bich re rahil chˈo̱lej chirix lix camiqueb laj Saúl ut laj Jonatán, li ralal.
II S Kekchi 1:18  Ut quixye nak chixjunileb li ralal xcˈajol laj Judá teˈxtzol. Li bich aˈin tzˈi̱banbil saˈ li hu li quixtzˈi̱ba laj Jaser. Aˈan aˈin li bich:
II S Kekchi 1:19  Quisacheˈ ru lix lokˈal li tenamit Israel saˈ xbe̱neb li tzu̱l. Li kˈaxal cauheb rib chi pletic queˈcamsi̱c.
II S Kekchi 1:20  Me̱ye resil aran Gat, chi moco te̱ye resil saˈ eb li be aran Ascalón, re nak incˈaˈ teˈsahokˈ saˈ xchˈo̱leb lix rabineb laj filisteos. Me̱ye resil re nak incˈaˈ teˈpiscˈok xban xsahileb xchˈo̱l li ixk li incˈaˈ nequeˈxpa̱b li Dios.
II S Kekchi 1:21  La̱ex li tzu̱l li cuanquex Gilboa, incˈaˈ ta chic chitˈanekˈ li hab saˈ e̱be̱n, chi moco li xchuˈque. Ut incˈaˈ ta chic chie̱lk li acui̱mk chiru li chˈochˈ xban nak saˈ e̱be̱n la̱ex xeˈsacheˈ xcuanquileb lix chˈi̱chˈeb li cauheb rib chi pletic. Ut saˈ e̱be̱n ajcuiˈ la̱ex quisacheˈ xcuanquil lix chˈi̱chˈ laj Saúl. Chanchan ta li incˈaˈ sicˈbil ru xban li Dios.
II S Kekchi 1:22  Ma̱ jun sut queˈsukˈi saˈ li ple̱t laj Saúl ut laj Jonatán chi incˈaˈ ta nequeˈxcamsi chak nabaleb riqˈuineb lix tzimaj ut riqˈuin lix chˈi̱chˈeb.
II S Kekchi 1:23  Laj Saúl ut laj Jonatán kˈaxal cha̱bileb ut raro̱queb. Laj Saúl ut laj Jonatán incˈaˈ queˈxcanab ribeb nak toj yoˈyo̱queb. Chi moco nak queˈcam queˈxcanab ribeb. Kˈaxal se̱beb joˈ li xul tˈiu xcˈabaˈ. Ut kˈaxal cauheb rib joˈ li cakcoj.
II S Kekchi 1:24  Ex ixk aj Israel, chexya̱bak chirix lix camic laj Saúl xban nak aˈan natikiban e̱re riqˈuin li cha̱bil tˈicr púrpura. Ut aˈan ajcuiˈ naxqˈue li oro chokˈ xsahob ru le̱ rakˈ.
II S Kekchi 1:25  Qˈuehomak retal. Xeˈcamsi̱c li cauheb rib chi pletic ut xcamsi̱c ajcuiˈ laj Jonatán saˈ xbe̱n li tzu̱l.
II S Kekchi 1:26  At Jonatán, la̱at chanchanat li cuas. Cˈajoˈ xrahil inchˈo̱l xban nak kˈaxal raro̱cat inban. Kˈaxal lokˈ chokˈ cue nak xina̱ra. Kˈaxal lokˈ nak xinraheˈ a̱ban chiru nak xinraheˈ xbaneb li ixk.
II S Kekchi 1:27  Xeˈosoˈ li cauheb rib chi pletic ut eb lix chˈi̱chˈ ma̱cˈaˈ chic nequeˈoc cuiˈ, chan laj David saˈ lix bich.
Chapter 2
II S Kekchi 2:1  Mokon chic laj David quixpatzˈ re li Ka̱cuaˈ cˈaˈru tixba̱nu ut quixye: —¿Ma us tinxic saˈ junak tenamit cuan xcue̱nt Judá? chan. Ut li Ka̱cuaˈ quichakˈoc ut quixye re: —Us tatxic, chan. Ut laj David quixpatzˈ cuiˈchic re: —¿Cˈaˈru tenamitil tinxic cuiˈ?— Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: —Ayu saˈ li tenamit Hebrón, chan.
II S Kekchi 2:2  Ut laj David co̱ saˈ li tenamit aˈan rochbeneb xcaˈbichaleb li rixakil. Aˈaneb lix Ahinoam, Jezreel xtenamit, ut lix Abigail, Carmel xtenamit, li quicuan chokˈ rixakil laj Nabal.
II S Kekchi 2:3  Ut quixcˈameb ajcuiˈ chirix li cui̱nk li nequeˈtenkˈan re joˈqueb ajcuiˈ li rixakileb, ut eb li ralal xcˈajol. Ut queˈcana chi cua̱nc saˈ eb li tenamit li cuanqueb saˈ xcue̱nt Hebrón.
II S Kekchi 2:4  Chirix chic aˈan queˈcuulac li cui̱nk li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Judá ut aran queˈxxakab laj David chokˈ xreyeb laj Judá. Ut queˈxye re nak eb li cuanqueb Jabes li cuan saˈ xcue̱nt Galaad, aˈaneb li queˈmukuc re laj Saúl.
II S Kekchi 2:5  Ut laj David quixtaklaheb lix takl riqˈuineb laj Jabes li cuan xcue̱nt Galaad ut quixye reheb: —Aˈ taxak li Dios chi-osobtesi̱nk e̱re riqˈuin li usilal xeba̱nu re li rey Saúl nak xemuk.
II S Kekchi 2:6  Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ chi-uxta̱na̱nk e̱ru la̱ex ut aˈ taxak li usilal chicua̱nk e̱riqˈuin. Joˈcan ajcuiˈ la̱in tinba̱nu usilal e̱re riqˈuin li usilal li xeba̱nu.
II S Kekchi 2:7  Checacuubresihak le̱ chˈo̱l usta ac xcam li rey Saúl. Ut tinye ajcuiˈ e̱re nak la̱in xineˈxxakab chokˈ xreyeb laj Judá, chan laj David.
II S Kekchi 2:8  Laj Abner, li ralal laj Ner, aˈan li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldados laj Saúl. Laj Abner co̱ saˈ li naˈajej Mahanaim. Quixcˈam chirix laj Is-boset li ralal laj Saúl nak co̱.
II S Kekchi 2:9  Ut quixxakab laj Is-boset chokˈ xreyeb li cuanqueb Galaad, ut eb li cuanqueb Gersuri, joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb Jezreel. Ut quixxakab ajcuiˈ chokˈ xreyeb li ralal xcˈajol laj Efraín ut eb li ralal xcˈajol laj Benjamín. Quixxakab chokˈ xreyeb chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej Israel.
II S Kekchi 2:10  Caˈcˈa̱l chihab cuan re laj Is-boset nak qui-oc chokˈ rey aran Israel. Cuib chihab quicuan chokˈ rey. Caˈaj cuiˈ eb li ralal xcˈajol laj Judá queˈoquen chirix laj David.
II S Kekchi 2:11  Cuukub chihab riqˈuin cuakib po quicuan laj David chokˈ xreyeb li ralal xcˈajol laj Judá aran Hebrón.
II S Kekchi 2:12  Laj Abner, li ralal laj Ner, qui-el saˈ li tenamit Mahanaim ut co̱ saˈ li tenamit Gabaón rochbeneb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Is-boset li ralal laj Saúl.
II S Kekchi 2:13  Laj Joab, lix yum lix Sarvia, rochbeneb li nequeˈcˈanjelac chiru laj David queˈco̱eb ut queˈxcˈul ribeb aran Gabaón cuan cuiˈ li haˈ. Li jun chˈu̱tal queˈxakli saˈ junpacˈal li haˈ ut li jun chˈu̱tal chic queˈxakli saˈ li jun pacˈal chic.
II S Kekchi 2:14  Laj Abner quixye re laj Joab: —Cheˈpletik li sa̱j cui̱nk re teˈkil ani na cauheb rib chi pletic, chan. Ut laj Joab quixye: —Us. Cheˈpletik, chan.
II S Kekchi 2:15  Joˈcan nak queˈnumeˈ chi ubej cablaju xcomoneb laj Is-boset ut li ralal xcˈajol laj Benjamín. Ut queˈnumeˈ ajcuiˈ chi ubej cablaju xcomoneb lix soldados laj David.
II S Kekchi 2:16  Ut queˈxchap xjolomeb chi ribileb rib ut queˈxcuj chi chˈi̱chˈ saˈ xcˈatk xsaˈeb chi ribileb rib. Ut jun xiquic nak queˈcam saˈ li ho̱nal aˈan. Joˈcan nak xeˈxqˈue chokˈ xcˈabaˈ li naˈajej aˈan “Helcat-hazurim”. Li naˈajej aˈan cuan saˈ xcue̱nt Gabaón.
II S Kekchi 2:17  Chirix chic aˈan queˈoc chi pletic chi cau. Ut eb lix soldados laj David queˈnumta saˈ xbe̱n laj Abner ut eb lix soldados.
II S Kekchi 2:18  Cuanqueb saˈ li ple̱t aˈan laj Joab, laj Abisai ut laj Asael, li oxib chi xyum lix Sarvia. Laj Asael cau naa̱linac. Chanchan li quej li cuan saˈ qˈuicheˈ.
II S Kekchi 2:19  Laj Asael quira̱lina laj Abner. Incˈaˈ quixcanab ra̱linanquil.
II S Kekchi 2:20  Laj Abner qui-iloc chirix ut quixye: —¿Ma la̱at laj Asael? chan. Ut laj Asael quixye re: —La̱in, chan.
II S Kekchi 2:21  Laj Abner quixye re: —Canab cua̱linanquil. Chap junak reheb lin soldados ut cˈam chokˈ a̱cue li cˈaˈru cuan riqˈuin, chan. Abanan laj Asael incˈaˈ quixcanab ra̱linanquil.
II S Kekchi 2:22  Ut laj Abner quixye cuiˈchic re: —Canab cua̱linanquil. ¿Ma tina̱puersi cha̱camsinquil? ¿Chanru nak tinru̱k chi a̱tinac riqˈuin laj Joab la̱ cuas cui tatincamsi? chan.
II S Kekchi 2:23  Abanan laj Asael incˈaˈ quixcanab ra̱linanquil. Joˈcan nak laj Abner quixcuj lix la̱ns saˈ xcˈatk xsaˈ laj Asael ut li la̱ns qui-el jun pacˈal. Ut laj Asael quitˈaneˈ saˈ chˈochˈ ut quicam. Chixjunileb li yo̱queb chi numecˈ saˈ li naˈajej li cuan cuiˈ li camenak nequeˈxakli chirilbal.
II S Kekchi 2:24  Ut laj Joab ut laj Abisai queˈra̱lina laj Abner. Ac ecuu chic nak queˈcuulac saˈ li tzu̱l Amma, li cuan chiru li tenamit Gía chire li be li naxic saˈ li chaki chˈochˈ li cuan aran Gabaón.
II S Kekchi 2:25  Eb li ralal xcˈajol laj Benjamín queˈxchˈutub ribeb riqˈuin laj Abner re nak teˈpletik rochben. Ut queˈxakli saˈ xbe̱n li tzu̱l.
II S Kekchi 2:26  Laj Abner quixjap re chixyebal re laj Joab: —¿Ma tento nak junelic yo̱ko chixcamsinquil kib? ¿Ma incˈaˈ nacanau nak junes raylal tixqˈue saˈ kabe̱n? La̱o kacomon kib chikajunilo. ¿Ma incˈaˈ ta̱ye reheb la̱ soldados nak teˈxcanab ka̱linanquil? chan.
II S Kekchi 2:27  Laj Joab quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios, la̱in ninye a̱cue, cui ta incˈaˈ xat-a̱tinac chak, eb lin soldados incˈaˈ raj xeˈxcanab e̱ra̱linanquil toj chalen nak ta̱sake̱uk cuulaj, chan.
II S Kekchi 2:28  Ut laj Joab quixya̱basi lix trompeta re xyebal reheb lix soldados nak teˈxcanab ra̱linanquileb laj Abner. Joˈcan nak queˈxcanab pletic.
II S Kekchi 2:29  Laj Abner rochbeneb lix soldados, queˈbe̱c saˈ li ru takˈa Arabá chixjunil li kˈojyi̱n. Queˈnumeˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán ut queˈnumeˈ ajcuiˈ Bitrón toj retal queˈcuulac Mahanaim.
II S Kekchi 2:30  Laj Joab quixcanab ra̱linanquileb. Quixchˈutub chixjunileb lix soldados ut quixqˈue retal nak queˈcamsi̱c bele̱laju lix soldados. Joˈcan ajcuiˈ laj Asael queˈxcamsi.
II S Kekchi 2:31  Ut eb lix soldados laj David queˈxcamsiheb oxib ciento riqˈuin oxcˈa̱l (360) lix soldados laj Abner, xcomoneb li ralal xcˈajol laj Benjamín.
II S Kekchi 2:32  Laj Joab queˈxxoc li camenak Asael ut queˈxmuk aran Belén saˈ li naˈajej li quimukeˈ cuiˈ lix yucuaˈ. Chirix chic aˈan queˈbe̱c chiru li kˈojyi̱n. Yo̱ chi sake̱uc nak queˈcuulac Hebrón.
Chapter 3
II S Kekchi 3:1  Najt queˈpletic lix soldados laj Saúl riqˈuineb lix soldados laj David. Yo̱queb chi cacuu̱c ribeb lix soldados laj David ut incˈaˈ chic cau ribeb lix soldados laj Saúl.
II S Kekchi 3:2  Aˈaneb aˈin li ralal laj David li queˈyoˈla nak cuan Hebrón: li xbe̱n ralal, aˈan laj Amnón. Lix naˈ, aˈan lix Ahinoam li chalenak Jezreel.
II S Kekchi 3:3  Li xcab, aˈan laj Quileab. Lix naˈ, aˈan lix Abigail li quicuan chokˈ rixakil laj Nabal aran Carmel. Li rox, aˈan laj Absalón. Lix naˈ, aˈan lix Maaca lix rabin laj Talmai li quicuan chokˈ rey aran Gesur.
II S Kekchi 3:4  Li xca̱, aˈan laj Adonías. Lix naˈ, aˈan lix Haguit. Ut li roˈ, aˈan laj Sefatías. Lix naˈ, aˈan lix Abital.
II S Kekchi 3:5  Li xcuak li ralal laj David, aˈan laj Itream. Lix naˈ, aˈan lix Egla, jun chic li rixakil laj David. Aˈaneb aˈin li ralal laj David li queˈyoˈla aran Hebrón.
II S Kekchi 3:6  Nak yo̱queb chi pletic li soldados li nequeˈoquen chirix li ralal laj Saúl riqˈuineb li soldados li nequeˈoquen chirix laj David, yo̱ chi nima̱nc xcuanquil laj Abner saˈ xya̱nkeb li nequeˈoquen chirix li ralal laj Saúl.
II S Kekchi 3:7  Quicuan jun li ixk riqˈuin laj Saúl, xRizpa xcˈabaˈ. Aˈan lix rabin laj Aja. Saˈ jun li cutan laj Is-boset quixye re laj Abner: —¿Cˈaˈut nak xachˈic a̱cuib riqˈuin li ixk li quicuan riqˈuin lin yucuaˈ camenak? chan.
II S Kekchi 3:8  Cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ laj Abner nak quirabi li quixye. Ut quixye re laj Is-boset: —¿Ma la̱in ta biˈ tzˈiˈ? ¿Ma yo̱quin ta biˈ chi cˈanjelac chiruheb li ralal xcˈajol laj Judá? La̱in ti̱c inchˈo̱l chi cˈanjelac chiru laj Saúl la̱ yucuaˈ ut eb li rechˈalal ut eb li rami̱g. Incˈaˈ xatinkˈaxtesi saˈ rukˈ laj David. ¿Cˈaˈut nak nacaye nak yo̱quin chi ma̱cobc riqˈuin li ixk aˈin?
II S Kekchi 3:9  Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ chiqˈuehok cue chixtojbal inma̱c cui incˈaˈ tintenkˈa laj David joˈ quixyechiˈi li Ka̱cuaˈ re.
II S Kekchi 3:10  Li Ka̱cuaˈ quixye nak ta̱risi xcuanquileb li ralal xcˈajol laj Saúl ut tixqˈue re laj David. Laj David ta̱oc chokˈ xreyeb li cuanqueb saˈ li naˈajej Israel, joˈ ajcuiˈ chokˈ xreyeb li cuanqueb saˈ li naˈajej Judá. Ta̱takla̱nk saˈ chixjunil li naˈajej li naticla aran Dan toj Beerseba, chan laj Abner.
II S Kekchi 3:11  Ma̱ jun li a̱tin quisumen cuiˈ laj Is-boset xban nak quixucuac chiru.
II S Kekchi 3:12  Ut laj Abner quixtakla resil riqˈuin laj David ut quixye re: —¿Ma jalan ta biˈ aj e li naˈajej aˈin? Ba̱nu junak contrato cuiqˈuin ut la̱in tatintenkˈa re nak chixjunileb li cuanqueb arin Israel teˈoque̱nk cha̱cuix, chan.
II S Kekchi 3:13  Laj David quixye re: —Us. La̱in tinba̱nu li contrato a̱cuiqˈuin. Abanan, tento nak ta̱cˈam chak cuiqˈuin lix Mical lix rabin laj Saúl. Incˈaˈ tatcha̱lk chicuilbal cui incˈaˈ nacacˈam chak lix Mical cha̱cuix, chan.
II S Kekchi 3:14  Ut laj David quixtaklaheb lix takl riqˈuin laj Is-boset, li ralal laj Saúl re teˈxye re: —Kˈaxtesi cuiˈchic cue lix Mical, li cuixakil xban nak la̱in ac xintoj rix riqˈuin jun ciento ruˈuj xtzˈejcualeb li cui̱nk aj filisteo, chan.
II S Kekchi 3:15  Joˈcan nak laj Is-boset quixtakla xmakˈbal lix Mical chiru laj Paltiel lix be̱lom. Aˈan li ralal laj Lais.
II S Kekchi 3:16  Laj Paltiel quixta̱ke lix Mical toj Bahurim ut yo̱ chi ya̱bac. Abanan laj Abner quixye re laj Paltiel nak ta̱sukˈi̱k saˈ rochoch. Joˈcan nak quisukˈi.
II S Kekchi 3:17  Mokon chic laj Abner co̱ chi a̱tinac riqˈuineb li nequeˈcˈamoc be aran Israel. Quixye: —Junxil nequex-oc chi xyebal nak laj David ta̱oc chokˈ e̱rey.
II S Kekchi 3:18  Anakcuan naru te̱xakab chokˈ e̱rey xban nak li Ka̱cuaˈ quixye re laj David chi joˈcaˈin, “La̱in tatintenkˈa chixcolbaleb lin tenamit Israel chiruheb laj filisteos ut chiruheb ajcuiˈ chixjunileb li xicˈ nequeˈiloc reheb,” chan.
II S Kekchi 3:19  Ut quia̱tinac ajcuiˈ riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Benjamín ut co̱ Hebrón chixyebal re laj David li cˈaˈru queˈxcˈoxla nak us reheb li ralal xcˈajol laj Israel ut reheb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Benjamín.
II S Kekchi 3:20  Laj Abner quicuulac aran Hebrón riqˈuin laj David rochbeneb junmay chi cui̱nk. Ut laj David quixba̱nu jun li ninkˈe re xcˈulbal laj Abner ut eb li rochben.
II S Kekchi 3:21  Laj Abner quixye re laj David: —La̱in tinxic chixchˈutubanquileb chixjunileb li cuanqueb aran Israel re nak teˈxba̱nu junak li contrato a̱cuiqˈuin. Ut la̱atak chic xreyeb joˈ nacacˈoxla nak us xba̱nunquil, chan. Nak quichakˈrabi̱c xban laj David, laj Abner co̱ chi sa saˈ xchˈo̱l.
II S Kekchi 3:22  Chirix chic aˈan laj Joab rochbeneb lix soldados laj David queˈsukˈi chi pletic. Queˈxcˈam chak nabal li cˈaˈak re ru queˈre̱chani saˈ li ple̱t. Laj Abner ma̱ ani chic riqˈuin laj David aran Hebrón. Ac quichakˈrabi̱c xban laj David ut co̱ chi sa saˈ xchˈo̱l.
II S Kekchi 3:23  Nak quicuulac laj Joab ut li rochben, queˈrabi resil nak laj Abner li ralal laj Ner quicuulac chirilbal laj David. Quicˈuleˈ saˈ xya̱lal ut co̱ cuiˈchic chi sa saˈ xchˈo̱l.
II S Kekchi 3:24  Laj Joab co̱ riqˈuin laj David ut quixye re: —¿Cˈaˈru xaba̱nu? Laj Abner xcˈulun a̱cuiqˈuin. ¿Cˈaˈut nak xacanab chi xic chi sa saˈ a̱chˈo̱l?
II S Kekchi 3:25  ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nacanau nak re a̱balakˈinquil nak xcˈulun arin? Aˈan yal xqˈuebal retal cˈaˈru nacaba̱nu xcˈulun, chan.
II S Kekchi 3:26  Nak laj Joab qui-el riqˈuin laj David, quixtaklaheb lix takl chixsicˈbal laj Abner re teˈxcˈam riqˈuin. Queˈxtau cuan cuiˈ li jul haˈ aran Sira ut queˈxcˈam riqˈuin laj Joab. Abanan laj David incˈaˈ quixnau cˈaˈru yo̱queb.
II S Kekchi 3:27  Nak laj Abner quicuulac Hebrón, laj Joab quixcˈam chi mukmu saˈ li oqueba̱l re ta̱a̱tinak riqˈuin xjunes. Ut quixcuj lix chˈi̱chˈ saˈ xcˈatk xsaˈ ut quixcamsi. Quixcamsi re tixtoj rix li ma̱c li quixba̱nu nak quixcamsi laj Asael li ri̱tzˈin laj Joab.
II S Kekchi 3:28  Mokon chic laj David quirabi resil li cˈaˈru quixba̱nu laj Joab. Quixye: —Li Ka̱cuaˈ naxnau nak la̱in ma̱cˈaˈ inma̱c. Chi moco eb li cuanqueb rubel incuanquil cuanqueb xma̱c nak quicamsi̱c laj Abner li ralal laj Ner.
II S Kekchi 3:29  Chicana̱k ta li ma̱c aˈin saˈ xbe̱n laj Joab ut saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol. Saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol junelic ta̱cua̱nk li raylal. Ta̱cua̱nk li xox li naxyaˈali rib, ut li saklep rix. Ta̱cua̱nk li ye̱k rok. Ta̱cua̱nk li teˈcamsi̱k saˈ ple̱t, malaj ut incˈaˈ ta̱tzˈaklok lix tzacae̱mkeb, chan laj David.
II S Kekchi 3:30  Laj Joab ut laj Abisai queˈxcamsi laj Abner xban nak aˈan li quicamsin re laj Asael, li ri̱tzˈineb saˈ li ple̱t aran Gabaón.
II S Kekchi 3:31  Laj David quixye reheb laj Joab ut eb li cuanqueb rochben nak tento nak teˈxpej li rakˈ ut teˈxqˈue li rakˈ li kˈes ru chirixeb ut chirahokˈ xchˈo̱leb xban xcamic laj Abner. Nak yo̱queb chi xic re teˈxmuk li camenak, li rey David yo̱ chi xic chirix li camenak.
II S Kekchi 3:32  Queˈxmuk li camenak aran Hebrón. Laj David cau quiya̱bac chixcˈatk li mukleba̱l ut queˈya̱bac ajcuiˈ eb li cristian.
II S Kekchi 3:33  Li rey David quixbicha li bich aˈin re rahil chˈo̱lej chirix lix camic laj Abner: —¿Cˈaˈut nak xatcam, at Abner? ¿Cˈaˈut nak xatcam chi ma̱cˈaˈ rajbal?
II S Kekchi 3:34  ¿Ma bacˈbo̱queb ta biˈ la̱ cuukˈ ut ma bacˈbo̱queb ta biˈ la̱ cuok riqˈuin cadena? La̱at xatcamsi̱c xbaneb li incˈaˈ useb xnaˈleb, chan saˈ lix bich. Ut chixjunileb li cristian queˈya̱bac.
II S Kekchi 3:35  Queˈxye re laj David nak tento nak ta̱cuaˈak. Abanan laj David incˈaˈ quicuaˈac ut quixye: —Li Dios taxak chiqˈuehok cue chixtojbal inma̱c cui tintzaca yalak cˈaˈru chi tzacae̱mkil nak toj ma̱jiˈ na-ecuu, chan.
II S Kekchi 3:36  Chixjunileb li tenamit queˈxqˈue retal li quixba̱nu li rey David ut queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb. Chixjunil li quixba̱nu li rey David quicuulac chiruheb.
II S Kekchi 3:37  Riqˈuin aˈin chixjunileb li tenamit li queˈoquen chirix laj David, joˈqueb ajcuiˈ li cuanqueb aran Israel queˈxqˈue retal nak laj David incˈaˈ qui-oquen riqˈuin lix camic laj Abner, li ralal laj Ner.
II S Kekchi 3:38  Ut li rey David quixye reheb li nequeˈcˈanjelac chiru: —¿Ma incˈaˈ nequeqˈue retal nak li cui̱nk li quicamsi̱c, aˈan jun li nataklan ut nim xcuanquil saˈ xya̱nkeb li cuanqueb Israel?
II S Kekchi 3:39  Usta la̱in li rey li sicˈbil cuu xban li Dios, abanan nacuecˈa nak ma̱cˈaˈ incuanquil. Eb li cui̱nk aˈin, lix yum lix Sarvia, kˈaxal cauheb rib chicuu la̱in. Li Ka̱cuaˈ chiqˈuehok reheb chixtojbal xma̱queb joˈ xcˈulubeb xban li ma̱usilal queˈxba̱nu, chan laj David.
Chapter 4
II S Kekchi 4:1  Cˈajoˈ nak quixucuac laj Is-boset, li ralal laj Saúl, nak quirabi nak quicamsi̱c laj Abner aran Hebrón. Ut queˈxucuac ajcuiˈ chixjunileb li cuanqueb aran Israel.
II S Kekchi 4:2  Laj Is-boset li ralal laj Saúl cuanqueb cuib li cui̱nk nequeˈcˈanjelac chiru. Aˈaneb li queˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados li nequeˈxic chi pletic re teˈre̱chani li cˈaˈak re ru. Li jun aj Baana xcˈabaˈ ut li jun chic aj Recab xcˈabaˈ. Ralaleb laj Rimón li quicuan Beerot. Aˈan eb xcomoneb li ralal xcˈajoleb laj Benjamín xban nak Beerot, aˈan cuan saˈ xcue̱nt li cuanqueb cuiˈ li ralal xcˈajol laj Benjamín.
II S Kekchi 4:3  (Eb li queˈcuan Beerot junxil queˈe̱lelic ut queˈco̱eb Gitaim ut aran cuanqueb toj chalen anakcuan.)
II S Kekchi 4:4  Quicuan jun li ralal laj Jonatán, li ralal laj Saúl. Aˈan laj Mefi-boset xcˈabaˈ. O̱b chihab cuan re nak eb li cuanqueb Jezreel queˈxtakla resil nak queˈcamsi̱c laj Jonatán ut laj Saúl. Li ixk li na-iloc re laj Mefi-boset quixkˈalu ut quie̱lelic. Abanan xban nak yo̱ chixse̱banquil rib, quitˈaneˈ li chˈina al saˈ rukˈ ut quicana chi incˈaˈ chic nabe̱c.
II S Kekchi 4:5  Laj Recab ut laj Baana, li cuib chi ralal laj Rimón, Beerot xtenamit, queˈco̱eb saˈ rochoch laj Is-boset. Queˈcuulac saˈ li ho̱nal nak kˈaxal tik li sakˈe nak laj Is-boset yo̱ chi hila̱nc.
II S Kekchi 4:6  Joˈcan ajcuiˈ li ixk, li nacˈacˈalen re li oqueba̱l, quicube xcuara nak yo̱ chi tzˈiloc trigo. Joˈcan nak laj Recab ut laj Baana li ri̱tzˈin queˈoc saˈ li cab ut ma̱ ani qui-iloc reheb.
II S Kekchi 4:7  Nak queˈoc saˈ li cab, laj Is-boset yo̱ chi cua̱rc saˈ xcuarib. Queˈoc saˈ li naˈajej li yo̱ cuiˈ chi cua̱rc ut queˈxcamsi. Queˈxset lix cux ut queˈxcˈam lix jolom chirixeb nak co̱eb. Queˈbe̱c chixjunil li kˈojyi̱n saˈ li be li naxic Arabá.
II S Kekchi 4:8  Queˈxcˈam lix jolom li camenak re teˈxkˈaxtesi re li rey David aran Hebrón. Queˈxye re laj David: —At rey, xkacˈam chak chokˈ a̱cue lix jolom laj Is-boset li ralal laj Saúl, li xicˈ qui-iloc a̱cue li quixyal a̱camsinquil. Abanan saˈ li cutan aˈin li Dios quixqˈue chixtojbal rix lix ma̱c laj Saúl joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol, chanqueb.
II S Kekchi 4:9  Laj David quichakˈoc ut quixye reheb: —Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, li quicoloc cue chiru li raylal, la̱in ninye e̱re:
II S Kekchi 4:10  —Nak cuanco aran Siclag, quicuulac cuiqˈuin li cui̱nk chixyebal cue nak quicam laj Saúl. Saˈ xchˈo̱l aˈan nak cha̱bil esil li tixye cue. Saˈ xchˈo̱l aˈan nak ta̱sahokˈ inchˈo̱l chirabinquil nak camenak chic laj Saúl. Abanan la̱in xintakla xchapbal ut xcamsinquil re xtojbal rix li esilal li quixye cue.
II S Kekchi 4:11  Joˈcan ajcuiˈ tinba̱nu e̱re la̱ex xban nak kˈaxal cuiˈchic yibru xeba̱nu nak xex-oc saˈ li rochoch li cui̱nk aˈin ut xecamsi nak yo̱ chi cua̱rc. La̱in texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c joˈ e̱cˈulub xcˈulbal xban nak xecamsi li cui̱nk aˈin chi ma̱cˈaˈ xma̱c. Tintakla e̱camsinquil, chan.
II S Kekchi 4:12  Ut laj David quixye reheb li queˈcˈanjelac chiru nak teˈxcamsiheb laj Recab ut laj Baana. Queˈxcamsiheb ut queˈrisi li rokeb ut li rukˈeb ut queˈxtˈuyub chixcˈatk li haˈ li cuan aran Hebrón. Chirix aˈan, queˈxcˈam lix jolom laj Is-boset ut queˈxmuk saˈ li mukleba̱l li quimukeˈ cuiˈ laj Abner aran Hebrón.
Chapter 5
II S Kekchi 5:1  Queˈco̱eb Hebrón chixjunileb li xte̱paleb laj Israel re nak teˈa̱tinak riqˈuin laj David. Ut queˈxye re: —La̱at moco jalanat ta kiqˈuin. La̱o kechˈalal kib chi kibil kib, chanqueb.
II S Kekchi 5:2  Chalen nak toj cua̱nk laj Saúl chokˈ karey, la̱at catcˈamoc be chiruheb li soldados aj Israel saˈ eb li ple̱t. Ut li Ka̱cuaˈ quixye nak la̱at tat-ilok reheb lix tenamit ut la̱atak lix reyeb, chanqueb.
II S Kekchi 5:3  Joˈcan nak chixjunileb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj Israel queˈcuulac riqˈuin li rey David aran Hebrón. Laj David quixba̱nu jun li contrato riqˈuineb saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ. Ut queˈxqˈue li aceite saˈ xjolom ut queˈxxakab chokˈ xreyeb laj Israel.
II S Kekchi 5:4  Laje̱b xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj David nak qui-oc chokˈ rey. Ut caˈcˈa̱l chihab quicuan chokˈ rey.
II S Kekchi 5:5  Cuukub chihab riqˈuin cuakib po quicuan Hebrón chokˈ xreyeb laj Judá. Ut oxlaju xcaˈcˈa̱l chihab quicuan Jerusalén chokˈ xreyeb chixjunileb laj Israel joˈ eb ajcuiˈ laj Judá.
II S Kekchi 5:6  Co̱ ut li rey David aran Jerusalén rochbeneb li cui̱nk li nequeˈtenkˈan re. Co̱eb chi pletic riqˈuineb laj jebuseo li cuanqueb aran. Eb laj jebuseo queˈxye re laj David: —La̱at incˈaˈ tatru̱k chi oc arin xban nak la̱at incˈaˈ ta̱cuy usta yal riqˈuineb li mutzˈ ut eb li ye̱k rok tatpletik, chanqueb. Queˈxye chi joˈcan re xhobbal xban nak queˈxcˈoxla nak laj David incˈaˈ tixcuy pletic riqˈuin li tenamit aˈan.
II S Kekchi 5:7  Usta ac cauresinbil chi us li tenamit, abanan laj David quinumta saˈ xbe̱neb ut qui-oc saˈ li naˈajej Sión. Toj chalen anakcuan “Xtenamit laj David” nayeheˈ re li naˈajej aˈan.
II S Kekchi 5:8  Saˈ li cutan aˈan laj David quixye: —Li ani ta̱raj ta̱numta̱k saˈ xbe̱neb laj jebuseo, tento ta̱oc chak cuan cuiˈ li rok li haˈ ut tixcamsiheb laj jebuseo, li chanchaneb mutzˈ ut chanchan ye̱k rokeb, li kˈaxal xicˈ nequeˈcuil, chan laj David. (Chalen aˈan cuan jun li a̱tin naxye, “Chi moco li mutzˈ chi moco li ye̱k rok teˈoc saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ.”)
II S Kekchi 5:9  Ut nak ac xre̱chani lix nimal ru tenamit, laj David quicana chi cua̱nc aran Sión ut quixqˈue chokˈ xcˈabaˈ “Xtenamit laj David”. Ut quixyi̱b li tzˈac chi xjun sutam lix tenamit. Naticla chak li tzˈac cuan cuiˈ jun li cab najt xteram Milo xcˈabaˈ ut nacuulac toj saˈ li tenamit.
II S Kekchi 5:10  Us yo̱ chi e̱lc chiru laj David li cˈaˈru naxba̱nu ut yo̱ chi nima̱nc xcuanquil xban nak li nimajcual Dios cuan riqˈuin ut aˈan yo̱ chi tenkˈa̱nc re.
II S Kekchi 5:11  Laj Hiram, li rey re li tenamit Tiro, quixtaklaheb lix takl riqˈuin laj David. Quixtakla ajcuiˈ li cha̱bil cheˈ chacalteˈ ut quixtaklaheb laj pechˈ ut laj tzˈac. Queˈxyi̱b chi cha̱bil li rochoch laj David.
II S Kekchi 5:12  Ut laj David quixtau ru nak li Dios, aˈan li quisicˈoc ru chokˈ rey ut chi takla̱nc saˈ xya̱nkeb laj Israel. Ut quixtau ajcuiˈ xya̱lal nak li Dios quixnimobresi xcuanquil xban nak naxraheb lix tenamit Israel.
II S Kekchi 5:13  Nak qui-el Hebrón, laj David co̱ Jerusalén ut quixcˈam nabal li ixk li yal queˈcuan riqˈuin chi joˈcan. Ut quixcˈameb ajcuiˈ li rixakil. Ut quicuan chic ralal xcˈajol riqˈuineb.
II S Kekchi 5:14  Aˈaneb aˈin lix cˈabaˈeb li ralal li queˈyoˈla Jerusalén: laj Samúa, laj Sobab, laj Natán, laj Salomón,
II S Kekchi 5:17  Eb laj filisteos queˈrabi resil nak laj David quixakaba̱c chokˈ xreyeb laj Israel. Joˈcan nak queˈco̱eb chi pletic riqˈuin. Laj David quirabi resil nak eb laj filisteos ac yo̱queb chi cha̱lc chi pletic riqˈuin. Joˈcan nak co̱ saˈ li naˈajej li nequeˈxcol cuiˈ ribeb.
II S Kekchi 5:18  Eb laj filisteos queˈcana saˈ li ru takˈa re Refaim.
II S Kekchi 5:19  Laj David quitijoc ut quixye re li Dios: —¿Ma tinxic chi pletic riqˈuineb laj filisteos? ¿Ma tina̱tenkˈa chi numta̱c saˈ xbe̱neb? chan. Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: —Ayu chi pletic riqˈuineb. La̱in tinkˈaxtesiheb saˈ a̱cuukˈ, chan.
II S Kekchi 5:20  Joˈcan nak laj David co̱ saˈ li naˈajej Baal-perazim ut quinumta saˈ xbe̱neb laj filisteos ut quixye: —Li Ka̱cuaˈ quixsach ruheb li xicˈ nequeˈiloc cue. Chanchan nak xeˈcˈameˈ xban butˈ, chan. Joˈcan nak queˈxqˈue Baal-perazim chokˈ xcˈabaˈ li naˈajej aˈan.
II S Kekchi 5:21  Eb laj filisteos queˈe̱lelic chiru laj David ut queˈxcanab lix yi̱banbil dios nak queˈco̱eb. Ut laj David ut eb li cuanqueb rochben queˈxcˈat lix dioseb.
II S Kekchi 5:22  Chirix chic aˈan, eb laj filisteos queˈco̱eb cuiˈchic aran saˈ li ru takˈa re Refaim.
II S Kekchi 5:23  Ut laj David quitijoc cuiˈchic ut quixpatzˈ re li Dios cˈaˈru us tixba̱nu. Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: —Incˈaˈ tat-oc chi ubej. Te̱sut rix lix naˈajeb ut texpletik riqˈuineb cuanqueb cuiˈ li cheˈ bálsamo.
II S Kekchi 5:24  Nak ta̱cuabi li ecˈa̱nc saˈ rukˈeb li cheˈ chanchan yo̱queb chi be̱c li soldados, tatxic chi pletic riqˈuineb xban nak la̱in tinxic chi ubej ut tinsach xcuanquileb lix solda̱deb laj filisteos, chan li Dios.
II S Kekchi 5:25  Ut laj David quixba̱nu joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Quixcamsiheb laj filisteos. Naticla saˈ li tenamit Geba ut quicuulac toj cuan cuiˈ li tenamit Gezer.
Chapter 6
II S Kekchi 6:1  Laj David quixchˈutubeb cuiˈchic laje̱b xcaˈcˈa̱l mil (30,000) chi soldados aj Israel, li sicˈbileb ru.
II S Kekchi 6:2  Ut quixcˈameb aran Baala li cuan saˈ xcue̱nt Judá re nak teˈxcˈam lix Lokˈlaj Ca̱x li Dios, li nequeˈxya̱ba cuiˈ xcˈabaˈ li nimajcual Dios li nahilan saˈ xya̱nkeb li querubines.
II S Kekchi 6:3  Queˈrisi li Lokˈlaj Ca̱x saˈ rochoch laj Abinadab li cuan saˈ xbe̱n bol ut queˈxqˈue saˈ xbe̱n jun li carre̱t toj acˈ. Laj Uza ut laj Ahío, eb li ralal laj Abinadab, yo̱queb chi beresi̱nc re li acˈ carre̱t.
II S Kekchi 6:4  Ut laj Ahío cˈamol be chiru li Lokˈlaj Ca̱x nak yo̱queb chi xic.
II S Kekchi 6:5  Laj David ut chixjunileb laj Israel yo̱queb chi xajoc ut yo̱queb chi bicha̱nc chi anchaleb xchˈo̱l re xqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ ut yo̱queb chi cuajbac. Cuanqueb x-arpa, cuanqueb xsalterios, cuanqueb xtambor, ut cuanqueb xxo̱lb ut yo̱queb ajcuiˈ chixtochˈbal li sursu̱quil chˈi̱chˈ.
II S Kekchi 6:6  Nak queˈcuulac saˈ li naˈajej li narisi cuiˈ rix lix trigo laj Nacón, eb li bo̱yx queˈxtich rokeb. Ut laj Uza quixchap lix Lokˈlaj Ca̱x li Dios re nak incˈaˈ ta̱tˈanekˈ.
II S Kekchi 6:7  Cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ li Dios riqˈuin laj Uza, ut quixcamsi xban nak quixchˈeˈ li Lokˈlaj Ca̱x riqˈuin rukˈ. Ut aran chixcˈatk li Lokˈlaj Ca̱x quicana chi camenak laj Uza.
II S Kekchi 6:8  Cˈajoˈ nak quirahoˈ xchˈo̱l laj David xban nak li Ka̱cuaˈ quixrak xyuˈam laj Uza. Li naˈajej aˈan Pérez-uza queˈxqˈue chokˈ xcˈabaˈ toj chalen anakcuan.
II S Kekchi 6:9  Laj David qui-oc xxiu saˈ li cutan aˈan xban li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ ut quixye: —Ma̱min ta̱ru̱k tincˈam cuiqˈuin lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ, chan.
II S Kekchi 6:10  Ut incˈaˈ chic quixcˈam li Lokˈlaj Ca̱x toj Jerusalén saˈ lix tenamit laj David. Quixtakla ban xcanabanquil saˈ rochoch laj Obed-edom saˈ li tenamit Gat.
II S Kekchi 6:11  Li Lokˈlaj Ca̱x quicuan aran oxib po. Ut li Ka̱cuaˈ quirosobtesi laj Obed-edom joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li cuanqueb saˈ li rochoch.
II S Kekchi 6:12  Quiyeheˈ resil re li rey David chanru nak li Ka̱cuaˈ quirosobtesi laj Obed-edom joˈ ajcuiˈ chixjunil li cˈaˈru cuan re saˈ xcˈabaˈ li Lokˈlaj Ca̱x. Joˈcan nak co̱ chirisinquil li Lokˈlaj Ca̱x saˈ rochoch laj Obed-edom re tixcˈam Jerusalén ut kˈaxal sa saˈ xchˈo̱l.
II S Kekchi 6:13  Nak ac xeˈxqˈue cuakib yoc li yo̱queb chi cˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x, laj David quixmayeja chiru li Ka̱cuaˈ jun li bo̱yx ut jun li carner nim xtibel.
II S Kekchi 6:14  Laj David cuan chirix jun li efod yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil tˈicr lino ut yo̱ chi xajoc chi anchal xchˈo̱l re xqˈuebal xlokˈal li Dios.
II S Kekchi 6:15  Chi joˈcaˈin laj David ut chixjunileb li ralal xcˈajol laj Israel queˈxcˈam li Lokˈlaj Ca̱x. Yo̱queb chixjapbal reheb xban xsahil xchˈo̱leb ut yo̱queb chixya̱basinquil lix trompeta.
II S Kekchi 6:16  Nak yo̱queb chirocsinquil li Lokˈlaj Ca̱x Jerusalén, saˈ lix tenamit laj David, lix Mical lix rabin laj Saúl yo̱ chi iloc saˈ li ventana. Nak quiril nak laj David yo̱ chi xajoc ut yo̱ chi piscˈoc re xqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ, xicˈ quirecˈa.
II S Kekchi 6:17  Queˈxcˈam lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ ut queˈxqˈue saˈ xnaˈaj saˈ xyi li muheba̱l li quixyi̱b laj David. Ut laj David quixcˈat li mayejanbil xul chiru li Ka̱cuaˈ ut quixqˈue xmayej re xcˈambal ribeb saˈ usilal riqˈuin li Ka̱cuaˈ.
II S Kekchi 6:18  Nak laj David ac xrakeˈ chixqˈuebal li cˈatbil mayej ut li mayej re xcˈambal ribeb saˈ usilal riqˈuin li Ka̱cuaˈ, quixtzˈa̱ma chiru li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios nak ta̱rosobtesiheb lix tenamit.
II S Kekchi 6:19  Ut laj David quixjeqˈui li tzacae̱mk reheb li tenamit. Quixqˈue li caxlan cua, li pombil tib ut li chaki uvas reheb li junju̱nk chi aj Israel, joˈ ixk, joˈ cui̱nk. Ut chixjunileb queˈco̱eb saˈ rochocheb.
II S Kekchi 6:20  Ut laj David co̱ saˈ rochoch chixtzˈa̱manquil chiru li Dios nak ta̱rosobtesiheb li cuanqueb saˈ li rochoch. Lix Mical qui-el chixcˈulbal ut quixhob ut quixye re: —Anakcuan qˈuebil chic a̱lokˈal, at rey, riqˈuin li cˈaˈru xaba̱nu chiruheb li ixk, lix mo̱seb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu. Riqˈuin li cˈaˈru xaba̱nu, xacˈutbesi a̱cuib joˈ nequeˈxba̱nu li incˈaˈ nequeˈxnau xuta̱nac, chan.
II S Kekchi 6:21  Laj David quixye re: —La̱in xinxajoc re xqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ li quisicˈoc cuu chokˈ re̱kaj la̱ yucuaˈ ut eb li ralal xcˈajol. Li Ka̱cuaˈ xinixxakab chi takla̱nc saˈ xbe̱neb laj Israel, lix tenamit. Joˈcan nak la̱in tinxajok cuiˈchic re xqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ.
II S Kekchi 6:22  Kˈaxal cuiˈchic tincubsi cuib anakcuan chiru xbe̱n cua. Cha̱cuu la̱at ma̱cˈaˈak inlokˈal. Abanan qˈuebilak inlokˈal xbaneb li mo̱s ixk li yo̱cat chixyebal, chan.
II S Kekchi 6:23  Lix Mical lix rabin laj Saúl, ma̱ jun lix cocˈal quicuan chalen nak quicam.
Chapter 7
II S Kekchi 7:1  Laj David ac cuan chic saˈ rochoch. Ut li Ka̱cuaˈ Dios quixqˈueheb chi cua̱nc saˈ usilal riqˈuin laj David eb li xicˈ nequeˈiloc re, li cuanqueb chi xjun sutam.
II S Kekchi 7:2  Laj David quixye re li profeta Natán: —¡Qˈue retal! La̱in cuanquin saˈ cha̱bil cab yi̱banbil riqˈuin li cheˈ chacalteˈ. Abanan li muheba̱l li cuan cuiˈ lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ, aˈan yal riqˈuin tˈicr yi̱banbil, chan.
II S Kekchi 7:3  Ut laj Natán quixye re: —At rey, ba̱nu chixjunil li cˈaˈru cuan saˈ a̱chˈo̱l xba̱nunquil, xban nak li Ka̱cuaˈ Dios cuan a̱cuiqˈuin, chan.
II S Kekchi 7:4  Abanan, chiru li kˈojyi̱n aˈan li Ka̱cuaˈ Dios quia̱tinac riqˈuin laj Natán ut quixye re:
II S Kekchi 7:5  —Tatxic riqˈuin laj David laj cˈanjel chicuu ut ta̱ye re chi joˈcaˈin, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. At David, ma̱cuaˈ la̱at li tatyi̱ba̱nk re lin templo re tincua̱nk cuiˈ.
II S Kekchi 7:6  Relic chi ya̱l nak la̱in incˈaˈ xincuan saˈ junak cha̱bil cab chalen saˈ li cutan nak quicuisiheb lin tenamit aran Egipto toj chalen anakcuan. Nincuan ban saˈ li tabernáculo, li muheba̱l yi̱banbil riqˈuin tˈicr.
II S Kekchi 7:7  Chalen nak xeˈcuochbeni chak li ralal xcˈajol laj Israel incˈaˈ xinye reheb li yo̱queb chi cˈamoc be chiruheb nak teˈxyi̱b junak li templo riqˈuin chacalteˈ re tincua̱nk cuiˈ.”
II S Kekchi 7:8  Li Dios quixye re laj Natán: —Ta̱ye re laj David laj cˈanjel chicuu, “Joˈcaˈin xye a̱cue li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: La̱in quinsicˈoc a̱cuu nak yo̱cat chak chi iloc carner saˈ cˈaleba̱l, ut catinxakab chokˈ xreyeb lin tenamit Israel.
II S Kekchi 7:9  La̱in xintenkˈan a̱cue saˈ chixjunil li naˈajej xatcuulac cuiˈ ut xinkˈaxtesi saˈ a̱cuukˈ chixjunileb li xicˈ nequeˈiloc a̱cue. Xinqˈue a̱cuanquil joˈ lix cuanquileb li xni̱nkal ru cui̱nk li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ.
II S Kekchi 7:10  La̱in xinqˈue xnaˈajeb lin tenamit Israel ut xinqˈueheb chi cua̱nc aran chi sa saˈ xchˈo̱leb. Ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱isi̱nk reheb. Chi moco eb li incˈaˈ useb xnaˈleb teˈxrahobtesiheb joˈ queˈxba̱nu chak junxil.
II S Kekchi 7:11  Chalen nak xebinxakab chak laj rakol a̱tin chi takla̱nc saˈ xbe̱neb lin tenamit Israel, nabal li raylal xeˈxcˈul xbaneb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Anakcuan la̱in tatinqˈue chi hila̱nc riqˈuin li raylal aˈin. Incˈaˈ chic texchˈiˈchˈiˈi̱k xbaneb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Ut tinqˈueheb a̱cualal a̱cˈajol.
II S Kekchi 7:12  Nak ta̱cuulak xkˈehil nak tatca̱mk, tatxic chi hila̱nc saˈ xya̱nkeb la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. La̱in tinqˈue chokˈ a̱cue̱kaj jun reheb la̱ cualal. Ut tinxakab saˈ xnaˈaj lix cuanquilal.
II S Kekchi 7:13  Aˈan li ta̱yi̱ba̱nk re li templo li tineˈxlokˈoni cuiˈ li tenamit. Ut la̱in tinxakaba̱nk re saˈ xnaˈaj lix cuanquil chi junelic.
II S Kekchi 7:14  La̱inak lix yucuaˈ ut aˈanak li cualal. Nak tixba̱nu li incˈaˈ us, la̱in tinkˈusuk re, ut tinqˈue chixtojbal xma̱c, joˈ nak naxkˈus ut naxqˈue chi tzˈu̱m li ralal junak yucuaˈbej.
II S Kekchi 7:15  Abanan incˈaˈ tincanab ruxta̱nanquil ru joˈ nak quincanab ruxta̱nanquil ru laj Saúl. Quicuisi saˈ xcuanquil re nak la̱at chic tat-oc chokˈ rey.
II S Kekchi 7:16  Junelic teˈcua̱nk a̱cualal a̱cˈajol, ut aˈaneb li teˈoc chokˈ rey mokon chi junelic kˈe cutan. Ut la̱ cuanquil xakxo̱k saˈ xnaˈaj chi junelic,” chan li Ka̱cuaˈ.
II S Kekchi 7:17  Li profeta Natán quixye re laj David chixjunil li cˈaˈru quiyeheˈ re ut li cˈaˈru quicˈutbesi̱c chiru saˈ visión xban li Ka̱cuaˈ.
II S Kekchi 7:18  Ut laj David qui-oc saˈ li muheba̱l li cuan cuiˈ lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ. Quitijoc ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, at nimajcual Dios, ¿anihin la̱in ut aniheb li cualal incˈajol nak xaqˈue li usilal aˈin cue?
II S Kekchi 7:19  At Ka̱cuaˈ Dios, cha̱cuu la̱at toj ma̱jiˈ tzˈakal li xaye xban nak xaye ajcuiˈ nak junelic xakxo̱k xcuanquileb li cualal incˈajol li teˈcua̱nk mokon. Ma̱ jun cui̱nk naba̱nun re li nacaba̱nu la̱at, at Ka̱cuaˈ, at nimajcual Dios.
II S Kekchi 7:20  ¿Cˈaˈ chic ru naru tinye a̱cue? La̱at nacanau chanru lin naˈleb la̱in aj cˈanjel cha̱cuu, at Ka̱cuaˈ, at inDios.
II S Kekchi 7:21  La̱at xaba̱nu chixjunil li xni̱nkal ru naˈleb aˈin joˈ xaye ut joˈ xacuaj la̱at. Ut anakcuan la̱at xaye cue re nak la̱in tinnau.
II S Kekchi 7:22  At nimajcual Dios, kˈaxal nim la̱ cuanquilal. Ma̱ jun chic nim xcuanquil joˈ la̱at. Ma̱ jun chic Dios cuan. Caˈaj cuiˈ la̱at, joˈ ac kabiom resil.
II S Kekchi 7:23  Ma̱ jun chic tenamit cuan saˈ ruchichˈochˈ joˈ la̱ tenamit Israel. Caˈaj cuiˈ aˈan. At Ka̱cuaˈ, la̱at xatcoloc reheb re nak teˈoc chokˈ a̱tenamit. Xaba̱nu li milagros, li sachba chˈo̱lej ut li xni̱nkal ru naˈleb re xcolbaleb, re nak naˈno̱k ruheb la̱ tenamit. La̱at cat-isin chak reheb saˈ xya̱nkeb li jalanil tenamit ut lix dioseb nak cacuisiheb chak Egipto. Caba̱nu chixjunil aˈan xban xra̱baleb.
II S Kekchi 7:24  La̱at catsicˈoc ruheb laj Israel re nak aˈanakeb la̱ tenamit chi junelic. Ut la̱at, at Ka̱cuaˈ, la̱atak lix Dioseb.
II S Kekchi 7:25  At Ka̱cuaˈ Dios, chaba̱nu taxak joˈ xayechiˈi cue. Ta̱xakab taxak lin cuanquil chi junelic joˈ ajcuiˈ lix cuanquileb li cualal incˈajol joˈ xaye.
II S Kekchi 7:26  Chinima̱k taxak xlokˈal la̱ cˈabaˈ chi junelic ut chixjunileb taxak teˈyehok re nak la̱at, li nimajcual Dios, la̱at lix Dioseb laj Israel. Ut ta̱xakab taxak saˈ xnaˈaj lix cuanquileb li cualal incˈajol chi junelic.
II S Kekchi 7:27  At nimajcual Dios, la̱at li kaDios la̱o aj Israel. La̱at xacˈutbesi chicuu nak xakxo̱k saˈ xnaˈaj lin cuanquil chi junelic. La̱at xaye cue nak eb li cualal incˈajol teˈoc chokˈ rey chi junelic. Joˈcan nak la̱in aj cˈanjel cha̱cuu, yo̱quin chixtzˈa̱manquil cha̱cuu li usilal aˈin.
II S Kekchi 7:28  At Ka̱cuaˈ, la̱at li nimajcual Dios. Ut la̱ cua̱tin tzˈakal ya̱l. La̱at xatyechiˈin li usilal aˈin cue la̱in laj cˈanjel cha̱cuu.
II S Kekchi 7:29  La̱in nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱cuosobtesiheb li cualal incˈajol. Junelic xakxo̱k taxak saˈ xnaˈaj lix cuanquileb. Osobtesinbilakeb a̱ban chi junelic xban nak xaye nak ta̱cuosobtesiheb, chan laj David.
Chapter 8
II S Kekchi 8:1  Mokon chic li rey David quipletic cuiˈchic riqˈuineb laj filisteos ut quinumta saˈ xbe̱neb. Joˈcan nak queˈsach xcuanquileb laj filisteos saˈ li naˈajej Meteg-ama.
II S Kekchi 8:2  Chirix chic aˈan laj David quinumta saˈ xbe̱neb laj Moab. Quixtusubeb chi yocyo saˈ chˈochˈ ut quixbiseb riqˈuin cˈam. Li caˈcab tusul quixcamsiheb ut li cuanqueb saˈ li rox tusul incˈaˈ quixcamsiheb. Eb li incˈaˈ queˈcamsi̱c queˈcana rubel xcuanquil laj David ut queˈxtoj rix lix naˈajeb.
II S Kekchi 8:3  Laj Hadad-ezer, li ralal laj Rehob, aˈan lix reyeb laj Soba. Nak yo̱ raj chi xic laj Hedad-ezer chire̱chaninquil cuiˈchic li naˈajej chire li nimaˈ Eufrates, laj David quinumta saˈ xbe̱neb.
II S Kekchi 8:4  Laj David quixchapeb jun mil riqˈuin cuukub ciento lix solda̱deb li nequeˈxic chirix cacua̱y. Ut quixchapeb ajcuiˈ junmay mil chi cui̱nk li nequeˈxic chi rokeb. Quixtok li rokeb chixjunileb lix cacua̱yeb. Abanan incˈaˈ quixtok rokeb li cacua̱y li joˈ qˈuial li teˈcˈanjelak re xquelonquil li jun ciento chi carruaje.
II S Kekchi 8:5  Eb laj Siria li cuanqueb Damasco queˈchal chixtenkˈanquil laj Hadad-ezer li rey re Soba. Abanan laj David quinumta saˈ xbe̱neb laj Siria ut quixcamsiheb cuib xcaˈcˈa̱l mil (22,000) chi cui̱nk.
II S Kekchi 8:6  Chirix aˈan laj David quixyi̱b xnaˈajeb li soldados re teˈcˈacˈale̱nk saˈ li tenamit Damasco. Ut eb laj Siria queˈcana rubel xcuanquil ut queˈxtoj rix lix naˈajeb. Yalak bar co̱ chi pletic laj David, li Ka̱cuaˈ quitenkˈan re re nak us qui-el.
II S Kekchi 8:7  Laj David quixxoc li chˈi̱chˈ oro li nequeˈxcol cuiˈ re xchˈo̱leb li queˈtaklan saˈ xbe̱neb lix soldados laj Hadad-ezer ut quixcˈameb Jerusalén.
II S Kekchi 8:8  Ut saˈ li cuib chi tenamit Beta ut Berotai, li queˈcuan rubel xcuanquil li rey Hadad-ezer, li rey David quixxoc nabal li chˈi̱chˈ bronce.
II S Kekchi 8:9  Ut laj Toi, lix reyeb li cuanqueb saˈ li tenamit Hamat, quirabi resil nak laj David quinumta saˈ xbe̱neb chixjunileb lix soldados laj Hadad-ezer.
II S Kekchi 8:10  Joˈcan nak laj Toi quixtakla laj Joram li ralal re nak tixqˈue xsahil xchˈo̱l laj David ut ta̱a̱tinak riqˈuin saˈ xya̱lal. Laj Toi quipletic nabal sut riqˈuin laj Hadad-ezer. Joˈcan nak quisahoˈ xchˈo̱l nak laj David quinumta saˈ xbe̱neb. Ut quixtakla lix ma̱tan laj David yi̱banbil riqˈuin oro, plata ut bronce.
II S Kekchi 8:11  Li rey David quixkˈaxtesiheb li ma̱tan aˈan chiru li Ka̱cuaˈ, rochben li oro ut li plata li quire̱chani
II S Kekchi 8:12  nak quipletic riqˈuineb laj Siria, eb laj Moab, eb laj Amón, eb laj filisteos, eb laj Amalec, joˈ ajcuiˈ nak quipletic riqˈuin laj Hadad-ezer li ralal laj Rehob, li quicuan chokˈ rey aran Soba.
II S Kekchi 8:13  Kˈaxal cuiˈchic naˈno ru laj David yalak bar nak quisukˈi chixcamsinquileb laj Siria xban nak quixcamsiheb ajcuiˈ cuakxaklaju mil (18,000) chi cui̱nk aj Edom saˈ li ru takˈa cuan cuiˈ li atzˈam.
II S Kekchi 8:14  Li rey David quixyi̱b lix naˈajeb lix soldados saˈ chixjunil li naˈajej Edom. Ut eb li cuanqueb aran queˈcana rubel xcuanquil laj David. Li Ka̱cuaˈ quitenkˈan re laj David chi numta̱c saˈ xbe̱neb chixjunileb li quicuulac cuiˈ chi pletic.
II S Kekchi 8:15  Laj David quicuan chokˈ xreyeb laj Israel ut junelic quitaklan saˈ xya̱lal ut saˈ ti̱quilal saˈ xbe̱neb chixjunileb lix tenamit.
II S Kekchi 8:16  Li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado, aˈan laj Joab, xyum lix Sarvia. Ut laj Josafat, ralal laj Ahilud, aˈan li quitzˈi̱ban re li cˈaˈru quicˈulman.
II S Kekchi 8:17  Laj Sadoc, ralal laj Ahitob, ut laj Ahimelec, ralal laj Abiatar, aˈan eb laj tij. Ut laj Seraías, aˈan laj tzˈi̱b.
II S Kekchi 8:18  Laj Benaía, li ralal laj Joiada, aˈan li quitaklan saˈ xbe̱neb laj cereteo ut eb laj peleteos. Eb li ralal laj David, aˈaneb li ni̱nkeb xcuanquil saˈ xya̱nkeb.
Chapter 9
II S Kekchi 9:1  Saˈ jun li cutan li rey David quixye: —¿Ma toj yoˈyo junak ralal xcˈajol laj Saúl re tinba̱nu usilal re saˈ xcˈabaˈ laj Jonatán? chan.
II S Kekchi 9:2  Quicuan jun xmo̱s laj Saúl aj Ziba xcˈabaˈ. Quibokeˈ riqˈuin laj David. Li rey David quixye re: —¿Ma la̱at laj Ziba?— Ut li cui̱nk quixye: —At rey, la̱in laj Ziba, chan.
II S Kekchi 9:3  Li rey David quixye re: —¿Ma toj yoˈyo junak ralal xcˈajol laj Saúl? La̱in nacuaj tinba̱nu usilal re joˈ xinye re li Dios tinba̱nu, chan. Laj Ziba quixye re: —Toj yoˈyo jun li ralal laj Jonatán. Aˈan incˈaˈ nabe̱c, chan.
II S Kekchi 9:4  Li rey David quixye: —¿Bar cuan li cui̱nk aˈan?— Laj Ziba quixye re: —Cuan aran Lodebar saˈ li rochoch laj Maquir li ralal laj Amiel, chan.
II S Kekchi 9:5  Ut laj David quixtakla xcˈambal chak laj Mefi-boset saˈ rochoch laj Maquir, li ralal laj Amiel li cuan aran Lodebar.
II S Kekchi 9:6  Laj Mefi-boset, li ralal laj Jonatán quicuulac riqˈuin laj David. Laj Mefi-boset, aˈan li ri laj Saúl. Quixcuikˈib rib chiru laj David re xqˈuebal xlokˈal. Laj David quixye re: —At Mefi-boset, chan. Ut aˈan quixye re: —La̱in aj cˈanjel cha̱cuu, chan.
II S Kekchi 9:7  Laj David quixye re: —Matxucuac xban nak la̱in tinba̱nu usilal a̱cue saˈ xcˈabaˈ laj Jonatán la̱ yucuaˈ. Tinkˈaxtesi a̱cue chixjunil li chˈochˈ li quicuan re laj Saúl la̱ yucuaˈchin. Ut la̱at junelic tatcuaˈak cuochben saˈ lin me̱x, chan.
II S Kekchi 9:8  Ut laj Mefi-boset quixcuikˈib cuiˈchic rib ut quixye re: —¿Anihin ta biˈ la̱in nak ta̱cuil xtokˈoba̱l cuu? La̱in chanchanin jun li tzˈiˈ ca̱mc re, chan.
II S Kekchi 9:9  Ut laj David quixbok laj Siba lix mo̱s laj Saúl ut quixye re: —Chixjunil li quicuan re laj Saúl la̱ patrón ut reheb li ralal xcˈajol la̱in xinqˈue re laj Mefi-boset, li ri.
II S Kekchi 9:10  La̱at ut eb la̱ cualal, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu teˈxcˈanjela ru lix chˈochˈ laj Saúl ut te̱qˈue li ru li racui̱mk reheb li ralal xcˈajol. Abanan laj Mefi-boset, li ri laj Saúl, ta̱cuaˈak saˈ lin me̱x cuochben.— Laj Siba cuanqueb oˈlaju li ralal ut junmay lix mo̱s.
II S Kekchi 9:11  Quichakˈoc laj Siba ut quixye: —At rey, la̱in tinba̱nu chixjunil li xaye. La̱in aj cˈanjel cha̱cuu, chan. Ut laj Mefi-boset junelic quicuaˈac saˈ lix me̱x li rey joˈ jun reheb li ralal laj David.
II S Kekchi 9:12  Laj Mefi-boset cuan jun li ralal toj caˈchˈin, aj Micaía xcˈabaˈ. Chixjunileb li ralal xcˈajol laj Siba queˈcuan chokˈ xmo̱s laj Mefi-boset.
II S Kekchi 9:13  Laj Mefi-boset incˈaˈ nequeˈbe̱c chixcabichaleb li rok. Aˈan quicuan Jerusalén ut junelic quicuaˈac saˈ lix me̱x li rey David.
Chapter 10
II S Kekchi 10:1  Mokon chic quicam laj Nahas, lix reyeb li ralal xcˈajol laj Amón. Ut aˈ chic laj Hanún li ralal qui-oc chokˈ xreyeb.
II S Kekchi 10:2  Li rey David quixye: —La̱in tincua̱nk saˈ usilal riqˈuin laj Hanún joˈ nak quicuan saˈ usilal cuiqˈuin laj Nahas lix yucuaˈ, chan. Joˈcan nak quixtaklaheb lix takl riqˈuin laj Hanún re teˈxye re nak ra saˈ xchˈo̱l xban nak quicam laj Nahas, lix yucuaˈ. Nak queˈcuulac lix takl laj David saˈ xnaˈajeb li ralal xcˈajol laj Amón,
II S Kekchi 10:3  eb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Amón queˈxye re laj Hanún: —¿Ma nacapa̱b la̱at nak li rey David xtaklaheb chak lix takl arin caˈaj cuiˈ re xqˈuebal xlokˈal la̱ yucuaˈ ut re xcˈojobanquil a̱chˈo̱l? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ xtaklaheb chak arin yal re xqˈuebal retal li katenamit re tixsach ru? chanqueb.
II S Kekchi 10:4  Joˈcan nak laj Hanún quixchapeb li cui̱nk ut quixtakla xjobal yijach lix macheb ut queˈxset li rakˈeb toj chiru li raˈeb. Quixchakˈrabiheb ut quixtaklaheb cuiˈchic saˈ xnaˈajeb.
II S Kekchi 10:5  Nak laj David quirabi resil li cˈaˈru queˈxcˈul lix takl, quixtakla xcˈulbaleb xban nak cˈajoˈ nak yo̱ xxuta̱neb. Quixtakla xyebal reheb nak teˈcana̱k Jericó toj ta̱chamokˈ cuiˈchic lix macheb.
II S Kekchi 10:6  Eb li ralal xcˈajol laj Amón queˈxqˈue retal nak xicˈ chic teˈilekˈ xban laj David. Joˈcan nak queˈxtoj junmay mil chi soldados re Siria li queˈcuan saˈ li cuib chi tenamit Bet-rehob ut Soba. Queˈxtoj ajcuiˈ lix reyeb laj Maaca rochben jun mil chi soldados. Joˈcan ajcuiˈ cablaju mil chi soldados re Is-tob.
II S Kekchi 10:7  Laj David quirabi resil ut quixtakla laj Joab rochbeneb chixjunileb li soldados li cauheb rib chi pletic.
II S Kekchi 10:8  Eb li ralal xcˈajol laj Amón queˈco̱eb chi pletic ut queˈxxakab ribeb saˈ li oqueba̱l re li tenamit. Ut eb li soldados aj Siria li queˈcuan saˈ eb li tenamit Soba ut Rehob rochbeneb lix soldados laj Maaca ut eb li re Is-tob cuanqueb saˈ cˈaleba̱l.
II S Kekchi 10:9  Laj Joab quiril nak teˈcha̱lk chiru ut chirix chi pletic. Joˈcan nak quixsicˈ ruheb lix soldados li kˈaxal cauheb rib chi pletic saˈ xya̱nkeb laj Israel ut quixqˈueheb chi ubej re teˈpletik riqˈuineb li soldados aj Siria.
II S Kekchi 10:10  Ut quixcanabeb li jun chˈu̱tal chi soldados rubel xtakl laj Abisai li ri̱tzˈin re teˈpletik riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Amón.
II S Kekchi 10:11  Quixye re laj Abisai: —Cui ta̱cuil nak eb li solda̱deb laj Siria yo̱keb chi numta̱c saˈ inbe̱n, la̱at tattenkˈa̱nk cue. Ut cui eb li ralal xcˈajol laj Amón yo̱keb chi numta̱c saˈ a̱be̱n, la̱in tintenkˈa̱nk a̱cue.
II S Kekchi 10:12  Cauhak taxak a̱chˈo̱l. Chikacacuubresi kachˈo̱l chi pletic. Chikacolak rix li katenamit la̱o aj Israel, lix tenamit li Dios. Ut li Ka̱cuaˈ taxak tixba̱nu li cˈaˈru naraj aˈan, chan.
II S Kekchi 10:13  Laj Joab ut eb li soldados li cuanqueb rochben queˈnachˈoc riqˈuineb li soldados aj Siria re teˈpletik riqˈuineb. Abanan eb laj Siria queˈe̱lelic chiruheb.
II S Kekchi 10:14  Ut eb li ralal xcˈajol laj Amón queˈril nak queˈe̱lelic eb li soldados laj Siria. Joˈcan nak queˈe̱lelic ajcuiˈ eb aˈan chiruheb laj Abisai. Queˈoc saˈ lix tenamit re teˈxcol ribeb. Ut laj Joab quixcanab pletic riqˈuineb ut quisukˈi cuiˈchic Jerusalén.
II S Kekchi 10:15  Eb li soldados re Siria queˈxqˈue retal nak eb laj Israel queˈnumta saˈ xbe̱neb. Joˈcan nak queˈxchˈutub cuiˈchic ribeb chixjunileb.
II S Kekchi 10:16  Li rey Hadad-ezer quixbokeb li soldados aj Siria li cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Eufrates. Queˈco̱eb saˈ li naˈajej Helam. Laj Sobac, li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldados laj Hadad-ezer, aˈan li yo̱ chi cˈamoc xbeheb.
II S Kekchi 10:17  Nak li rey David quirabi resil, quixchˈutub chixjunileb li solda̱deb laj Israel. Queˈco̱eb jun pacˈal li nimaˈ Jordán toj saˈ li naˈajej Helam. Ut eb li soldados re Siria queˈxtzolob ribeb re teˈpletik riqˈuineb lix soldados laj David.
II S Kekchi 10:18  Abanan eb laj Siria queˈe̱lelic cuiˈchic chiruheb laj Israel. Ut laj David ut eb lix soldados queˈxcamsiheb cuukub ciento li soldados li nequeˈxic saˈ li carruajes ut queˈxcamsiheb ajcuiˈ caˈcˈa̱l mil chi soldado li nequeˈbe̱c chirix cacua̱y. Ut queˈxcamsi laj Sobac li nataklan saˈ xbe̱neb li solda̱deb laj Siria. Quicam saˈ li naˈajej li queˈpletic cuiˈ.
II S Kekchi 10:19  Eb li rey li cuanqueb rubel xcuanquil laj Hadad-ezer queˈril nak eb laj Israel queˈnumta saˈ xbe̱neb. Joˈcan nak queˈxqˈue ribeb rubel xcuanquileb laj Israel. Ut queˈxcˈam cuiˈchic ribeb saˈ usilal riqˈuineb. Ut eb laj Siria incˈaˈ chic queˈraj xtenkˈanquileb li ralal xcˈajol laj Amón xban nak queˈxucuac.
Chapter 11
II S Kekchi 11:1  Saˈ li chihab jun chic saˈ li sakˈehil nak eb li rey nequeˈxic chi pletic, laj David quixtaklaheb chi pletic laj Joab rochbeneb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados joˈqueb ajcuiˈ chixjunileb li soldados aj Israel. Queˈxsach ruheb li ralal xcˈajol laj Amón. Ut queˈxsut rix li tenamit Rabá. Abanan laj David quicana aran Jerusalén.
II S Kekchi 11:2  Saˈ jun li ecuu nak quicuacli chak laj David saˈ lix chˈa̱t, co̱ saˈ xbe̱n li rochoch. Nak yo̱ chi be̱c aran, quiril jun li ixk yo̱ chi ati̱nc. Cˈajoˈ xchˈinaˈusal li ixk aˈan.
II S Kekchi 11:3  Laj David quixtakla xpatzˈbal ani li ixk aˈan. Queˈxye re: —Aˈan lix Betsabé, lix rabin laj Eliam ut rixakil laj Urías laj heteo.—
II S Kekchi 11:4  Laj David quixtakla xbokbal li ixk aˈan. Nak quicuulac lix Betsabé, laj David quicuan riqˈuin. Ut lix Betsabé quisukˈi saˈ rochoch. (Tojeˈ quirakeˈ chixsantobresinquil rib li ixk aˈan riqˈuin lix yajel re li po, joˈ cˈaynakeb xba̱nunquil.)
II S Kekchi 11:5  Lix Betsabé quicana chi yaj aj ixk ut quixtakla resil riqˈuin laj David.
II S Kekchi 11:6  Laj David quixtakla xyebal re laj Joab: —Takla chak cuiqˈuin laj Urías laj heteo, chan. Ut laj Joab quixtakla laj Urías riqˈuin laj David.
II S Kekchi 11:7  Nak laj Urías quicuulac, laj David quixye re: —¿Ma sa saˈ xchˈo̱l laj Joab? ¿Ma saheb saˈ xchˈo̱l li soldados? ¿Chanru yo̱ li ple̱t? ¿Ma us yo̱ chi e̱lc? chan.
II S Kekchi 11:8  Chirix aˈan laj David quixye re: —Tatxic saˈ la̱ cuochoch ut tathila̱nk caˈchˈinak, chan. Nak ac xco̱ laj Urías, laj David quixtakla li tzacae̱mk saˈ li rochoch xcomon li naxtzaca li rey.
II S Kekchi 11:9  Abanan laj Urías incˈaˈ co̱ saˈ rochoch. Quicana ban chi cua̱rc saˈ li oqueba̱l re li rochoch li rey bar nequeˈcuar cuiˈ li soldados li nequeˈcˈacˈalen re li rey.
II S Kekchi 11:10  Nak laj David quirabi resil nak laj Urías incˈaˈ co̱ saˈ rochoch, quixye re: —La̱at tojeˈ xatsukˈi chak saˈ li ple̱t. ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ xatco̱at saˈ la̱ cuochoch? chan.
II S Kekchi 11:11  Laj Urías quixye re: —Eb li soldados aj Israel ut eb laj Judá najt cuanqueb chak saˈ li ple̱t. Li Lokˈlaj Ca̱x cuan rochbeneb. Laj Joab li nataklan saˈ inbe̱n joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados yo̱queb chi cua̱rc yal saˈ muheba̱l yi̱banbil riqˈuin rukˈ cheˈ. ¿Cˈaˈut nak tinxic la̱in saˈ cuochoch chi cuaˈac ut chi cua̱nc riqˈuin li cuixakil? Saˈ a̱cˈabaˈ la̱at, at rey, la̱in ninye nak incˈaˈ tinba̱nu aˈan, chan.
II S Kekchi 11:12  Ut laj David quixye re: —Cana̱kat arin anakcuan. Cuulaj tatintakla cuiˈchic riqˈuineb li soldados, chan. Joˈcan nak laj Urías quicana Jerusalén saˈ li cutan aˈan ut li cutan jun chic.
II S Kekchi 11:13  Laj David quixbok laj Urías chi cuaˈac riqˈuin ut quixcaltesi. Abanan laj Urías incˈaˈ co̱ chi cua̱rc saˈ li rochoch. Quicana ban chi cua̱rc saˈ li naˈajej li nequeˈcuar cuiˈ li soldados li nequeˈcˈacˈalen re li rochoch li rey.
II S Kekchi 11:14  Cuulajak chic laj David quixtzˈi̱ba jun li hu re tixtakla re laj Joab. Ut laj Urías, aˈan li quicˈamoc re li hu.
II S Kekchi 11:15  Saˈ li hu quixye re laj Joab: —Ta̱qˈue laj Urías chi ubej nak yo̱k chi cau li pletic ut ta̱canab xjunes re nak ta̱camsi̱k saˈ li ple̱t, chan.
II S Kekchi 11:16  Joˈcan nak laj Joab nak queˈxsut rix li tenamit quixqˈue chi ubej laj Urías bar cuanqueb cuiˈ li soldados li cauheb rib chi pletic.
II S Kekchi 11:17  Saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan queˈel chak li soldados li cuanqueb saˈ li tenamit chi pletic riqˈuineb. Cuanqueb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb lix soldados laj David li queˈcamsi̱c. Ut saˈ xya̱nkeb aˈan quicam laj Urías laj heteo.
II S Kekchi 11:18  Laj Joab quixtakla resil re laj David chanru yo̱ li ple̱t.
II S Kekchi 11:19  Quixtakla lix takl ut quixye re: —Nak acak xatrakeˈ chixyebal re li rey chirix li ple̱t,
II S Kekchi 11:20  ma̱re li rey ta̱joskˈok ut tixye a̱cue, “¿Cˈaˈut nak xexnachˈoc saˈ li tenamit chi pletic? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nequenau nak naru teˈxcut chak lix tzimaj saˈ xbe̱n li tzˈac?
II S Kekchi 11:21  ¿Ma incˈaˈ jultic e̱re chanru nak quicamsi̱c laj Abimelec li ralal laj Jerobaal? ¿Ma incˈaˈ jultic e̱re chanru nak li ixk quixcut jun tokol li pec re li molino saˈ xbe̱n laj Abimelec ut quixcamsi aran Tebes? ¿Cˈaˈut nak xexnachˈoc riqˈuin li tzˈac?” ma̱re chaˈak. Ut la̱at ta̱ye re, “Quicamsi̱c ajcuiˈ laj Urías laj heteo, laj cˈanjel cha̱cuu,” chaˈkat re, chan laj Joab.
II S Kekchi 11:22  Co̱ li takl ut quixserakˈi re laj David chixjunil li quiyeheˈ re xban laj Joab.
II S Kekchi 11:23  Quixye re: —Kˈaxal cauheb rib chiku la̱o li xicˈ nequeˈiloc ke. Queˈel chak li tenamit chi pletic kiqˈuin toj saˈ li cˈaleba̱l. Abanan queˈka̱lina toj saˈ li oqueba̱l.
II S Kekchi 11:24  Ut queˈxcut chak eb lix tzimaj toj saˈ xbe̱n li tzˈac. Cuanqueb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu li queˈcamsi̱c. Ut quicamsi̱c ajcuiˈ laj Urías, laj heteo, laj cˈanjel cha̱cuu, chan.
II S Kekchi 11:25  Laj David quixye re li takl: —Ye re laj Joab chi joˈcaˈin, “Matcˈoxlac chirix aˈin xban nak joˈcaˈin nacˈulman saˈ li ple̱t. Cacuubresi a̱chˈo̱l. Tatpletik cuiˈchic riqˈuin chi cau toj retal te̱re̱chani li tenamit,” chan.
II S Kekchi 11:26  Nak lix Betsabé quirabi resil nak quicamsi̱c lix be̱lom saˈ li ple̱t, quirahoˈ saˈ xchˈo̱l ut quiya̱bac chirix.
II S Kekchi 11:27  Nak quinumeˈ lix rahil xchˈo̱l, laj David quixtakla xcˈambal lix Betsabé saˈ rochoch. Ut lix Betsabé quicana chokˈ rixakil laj David. Quiyoˈla jun lix cˈulaˈal chˈina te̱lom. Abanan incˈaˈ quicuulac chiru li Ka̱cuaˈ li cˈaˈru quixba̱nu laj David.
Chapter 12
II S Kekchi 12:1  Li Ka̱cuaˈ quixtakla li profeta Natán riqˈuin laj David. Nak quicuulac riqˈuin, laj Natán quixye re: —Queˈcuan cuib li cui̱nk saˈ jun li tenamit. Jun li cui̱nk biom ut li jun chic nebaˈ.
II S Kekchi 12:2  Li biom nabal lix carner ut nabal ajcuiˈ lix cuacax cuan.
II S Kekchi 12:3  Ut li nebaˈ jun ajcuiˈ lix chˈina carner quixlokˈ. Quixchˈolani chi us lix chˈina carner ut quixqˈuiresi saˈ li rochoch rochbeneb lix cocˈal. Rochben nak nacuaˈac ut saˈ xsecˈ na-ucˈac ut riqˈuin nacuar. Li chˈina carner chanchan lix rabin nak cuan chiru.
II S Kekchi 12:4  Saˈ jun li cutan quicuulac jun rulaˈ li cui̱nk biom. Li cui̱nk aˈan incˈaˈ quiraj xcamsinquil junak reheb lix queto̱mk re tixyi̱b xtibel xcua li rulaˈ. Joˈcan nak co̱ ut quixchap lix carner li nebaˈ ut quixcamsi re tixyi̱b xtzacae̱mk li rulaˈ, chan laj Natán.
II S Kekchi 12:5  Nak quirabi li cˈaˈru quixye laj Natán, cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ laj David xban li cˈaˈru quixba̱nu li biom. Quixye: —Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios, la̱in ninye nak xcˈulub ca̱mc li cui̱nk aˈan.
II S Kekchi 12:6  Tento nak tixtoj ca̱hib sut xqˈuial xtzˈak li carner li quixcamsi. Kˈaxal yibru li quixba̱nu xban nak incˈaˈ quiril xtokˈoba̱l ru li cui̱nk nebaˈ, chan laj David.
II S Kekchi 12:7  Ut laj Natán quixye re: —At David, la̱at li cui̱nk aˈan. Joˈcaˈin xye a̱cue li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel, “La̱in xatinxakab chokˈ xreyeb laj Israel ut xatincol chiru laj Saúl.
II S Kekchi 12:8  Xinqˈue a̱cuanquil joˈ nak quinqˈue xcuanquil aˈan. Ut xinkˈaxtesiheb a̱cue chixjunileb li ixk li queˈcuan riqˈuin laj Saúl. Ut xinqˈue a̱cuanquil saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol laj Israel ut saˈ xbe̱neb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Judá. Toj raj xinqˈue xtzˈakob a̱cue cui ta xaye cue nak incˈaˈ tzˈakal li xinqˈue a̱cue.
II S Kekchi 12:9  ¿Cˈaˈut nak xatzˈekta̱na li chakˈrab li xinqˈue a̱cue? ¿Cˈaˈut nak xaba̱nu li ma̱usilal aˈin? Xatakla laj Urías laj heteo chi camsi̱c. ¿Cˈaˈut nak xaqˈue chi camsi̱c xbaneb laj Amón ut xacˈam chokˈ a̱cue li rixakil?
II S Kekchi 12:10  Chalen anakcuan junelic cua̱nk li camsi̱nc saˈ xya̱nkeb la̱ cualal a̱cˈajol xban nak xina̱tzˈekta̱na ut xamakˈ li rixakil laj Urías.
II S Kekchi 12:11  La̱in li Ka̱cuaˈ ninye a̱cue nak tintakla li raylal saˈ a̱be̱n. Ut eb la̱ cuechˈalal, aˈaneb chic li teˈxba̱nu li raylal a̱cue. Yo̱kat chirilbal nak la̱in tinmakˈeb la̱ cuixakil cha̱cuu ut tinqˈueheb re jalan cui̱nk re teˈcua̱nk riqˈuin. Aˈin ta̱uxma̱nk chiruheb chixjunileb laj Israel.
II S Kekchi 12:12  La̱at xaba̱nu la̱ ma̱c chi mukmu. Abanan la̱in incˈaˈ tinba̱nu aˈin chi mukmu. Chiruheb ban chixjunileb laj Israel tinba̱nu aˈin,” chan li Ka̱cuaˈ a̱cue, chan laj Natán.
II S Kekchi 12:13  Ut laj David quixye: —Ya̱l nak la̱in xinma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ, chan. Laj Natán quixye re: —Li Ka̱cuaˈ quixcuy la̱ ma̱c. Incˈaˈ tatca̱mk la̱at.
II S Kekchi 12:14  Abanan xban li ma̱c xaba̱nu, xaqˈue li Dios chi hobecˈ xbaneb li xicˈ nequeˈiloc re. Joˈcan nak la̱ cualal li tojeˈ xyoˈla ta̱ca̱mk, chan.
II S Kekchi 12:15  Laj Natán co̱ saˈ rochoch nak quirakeˈ chixyebal li a̱tin aˈin. Ut li Dios quixtakla jun nimla yajel saˈ xbe̱n lix cˈulaˈal laj David, li quicuan riqˈuin li rixakil laj Urías.
II S Kekchi 12:16  Ut laj David quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱qˈuira̱k li chˈina al. Quixba̱nu x-ayu̱n. Ut naxnumsi li kˈojyi̱n chi yocyo saˈ li chˈochˈ.
II S Kekchi 12:17  Ut eb li nequeˈcˈanjelac chiru saˈ li rochoch li rey David queˈcuulac riqˈuin ut queˈxye re nak ta̱cuacli̱k. Abanan laj David incˈaˈ quicuacli, chi moco quicuaˈac rochbeneb.
II S Kekchi 12:18  Nak quinumeˈ cuukub cutan quicam li cˈulaˈal. Cˈajoˈ nak queˈoc xcˈaˈuxeb li nequeˈcˈanjelac chiru laj David. Queˈxye: —Nak toj ma̱jiˈ nacam li cˈulaˈal, xoa̱tinac riqˈuin laj David. Abanan incˈaˈ quirabi li cˈaˈru kaye. ¿Chanru nak takaye re nak xcam li ralal? Ma̱re cˈaˈru tixba̱nu xban xrahil xchˈo̱l, chanqueb.
II S Kekchi 12:19  Laj David quixqˈue retal nak saˈ has yo̱queb chi a̱tinac chi ribileb rib. Joˈcan nak quixnau nak ac xcam li cˈulaˈal. Quixye reheb: —¿Ma xcam li cˈulaˈal? chan. Ut eb aˈan queˈxye re: —Xcam, chanqueb.
II S Kekchi 12:20  Laj David quicuacli. Qui-atin ut quixqˈue li sununquil ban ut quixjal li rakˈ. Co̱ saˈ li rochoch li Dios ut quixlokˈoni. Chirix aˈan, quisukˈi saˈ rochoch. Quixtzˈa̱ma xtzacae̱mk ut quicuaˈac.
II S Kekchi 12:21  Ut eb li nequeˈcˈanjelac chiru li rey David queˈxye re: —Incˈaˈ nakatau ru cˈaˈru yo̱cat. Nak toj ma̱jiˈ nacam la̱ cualal, yo̱cat chi ayunic ut yo̱cat chi ya̱bac. Anakcuan, nak ac xcam, xatcuacli ut xatcuaˈac, chanqueb.
II S Kekchi 12:22  Laj David quixye reheb: —Ya̱l nak xin-ayunic ut xinya̱bac nak toj ma̱jiˈ nacam. Xincˈoxla nak ma̱re li Ka̱cuaˈ ta̱ril xtokˈoba̱l cuu ut tixqˈuirtesi li cualal.
II S Kekchi 12:23  Anakcuan ma̱cˈaˈ chic aj e nak tin-ayunik xban nak ac xcam li cualal. La̱in moco naru ta chic tincuaclesi cuiˈchic chi yoˈyo. Aˈan incˈaˈ chic naru ta̱cha̱lk cuiqˈuin. Abanan saˈ jun cutan la̱in toxintau li cualal, chan laj David.
II S Kekchi 12:24  Laj David quixcˈojob xchˈo̱l lix Betsabé li rixakil ut quicuan cuiˈchic riqˈuin. Quicuan jun chic lix cˈulaˈal. Aj Salomón queˈxqˈue chokˈ xcˈabaˈ. Ut li Ka̱cuaˈ quixra laj Salomón.
II S Kekchi 12:25  Li Ka̱cuaˈ quixye re li profeta Natán nak tixqˈue aj Jedidías chokˈ xcˈabaˈ xban nak li cˈabaˈej aˈan naraj naxye “Raro xban li Ka̱cuaˈ”.
II S Kekchi 12:26  Laj Joab yo̱ chak chi pletic riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Amón re ta̱re̱chani li tenamit Rabá, li nacuan cuiˈ li rey.
II S Kekchi 12:27  Quixtaklaheb lix takl riqˈuin laj David ut quixye re: —Yo̱quin chi pletic riqˈuineb li cuanqueb saˈ li tenamit Rabá ut xcue̱chani li naˈajej li nequeˈxcˈam cuiˈ lix haˈeb, chan.
II S Kekchi 12:28  Ta̱chˈutubeb li jun chˈol chic la̱ soldados ut tatpletik la̱at. La̱in incˈaˈ nacuaj nak tincue̱chani li tenamit ut teˈxqˈue saˈ incˈabaˈ.—
II S Kekchi 12:29  Joˈcan nak laj David quixchˈutubeb lix soldados ut queˈco̱eb Rabá. Queˈpletic riqˈuineb ut queˈre̱chani li tenamit.
II S Kekchi 12:30  Laj David quirisi li corona saˈ xjolom lix reyeb ut quiqˈueheˈ saˈ xjolom li rey David. Li corona aˈan yi̱banbil riqˈuin oro ut qˈuebil chokˈ xsahob ru li terto̱quil pec. Oxib arroba na ra̱lal li corona. Nabal chic li cˈaˈak re ru li quire̱chani laj David saˈ li tenamit aˈan.
II S Kekchi 12:31  Li joˈ qˈuial chic li tenamit li queˈcana quirisiheb aran ut quixqˈueheb chi jachoc cheˈ ut chi picˈoc chˈochˈ, ut chi yocˈoc cheˈ riqˈuin ma̱l. Quixqˈueheb ajcuiˈ chixyi̱banquil li xan ut chixcˈatbaleb saˈ li horno. Joˈcan ajcuiˈ quixba̱nu riqˈuineb chixjunileb li tenamit li cuanqueb cuiˈ eb li ralal xcˈajol laj Amón. Chirix aˈan, laj David rochbeneb chixjunileb lix soldados queˈsukˈi Jerusalén.
Chapter 13
II S Kekchi 13:1  Laj Absalón, li ralal laj David, quicuan jun li ranab, xTamar xcˈabaˈ. Cˈajoˈ xchˈinaˈusal li xkaˈal aˈan. Laj Amnón, aˈan jun chic li ralal laj David. Laj Amnón co̱ xchˈo̱l chirix lix Tamar.
II S Kekchi 13:2  Cˈajoˈ nak quixra ru lix Tamar toj retal quiyajer xban xcˈoxlanquil ut incˈaˈ naru ta̱ril ru. Xban nak lix Tamar ma̱jiˈ cuanjenak riqˈuin cui̱nk, laj Amnón quixcˈoxla nak ma̱cˈaˈ ta̱ru̱k tixba̱nu re.
II S Kekchi 13:3  Cuan jun li rami̱g laj Amnón. Li rami̱g, aˈan laj Jonadab, li ralal laj Simea. Ut laj Simea, aˈan li ras laj David. Laj Jonadab se̱b xchˈo̱l chixba̱nunquil li incˈaˈ us.
II S Kekchi 13:4  Laj Jonadab quixye re laj Amnón: —La̱at ralalat li rey David. Ye cue cˈaˈut nak rajlal cutan yo̱cat chi bakocˈ, chan. Ut laj Amnón quixye re: —La̱in xco̱ inchˈo̱l chirix lix Tamar, li ranab laj Absalón li cuas, chan.
II S Kekchi 13:5  Laj Jonadab quixye re: —Yoclan saˈ a̱cuarib ut ba̱nu a̱cuib joˈ nak yajat. Nak ta̱cha̱lk la̱ yucuaˈ cha̱cuilbal, ta̱ye re, “Ba̱nu usilal, takla lix Tamar li cui̱tzˈin chixqˈuebal lin tzacae̱mk. La̱in nacuaj nak ta̱cha̱lk arin re tixyi̱b intzacae̱mk chicuu ut tixqˈue cue re tintzaca,” chaˈakat re, chan laj Jonadab.
II S Kekchi 13:6  Joˈcan nak laj Amnón quiyocla ut quixba̱nu rib joˈ nak yaj. Li rey David co̱ chirilbal ut laj Amnón quixye re: —Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱takla lix Tamar arin re nak tixyi̱b chicuu cuibak incaxlan cua ut tixqˈue cue re tintzaca, chan.
II S Kekchi 13:7  Ut laj David quixye re lix Tamar: —Tatxic saˈ rochoch laj Amnón la̱ cuas ut ta̱yi̱b lix tzacae̱mk, chan.
II S Kekchi 13:8  Joˈcan nak lix Tamar co̱ saˈ rochoch laj Amnón ut quiril nak cuan saˈ xcuarib. Quixcˈam li cˈaj ut quixyi̱b li caxlan cua chiru laj Amnón ut quixqˈue chi chakˈac.
II S Kekchi 13:9  Quixcˈam li xartin ut quixqˈue li caxlan cua re. Abanan laj Amnón incˈaˈ quixcuaˈ. Quixye re: —Ta̱ye reheb chixjunileb nak teˈe̱lk arin, chan. Ut chixjunileb queˈel aran.
II S Kekchi 13:10  Ut laj Amnón quixye re lix Tamar: —Cˈam chak li tzacae̱mk arin saˈ incuarib ut ta̱qˈue cue re tincuaˈ.— Ut lix Tamar quixchap li caxlan cua ut co̱ cuan cuiˈ lix cuarib laj Amnón li ras.
II S Kekchi 13:11  Lix Tamar quixqˈue li tzacae̱mk re, abanan laj Amnón quixchap lix Tamar ut quixye re: —At cuanab, yoclan cuiqˈuin, chan.
II S Kekchi 13:12  Lix Tamar quixye re: —At cuas, incˈaˈ. Mina̱puersi chixba̱nunquil li incˈaˈ us aˈin. La̱o aj Israel incˈaˈ nakaba̱nu chi joˈcan.
II S Kekchi 13:13  Cui tinba̱nu li ma̱c aˈin, ¿chanru tincana̱k la̱in? Xuta̱nal tine̱lk la̱in. Ut la̱at tatcana̱k joˈ jun cui̱nk incˈaˈ us xnaˈleb arin Israel. Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak tat-a̱tinak riqˈuin li rey. Aˈan tinixkˈaxtesi chokˈ a̱cuixakil, chan.
II S Kekchi 13:14  Abanan laj Amnón incˈaˈ qui-abin chiru. Aˈan kˈaxal cau rib chiru lix Tamar. Quixchap chi pue̱rs ut quicuan riqˈuin.
II S Kekchi 13:15  Laj Amnón xbe̱n cua quixra lix Tamar. Abanan nak ac xchap lix Tamar chi pue̱rs, kˈaxal cuiˈchic xicˈ quiril. Quixye re: —Cuaclin ut elen arin, chan.
II S Kekchi 13:16  Ut lix Tamar quixye re: —Incˈaˈ. Cui tina̱cua̱lina anakcuan, aˈan kˈaxal cuiˈchic yibru chiru li xaba̱nu cue, chan. Abanan laj Amnón incˈaˈ quirabi li cˈaˈru quixye.
II S Kekchi 13:17  Quixbok lix mo̱s ut quixye re: —Isi li ixk arin, ut tzˈap chi us li puerta, chan.
II S Kekchi 13:18  Li mo̱s quirisi chirix cab ut quixtzˈap chi us li puerta. Lix Tamar cuan jun lix cha̱bil akˈ chirix xcomon li nequeˈrocsi eb lix rabin li rey, li toj ma̱jiˈ cuanjenakeb cui̱nk riqˈuin.
II S Kekchi 13:19  Lix Tamar quixqˈue li cha saˈ xjolom. Quixpej li rakˈ. Quixtzˈap li ru riqˈuin li rukˈ ut yo̱ chi ya̱bac nak co̱.
II S Kekchi 13:20  Nak laj Absalón quiril lix Tamar, quixye re: —¿Ma xatxchap chi pue̱rs laj Amnón? Matya̱bac, at cuanab. Laj Amnón, aˈan la̱ cuas. Ma̱ ani aj iqˈuin ta̱serakˈi li cˈaˈru xba̱nu a̱cue, chan. Joˈcan nak lix Tamar quicana saˈ rochoch laj Absalón ut kˈaxal ra saˈ xchˈo̱l.
II S Kekchi 13:21  Nak quirabi li cˈaˈru quicˈulman li rey David, cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ.
II S Kekchi 13:22  Laj Absalón xicˈ chic quiril laj Amnón xban nak quixchap chi pue̱rs lix Tamar, li ranab. Abanan chi ti̱c ma̱cˈaˈ quixye re.
II S Kekchi 13:23  Nak ac xnumeˈ chic cuib chihab, yo̱queb chixbesbal rix lix carner laj Absalón aran Baal-hazor, nachˈ riqˈuin li tenamit Efraín. Laj Absalón quixbok chixjunileb li ralal li rey re nak teˈxic chi cuaˈac riqˈuin.
II S Kekchi 13:24  Co̱ riqˈuin li rey David ut quixye: —At rey, yo̱queb chixbesbal rixeb lin carner. Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak la̱at, a̱cuochbeneb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu, texxic cuiqˈuin re ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l cuochben, chan.
II S Kekchi 13:25  Li rey quixye: —At cualal, incˈaˈ toxic chikajunilo xban nak kˈaxal nabalo. Kˈaxal terto ta̱e̱lk chokˈ a̱cue, chan. Usta laj Absalón quixpuersi ru re ta̱xic, abanan li rey incˈaˈ co̱. Abanan quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱rosobtesi laj Absalón.
II S Kekchi 13:26  Ut laj Absalón quixye re: —Cui incˈaˈ ta̱ru̱k tatxic la̱at, chixicak laj Amnón li cuas, chan. Ut li rey quixye re: —¿Cˈaˈut nak ta̱cuaj nak ta̱xic laj Amnón? chan.
II S Kekchi 13:27  Laj Absalón quirelaji ru li rey nak ta̱xic laj Amnón toj retal nak li rey quixtaklaheb laj Amnón ut chixjunileb li ralal.
II S Kekchi 13:28  Laj Absalón quixye reheb lix mo̱s: —Qˈuehomak retal nak ta̱cala̱k chi us laj Amnón. Nak tinye e̱re, te̱camsi. Mexcˈoxlac chixcamsinquil xban nak la̱in yo̱quin chi takla̱nc e̱re. Cacuubresihomak e̱chˈo̱l chixba̱nunquil li ninye e̱re, chan.
II S Kekchi 13:29  Eb lix mo̱s queˈxba̱nu joˈ quiyeheˈ reheb xban laj Absalón. Queˈxcamsi laj Amnón. Ut eb li ralal li rey queˈtakeˈ chirixeb lix mu̱l ut queˈe̱lelic.
II S Kekchi 13:30  Nak toj ma̱jiˈ nequeˈcuulac li ralal, quicuulac resil riqˈuin laj David nak queˈcamsi̱c chixjunileb li ralal xban laj Absalón. Ma̱ jun chic quicana chi yoˈyo.
II S Kekchi 13:31  Laj David quicuacli ut quixpej li rakˈ ut quixcut rib saˈ chˈochˈ xban xrahil xchˈo̱l. Eb lix mo̱s li cuanqueb rochben queˈxpej ajcuiˈ li rakˈeb.
II S Kekchi 13:32  Abanan, laj Jonadab li ralal li ras laj David quixye re: —At rey, incˈaˈ xcamsiheb chixjunileb. Caˈaj cuiˈ laj Amnón xcamsi. Laj Absalón ac cuan saˈ xchˈo̱l nak tixcamsi laj Amnón chalen nak laj Amnón quixchap chi pue̱rs lix Tamar li ranab.
II S Kekchi 13:33  Ma̱pa̱b li cˈaˈru queˈxye a̱cue. Moco xeˈcamsi̱c ta chixjunileb la̱ cualal. Caˈaj cuiˈ laj Amnón quicamsi̱c, chan.
II S Kekchi 13:34  Nak laj Absalón yo̱ chi e̱lelic, jun li soldado li yo̱ chi cˈacˈale̱nc quixqˈue retal nak nabaleb yo̱queb chak chi cubec saˈ li tzu̱l saˈ li be li naxic Horonaim.
II S Kekchi 13:35  Laj Jonadab quixye re laj David: —Aˈaneb la̱ cualal li yo̱queb chi cha̱lc joˈ xinye a̱cue, chan.
II S Kekchi 13:36  Tojeˈ ajcuiˈ ta̱rakekˈ chi a̱tinac laj Jonadab nak queˈcuulac li ralal laj David ut japjo̱queb re chi ya̱bac. Cˈajoˈ nak queˈya̱bac laj David ut eb li nequeˈcˈanjelac chiru.
II S Kekchi 13:37  Laj Absalón quie̱lelic ut co̱ Gesur riqˈuin li rey Talmai li ralal laj Amiud. Ut laj David rajlal cutan naya̱bac xban xcamic laj Amnón li ralal.
II S Kekchi 13:38  Nak quie̱lelic laj Absalón, co̱ aran Gesur ut aran quicuan oxib chihab.
II S Kekchi 13:39  Nak ac xnumeˈ xrahil xchˈo̱l laj David chirix li ralal li quicam, quiraj cuiˈchic rilbal ru laj Absalón.
Chapter 14
II S Kekchi 14:1  Laj Joab quixnau nak kˈaxal ra saˈ xchˈo̱l li rey David chirix laj Absalón.
II S Kekchi 14:2  Quixtakla xcˈambal jun li ixk cuan aran Tecoa. Li ixk aˈan cuan xnaˈleb chixba̱nunquil cˈaˈak re ru chi naˈlebil. Nak li ixk quicuulac riqˈuin, quixye re: —Ba̱nu a̱cuib joˈ nak ra saˈ a̱chˈo̱l chirix xcamic jun la̱ cuechˈalal. Qˈue cha̱cuix li tˈicr li naxcˈut nak ra saˈ a̱chˈo̱l. Ma̱qˈue li sununquil ban. Ba̱nu chi joˈcan re nak ta̱cˈutu̱nk nak ac junxil na-oc xrahil a̱chˈo̱l.
II S Kekchi 14:3  Tatxic riqˈuin li rey David ut ta̱ye re li cˈaˈru tinye a̱cue, chan. Ut laj Joab quixye re chanru tixye re laj David.
II S Kekchi 14:4  Li ixk co̱ riqˈuin li rey David ut quixcuikˈib rib saˈ chˈochˈ re xqˈuebal xlokˈal, ut quixye: —At rey, ba̱nu usilal. China̱tenkˈa, chan.
II S Kekchi 14:5  Laj David quixye re: —¿Cˈaˈru ta̱cuaj tinba̱nu? chan. Li ixk quixye re: —La̱in jun xma̱lcaˈan nebaˈin. Camenak inbe̱lom.
II S Kekchi 14:6  At rey, cuanqueb cuib inyum. Abanan xeˈpletic saˈ cˈaleba̱l. Ut ma̱ ani xeˈjachoc reheb chi pletic. Li jun quixcamsi li jun chic.
II S Kekchi 14:7  Anakcuan chixjunileb li cuechˈalal xeˈjoskˈoˈ saˈ inbe̱n. Teˈraj nak tinkˈaxtesi saˈ rukˈeb lin yum re teˈxcamsi xban nak aˈan quicamsin re li ras. Cui teˈxcamsi lin yum, ma̱cˈaˈak chic inyoˈon ut ma̱cˈaˈak chic li ralal xcˈajol lin be̱lom mokon. Ta̱sachekˈ lix cˈabaˈ saˈ ruchichˈochˈ, chan li ixk.
II S Kekchi 14:8  Li rey David quixye re: —Ayu saˈ la̱ cuochoch. Matcˈoxlac xban nak la̱in tinqˈue junak chakˈrab re a̱tenkˈanquil, chan.
II S Kekchi 14:9  Li ixk quixye re: —At rey, li ma̱c aˈin chicana̱k saˈ inbe̱n la̱in ut saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol lin yucuaˈ. Incˈaˈ chicana̱k saˈ a̱be̱n la̱at, at rey, chi moco saˈ xbe̱n la̱ cuanquilal, chan.
II S Kekchi 14:10  Li rey quixye re: —Cui ani ta̱chˈiˈchˈiˈi̱nk a̱cue, cˈam chak cuiqˈuin. La̱in ninye a̱cue nak aˈan incˈaˈ chic tatxchˈiˈchˈiˈi, chan.
II S Kekchi 14:11  Li ixk quixye cuiˈchic re laj David: —At rey, ba̱nu usilal, ta̱tzˈa̱ma chiru li Ka̱cuaˈ la̱ Dios nak li cuechˈalal li ta̱raj tixqˈue re̱kaj xcamic li jun, incˈaˈ tixcamsi re nak incˈaˈ tixnimobresi ru li raylal, chan. Li rey David quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios, la̱in ninye a̱cue nak la̱ yum ma̱cˈaˈ tixcˈul. Ma̱ ani ta̱chˈeˈok re, chan.
II S Kekchi 14:12  Ut li ixk quixye re: —At rey, china̱canab chi a̱tinac junpa̱tak chic a̱cuiqˈuin, chan. Ut li rey David quixye re: —Us. A̱tinan, chan.
II S Kekchi 14:13  Li ixk quixye re: —At rey, ¿Cˈaˈut nak xaba̱nu li incˈaˈ us aˈin reheb lix tenamit li Dios? Riqˈuin li cˈaˈru xaye, nacˈutun nak cuan a̱ma̱c. ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ nacaqˈue xlese̱ns re ta̱cha̱lk cuiˈchic arin laj Absalón la̱ cualal?
II S Kekchi 14:14  Chikajunilo toca̱mk. Chanchano li haˈ hoybil saˈ chˈochˈ. Incˈaˈ chic naru xxocbal. Li Ka̱cuaˈ Dios ma̱ ani narisi xyuˈam. Naxsicˈ ban xya̱lal chanru nak ta̱sukˈi̱k cuiˈchic riqˈuin li najt cuan riqˈuin.
II S Kekchi 14:15  La̱in xinchal chi a̱tinac a̱cuiqˈuin xban nak xinxucuac xban li cˈaˈru xeˈxye cue li tenamit. La̱in xinye nak tina̱tinak a̱cuiqˈuin xban nak ma̱re ta̱ba̱nu li cˈaˈru tintzˈa̱ma cha̱cuu.
II S Kekchi 14:16  At rey, cui la̱at ta̱cuabi li cˈaˈru yo̱quin chixtzˈa̱manquil cha̱cuu, la̱at ta̱ru̱k toa̱col re nak incˈaˈ teˈxsach ku saˈ li naˈajej aˈin li xqˈue ke li Ka̱cuaˈ.
II S Kekchi 14:17  La̱in ninnau nak li cˈaˈru tina̱sume cuiˈ tixcˈojob inchˈo̱l. La̱at chanchanat lix ángel li Ka̱cuaˈ. Nacanau xqˈuebal retal cˈaˈru li us ut cˈaˈru li incˈaˈ us. Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ la̱ Dios chicua̱nk a̱cuiqˈuin, chan li ixk.
II S Kekchi 14:18  Li rey David quixye re li ixk: —Nacuaj patzˈoc a̱cue ut nacuaj nak ta̱sume chi tzˈakal li cˈaˈru tinpatzˈ a̱cue, chan. Ut li ixk quixye: —Us. Patzˈ li cˈaˈru ta̱cuaj, chan.
II S Kekchi 14:19  Li rey David quixye re: —¿Ma ma̱cuaˈ laj Joab li xtaklan chak a̱cue chi a̱tinac cuiqˈuin? chan. Ut li ixk quixye re: —At rey, saˈ a̱cˈabaˈ la̱at tinsume li cˈaˈru xapatzˈ cue ut tinye li xya̱lal a̱cue. Laj Joab, li nacˈanjelac cha̱cuu, aˈan li xyehoc cue nak tincha̱lk a̱cuiqˈuin chi a̱tinac. Ut aˈan ajcuiˈ xyehoc cue li cˈaˈru xinye a̱cue.
II S Kekchi 14:20  Laj Joab xba̱nu chixjunil aˈin re a̱tenkˈanquil. Aˈan naraj nak ta̱yi̱ba̱k ru li chˈaˈajquilal aˈin. At rey, la̱at cuan a̱naˈleb joˈ jun x-ángel li Dios. La̱at nacanau chixjunil li na-uxman saˈ ruchichˈochˈ, chan.
II S Kekchi 14:21  Ut li rey David quixye re laj Joab: —Ac xinyi̱b ru li chˈaˈajquil. La̱in tinba̱nu li xatzˈa̱ma chicuu. Ayu ut ta̱cˈam chak laj Absalón, chan.
II S Kekchi 14:22  Laj Joab quixcuikˈib rib saˈ chˈochˈ re xqˈuebal xlokˈal laj David ut quixye: —Aˈ taxak li Dios chi-osobtesi̱nk a̱cue, at rey. Anakcuan ninnau nak xsahoˈ a̱chˈo̱l cuiqˈuin xban nak xaba̱nu li cˈaˈru xintzˈa̱ma cha̱cuu, chan.
II S Kekchi 14:23  Laj Joab quicuacli ut co̱ Gesur. Ut quixcˈam cuiˈchic chak laj Absalón saˈ li tenamit Jerusalén.
II S Kekchi 14:24  Abanan li rey David quixye re nak laj Absalón ti̱c ta̱xic saˈ rochoch. Incˈaˈ ta̱cˈamekˈ saˈ rochoch laj David xban nak incˈaˈ quiraj rilbal ru. Joˈcan nak laj Absalón quicuan saˈ rochoch ut incˈaˈ quicuulac saˈ rochoch laj David.
II S Kekchi 14:25  Ma̱ jun chic cui̱nk cuan Israel joˈ laj Absalón. Tzˈakal re ru lix tibel. Ma̱cˈaˈ xpaltil. Xban nak cˈajoˈ xchakˈal ru, chixjunileb nequeˈxqˈue xlokˈal.
II S Kekchi 14:26  Rajlal, nak ac rakecˈ re li chihab, naxqˈue chi besecˈ lix jolom xban nak kˈaxal nabal li rismal ut nachˈiˈchˈiˈi̱c xban. Li rismal li nabeseˈ numenak o̱b libras ra̱lal joˈ nequeˈbisoc cuiˈ saˈ rochoch li rey.
II S Kekchi 14:27  Queˈcuan oxib li ralal laj Absalón ut jun lix rabin kˈaxal chˈinaˈus, xTamar xcˈabaˈ.
II S Kekchi 14:28  Laj Absalón quicuan Jerusalén cuib chihab chi incˈaˈ quiril ru li rey.
II S Kekchi 14:29  Quixtakla xbokbal laj Joab re nak ta̱xic chi a̱tinac riqˈuin li rey saˈ xcˈabaˈ laj Absalón. Abanan laj Joab incˈaˈ quiraj xic riqˈuin laj Absalón. Quixtakla cuiˈchic xbokbal xcaˈ sut, abanan laj Joab incˈaˈ ajcuiˈ quiraj xic.
II S Kekchi 14:30  Joˈcan nak laj Absalón quixye reheb lix mo̱s: —Qˈuehomak retal. Lix naˈaj lix cebada laj Joab cuan chixcˈatk li cue. Texxic ut te̱cˈat lix cebada laj Joab, chan. Ut eb lix mo̱s queˈxba̱nu joˈ quiyeheˈ reheb.
II S Kekchi 14:31  Ut laj Joab co̱ saˈ li rochoch laj Absalón ut quixye re: —¿Cˈaˈut nak xeˈxcˈat lin cebada eb la̱ mo̱s? chan.
II S Kekchi 14:32  Laj Absalón quixye re: —Xeˈxcˈat xban nak xintakla a̱bokbal ut incˈaˈ xatcˈulun chicuilbal. Xcuaj raj nak tatxic chi a̱tinac riqˈuin li rey saˈ incˈabaˈ la̱in. Xatintakla raj chixyebal re, “¿Cˈaˈru aj e nak xatakla incˈambal arin? Us raj chokˈ cue cui ta xincana aran Gesur”. La̱in tincuaj rilbal ru li rey. Cui cuan inma̱c chiru, chinixcamsihak, chan laj Absalón.
II S Kekchi 14:33  Joˈcan nak laj Joab co̱ chi a̱tinac riqˈuin li rey David ut quixye re li cˈaˈru quixye laj Absalón. Li rey quixtakla xbokbal laj Absalón. Co̱ laj Absalón riqˈuin ut quixcuikˈib rib saˈ chˈochˈ. Li rey quixcˈul ut quirutzˈ ru.
Chapter 15
II S Kekchi 15:1  Mokon chic laj Absalón quicuan jun lix carruaje quelonbil xbaneb lix cacua̱y. Ut cuanqueb ajcuiˈ mero ciento (50) li cui̱nk li queˈoquen chirix.
II S Kekchi 15:2  Rajlal cutan nacuacli ekˈela laj Absalón ut naxakli chire be bar cuan cuiˈ li oqueba̱l re li tenamit. Nak nequeˈcuulac aran li tenamit re nak ta̱yi̱ba̱k lix chˈaˈajquilaleb xban li rey, laj Absalón naxbokeb riqˈuin ut naxpatzˈ reheb bar xeˈchal chak. Cui eb aˈan teˈxye re nak xcomoneb laj Israel,
II S Kekchi 15:3  laj Absalón naxye reheb: —Kˈaxal us la̱ cua̱tin ut ti̱c, abanan ma̱ ani junak ta̱a̱tinak cha̱cuix chiru li rey, chan reheb.
II S Kekchi 15:4  Ut quixye ajcuiˈ reheb: —Us raj cui la̱in ta jun aj rakol a̱tin. Cui ta la̱in rey, chixjunileb raj li cuanqueb xchˈaˈajquil teˈcha̱lk cuiqˈuin ut la̱in tinrakok raj a̱tin saˈ xbe̱neb saˈ ti̱quilal, chan.
II S Kekchi 15:5  Nak queˈcuulac riqˈuin laj Absalón re nak teˈxcuikˈib rib chiru, laj Absalón naxkˈaluheb ut narutzˈeb ru.
II S Kekchi 15:6  Laj Absalón quixba̱nu chi joˈcan riqˈuineb chixjunileb laj Israel li queˈcuulac chirilbal li rey. Joˈcan nak quixkˈunbesiheb laj Israel.
II S Kekchi 15:7  Nak ac xnumeˈ ca̱hib chihab, laj Absalón quixye re li rey David: —At rey, nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱qˈue inlese̱ns chi xic Hebrón re nak tinqˈue lin mayej li quinyechiˈi re li Ka̱cuaˈ.
II S Kekchi 15:8  Nak toj cuanquin aran Siria saˈ li tenamit Gesur, la̱in quinye re li Ka̱cuaˈ nak la̱in tinlokˈoni ru cui tinixcˈam cuiˈchic Jerusalén, chan.
II S Kekchi 15:9  Ut li rey quixye re: —Naru nacatxic chi sa saˈ a̱chˈo̱l, chan. Joˈcan nak laj Absalón co̱ Hebrón.
II S Kekchi 15:10  Abanan, saˈ ajcuiˈ li cutan aˈan laj Absalón quixtakla xyebal reheb chixjunileb li cuanqueb Israel: —Nak te̱rabi xya̱b li trompetas, te̱jap e̱re chixyebal “Laj Absalón quixakaba̱c chokˈ rey aran Hebrón,” chaˈkex.—
II S Kekchi 15:11  Laj Absalón quixbokeb cuib ciento chi cui̱nk re Jerusalén. Eb aˈan queˈco̱eb chi incˈaˈ nequeˈxnau cˈaˈru oc re chixba̱nunquil laj Absalón.
II S Kekchi 15:12  Nak laj Absalón yo̱ chi mayejac, quixtakla ajcuiˈ xbokbal laj Ahitofel saˈ li tenamit Gilo. Laj Ahitofel, aˈan xcomoneb li nequeˈqˈuehoc xnaˈleb li rey David. Chi joˈcan yo̱queb chi ta̱mc li nequeˈta̱ken re laj Absalón ut yo̱queb chi cacuu̱c xchˈo̱leb riqˈuin li yo̱queb chixba̱nunquil.
II S Kekchi 15:13  Jun li takl quichal riqˈuin laj David ut quixye re: —Chixjunileb laj Israel queˈxqˈue xchˈo̱l chi oque̱nc chirix laj Absalón.
II S Kekchi 15:14  Ut laj David quixye reheb chixjunileb li nequeˈcˈanjelac chiru aran Jerusalén: —Choe̱lelik chiru laj Absalón. Se̱bahomak e̱rib. Cui incˈaˈ takase̱ba kib, incˈaˈ ta̱ru̱k takacol kib chiru laj Absalón. Ma̱re anchal teˈcha̱lk ut teˈnumta̱k saˈ kabe̱n ut teˈxcamsiheb chixjunileb li cuanqueb saˈ li tenamit, chan.
II S Kekchi 15:15  Eb li nequeˈcˈanjelac chiru queˈxye re: —At rey, la̱o takaba̱nu chixjunil li cˈaˈru ta̱ye la̱at, chanqueb.
II S Kekchi 15:16  Joˈcan nak li rey David qui-el aran rochbeneb chixjunileb li cuanqueb saˈ li rochoch. Quixcanab laje̱b li ixk li nequeˈcuan riqˈuin re teˈxcˈacˈale li rochoch.
II S Kekchi 15:17  Najt ac xeˈbe̱c nak coxeˈxakli̱k laj David ut chixjunileb li cuanqueb rochben.
II S Kekchi 15:18  Chixjunileb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb lix soldados, queˈxakli chixcˈatk li rey. Eb laj cereteo ut eb laj peleteo li nequeˈcˈacˈalen re li rey saˈ li ple̱t queˈnumeˈ chiru. Ut queˈnumeˈ ajcuiˈ eb li cuakib ciento li soldados li queˈchal Gat.
II S Kekchi 15:19  Li rey David quixye re laj Itai laj Gat: —¿Cˈaˈut nak xatchal chikix? Us raj nak tatsukˈi̱k Jerusalén saˈ la̱ naˈaj, ut tatcana̱k riqˈuin li rey li toj x-oc. La̱at jalan la̱ tenamit ut isinbilat saˈ la̱ tenamit.
II S Kekchi 15:20  Tojeˈ ajcuiˈ xatcˈulun arin. ¿Ma tento ta biˈ nak ta̱beni a̱cuib chikix? La̱in naru ninxic yalak bar, abanan kˈaxal us chokˈ a̱cue nak tatsukˈi̱k ut ta̱cˈam cha̱cuix eb la̱ cuech tenamitil. Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ Dios chi-osobtesi̱nk a̱cue chi junelic, chan laj David.
II S Kekchi 15:21  Abanan laj Itai quixye re laj David: —At rey, saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ, ut saˈ a̱cˈabaˈ ajcuiˈ la̱at, la̱in ninye a̱cue nak tinxic cha̱cuix yalak bar, usta yoˈyo̱kin malaj ut tincamsi̱k, chan.
II S Kekchi 15:22  Joˈcan nak laj David quixye re: —Us. Ma̱cˈaˈ naxye. Tatxic chicuix, chan. Ut laj Itai laj geteo quinumeˈ chiru laj David rochbeneb li rech tenamitil ut eb li ralal xcˈajoleb.
II S Kekchi 15:23  Chixjunileb li tenamit li yo̱queb chi iloc re queˈya̱bac chi cau nak co̱ li rey David rochbeneb li cristian li yo̱queb chi ochbeni̱nc re. Chixjunileb queˈnumeˈ junpacˈal li haˈ Cedrón, ut li rey quinumeˈ ajcuiˈ. Eb li tenamit queˈco̱eb chi ubej nak yo̱queb chi xic saˈ li chaki chˈochˈ.
II S Kekchi 15:24  Laj Sadoc laj tij cuan rochben, joˈqueb ajcuiˈ laj levita li yo̱queb chi pako̱nc re lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ. Queˈxqˈue saˈ chˈochˈ li Lokˈlaj Ca̱x cuan cuiˈ laj Abiatar laj tij toj retal queˈel chixjunileb li cristian saˈ li tenamit.
II S Kekchi 15:25  Li rey quixye re laj Sadoc: —Cˈam cuiˈchic li Lokˈlaj Ca̱x saˈ li tenamit. Cui li Ka̱cuaˈ Dios sahak xchˈo̱l cuiqˈuin, aˈan ta̱qˈuehok cuiˈchic cue chi sukˈi̱c re nak ta̱ru̱k tincuil cuiˈchic li Lokˈlaj Ca̱x saˈ lix naˈaj.
II S Kekchi 15:26  Abanan cui incˈaˈ sa saˈ xchˈo̱l cuiqˈuin, chixba̱nuhak cuiqˈuin joˈ naraj aˈan, chan.
II S Kekchi 15:27  Ut li rey David quixye ajcuiˈ re laj Sadoc laj tij: —¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱at aj kˈe? Sukˈin anakcuan saˈ li tenamit chi ma̱cˈaˈ a̱cˈaˈux ut ta̱cˈameb cha̱cuix laj Ahimaas la̱ cualal joˈ ajcuiˈ laj Jonatán li ralal laj Abiatar.
II S Kekchi 15:28  La̱in tincana̱k saˈ li naˈajej bar nequeˈnumeˈ cuiˈ junpacˈal li nimaˈ saˈ li chaki chˈochˈ toj ta̱takla junak esilal cuiqˈuin, chan laj David.
II S Kekchi 15:29  Joˈcan nak laj Sadoc ut laj Abiatar queˈxcˈam li Lokˈlaj Ca̱x Jerusalén ut aran queˈroybeni cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk.
II S Kekchi 15:30  Nak laj David yo̱ chi taksi̱nc saˈ li tzu̱l Olivos, yo̱ chi ya̱bac. Tzˈaptzˈo xjolom ut ma̱cˈaˈ xxa̱b chi rok xban xrahil xchˈo̱l. Ut chixjunileb li yo̱queb chi ta̱ke̱nc re queˈxtzˈap lix jolomeb ut yo̱queb ajcuiˈ chi ya̱bac.
II S Kekchi 15:31  Laj David quiyeheˈ resil re nak laj Ahitofel, aˈan xcomoneb li nequeˈoquen chirix laj Absalón. Joˈcan nak laj David quitijoc ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, ta̱poˈ taxak ru lix cˈaˈux laj Ahitofel re nak incˈaˈ us ta̱e̱lk li naˈleb li tixqˈue, chan.
II S Kekchi 15:32  Nak laj David quicuulac saˈ xbe̱n li tzu̱l li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li Dios, quichal laj Husai laj arquita chixcˈulbal. Pejel li rakˈ ut cuan poks saˈ xjolom.
II S Kekchi 15:33  Laj David quixye re: —Chˈaˈaj chokˈ cue cui tatxic chicuix.
II S Kekchi 15:34  Abanan cui tatxic cuiˈchic Jerusalén ut ta̱ye re laj Absalón nak tatcˈanjelak chiru joˈ nak xatcˈanjelac chicuu la̱in, chi joˈcan naru niquina̱tenkˈa chixpoˈbal ru li yo̱ chixcˈu̱banquil ru laj Ahitofel.
II S Kekchi 15:35  Aran cuanqueb laj Sadoc ut laj Abiatar, eb laj tij. Chixjunil li cˈaˈru ta̱cuabi saˈ li rochoch li rey, ta̱ye reheb.
II S Kekchi 15:36  Laj Ahimaas ut laj Jonatán li ralaleb cuanqueb rochbeneb. Naru nacatakla chak resil li cˈaˈru ta̱cuabi chirixeb aˈan, chan laj David.
II S Kekchi 15:37  Joˈcan nak laj Husai, li rami̱g laj David, quicuulac saˈ li tenamit Jerusalén. Saˈ li ho̱nal aˈan yo̱ chi oc saˈ li tenamit laj Absalón.
Chapter 16
II S Kekchi 16:1  Nak laj David yo̱ chi cubec jun pacˈal li tzu̱l, quixcˈul laj Siba lix mo̱s laj Mefi-boset. Laj Siba yo̱ chi cha̱lc chixcˈulbal laj David. Quixcˈameb chak cuib li bu̱r cuan ri̱keb. Li bu̱r yo̱queb chak chiri̱kanquil cuib ciento li caxlan cua, jun ciento cu̱t li chaki uvas ut jun ciento li caxlan cua yi̱banbil riqˈuin chaki higo ut jun bo̱ls tzˈu̱m li vino.
II S Kekchi 16:2  Li rey David quixye re: —¿Cˈaˈut nak yo̱cat chixcˈambal chak chixjunil aˈin? chan. Laj Siba quixye re: —At rey, la̱at ut eb la̱ cualal a̱cˈajol teˈxic chirix li bu̱r. Chixjunileb li cui̱nk teˈxcuaˈ li tzacae̱mk. Ut li vino, aˈan re teˈrucˈ li teˈlubk saˈ li chaki chˈochˈ, chan.
II S Kekchi 16:3  Li rey quixye re: —¿Bar cuan laj Mefi-boset, li ri laj Saúl la̱ patrón? chan. Laj Siba quixye re: —Xcana chak Jerusalén xban nak naxcˈoxla nak eb laj Israel teˈxxakab saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj laj Saúl lix yucuaˈchin, chan.
II S Kekchi 16:4  Li rey David quixye re: —Chixjunil li cˈaˈru cuan re laj Mefi-boset, ta̱cana̱k chokˈ a̱cue, chan. Laj Siba quixye re laj David: —At rey, la̱in aj cˈanjel cha̱cuu. Junelic taxak sahak a̱chˈo̱l cuiqˈuin, chan.
II S Kekchi 16:5  Li rey David quicuulac Bahurim. Aran cuan jun li cui̱nk aj Simei xcˈabaˈ. Aˈan ralal laj Gera xcomoneb li ralal xcˈajol laj Saúl. Qui-oc chixmajecuanquil laj David.
II S Kekchi 16:6  Laj Simei qui-oc chixcutinquil chi pec laj David ut eb laj cˈanjel chiru, usta sutsu̱queb xbaneb li soldado li nequeˈcˈacˈalen re.
II S Kekchi 16:7  Laj Simei yo̱ chixmajecuanquil laj David ut quixye re: —Elen arin. La̱at aj camsinel. La̱at jun cui̱nk incˈaˈ us a̱naˈleb.
II S Kekchi 16:8  Li Ka̱cuaˈ Dios xqˈuehoc a̱cue chixtojbal a̱ma̱c xban nak xacamsiheb nabal li ralal xcˈajol laj Saúl ut la̱at chic xat-oc saˈ lix naˈaj. Li Ka̱cuaˈ xatrisi saˈ la̱ cuanquil ut aˈ chic la̱ cualal laj Absalón xqˈue saˈ la̱ naˈaj. Xat-isi̱c saˈ la̱ cuanquil xban nak la̱at aj camsinel, chan.
II S Kekchi 16:9  Ut laj Abisai, lix yum lix Sarvia, quixye re laj David: —At rey, ¿cˈaˈut nak yo̱ cha̱majecuanquil li cui̱nk aˈin, li chanchan tzˈiˈ ca̱mc re? Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱qˈue inlese̱ns re tinxic chixsetbal lix cux, chan.
II S Kekchi 16:10  Abanan li rey quixye re: —Me̱ye cue chi joˈcan, la̱ex lix yum lix Sarvia. Cui aˈan yo̱ chinmajecuanquil, naxba̱nu xban nak li Ka̱cuaˈ xyehoc re nak tixba̱nu chi joˈcan. ¿Ani ta biˈ ta̱ru̱k ta̱yehok re cˈaˈut nak yo̱ chixba̱nunquil chi joˈcan? chan.
II S Kekchi 16:11  Ut laj David quixye re laj Abisai ut reheb ajcuiˈ li nequeˈcˈanjelac chiru: —Cui li tzˈakal cualal ta̱raj incamsinquil, ¿ma tojaˈ ta chic li cui̱nk aˈin, li xcomoneb li ralal xcˈajol laj Benjamín? Canabomak chinmajecuanquil xban nak li Ka̱cuaˈ xyehoc re nak tixba̱nu chi joˈcan.
II S Kekchi 16:12  Ma̱re li Ka̱cuaˈ Dios ta̱ril li raylal li yo̱quin chixcˈulbal ut ma̱re ta̱ril xtokˈoba̱l cuu ut tinrosobtesi chokˈ re̱kaj li raylal li yo̱quin chixcˈulbal anakcuan, chan.
II S Kekchi 16:13  Ut nak laj David yo̱ chi xic saˈ li be rochbeneb li cui̱nk, laj Simei yo̱ ajcuiˈ chi xic chiru li tzu̱l. Yo̱ chixhobbaleb ut yo̱ chixcutbaleb chi pec ut yo̱ chixcutbal li poks saˈ xbe̱neb.
II S Kekchi 16:14  Tacuajenakeb li rey ut eb li cuanqueb rochben nak queˈcuulac saˈ jun li naˈajej chire li nimaˈ Jordán. Ut aran queˈcana chi hila̱nc.
II S Kekchi 16:15  Ut laj Absalón ut chixjunileb li cuanqueb rochben, queˈoc saˈ li tenamit Jerusalén. Laj Ahitofel cuan rochbeneb.
II S Kekchi 16:16  Nak laj Husai, li rami̱g laj David, quixcˈul laj Absalón, quixjap re ut quixye: —¡Najt taxak chicua̱nk xyuˈam li rey! ¡Najt taxak chicua̱nk xyuˈam li rey! chan.
II S Kekchi 16:17  Laj Absalón quixye re laj Husai: —¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱at li tzˈakal rami̱g laj David? Cui la̱at li tzˈakal rami̱g, ¿cˈaˈut nak incˈaˈ xco̱at chirix? chan.
II S Kekchi 16:18  Laj Husai quixye re laj Absalón: —Li jun li sicˈbil ru xban li Dios, ut xbaneb li tenamit aˈin ut xbaneb chixjunileb laj Israel, aˈan li tincˈanjelak chiru. La̱in tincana̱k a̱cuiqˈuin.
II S Kekchi 16:19  ¿Ani chi aj u tincˈanjelak? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ chiru li ralal laj David tincˈanjelak? Chanru nak xincˈanjelac chiru la̱ yucuaˈ, joˈcan ajcuiˈ nak tincˈanjelak cha̱cuu la̱at, chan laj Husai.
II S Kekchi 16:20  Laj Absalón quixye re laj Ahitofel: —Qˈue kanaˈleb. ¿Cˈaˈru takaba̱nu anakcuan? chan.
II S Kekchi 16:21  Laj Ahitofel quixye re: —Tatcua̱nk riqˈuineb li ixk li xeˈcuan riqˈuin la̱ yucuaˈ, li xeˈcanaba̱c arin chi iloc cab. Cui ta̱ba̱nu chi joˈcan, chixjunileb teˈxnau nak la̱at xicˈ chic nacat-ileˈ xban la̱ yucuaˈ ut teˈcacuu̱k xchˈo̱leb, chan.
II S Kekchi 16:22  Ut queˈxqˈue jun lix muheba̱l laj Absalón saˈ xbe̱n li rochoch laj David. Ut chiruheb chixjunileb laj Absalón co̱ chi cua̱nc riqˈuineb li ixk li queˈcuan riqˈuin lix yucuaˈ.
II S Kekchi 16:23  Saˈ eb li cutan aˈan, li naˈleb li quixqˈue laj Ahitofel quicˈuleˈ xbaneb chixjunileb joˈ nak aˈan ra̱tin li Dios. Ut joˈ nak laj David quixba̱nu li cˈaˈru quixye laj Ahitofel, joˈcan ajcuiˈ nak laj Absalón quixba̱nu li cˈaˈru quixye.
Chapter 17
II S Kekchi 17:1  Mokon chic laj Ahitofel quixye re laj Absalón: —Anakcuan tinsicˈ ruheb cablaju mil chi soldados ut chiru ajcuiˈ li kˈojyi̱n aˈin toxic chixsicˈbal laj David.
II S Kekchi 17:2  Tinpletik riqˈuin nak lublu̱queb ut ma̱cˈaˈ xmetzˈe̱uheb. Teˈxucuak chiku ut chixjunileb li cui̱nk teˈe̱lelik. Caˈaj cuiˈ li rey tincamsi.
II S Kekchi 17:3  Tinye reheb chixjunileb li cristian li yo̱queb chi oque̱nc chirix laj David nak teˈsukˈi̱k a̱cuiqˈuin. Eb aˈan incˈaˈ teˈcamsi̱k. La̱at caˈaj cuiˈ li rey ta̱cuaj ta̱ca̱mk. Nak acak xeˈsukˈi saˈ li tenamit, incˈaˈ chic ta̱cua̱nk ple̱t, chan.
II S Kekchi 17:4  Laj Absalón quixcˈul xchˈo̱l li cˈaˈru quixye ut queˈxcˈul ajcuiˈ xchˈo̱leb laj Israel li nequeˈcˈamoc be.
II S Kekchi 17:5  Laj Absalón quixye re: —Bok chak laj Husai laj arquita, re takabi li cˈaˈru tixye aˈan, chan.
II S Kekchi 17:6  Nak quicuulac laj Husai, laj Absalón quixserakˈi re li cˈaˈru quiyeheˈ re xban laj Ahitofel. Quixye: —Aˈin li naˈleb li xqˈue laj Ahitofel. ¿Ma us xba̱nunquil li cˈaˈru naxye malaj ut incˈaˈ us? ¿Cˈaˈru nacaye la̱at? chan.
II S Kekchi 17:7  Laj Husai quixye re: —Li naˈleb li xqˈue laj Ahitofel anakcuan incˈaˈ us.
II S Kekchi 17:8  La̱at nacanau nak la̱ yucuaˈ ut eb lix soldados cauheb rib chi pletic. Yo̱queb xjoskˈil anakcuan. Chanchaneb li oso li namakˈeˈ li ral chiru. La̱ yucuaˈ naxnau pletic chi us. Aˈan incˈaˈ tixnumsi li kˈojyi̱n saˈ xya̱nkeb li tenamit.
II S Kekchi 17:9  Ma̱re ac xmuk rib saˈ junak ochoch pec malaj ut saˈ junak chic naˈajej. Nak acak xeˈoc chi pletic laj David riqˈuineb la̱ soldados, eb li tenamit teˈxye nak laj David xeˈre̱chani li ple̱t.
II S Kekchi 17:10  Usta eb la̱ soldados cauheb rib joˈ xcacuil rib li cakcoj, teˈxucuak xban nak chixjunileb laj Israel nequeˈxnau nak la̱ yucuaˈ kˈaxal cau rib chi pletic. Ut eb li cuanqueb rochben cauheb ajcuiˈ rib chi pletic.
II S Kekchi 17:11  La̱in ninye a̱cue nak kˈaxal us nak ta̱chˈutubeb ru chixjunileb laj Israel, li cuanqueb saˈ li tenamit Dan toj saˈ li tenamit Beerseba. Eb aˈan kˈaxal nabaleb. Chanchaneb li cocˈ ru li samaib chire li palau. Ut la̱at tatcˈamok xbeheb nak texxic chi pletic.
II S Kekchi 17:12  La̱o topletik riqˈuin la̱ yucuaˈ aˈ yal bar takatau ut aˈ yal bar cuan. Chi ma̱cˈaˈeb saˈ xchˈo̱l tocuulak. Chi moco aˈan, chi moco eb lix soldados teˈcana̱k chi yoˈyo.
II S Kekchi 17:13  Ut cui naxic chixcolbal rib saˈ junak tenamit, chixjunileb laj Israel teˈxcˈam xla̱seb ut takaquelo li tenamit toj saˈ li nimaˈ. Ma̱ jun chic li pec ta̱cana̱k saˈ xnaˈaj, chan.
II S Kekchi 17:14  Laj Absalón ut chixjunileb li cuanqueb rochben queˈxye: —Kˈaxal us li naˈleb li xqˈue laj Husai chiru li xqˈue laj Ahitofel, chanqueb. Queˈxye nak us xban nak ac cuan saˈ xchˈo̱l li Dios nak ta̱poˈekˈ ru li naˈleb li quixqˈue laj Ahitofel ut nak laj Absalón tixcˈul li raylal.
II S Kekchi 17:15  Ut laj Husai quixye reheb laj Sadoc ut laj Abiatar laj tij: —Aˈan aˈin li naˈleb li xqˈue laj Ahitofel re laj Absalón ut reheb ajcuiˈ li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel. Ut aˈan aˈin li naˈleb li xinqˈue la̱in, chan.
II S Kekchi 17:16  Ut quixye ajcuiˈ reheb nak teˈxtakla resil chi junpa̱t riqˈuin laj David re nak incˈaˈ teˈxnumsi li kˈojyi̱n saˈ li chaki chˈochˈ bar nequeˈnumeˈ cuiˈ jun pacˈal li nimaˈ. Teˈxic ban jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ junpa̱t re nak incˈaˈ ta̱camsi̱k li rey joˈqueb ajcuiˈ li cuanqueb rochben.
II S Kekchi 17:17  Laj Jonatán ut laj Ahimaas cuanqueb chire li haˈ Rogel. Incˈaˈ naru teˈoc Jerusalén xban nak naru nequeˈileˈ. Joˈcan nak jun li mo̱s ixk naxic chixyebal reheb cˈaˈru yo̱ chicˈulma̱nk saˈ li tenamit. Ut chirix aˈan, laj Jonatán ut laj Ahimaas nequeˈxic chixyebal re li rey David.
II S Kekchi 17:18  Abanan queˈileˈ xban jun li sa̱j al. Li sa̱j al co̱ chixyebal resil re laj Absalón. Laj Jonatán ut laj Ahimaas queˈco̱eb chi junpa̱t. Queˈcuulac saˈ rochoch jun li cui̱nk cuan Bahurim. Cuan jun li becbil haˈ saˈ li neba̱l ut aran queˈxmuk ribeb chi saˈ li becbil haˈ.
II S Kekchi 17:19  Li rixakil li cui̱nk quixtzˈap li becbil haˈ riqˈuin jun li tˈicr ut quixhel li ru li trigo saˈ xbe̱n. Ut ma̱ ani quinaˈoc re nak mukmu̱queb li cui̱nk chi saˈ li becbil haˈ.
II S Kekchi 17:20  Eb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Absalón queˈcuulac saˈ li cab aˈan ut queˈxpatzˈ re li ixk: —¿Bar cuanqueb laj Ahimaas ut laj Jonatán? chanqueb. Li ixk quixye reheb: —Ac xeˈnumeˈ arin. Xeˈco̱eb saˈ li nimaˈ, chan. Queˈxsiqˈui abanan incˈaˈ queˈxtauheb. Joˈcan nak queˈsukˈi cuiˈchic Jerusalén.
II S Kekchi 17:21  Nak ac xeˈco̱eb li cui̱nk, laj Ahimaas ut laj Jonatán queˈel saˈ li becbil haˈ ut queˈco̱eb riqˈuin laj David chixyebal re li cˈaˈru queˈrabi. Queˈxye re: —Se̱bahomak e̱rib. Texxic jun pacˈal li nimaˈ xban nak laj Ahitofel ac xye reheb nak chiru ajcuiˈ li kˈojyi̱n aˈin teˈcha̱lk chi pletic e̱riqˈuin, chanqueb.
II S Kekchi 17:22  Joˈcan nak laj David ut chixjunileb li cuanqueb rochben queˈco̱eb jun pacˈal li nimaˈ. Nak quisake̱u, ac xeˈxkˈax li nimaˈ Jordán chixjunileb.
II S Kekchi 17:23  Laj Ahitofel quixqˈue retal nak incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quixye reheb. Joˈcan nak quixyi̱b rix lix bu̱r ut quitakeˈ chirix ut quisukˈi saˈ xtenamit. Quixyi̱b ru li cˈaˈru re saˈ li rochoch. Ut chirix aˈan quixyatzˈ rib. Joˈcaˈin nak quicam laj Ahitofel. Quimukeˈ saˈ li mukleba̱l li quimukeˈ cuiˈ lix yucuaˈ.
II S Kekchi 17:24  Nak laj David ut eb li rochben yo̱queb chi cuulac saˈ li tenamit Mahanaim, laj Absalón rochbeneb chixjunileb lix soldados aj Israel yo̱queb chi numecˈ saˈ li nimaˈ Jordán.
II S Kekchi 17:25  Laj Absalón quixxakab laj Amasa chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li soldados chokˈ re̱kaj laj Joab. Laj Amasa, aˈan ralal laj Itra, xcomoneb li ralal xcˈajol laj Ismael. Laj Itra, aˈan lix be̱lom lix Abigail lix rabin laj Nahas. Lix Abigail, aˈan li ras lix Sarvia. Ut lix Sarvia, aˈan lix naˈ laj Joab.
II S Kekchi 17:26  Laj Absalón ut eb li cui̱nk aj Israel li cuanqueb rochben queˈxyi̱b lix muheba̱leb aran Galaad.
II S Kekchi 17:27  Nak quicuulac laj David Mahanaim, laj Sobi, laj Maquir ut laj Barzilai queˈcuulac riqˈuin. Laj Sobi, aˈan li ralal laj Nahas. Rabá xtenamit, li cuan saˈ xcue̱nteb li ralal xcˈajol laj Amón. Laj Maquir, aˈan li ralal laj Amiel. Lodebar xtenamit. Ut laj Barzilai, Rogelim xtenamit, li cuan saˈ xcue̱nt Galaad.
II S Kekchi 17:28  Queˈxcˈam li cˈaˈru teˈxsi re laj David ut reheb li cuanqueb rochben. Queˈxcˈam eb li cuarib, li chˈochˈ ucˈal, ut li cuc. Ut queˈxcˈam ajcuiˈ li trigo ut li cebada, li cˈaj ut li ru li trigo qˈuilinbil. Ut queˈxcˈam ajcuiˈ cuib pa̱y ru li que̱nkˈ reheb.
II S Kekchi 17:29  Ut queˈxcˈam ajcuiˈ xyaˈal cab, mante̱c, carner, ut queso re nak teˈcuaˈak xban nak queˈxnau nak laj David ut eb li rochben tacuajenakeb ut teˈtzˈoca̱k ut ta̱chakik reheb.
Chapter 18
II S Kekchi 18:1  Laj David quixchˈutubeb lix soldados li cuanqueb rochben. Quixxakabeb li teˈtakla̱nk saˈ xbe̱neb li junju̱nk chˈu̱tal. Cuanqueb chi mil ut cuanqueb chi ciento.
II S Kekchi 18:2  Quixtaklaheb saˈ oxib chˈu̱tal. Laj Joab yo̱ chi takla̱nc saˈ xbe̱n li jun chˈu̱tal. Laj Abisai, lix yum lix Sarvia, yo̱ chi takla̱nc saˈ xbe̱n li xcaˈ chˈu̱tal. Laj Abisai, aˈan li ri̱tzˈin laj Joab. Ut laj Itai li chalenak Gat, aˈan li yo̱ chi takla̱nc saˈ xbe̱n li rox chˈu̱tal. Ut li rey David quixye reheb: —Tinxic ajcuiˈ la̱in che̱rix, chan.
II S Kekchi 18:3  Abanan eb li cui̱nk queˈxye re: —Incˈaˈ tatxic la̱at. Cui la̱o toe̱lelik chiruheb incˈaˈ toeˈra̱lina. Usta yijach li kasoldados teˈca̱mk, eb aˈan ma̱cˈaˈ nequeˈraj re. La̱at li kˈaxal lokˈ chiru laje̱b mil saˈ kaya̱nk. Kˈaxal us nak tatcana̱k arin saˈ li tenamit aˈin ut ta̱takla katenkˈanquil, chanqueb.
II S Kekchi 18:4  Ut li rey David quixye reheb: —La̱in tinba̱nu li cˈaˈru nequecˈoxla nak us xba̱nunquil, chan. Ut quixakli jun pacˈal li oqueba̱l nak queˈco̱eb lix soldados chi chˈu̱tal chi ciento ut chi mil.
II S Kekchi 18:5  Laj David quixye reheb laj Joab, laj Abisai ut laj Itai: —Saˈ incˈabaˈ la̱in me̱ba̱nu raylal re laj Absalón, li sa̱j cui̱nk, chan. Ut chixjunileb li soldados queˈrabi li cˈaˈru quixye li rey David chirix laj Absalón.
II S Kekchi 18:6  Eb lix soldados laj David queˈco̱eb saˈ li cˈaleba̱l ut queˈpletic riqˈuineb laj Israel saˈ li qˈuicheˈ li cuan saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín.
II S Kekchi 18:7  Eb lix soldados laj David queˈnumta saˈ xbe̱neb ut kˈaxal ra queˈxcˈul lix soldados laj Absalón. Junmay mil chi cui̱nk queˈcamsi̱c saˈ li cutan aˈan.
II S Kekchi 18:8  Queˈpletic yalak bar saˈ li cˈaleba̱l aˈan, ut kˈaxal nabal queˈcam saˈ li qˈuicheˈ chiru li queˈcamsi̱c riqˈuin chˈi̱chˈ.
II S Kekchi 18:9  Laj Absalón yo̱ chi xic chirix lix mu̱l nak quixcˈuleb lix soldados laj David. Lix mu̱l quinumeˈ rubel jun to̱n li nimla ji ut li rismal xjolom quixbaqˈui rib saˈ xya̱nkeb li rukˈ li cheˈ. Li mu̱l quia̱linac ut laj Absalón quicanaba̱c chi tˈuytˈu saˈ li rukˈ li cheˈ.
II S Kekchi 18:10  Jun lix soldado laj David quiril ut quixye re laj Joab: —La̱in xcuil laj Absalón tˈuytˈu saˈ ruˈuj jun to̱n li ji.—
II S Kekchi 18:11  Laj Joab quixye re li cui̱nk: —Cui xacuil, ¿cˈaˈut nak incˈaˈ xacamsi chi junaj cua? La̱in xinqˈue raj a̱cue laje̱b chi tumin plata ut jun li xcˈa̱mal a̱saˈ, chan.
II S Kekchi 18:12  Abanan li cui̱nk quixye re laj Joab: —Usta ta̱qˈue cue jun mil chi tumin plata, abanan ma̱cˈaˈ tinba̱nu re li ralal li rey. La̱o xkabi nak li rey quixye a̱cue ut reheb laj Abisai ut laj Itai nak te̱ril nak ma̱cˈaˈ tixcˈul li ralal, chan.
II S Kekchi 18:13  Cui ta la̱in xincamsi laj Absalón, la̱in ajcuiˈ raj xinqˈue cuib saˈ chˈaˈajquilal xban nak ma̱cˈaˈ naru xmukbal chiru li rey. Ut la̱at xatpoˈ raj saˈ inbe̱n, chan.
II S Kekchi 18:14  Laj Joab quixye re: —La̱in incˈaˈ tinsach intie̱mp chi a̱tinac a̱cuiqˈuin, chan. Ut quixchap oxib lix la̱ns ut quixcut chire xchˈo̱l laj Absalón nak toj cuan chi yoˈyo saˈ ruˈuj li cheˈ.
II S Kekchi 18:15  Chirix aˈan, laje̱b lix soldados laj Joab queˈnachˈoc riqˈuin laj Absalón ut queˈxchoy xcamsinquil.
II S Kekchi 18:16  Laj Joab quixtakla xya̱basinquil li trompeta re teˈxcanab pletic. Ut chixjunileb lix soldados queˈxcanab ra̱linanquileb lix soldados laj Absalón.
II S Kekchi 18:17  Queˈxcˈam laj Absalón ut queˈxcut saˈ jun chamal jul saˈ li qˈuicheˈ ut queˈxtu̱b jun mamaˈ tu̱b li pec saˈ xbe̱n. Ut chixjunileb laj Israel queˈe̱lelic ut queˈco̱eb saˈ rochocheb.
II S Kekchi 18:18  Nak toj yoˈyo laj Absalón quixtus li pec chi najt xteram saˈ li ru takˈa re li rey, re nak eb li tenamit teˈxqˈue xlokˈal laj Absalón. Quixye: —Ma̱ jun cualal cuan re nak ta̱jultica̱k incˈabaˈ, chan. Joˈcan nak quixqˈue “Absalón” chokˈ xcˈabaˈ li tusbil pec aˈan. Ut chalen anakcuan li tusbil pec aˈan “Absalón” nayeman re.
II S Kekchi 18:19  Laj Ahimaas, li ralal laj Sadoc, quixye re laj Joab: —Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak tina̱canab chi xic saˈ a̱nil chixyebal re li rey nak li Ka̱cuaˈ quixcol saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc re, chan.
II S Kekchi 18:20  Laj Joab quixye re: —Ma̱cuaˈ la̱at tatxic chixyebal li esilal aˈin anakcuan xban nak xcam li ralal li rey. Ma̱re saˈ jun chic cutan naru tatxic, chan.
II S Kekchi 18:21  Tojoˈnak laj Joab quixye re jun li soldado Etiopía xtenamit: —La̱at tatxic ut ta̱ye re li rey cˈaˈru xacuil, chan. Ut li cui̱nk quixxulub rib chiru laj Joab re xqˈuebal xlokˈal ut co̱ saˈ a̱nil.
II S Kekchi 18:22  Laj Ahimaas quixye cuiˈchic re laj Joab: —Ma̱cˈaˈ nacuaj re cˈaˈru tincˈul. Tinxic ajcuiˈ la̱in saˈ a̱nil chirix li cui̱nk Etiopía xtenamit, chan. Laj Joab quixye re: —¿Cˈaˈut nak tento nak tatxic? Li rey incˈaˈ tixqˈue a̱kˈajca̱munquil, chan.
II S Kekchi 18:23  Laj Ahimaas quixye: —La̱in ma̱cˈaˈ nacuaj re aˈan. La̱in nacuaj xic, chan. Ut laj Joab quixye re: —Ayu. A̱linan, chan. Ut laj Ahimaas co̱ saˈ junpa̱t saˈ li ru takˈa ut coxkˈax laj Etiopía.
II S Kekchi 18:24  Li rey David chunchu saˈ xyi li cuib chi oqueba̱l re li tenamit. Li soldado li yo̱ chi cˈacˈale̱nc re li tenamit co̱ saˈ xbe̱n li tzˈac cuan cuiˈ li oqueba̱l ut yo̱ chi iloc. Quiril jun li cui̱nk yo̱ chak chi cha̱lc saˈ a̱nil xjunes.
II S Kekchi 18:25  Li soldado li yo̱ chi cˈacˈale̱nc quixjap re chixyebal re laj David. Laj David quixye: —Cui xjunes yo̱ chi cha̱lc, cha̱bil li esilal yo̱ chak chixcˈambal, chan. Nak yo̱ chi nachˈoc li cui̱nk,
II S Kekchi 18:26  li soldado li yo̱ chi cˈacˈale̱nc quiril nak yo̱ chi cha̱lc saˈ a̱nil jun chic. Ut quixye re li na-iloc re li oqueba̱l: —Yo̱ chi cha̱lc jun chic saˈ a̱nil xjunes, chan. Laj David quixye: —Cha̱bil esilal yo̱ chak chixcˈambal, chan.
II S Kekchi 18:27  Li soldado, li yo̱ chi cˈacˈale̱nc, quixye: —Joˈ li aˈan anchal laj Ahimaas li ralal laj Sadoc li yo̱ chak chi a̱linac, chan. Li rey quixye: —Li cui̱nk aˈan cha̱bil xnaˈleb. Yo̱ chak chixcˈambal cha̱bil esilal, chan.
II S Kekchi 18:28  Laj Ahimaas quixqˈue xsahil xchˈo̱l li rey. Quixcut rib saˈ chˈochˈ ut quixye re: —Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ la̱ Dios, at rey, xban nak xatxtenkˈa chi numta̱c saˈ xbe̱neb li cui̱nk xeˈraj numta̱c saˈ a̱be̱n, chan.
II S Kekchi 18:29  Li rey David quixye re: —¿Ma ma̱cˈaˈ xcˈul laj Absalón li sa̱j cui̱nk? chan. Ut laj Ahimaas quixye re: —At rey, nak laj Joab xinixtakla arin, xcuil nak yo̱queb chixmululinquil ribeb. Abanan incˈaˈ xinnau cˈaˈru yo̱queb, chan.
II S Kekchi 18:30  Li rey quixye re: —Xaklin arin jun pacˈal, chan. Ut laj Abimaas quinumeˈ jun pacˈal ut aran quicana chi xakxo.
II S Kekchi 18:31  Saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quicuulac li cui̱nk laj Etiopía ut quixye re li rey: —At rey, xincˈam chak cha̱bil esilal chokˈ a̱cue. Anakcuan li Ka̱cuaˈ xcoloc a̱cue saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc a̱cue, chan.
II S Kekchi 18:32  Li rey quixye re li cui̱nk laj Etiopía: —¿Ma ma̱cˈaˈ xcˈul laj Absalón? chan. Ut li cui̱nk quixye re: —Us raj nak chixjunileb li xicˈ nequeˈiloc a̱cue li teˈraj numta̱c saˈ a̱be̱n, teˈxcˈul joˈ xcˈul laj Absalón, chan.
II S Kekchi 18:33  Cˈajoˈ nak quirahoˈ xchˈo̱l laj David. Co̱ xjunes saˈ li naˈajej saˈ xbe̱n li oqueba̱l ut cˈajoˈ nak quiya̱bac. Nak yo̱ chi xic, quixye: —¡At Absalón, at cualal! ¡At Absalón, at cualal! Us raj nak la̱in xincam ut la̱at toj yoˈyo̱cat. ¡At Absalón, at cualal! chan.
Chapter 19
II S Kekchi 19:1  Queˈxye resil re laj Joab nak li rey David yo̱ chi ya̱bac ut ra saˈ xchˈo̱l chirix lix camic laj Absalón.
II S Kekchi 19:2  Lix sahileb saˈ xchˈo̱l nak nequeˈre̱chani li ple̱t quisukˈi chokˈ rahil chˈo̱lej xban nak ra saˈ xchˈo̱l li rey David chirix lix camic li ralal.
II S Kekchi 19:3  Nak eb li soldados queˈcuulac, chi mukmu queˈoc saˈ li tenamit joˈ nequeˈxba̱nu li yo̱queb xxuta̱n nak nequeˈe̱lelic chak saˈ li ple̱t.
II S Kekchi 19:4  Li rey David quixtzˈap li ru ut quiya̱bac chi cau. Quixye: —¡At Absalón! ¡At cualal! ¡At cualal! chan.
II S Kekchi 19:5  Laj Joab co̱ saˈ rochoch li rey ut quixye re: —Anakcuan xacˈut xxuta̱neb la̱ soldados li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu. Aˈaneb xeˈcoloc a̱cue ut xeˈxcol ajcuiˈ la̱ cualal a̱cˈajol ut eb la̱ cuixakil joˈ eb li ixk li cuanqueb a̱cuiqˈuin.
II S Kekchi 19:6  La̱at xicˈ nacacuileb li nequeˈrahoc a̱cue ut li incˈaˈ nequeˈrahoc a̱cue nacaraheb. Cha̱cuu la̱at ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ li soldados li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu, chi moco li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb. Anakcuan ninnau nak cui ta toj yoˈyo laj Absalón, sa raj saˈ a̱chˈo̱l usta ac xocamsi̱c chikajunilo la̱o.
II S Kekchi 19:7  Ayu chirix cab ut ta̱cˈojob xchˈo̱leb la̱ soldados xban nak cui incˈaˈ nacaba̱nu aˈan, saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ, la̱in ninye a̱cue nak ma̱ jun chic reheb la̱ soldados teˈoque̱nk cha̱cuix. Chiru ajcuiˈ li kˈojyi̱n aˈin tateˈxcanab a̱junes. Ut ma̱re aˈan li kˈaxal ra ta̱cˈul chiruheb li raylal xacˈul chalen saˈ a̱sa̱jilal, chan.
II S Kekchi 19:8  Joˈcan nak laj David co̱ ut quichunla cuiˈchic chire li oqueba̱l re li tenamit. Eb li tenamit queˈrabi resil nak cuan aran ut chixjunileb li soldados queˈxchˈutub ribeb riqˈuin. Nak yo̱ chi cˈulma̱nc aˈin, chixjunileb laj Israel, li queˈoquen chirix laj Absalón yo̱queb chi e̱lelic ut queˈco̱eb saˈ li rochocheb.
II S Kekchi 19:9  Yalak bar saˈ chixjunil li naˈajej Israel yo̱queb chixcuechˈinquil ribeb chi ribileb rib. Yo̱queb chixyebal: —Li rey David coxcol chiruheb li xicˈ nequeˈiloc ke. Xoxcol chiruheb laj filisteos. Abanan anakcuan xcanab lix tenamit ut x-e̱lelic chiru laj Absalón xban xxiu.
II S Kekchi 19:10  La̱o xkaxakab laj Absalón chokˈ karey ut anakcuan xcamsi̱c chak saˈ li ple̱t. ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ xeˈxtza̱ma chiru li rey David nak ta̱sukˈi̱k chak? chanqueb.
II S Kekchi 19:11  Li rey David quirabi resil li cˈaˈru yo̱queb chixyebal. Joˈcan nak quixtakla xyebal reheb laj Sadoc ut laj Abiatar, eb laj tij: —Tex-a̱tinak riqˈuineb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Judá ut patzˈomak reheb cˈaˈut nak yo̱queb chi ba̱yc chixtzˈa̱manquil chicuu nak tinsukˈi̱k cuiˈchic saˈ li cuochoch. Eb aˈan raj li xbe̱n li xeˈxtzˈa̱ma chicuu nak tinsukˈi̱k.
II S Kekchi 19:12  La̱ex cuechˈalal. Kacomon kib. ¿Cˈaˈut nak yo̱quex chi ba̱yc chixtzˈa̱manquil chicuu nak tinsukˈi̱k cuiˈchic saˈ cuochoch? La̱ex raj li xbe̱n li xetzˈa̱ma chicuu nak tinsukˈi̱k, chan.
II S Kekchi 19:13  Laj David quixye reheb nak teˈxye re laj Amasa chi joˈcaˈin: —¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱at cuechˈalal? Chalen anakcuan la̱at chic tattakla̱nk saˈ xbe̱neb lin soldados chokˈ re̱kaj laj Joab. Aˈ taxak li Dios chiqˈuehok cue chixtojbal inma̱c cui incˈaˈ tinba̱nu li cˈaˈru yo̱quin chixyechiˈinquil a̱cue, chan.
II S Kekchi 19:14  Ut queˈxcˈul xchˈo̱l li cˈaˈru quitakla̱c xyebal reheb xban laj David. Ut chixjunileb li cuanqueb Judá junajeb xchˈo̱l nak queˈxtakla resil nak laj David ta̱sukˈi̱k rochbeneb chixjunileb li nequeˈcˈanjelac chiru.
II S Kekchi 19:15  Quisukˈi ut li rey David. Quicuulac cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán. Eb li cuanqueb Judá queˈco̱eb Gilgal re xcˈulbal li rey ut re ajcuiˈ nak teˈxtenkˈaheb chi numecˈ jun pacˈal li nimaˈ.
II S Kekchi 19:16  Ut laj Simei quixse̱ba rib chi xic chixcˈulbal li rey David chirixeb laj Judá. Laj Simei, aˈan ralal laj Gera. Bahurim xtenamit. Ut laj Gera, aˈan xcomoneb li ralal xcˈajol laj Benjamín.
II S Kekchi 19:17  Laj Simei quixcˈameb chirix jun mil chi cui̱nk xcomoneb li ralal xcˈajol laj Benjamín. Cuan rochbeneb aˈan laj Siba, li quicuan chokˈ xmo̱s laj Saúl. Laj Siba quixcˈam chirix oˈlaju li ralal ut junmay lix mo̱seb. Eb aˈan queˈnumeˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán nak toj ma̱jiˈ nacuulac li rey.
II S Kekchi 19:18  Queˈnumeˈ jun pacˈal li nimaˈ re nak teˈxtenkˈa li rey chi numecˈ saˈ li nimaˈ joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb rochben. Queˈraj nak li rey ta̱sahokˈ xchˈo̱l riqˈuineb. Nak li rey quicuulac saˈ li nimaˈ, laj Simei li ralal laj Gera quixcuikˈib rib chiru.
II S Kekchi 19:19  Ut quixye re: —At rey, nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy inma̱c. Ma̱qˈue saˈ a̱chˈo̱l li ma̱c li quinba̱nu cha̱cuu nak cat-el aran Jerusalén. Incˈaˈ taxak ta̱qˈue saˈ inbe̱n li incˈaˈ us xinba̱nu.
II S Kekchi 19:20  La̱in ninnau nak quinma̱cob cha̱cuu. Joˈcan nak la̱in li xbe̱n li xincˈulun anakcuan cha̱cˈulbal, at rey. La̱in xbe̱n cua xincˈulun chiruheb chixjunileb li ralal xcˈajol laj José, chan.
II S Kekchi 19:21  Ut laj Abisai, lix yum lix Sarvia, quixye: —¿Ma incˈaˈ ta biˈ xcˈulub nak ta̱ca̱mk laj Simei xban nak catxmajecua la̱at, li sicˈbil a̱cuu xban li Ka̱cuaˈ? chan.
II S Kekchi 19:22  Ut li rey David quixye: —La̱ex lix yum lix Sarvia, ma̱cuaˈ la̱ex texyehok cue cˈaˈru tinba̱nu. ¿Cˈaˈut nak te̱raj nak tine̱takla? La̱in lix reyeb laj Israel. La̱in ninye nak ma̱ ani ta̱camsi̱k saˈ li cutan aˈin, chan.
II S Kekchi 19:23  Ut li rey David quixba̱nu li juramento ut quixye re laj Simei nak incˈaˈ ta̱camsi̱k.
II S Kekchi 19:24  Laj Mefi-boset, li ri laj Saúl, co̱ ajcuiˈ chixcˈulbal li rey. Chalen nak co̱ li rey incˈaˈ quixchˈaj li rok, chi moco quixjo lix mach, chi moco quixpuchˈ li rakˈ toj retal nak quisukˈi chak chi sa saˈ xchˈo̱l.
II S Kekchi 19:25  Nak ac xcˈulun Jerusalén, li rey quixye re: —At Mefi-boset, ¿cˈaˈut nak incˈaˈ co̱at chicuix? chan.
II S Kekchi 19:26  Laj Mefi-boset quixye re: —At rey, la̱at nacanau nak incˈaˈ ninbe̱c. La̱in quinye re lin mo̱s nak tixyi̱b rix lin bu̱r re nak tinxic cha̱cuix. Abanan lin mo̱s xinixbalakˈi.
II S Kekchi 19:27  Lin mo̱s xyoˈob ticˈtiˈ chicuix cha̱cuu, at rey. Abanan, la̱at chanchanat lix ángel li Dios. La̱at ta̱ba̱nu li cˈaˈru nacanau nak us xba̱nunquil.
II S Kekchi 19:28  Chixjunileb lix comon lin yucuaˈ xcˈulubeb raj nak catakla xcamsinquileb chixjunileb, at rey. Abanan la̱at xina̱qˈue chi cuaˈac a̱cuochben. Ma̱cuaˈ incˈulub nak tintzˈa̱ma usilal cha̱cuu, at rey, chan.
II S Kekchi 19:29  Li rey quixye re: —¿Cˈaˈru aj e nak toj yo̱co chi a̱tinac chirix aˈan? Ac xinye nak te̱jach li chˈochˈ che̱rix a̱cuochben laj Siba, chan.
II S Kekchi 19:30  Ut laj Mefi-boset quixye: —Cana̱k chokˈ re laj Siba chixjunil li chˈochˈ. Li kˈaxal us chokˈ cue la̱in, aˈan nak xatcˈulun cuiˈchic saˈ la̱ cuochoch chi sa saˈ a̱chˈo̱l, chan.
II S Kekchi 19:31  Laj Barzilai qui-el saˈ xtenamit Rogelim li cuan saˈ xcue̱nt Galaad ut co̱ cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán re nak ta̱rochbeni li rey nak ta̱numekˈ junpacˈal li nimaˈ.
II S Kekchi 19:32  Laj Barzilai ac ti̱x chic. Ca̱cˈa̱l chihab cuan re. Aˈan li cui̱nk li quiqˈuehoc xtzacae̱mk li rey nak cuan aran Mahanaim xban nak kˈaxal biom.
II S Kekchi 19:33  Li rey David quixye re laj Barzilai: —Yoˈo chicuix Jerusalén ut la̱in tinchˈolani̱nk a̱cue, chan.
II S Kekchi 19:34  Abanan laj Barzilai quixye re: —At rey, la̱in incˈaˈ chic najt tincua̱nk saˈ ruchichˈochˈ. ¿Cˈaˈru aj e nak tinxic Jerusalén cha̱cuix?
II S Kekchi 19:35  La̱in cuan ca̱cˈa̱l chihab cue anakcuan. Ma̱cˈaˈ chic naxqˈue xsahil inchˈo̱l. Incˈaˈ chic ninnau cˈaˈru li sa xtzacanquil, chi moco naru tincuutzˈ ma sunu̱nc malaj ut incˈaˈ sunu̱nc li cua cuucˈa. Chi moco naru chic nacuabi lix bicheb li nequeˈbichan. ¿Cˈaˈut nak tinqˈue i̱k saˈ a̱be̱n re cuilbal?
II S Kekchi 19:36  La̱in xinchal cha̱cuochbeninquil nak tatnumekˈ saˈ li nimaˈ Jordán. ¿Cˈaˈut nak tina̱kˈajca̱mu riqˈuin aˈan?
II S Kekchi 19:37  At rey, nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱qˈue inlese̱ns chi sukˈi̱c saˈ lin tenamit re nak aran tinca̱mk ut tinmukekˈ chixcˈatk lix mukleba̱leb lin naˈ inyucuaˈ. Cuan arin laj Quimam, li cualal. Aˈan aj cˈanjel cha̱cuu. Aˈan ta̱xic cha̱cuix, at rey. Ta̱ba̱nu riqˈuin aˈan li cˈaˈru nacacˈoxla nak us xba̱nunquil, chan.
II S Kekchi 19:38  Li rey quixye re laj Barzilai: —Xicak chicuix laj Quimam joˈ xaye. La̱in tinba̱nu riqˈuin joˈ nacacˈoxla nak us xba̱nunquil. La̱in tinba̱nu li cˈaˈru ta̱ye cue, chan laj David.
II S Kekchi 19:39  Chixjunileb li tenamit queˈnumeˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán. Ut quinumeˈ ajcuiˈ li rey. Quirutzˈ ru laj Barzilai ut quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱rosobtesi. Chirix aˈan laj Barzilai co̱ cuiˈchic saˈ rochoch.
II S Kekchi 19:40  Li rey quinumeˈ Gilgal ut laj Quimam cuan rochben. Chixjunileb li cuanqueb Judá queˈco̱eb rochben li rey, joˈ eb ajcuiˈ yijach li cuanqueb Israel.
II S Kekchi 19:41  Ut chixjunileb laj Israel queˈco̱eb riqˈuin li rey ut queˈxye re: —At rey, ¿cˈaˈut nak eb li kas ki̱tzˈin li cuanqueb Judá xeˈochbenin a̱cue nak xatnumeˈ saˈ li nimaˈ Jordán a̱cuochbeneb chixjunileb la̱ cualal a̱cˈajol ut eb la̱ soldados? chanqueb.
II S Kekchi 19:42  Eb li ralal xcˈajol laj Judá queˈchakˈoc ut queˈxye: —La̱o xo-ochbenin re li rey xban nak kechˈalal kib riqˈuin. ¿Cˈaˈut nak xexjoskˈoˈ kiqˈuin? ¿Ma yo̱co ta biˈ chi cuaˈac riqˈuin li rey? ¿Ma xqˈue ta biˈ kama̱tan? chanqueb.
II S Kekchi 19:43  Eb li ralal xcˈajol laj Israel queˈxye reheb: —La̱o yal ke saˈ xbe̱n li rey. ¿Cˈaˈut nak nocoe̱tzˈekta̱na? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱o kˈaxal nabalo che̱ru la̱ex? Ut la̱o li xbe̱n li xkaye nak ta̱sukˈi̱k cuiˈchic li rey, chanqueb. Ut eb li ralal xcˈajol laj Judá kˈaxal cau cuiˈchic queˈa̱tinac chiruheb li ralal xcˈajol laj Israel.
Chapter 20
II S Kekchi 20:1  Saˈ li tenamit Gilgal quicuan jun li cui̱nk incˈaˈ us xnaˈleb. Aˈan laj Seba, ralal laj Bicri. Xcomoneb li ralal xcˈajol laj Benjamín. Laj Seba quixya̱basi li trompeta re xchˈutubanquileb li tenamit, ut quixye reheb: —La̱o ma̱cˈaˈ nakara chirix laj David li ralal laj Isaí. Ma̱cˈaˈ tixqˈue ke. Chikajunilo toxic saˈ kamuheba̱l, chan.
II S Kekchi 20:2  Joˈcaˈin nak chixjunileb li ralal xcˈajol laj Israel queˈxtzˈekta̱na laj David ut queˈoquen chirix laj Seba, ralal laj Bicri. Abanan eb li ralal xcˈajol laj Judá queˈoquen chirix laj David lix reyeb. Queˈco̱eb chirix nak queˈel cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán ut queˈco̱eb toj Jerusalén.
II S Kekchi 20:3  Nak li rey David quicuulac saˈ li rochoch aran Jerusalén, quixqˈue xjuneseb li laje̱b chi ixk li queˈcuan riqˈuin li quixcanabeb chi iloc cab. Quixqˈue xtzacae̱mkeb, abanan incˈaˈ chic quicuan riqˈuineb. Joˈcan nak queˈcana chi tzˈaptzˈo̱queb. Chanchaneb chic li xma̱lcaˈan chalen nak queˈcam.
II S Kekchi 20:4  Mokon chic li rey quixye re laj Amasa: —Ta̱chˈutubeb chixjunileb li cui̱nk li cuanqueb Judá. Saˈ oxib cutan cua̱nkeb arin ut cua̱nkat ajcuiˈ la̱at, chan.
II S Kekchi 20:5  Laj Amasa co̱ chixbokbaleb li cui̱nk, abanan incˈaˈ quicuulac saˈ li cutan li quiyeheˈ re xban li rey David.
II S Kekchi 20:6  Joˈcan nak li rey quixye re laj Abisai: —Laj Seba, li ralal laj Bicri, kˈaxal cuiˈchic nabal li chˈaˈajquilal tixcˈam chak saˈ kabe̱n chiru laj Absalón. Joˈcan nak cˈameb li cui̱nk li nequeˈcˈanjelac chicuu ut texxic chixsicˈbal. Ma̱re anchal ta̱oc saˈ eb li tenamit sutsu saˈ tzˈac ut incˈaˈ chic ta̱ru̱k takachap, chan.
II S Kekchi 20:7  Joˈcan nak queˈco̱eb chixjunileb li cuanqueb rubel xtak laj Joab. Queˈco̱eb ajcuiˈ eb laj cereteos, eb laj peleteos, joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li cauheb xchˈo̱l chi pletic. Queˈel Jerusalén re teˈxic chixsicˈbal laj Seba, li ralal laj Bicri.
II S Kekchi 20:8  Nak queˈcuulac nachˈ cuan cuiˈ li nimla pec aran Gabaón, queˈcˈuleˈ xban laj Amasa. Laj Joab cuan rakˈ soldado chirix. Lix chˈi̱chˈ cuan saˈ xcˈa̱mal xsaˈ. Nak yo̱ chi nachˈoc riqˈuin laj Amasa, lix chˈi̱chˈ laj Joab quitˈaneˈ saˈ chˈochˈ.
II S Kekchi 20:9  Laj Joab quixye re laj Amasa: —¿Chan xacuil, at cuami̱g?— Ut quixchap lix mach laj Amasa riqˈuin li rukˈ nim re ta̱rutzˈ ru.
II S Kekchi 20:10  Laj Amasa incˈaˈ quixqˈue retal nak cuan xchˈi̱chˈ laj Joab saˈ li rukˈ jun chic. Ut laj Joab quixcuj chi chˈi̱chˈ laj Amasa ut qui-el lix cˈamcˈot ut quitˈaneˈ saˈ chˈochˈ ut quicam saˈ junpa̱t. Jun sut ajcuiˈ quixcuj chi chˈi̱chˈ. Chirix aˈan laj Joab rochben laj Abisai li ri̱tzˈin queˈco̱eb chixsicˈbal laj Seba.
II S Kekchi 20:11  Jun lix soldado laj Joab quixakli chixcˈatk li camenak ut quixjap re chixyebal: —Li ani ta̱raj oque̱nc chirixeb laj Joab ut laj David cheˈxicak chirix laj Joab anakcuan, chan.
II S Kekchi 20:12  Laj Amasa tˈantˈo saˈ xyi be saˈ lix quiqˈuel. Lix soldado laj Joab quiril nak chixjunileb yo̱queb chi xakli̱c cuan cuiˈ li camenak. Joˈcan nak quixquelo li camenak chire li be ut quixtzˈap riqˈuin jun tˈicr.
II S Kekchi 20:13  Nak ac xrisi li camenak saˈ li be, chixjunileb queˈco̱eb chirix laj Joab chixsicˈbal laj Seba li ralal laj Bicri.
II S Kekchi 20:14  Laj Seba quinumeˈ riqˈuineb chixjunileb lix te̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel toj quicuulac aran Abel-bet-maaca. Ut chixjunileb li ralal xcˈajol laj Bicri queˈxchˈutub ribeb ut queˈoc saˈ li tenamit chirix laj Seba.
II S Kekchi 20:15  Nak eb lix soldados laj Joab queˈcuulac Abel-bet-maaca, queˈxtu̱b li chˈochˈ chirix li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit re ta̱ru̱k teˈpletik riqˈuineb. Ut queˈxtiquib ajcuiˈ xtˈanbal li tzˈac.
II S Kekchi 20:16  Jun li ixk cuan xnaˈleb quixjap re toj saˈ xbe̱n li tzˈac ut quixye: —Ba̱nuhomak usilal. Yehomak re laj Joab nak ta̱nachˈok chak cuiqˈuin. La̱in nacuaj a̱tinac riqˈuin, chan.
II S Kekchi 20:17  Laj Joab quinachˈoc riqˈuin ut li ixk quixye re: —¿Ma la̱at laj Joab?— Ut aˈan quixye re: —La̱in laj Joab.— Li ixk quixye re: —La̱in aj cˈanjel cha̱cuu. Ba̱nu usilal, chacuabi li cˈaˈru tinye, chan. Ut laj Joab quixye re: —La̱in tincuabi. Ye cue cˈaˈru ta̱cuaj.—
II S Kekchi 20:18  Li ixk quixye re: —Najter eb li tenamit queˈxye, “cui ani naraj ta̱qˈuehekˈ xnaˈleb ta̱xic chixpatzˈbal xnaˈleb aran Abel” chanqueb. Joˈcaˈin nak queˈxyi̱b ru li chˈaˈajquilal junju̱nk.
II S Kekchi 20:19  Li katenamit nacuan saˈ tuktu̱quil usilal ut nacuan saˈ xya̱lal arin Israel. Aˈin jun tenamit kˈaxal nim xcuanquil. ¿Cˈaˈut nak ta̱cuaj xsachbal katenamit? Li tenamit aˈin re li Dios, chan.
II S Kekchi 20:20  Laj Joab quixye re: —La̱o incˈaˈ takasach la̱ tenamit chi moco xkacˈoxla xpoˈbal ru li cˈaˈru cuan e̱re.
II S Kekchi 20:21  Ma̱cuaˈ aˈan li nakaj la̱o. Jun li cui̱nk aj Seba xcˈabaˈ xchal chak saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín, li tzu̱l ru. Li cui̱nk aˈan ta̱raj pletic riqˈuin li rey David. Cui te̱kˈaxtesi ke li cui̱nk aˈan, la̱o toxic ut incˈaˈ to-oc saˈ le̱ tenamit, chan laj Joab. Li ixk quixye re: —La̱o takacamsi ut takacut lix jolom junpacˈal li tzˈac, chan.
II S Kekchi 20:22  Ut li ixk quixserakˈi reheb li cuanqueb saˈ li tenamit cˈaˈru us xba̱nunquil. Queˈxcamsi laj Seba li ralal laj Bicri ut queˈxcut lix jolom jun pacˈal li tzˈac cuan cuiˈ laj Joab. Ut laj Joab quixya̱basi lix trompeta re nak teˈxcanab pletic ut chixjunileb li cuanqueb rochben queˈco̱eb saˈ li rochocheb. Ut laj Joab co̱ Jerusalén riqˈuin li rey David.
II S Kekchi 20:23  Laj Joab quicana chi takla̱nc saˈ xbe̱neb chixjunileb lix soldados aj Israel. Ut laj Benaía li ralal laj Joiada quicana chi takla̱nc saˈ xbe̱neb laj cereteos ut eb laj peleteos.
II S Kekchi 20:24  Laj Adoram quitaklan saˈ xbe̱neb li queˈpuersi̱c ruheb chi trabajic. Ut laj Josafat, li ralal laj Ahilud, aˈan li quitzˈi̱ban re li retalil li cˈaˈru quicˈulman.
II S Kekchi 20:25  Laj Seva, aˈan laj tzˈi̱b. Ut laj Sadoc ut laj Abiatar, aˈaneb laj tij.
II S Kekchi 20:26  Laj Ira, Jair xtenamit, aˈan laj tij li quicuan riqˈuin laj David.
Chapter 21
II S Kekchi 21:1  Nak laj David cuan chokˈ rey quicuan jun li cueˈej. Chiru oxib chihab ma̱cˈaˈ xtzacae̱mkeb. Laj David quitijoc ut quixpatzˈ re li Dios cˈaˈut nak yo̱ li cueˈej. Li Ka̱cuaˈ Dios quixye re: —Yo̱ li cueˈej aˈin xban li ma̱usilal li quixba̱nu laj Saúl ut eb li ralal xcˈajol nak queˈxcamsiheb li cuanqueb Gabaón, chan.
II S Kekchi 21:2  Laj David quixbokeb li cuanqueb Gabaón re ta̱a̱tinak riqˈuineb. (Eb li cuanqueb Gabaón ma̱cuaˈ xcomoneb li ralal xcˈajol laj Israel. Xcomoneb ban laj amorreo. Ut eb laj Israel queˈxye junxil saˈ juramento nak incˈaˈ teˈxcamsiheb. Abanan laj Saúl quixsicˈ xya̱lal chanru nak tixcamsiheb xban nak quiraj li us chokˈ reheb li ralal xcˈajol laj Israel ut reheb li ralal xcˈajol laj Judá.)
II S Kekchi 21:3  Laj David quixye reheb: —¿Chanru naru tinba̱nu usilal e̱re re xtojbal rix li incˈaˈ us quixba̱nu laj Saúl? La̱in nacuaj nak te̱tzˈa̱ma chiru li Dios nak torosobtesi cuiˈchic, la̱o lix tenamit li Dios, chan.
II S Kekchi 21:4  Ut eb laj Gabaón queˈxye re: —Li kachˈaˈajquilal riqˈuin laj Saúl ut eb li ralal xcˈajol incˈaˈ naru xyi̱banquil ru riqˈuin tumin, chi moco riqˈuin xcamsinquil junak saˈ e̱ya̱nk la̱ex aj Israel, chan. Laj David quixye reheb: —¿Cˈaˈru te̱raj takaba̱nu e̱re chi joˈcanan?—
II S Kekchi 21:5  Eb aˈan queˈxye re li rey: —Laj Saúl quiraj kasachbal chi junaj cua. Quixcˈu̱b ru nak ma̱ jun chic ke teˈcana̱k chi yoˈyo arin Israel.
II S Kekchi 21:6  La̱o nakaj nak ta̱kˈaxtesi saˈ kukˈ cuukubeb li cui̱nk xcomoneb li ralal xcˈajol laj Saúl. La̱o takayatzˈeb chiru li Ka̱cuaˈ aran Gabaa, lix tenamit laj Saúl, li sicˈbil ru xban li Ka̱cuaˈ, chanqueb. Ut li rey David quixye reheb: —Us. La̱in tinkˈaxtesiheb e̱re, chan.
II S Kekchi 21:7  Li rey David quiril xtokˈoba̱l ru laj Mefi-boset li ralal laj Jonatán li ralal laj Saúl xban li juramento li queˈxba̱nu laj David ut laj Jonatán saˈ xcˈabaˈ li Dios.
II S Kekchi 21:8  Abanan li rey David quixtakla xchapbaleb laj Armoní ut laj Mefi-boset, li cuib chi ralal laj Saúl riqˈuin lix Rizpa lix rabin laj Aja. Ut quixtakla ajcuiˈ xchapbaleb li o̱b chi ralal laj Adriel, li quixqˈuiresi lix Micael lix rabin laj Saúl. Laj Adriel, aˈan li ralal laj Barzilai, Mehola xtenamit.
II S Kekchi 21:9  Laj David quixkˈaxtesiheb saˈ rukˈeb laj Gabaón. Ut queˈyatzˈeˈ xbaneb laj Gabaón saˈ li tzu̱l chiru li Ka̱cuaˈ. Cuotz queˈcamsi̱c li cuukub saˈ xkˈehil nak xticla xsicˈbal ru li cebada.
II S Kekchi 21:10  Ut lix Rizpa, lix rabin laj Aja, quixcˈam jun li kˈes ru tˈicr ut quixyi̱b jun lix muheba̱l saˈ li pec li cuanqueb cuiˈ li camenak. Aran quicana lix Rizpa chalen saˈ xticlajic li xsicˈbal ru li cebada toj nak quiticla li habalkˈe. Aran quicana re nak eb li soˈsol incˈaˈ teˈxchˈeˈ li camenak chi cutan, chi moco li joskˈ aj xul chiru li kˈojyi̱n.
II S Kekchi 21:11  Laj David quirabi resil li cˈaˈru quixba̱nu lix Rizpa, li ixk li quicuan riqˈuin laj Saúl.
II S Kekchi 21:12  Joˈcan nak co̱ riqˈuineb li cui̱nk li cuanqueb Jabes, li cuan saˈ xcue̱nt Galaad, re tixcˈam lix bakeleb laj Saúl ut laj Jonatán. (Eb li cui̱nk aˈan queˈrelkˈa li camenak aran Bet-sán saˈ li naˈajej li queˈtˈuyuba̱c cuiˈ xbaneb laj filisteos saˈ li cutan nak queˈcamsi̱c saˈ li tzu̱l Gilboa.)
II S Kekchi 21:13  Li rey David quixtakla xcˈambal lix bakeleb laj Saúl ut laj Jonatán, joˈ eb ajcuiˈ li cuukub chi camenak li queˈyatzˈeˈ.
II S Kekchi 21:14  Ut queˈxmuk lix bakeleb laj Saúl ut laj Jonatán saˈ li mukleba̱l li quimukeˈ cuiˈ laj Sis lix yucuaˈ. Li mukleba̱l aˈan cuan aran Zela saˈ lix chˈochˈeb li ralal xcˈajol laj Benjamín. Queˈxba̱nu chixjunil li quiyeheˈ reheb xban li rey David. Ut chirix aˈan, li Dios quirosobtesi cuiˈchic li tenamit joˈ queˈxtzˈa̱ma chiru.
II S Kekchi 21:15  Mokon chic eb laj filisteos queˈoc cuiˈchic chi pletic riqˈuineb laj Israel. Laj David co̱ rochbeneb lix soldados chi pletic riqˈuineb. Abanan laj David quilub chi pletic.
II S Kekchi 21:16  Quicuan jun li nimla cui̱nk aj Isbi-benob xcˈabaˈ. Lix la̱ns numenak oxcˈa̱l (60) libra li ra̱lal, ut toj acˈ lix chˈi̱chˈ re pletic. Li cui̱nk aˈan quixyal xcamsinquil laj David.
II S Kekchi 21:17  Abanan laj Abisai, lix yum lix Sarvia, quicuulac chixcolbal laj David ut quixcamsi li nimla cui̱nk. Chirix aˈan, eb li soldados aj Israel queˈxba̱nu li juramento ut queˈxye re laj David: —Chalen anakcuan la̱at incˈaˈ chic tatxic chikix chi pletic. Ma̱re anchal tatcamsi̱k. La̱at chanchanat li kasaken la̱o aj Israel xban nak la̱at li kayoˈon, chanqueb.
II S Kekchi 21:18  Chirix chic aˈan, quicuan cuiˈchic li ple̱t aran Gob riqˈuineb laj Filisteos. Ut laj Sibecai laj husatita quixcamsi li cui̱nk aj Saf xcˈabaˈ, xcomoneb li cui̱nk li kˈaxal ni̱nkeb.
II S Kekchi 21:19  Quicuan jun chic li ple̱t aran Gob riqˈuineb laj filisteos. Saˈ li ple̱t aˈan, laj Elhanán li ralal laj Jaare-oregim, Belén xtenamit, quixcamsi laj Goliat laj geteo. Lix cheˈel lix la̱ns laj Goliat kˈaxal pim. Chanchan xcheˈel li quemleb.
II S Kekchi 21:20  Toj quicuan jun chic ple̱t aran Gat. Saˈ li ple̱t aˈan quicuan jun chic li cui̱nk kˈaxal najt rok. Li cui̱nk aˈan cablaju li ruˈuj rukˈ ut cablaju li ruˈuj rok. Li cui̱nk aˈan xcomoneb ajcuiˈ li ni̱nki cui̱nk.
II S Kekchi 21:21  Li cui̱nk aˈan quixhobeb laj Israel. Joˈcan nak quicamsi̱c xban laj Jonatán li ralal laj Simea. Laj Simea, aˈan ras laj David.
II S Kekchi 21:22  Eb li ca̱hib chi ni̱nki cui̱nk aˈin Gat xtenamiteb. Xcomoneb li ralal xcˈajol laj Refa, li nimla cui̱nk. Li ca̱hib chi cui̱nk aˈin queˈcamsi̱c xban laj David ut xbaneb li nequeˈtenkˈan re.
Chapter 22
II S Kekchi 22:1  Aˈan aˈin li bich li quixbicha laj David re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ xban nak li Ka̱cuaˈ quixcol aˈan chiru laj Saúl ut chiruheb chixjunileb li xicˈ nequeˈiloc re:
II S Kekchi 22:2  Li Ka̱cuaˈ, aˈan li na-iloc cue. Aˈan li nacoloc cue. Chanchan jun sako̱nac bar nincol cuiˈ cuib.
II S Kekchi 22:3  Li Ka̱cuaˈ, aˈan lin Dios. Aˈan li nacoloc cue. Cau inchˈo̱l riqˈuin. Chanchan li chˈi̱chˈ li nincol cuiˈ cuib. Aˈan nacoloc cue riqˈuin xnimal xcuanquil. Chanchan jun naˈajej najt xteram bar ninmuk cuiˈ cuib. Aˈan li nacoloc cue chiru li ra xi̱cˈ.
II S Kekchi 22:4  Tinqˈue xlokˈal li Ka̱cuaˈ xban nak xcˈulub nak ta̱qˈuehekˈ xlokˈal. Tinya̱ba xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ ut aˈan ta̱colok cue chiruheb li xicˈ nequeˈiloc cue.
II S Kekchi 22:5  Chanchan ac ca̱mc cue xban li ma̱usilal queˈxba̱nu cue. Chanchan lix cacuil rok li palau li ma̱usilal nak xchal saˈ inbe̱n ut xqˈue inxiu.
II S Kekchi 22:6  Chanchan nak li ca̱mc yo̱ chi numta̱c saˈ inbe̱n. Ut chanchan nak xeˈxqˈue li raˈal chokˈ cue re tineˈxcamsi.
II S Kekchi 22:7  Nak kˈaxal ra cuanquin, quinya̱ba xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ. Ut li Ka̱cuaˈ quirabi lin tij toj saˈ lix templo. Quirabi nak quinjap cue chixtzˈa̱manquil intenkˈanquil chiru.
II S Kekchi 22:8  Li ruchichˈochˈ qui-ecˈan saˈ xnaˈaj. Ut qui-ecˈan ajcuiˈ saˈ xnaˈaj li nacu̱tun re li choxa xban nak yo̱ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ.
II S Kekchi 22:9  Chanchan nak qui-el li sib saˈ ruˈuj. Chanchan nak quiˈel chak xam saˈ re, re sachoc. Chanchan li ru xam lochlo xxamlel.
II S Kekchi 22:10  Chanchan nak quixte li choxa ut quicube saˈ ruchichˈochˈ. Ut cuan chak li kˈeki chok rubel rok.
II S Kekchi 22:11  Co̱ saˈ junpa̱t chirix jun li querubín. Quichal saˈ li ikˈ li chanchan cuan xxicˈ.
II S Kekchi 22:12  Quixmuk rib saˈ li kˈeki chok. Sutsu xban li kˈeki chok, li chok li naqˈuehoc re li hab.
II S Kekchi 22:13  Xban nak nalemtzˈun lix lokˈal, chanchan nak narepoc li rakˈ ca̱k.
II S Kekchi 22:14  Chanchan nak namok li ca̱k nak quia̱tinac li Ka̱cuaˈ chi cau xya̱b xcux. Ut qui-abi̱c xya̱b xcux li nimajcual Dios.
II S Kekchi 22:15  Chanchan nak narepoc li ca̱k nak quixcut lix tzimaj. Quixsach xnaˈlebeb li xicˈ nequeˈiloc cue ut quixchaˈchaˈi ruheb.
II S Kekchi 22:16  Nak li Ka̱cuaˈ quikˈusuc, quicˈutun li chˈochˈ rubel li palau. Ut quicana chi cutanquil li nacu̱tun re li ruchichˈochˈ. Chanchan yal apunbil quixba̱nu re.
II S Kekchi 22:17  Toj takecˈ quixqˈue chak li rukˈ cue ut quinrisi saˈ li raylal. Chanchan nak quinrisi saˈ xchamal li palau.
II S Kekchi 22:18  Quinixcol chiruheb li xicˈ nequeˈiloc cue, li kˈaxal cauheb rib. Quinixcol chiruheb, usta kˈaxal cau xmetzˈe̱uheb chicuu la̱in.
II S Kekchi 22:19  Nak cuanquin saˈ raylal queˈchal chi pletic cuiqˈuin eb li xicˈ nequeˈiloc cue. Abanan li Ka̱cuaˈ quinixtenkˈa.
II S Kekchi 22:20  Quinixtenkˈa re nak ma̱ ani chic ta̱chˈiˈchˈiˈi̱nk cue. Quinixcol xban nak sa saˈ xchˈo̱l cuiqˈuin.
II S Kekchi 22:21  Li Ka̱cuaˈ xqˈue inkˈajca̱munquil xban nak ti̱c inchˈo̱l chiru. Li Ka̱cuaˈ x-osobtesin cue xban nak ma̱cˈaˈ inma̱c.
II S Kekchi 22:22  La̱in xinba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lix chakˈrab. Ut incˈaˈ xintzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ.
II S Kekchi 22:23  La̱in ninba̱nu chixjunil lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ. Ut incˈaˈ ninkˈet lin taklanquil xban.
II S Kekchi 22:24  La̱in incˈaˈ xinma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ. Ut incˈaˈ xinba̱nu li ma̱usilal.
II S Kekchi 22:25  Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ naxqˈue inkˈajca̱munquil aˈ yal chanru xti̱quilal inchˈo̱l. Naxqˈue inkˈajca̱munquil xban nak naxnau nak ma̱cˈaˈ inma̱c chiru.
II S Kekchi 22:26  At Ka̱cuaˈ, la̱at nacacuuxta̱na ru li ani na-uxta̱nan u. Ut kˈaxal cha̱bilat riqˈuineb li nequeˈxba̱nu li us.
II S Kekchi 22:27  La̱at nacacuosobtesiheb li ti̱queb xchˈo̱l cha̱cuu. Aban li incˈaˈ useb xnaˈleb cau nacakˈuseb.
II S Kekchi 22:28  La̱at nacatcoloc reheb li tenamit li nequeˈxcubsi ribeb cha̱cuu. Abanan nacacubsiheb xcuanquil li nequeˈxnimobresi ribeb cha̱cuu.
II S Kekchi 22:29  At Ka̱cuaˈ Dios, la̱at li nacatcutanobresin re lin cˈaˈux. Niquina̱cuisi saˈ kˈojyi̱n ut niquina̱qˈue saˈ cutan.
II S Kekchi 22:30  La̱at nacatqˈuehoc xcacuilal inchˈo̱l chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc cue. Ut la̱at nacatqˈuehoc incacuilal chi numecˈ saˈ xbe̱neb li tzˈac li sutsu̱queb cuiˈ.
II S Kekchi 22:31  Chixjunil li cˈaˈru naxba̱nu li Ka̱cuaˈ, aˈan cha̱bil ut tzˈakal re ru. Ut li cˈaˈru naxyechiˈi ke, nakanau chi tzˈakal nak tixqˈue ke. Li Dios naxtenkˈaheb li ani cauheb xchˈo̱l riqˈuin.
II S Kekchi 22:32  ¿Ma cuan ta biˈ chic junak Dios joˈ li kaDios la̱o? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ caˈaj cuiˈ li kaDios naru nacoloc ke?
II S Kekchi 22:33  Li Ka̱cuaˈ Dios, aˈan li naqˈuehoc incacuilal. Ut aˈan li nacˈutuc re lin be chicuu.
II S Kekchi 22:34  Aˈan na-iloc cue yalak bar ninnumeˈ re nak ma̱cˈaˈ nincˈul. Chanchanin li quej li naa̱linac yalak bar saˈ qˈuicheˈ.
II S Kekchi 22:35  Li Ka̱cuaˈ natzoloc cue re nak tinnau pletic ut naxqˈue inmetzˈe̱u chi cutuc riqˈuin li tzimaj yi̱banbil riqˈuin bronce.
II S Kekchi 22:36  At Ka̱cuaˈ, la̱at nacatcoloc cue, ut xban xnimal la̱ cuusilal xniman incuanquil.
II S Kekchi 22:37  Junelic niquina̱tenkˈa saˈ lin yuˈam. Chanchan nak xanimobresi ru li be chicuu re nak incˈaˈ ta̱jolcˈok li cuok.
II S Kekchi 22:38  Xincua̱linaheb li xicˈ nequeˈiloc cue toj retal xinnumta saˈ xbe̱neb. Incˈaˈ xincanabeb toj xinnumta saˈ xbe̱neb.
II S Kekchi 22:39  La̱in xinchoy xcamsinquileb re nak incˈaˈ chic teˈcuacli̱k. Xeˈtˈaneˈ ban chi cuok.
II S Kekchi 22:40  La̱at xatqˈuehoc inmetzˈe̱u re tinpletik. La̱at xakˈaxtesiheb li xicˈ nequeˈiloc cue rubel incuanquil.
II S Kekchi 22:41  La̱at xakˈaxtesiheb saˈ cuukˈ li xicˈ nequeˈiloc cue toj retal xinsach ruheb.
II S Kekchi 22:42  Xeˈxjap reheb chixtzˈa̱manquil xtenkˈanquil, abanan ma̱ ani quicoloc reheb. Queˈxtzˈa̱ma xtenkˈanquileb a̱cue, at Ka̱cuaˈ. Abanan la̱at incˈaˈ casume lix tijeb.
II S Kekchi 22:43  Chanchaneb li poks li nacˈameˈ xban ikˈ nak xinsach ruheb. Chanchan yekˈinbileb joˈ li sulul saˈ be xinba̱nu reheb.
II S Kekchi 22:44  La̱at xatcoloc cue chiruheb li yo̱queb chi pletic cuiqˈuin. Ut xina̱qˈue chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li xni̱nkal ru tenamit. Nequeˈcˈanjelac chicuu li toj ma̱jiˈ ninnau ruheb.
II S Kekchi 22:45  Eb li jalaneb xtenamit nequeˈxcuikˈib ribeb chicuu, ut nequeˈxba̱nu li cˈaˈru ninye reheb.
II S Kekchi 22:46  Li jalaneb xtenamit nequeˈchˈinan xchˈo̱leb ut nequeˈsicsot xban xxiuheb nak nequeˈel saˈ li naˈajej li nequeˈxmuk cuiˈ ribeb.
II S Kekchi 22:47  Yoˈyo li Ka̱cuaˈ Dios li nacoloc cue. Ut lokˈoninbil taxak ru. Chinima̱k taxak xlokˈal li Ka̱cuaˈ laj Colol cue.
II S Kekchi 22:48  Li Dios xtenkˈan cue chi numta̱c saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc cue. Ut xqˈueheb li tenamit rubel incuanquil.
II S Kekchi 22:49  Li Ka̱cuaˈ, aˈan li nacoloc cue chiruheb li xicˈ nequeˈiloc cue. Ut aˈan naqˈuehoc incuanquil chi numta̱c saˈ xbe̱neb li nequeˈraj pletic cuiqˈuin. Ut aˈan ajcuiˈ nacoloc cue chiruheb li nequeˈrahobtesin cue.
II S Kekchi 22:50  Joˈcan nak la̱in tinye resilal saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit. Ut tinbicha lix lokˈal li Ka̱cuaˈ Dios.
II S Kekchi 22:51  Riqˈuin xnimal xcuanquil li Ka̱cuaˈ xinixcol xban nak la̱in li quinixxakab chokˈ rey. Ut aˈan ta̱uxta̱na̱nk cuu, la̱in li sicˈbil cuu. Ut ta̱ruxta̱na ajcuiˈ ruheb li cualal incˈajol chi junelic, chan laj David.
Chapter 23
II S Kekchi 23:1  Riqˈuin li a̱tin aˈin quixrak a̱tinac laj David: Aˈan aˈin li a̱tin li quixye laj David li ralal laj Isaí. Aˈin li ra̱tin laj David li quitaksi̱c xcuanquil xban li Ka̱cuaˈ. Aˈin ra̱tin li rey li quisiqˈueˈ ru xban li Ka̱cuaˈ, lix Dios laj Jacob. Aˈan li quixbicha nabal li bich reheb laj Israel.
II S Kekchi 23:2  “Lix Musikˈ li Ka̱cuaˈ Dios naa̱tinac cuiqˈuin. Joˈcan nak ninye li ra̱tin.
II S Kekchi 23:3  Lix Dioseb laj Israel quia̱tinac. Li nacoloc reheb laj Israel quixye cue: ‘Ta̱cua̱nk junak ti̱c xchˈo̱l ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb li tenamit. Li jun aˈan ta̱cua̱nk xcuanquil saˈ xbe̱neb li tenamit ut tixxucua ru li Dios.
II S Kekchi 23:4  Li rey aˈan chanchanak li sakˈe na-el chak ekˈela nak ma̱cˈaˈ li chok saˈ li choxa. Chanchanak li hab li naxqˈue chi mokc li pim saˈ li chˈochˈ.’
II S Kekchi 23:5  Usta ma̱cuaˈ joˈcaneb li cualal incˈajol riqˈuin li Dios, abanan li Dios quixba̱nu li contrato cuiqˈuin ut xakxo̱k xcuanquil chi junelic. Aˈan xyehoc re chixjunil li cˈaˈak re ru aˈin, ut tento ta̱uxma̱nk usta toj ma̱jiˈ nacˈulman. Ninnau nak laj Colol cue tixba̱nu li cˈaˈru nacuaj.
II S Kekchi 23:6  Abanan eb li nequeˈxba̱nu li ma̱usilal chanchaneb li qˈuix li michˈbil ut tzˈekta̱nanbil. Ut ma̱ ani naru nachˈeˈoc re riqˈuin li rukˈ.
II S Kekchi 23:7  Li ani nachˈeˈoc re naxba̱nu riqˈuin xchˈi̱chˈ malaj ut riqˈuin xla̱ns. Nequeˈxqˈue xxamlel ut aran na-osoˈ. Joˈcaˈin nak teˈosokˈ li nequeˈxba̱nu ma̱usilal.”
II S Kekchi 23:8  Aˈaneb aˈin lix cˈabaˈeb lix soldados laj David, li kˈaxal cauheb xchˈo̱l chi pletic. Li xbe̱n, aˈan laj Joseb-basebet, Tacmón xtenamit. Nequeˈxye ajcuiˈ Adino re. Aˈan li kˈaxal nim xcuanquil saˈ xbe̱neb li oxibeb li cauheb xchˈo̱l chi pletic. Saˈ jun li ple̱t quixcamsiheb cuakxakib ciento chi cui̱nk riqˈuin lix la̱ns.
II S Kekchi 23:9  Li xcab, aˈan laj Eleazar li ralal laj Dodo aj ahohita. Laj Eleazar, aˈan jun saˈ xya̱nkeb li oxibeb li cauheb xchˈo̱l chi pletic li queˈcuan rochben laj David nak queˈpletic riqˈuineb laj filisteos aran Pasdamim. Saˈ li ple̱t aˈan eb laj Israel queˈe̱lelic chiruheb laj filisteos.
II S Kekchi 23:10  Abanan laj Eleazar incˈaˈ quie̱lelic. Quipletic ban riqˈuineb toj retal quilub li rukˈ ut quiletz lix chˈi̱chˈ saˈ li rukˈ. Saˈ li cutan aˈan li Ka̱cuaˈ quixkˈaxtesiheb laj filisteos saˈ rukˈ ut eb laj Israel queˈsukˈi yal re xxocbal li cˈaˈak re ru xeˈre̱chani saˈ li ple̱t.
II S Kekchi 23:11  Li rox, aˈan laj Sama li ralal laj Age laj ararita. Eb laj filisteos queˈxchˈutub ribeb aran Lehi saˈ jun chˈina naˈajej aubil cuiˈ jun si̱ril que̱nkˈ. Li soldados aj Israel queˈe̱lelic chiruheb laj filisteos.
II S Kekchi 23:12  Abanan laj Sama incˈaˈ quie̱lelic. Quicana ban saˈ xnaˈaj li acui̱mk ut quixcamsiheb laj filisteos. Li Dios quitenkˈan re chi numta̱c saˈ xbe̱neb.
II S Kekchi 23:13  Saˈ xkˈehil li kˈoloc oxib reheb li laje̱b xcaˈcˈa̱l li nequeˈtaklan queˈco̱eb riqˈuin laj David saˈ li ochoch pec li cuan Adulam. Eb lix muheba̱leb laj filisteos cuan saˈ li ru takˈa re Refaim.
II S Kekchi 23:14  Saˈ li cutan aˈan laj David cuan saˈ li naˈajej li nequeˈxcol cuiˈ ribeb. Ut cuan jun xnaˈajeb li soldados aj filisteos aran Belén.
II S Kekchi 23:15  Laj David quixye nak ta̱raj ru li rucˈa. Quixye: —Us raj cuan ta junak tixcˈam chak cuucˈa saˈ li becbil haˈ li cuan chire li oqueba̱l re li tenamit Belén, chan.
II S Kekchi 23:16  Li oxib chi cui̱nk li cauheb rib chi pletic, queˈnumeˈ saˈ lix naˈajeb laj filisteos. Queˈrisi li haˈ saˈ li becbil haˈ li cuan chire li oqueba̱l re Belén. Queˈxcˈam ut queˈxqˈue re laj David. Abanan laj David incˈaˈ quirucˈ. Quixhoy ban li haˈ re xmayejanquil chiru li Dios.
II S Kekchi 23:17  Ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, ma̱min ta̱ru̱k tincuucˈ li haˈ aˈin. Chanchan raj nak tincuucˈ xquiqˈueleb li cui̱nk aˈin xban nak xeˈxkˈaxtesi raj lix yuˈameb chi ca̱mc nak queˈco̱eb chixcˈambal li haˈ chokˈ cue, chan. Ut laj David incˈaˈ quirucˈ li haˈ. Aˈan aˈin li queˈxba̱nu li oxib chi cui̱nk li cauheb xchˈo̱l chi pletic.
II S Kekchi 23:18  Laj Abisai, li ri̱tzˈin laj Joab, aˈan li nataklan saˈ xbe̱neb li laje̱b xcaˈcˈa̱l. Aˈan lix yum lix Sarvia. Laj Abisai quixcamsiheb oxib ciento chi cui̱nk. Joˈcan nak quiniman xcuanquil joˈ li oxibeb li cauheb rib chi pletic.
II S Kekchi 23:19  Laj Abisai, aˈan li kˈaxal naˈno ru saˈ xya̱nkeb li laje̱b xcaˈcˈa̱l. Aˈan quicˈamoc be saˈ xya̱nkeb. Abanan lix cuanquil incˈaˈ quixtau lix cuanquil li oxibeb li cauheb rib chi pletic.
II S Kekchi 23:20  Joˈcan ajcuiˈ laj Benaía naˈno ru. Laj Benaía, aˈan li ralal laj Joiada li chalenak saˈ li tenamit Cabseel. Cau xchˈo̱l laj Benaía ut nabal li cˈaˈru xba̱nu xban xcacuilal xchˈo̱l. Quixcamsi cuibeb li ralal laj Ariel aj Moab. Saˈ jun li cutan laj Benaía quicube saˈ jun chamal jul nak quixcamsi jun li cakcoj nak yo̱ chak chi tˈanecˈ saˈ choxa li nieve li chanchan li ratzˈam que.
II S Kekchi 23:21  Quixcamsi ajcuiˈ jun li cui̱nk aj Egipto. Li cui̱nk aˈan kˈaxal najt rok ut cuan xla̱ns saˈ rukˈ. Laj Benaía quixchap jun cheˈ ut qui-oc chi pletic riqˈuin toj retal quixmakˈ lix la̱ns chiru. Ut riqˈuin ajcuiˈ li la̱ns aˈan quixcamsi laj Egipto.
II S Kekchi 23:22  Aˈan li quixba̱nu laj Benaía li ralal laj Joiada. Ut riqˈuin aˈan quiqˈueheˈ xcuanquil saˈ xya̱nkeb li oxibeb li cauheb rib chi pletic.
II S Kekchi 23:23  Quiqˈueheˈ xcuanquil saˈ xya̱nkeb li laje̱b xcaˈcˈa̱l. Abanan moco joˈ ta li oxibeb li kˈaxal ni̱nkeb xcuanquil. Laj David quixqˈue laj Benaía chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li soldados li nequeˈcˈacˈalen re.
II S Kekchi 23:24  Aˈaneb aˈin li cuanqueb saˈ xya̱nkeb li laje̱b xcaˈcˈa̱l chi soldados: laj Asael li ri̱tzˈin laj Joab; laj Elhanán li ralal laj Dodo, Belén xtenamit;
II S Kekchi 23:25  laj Sama, Harod xtenamit; laj Elica, Harod xtenamit;
II S Kekchi 23:26  laj Heles, Paltit xtenamit, laj Ira li ralal laj Iques, Tecoa xtenamit;
II S Kekchi 23:27  laj Abiezer, Anatot xtenamit; laj Mebunai, Husah xtenamit;
II S Kekchi 23:28  laj Salmón, Ahoh xtenamit; laj Maharai, Netofa xtenamit;
II S Kekchi 23:29  laj Heleb, li ralal laj Baana, Netofa xtenamit; laj Itai li ralal laj Ribai, Gabaa xtenamit li cuan saˈ xcue̱nt lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín;
II S Kekchi 23:30  laj Benaía, Piratón xtenamit; laj Hidai, aˈan chalenak cuan cuiˈ li rok haˈ li cuan Gaas;
II S Kekchi 23:31  laj Abi-albón, Arabá xtenamit; laj Azmavet, Bahurim xtenamit;
II S Kekchi 23:32  laj Eliaba, Saalbón xtenamit; eb li ralal laj Jasén; laj Jonatán,
II S Kekchi 23:33  li ralal laj Sama, Arar xtenamit; laj Ahíam li ralal laj Sarar, Arar xtenamit;
II S Kekchi 23:34  laj Elifet li ralal laj Ahasbai, li ralal laj Maaca; laj Eliam li ralal laj Ahitofel, Gilón xtenamit;
II S Kekchi 23:35  laj Hezrai, Carmel xtenamit; laj Paarai, Arba xtenamit;
II S Kekchi 23:36  laj Igal li ralal laj Natán, Soba xtenamit; laj Bani, Gad xtenamit;
II S Kekchi 23:37  laj Selec, Amón xtenamit; laj Naharai, Beerot xtenamit, aˈan li nacˈamoc re lix chˈi̱chˈ laj Joab lix yum lix Sarvia;
II S Kekchi 23:38  laj Ira, Itra xtenamit; laj Gareb, Itra xtenamit;
II S Kekchi 23:39  ut laj Urías, laj heteo. Chixjunileb aˈin cuanqueb cuuklaju xcaˈcˈa̱l (37).
Chapter 24
II S Kekchi 24:1  Quichal cuiˈchic xjoskˈil li Ka̱cuaˈ Dios saˈ xbe̱neb laj Israel. Joˈcan nak quixqˈue xjoskˈil laj David saˈ xbe̱neb. Quiyeheˈ re laj David nak ta̱rajlaheb chixjunileb laj Israel ut eb laj Judá.
II S Kekchi 24:2  Joˈcan nak li rey David quixye re laj Joab li kˈaxal nim xcuanquil saˈ xbe̱neb li soldados: —Tatxic a̱cuochbeneb chixjunileb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados. Te̱rajla chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej Israel. Naticla chak saˈ li tenamit Dan ut nacuulac toj saˈ li tenamit Beerseba. Nacuaj xnaubal jarubeb li cristian, chan.
II S Kekchi 24:3  Laj Joab quixye re: —At rey, aˈ taxak li Dios chiqˈuehok re chi ta̱mc chi nabal eb laj Israel. Ut ta̱cuileb taxak chixjunileb. Abanan nacuaj xpatzˈbal a̱cue cˈaˈut nak nasahoˈ a̱chˈo̱l chirajlanquileb laj Israel, chan.
II S Kekchi 24:4  Abanan li rey quixpuersi laj Joab ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados chixba̱nunquil. Joˈcan nak queˈel riqˈuin li rey ut queˈco̱eb chirajlanquileb chixjunileb laj Israel.
II S Kekchi 24:5  Queˈnumeˈ junpacˈal li nimaˈ Jordán ut queˈxyi̱b lix muheba̱leb saˈ li sur re li tenamit Aroer. Li tenamit aˈan cuan saˈ xyi li ru takˈa saˈ xjayal li cuib chi tenamit Gad ut Jazer.
II S Kekchi 24:6  Chirix aˈan queˈco̱eb saˈ eb li tenamit Galaad ut Hodsi saˈ lix naˈajeb laj hititas. Nak queˈel aran queˈco̱eb saˈ li tenamit Dan-jaan. Ut chirix aˈan queˈco̱eb Sidón ut saˈ eb li naˈajej li cuanqueb chi xjun sutam.
II S Kekchi 24:7  Mokon chic, queˈco̱eb saˈ li tenamit Tiro, li kˈaxal cau rib chi pletic. Ut queˈco̱eb saˈ chixjunileb lix tenamiteb laj heveos ut eb laj cananeos. Ut queˈco̱eb saˈ li tenamit Beerseba, li cuan saˈ xcue̱nt Judá ut queˈcuulac toj Neguev.
II S Kekchi 24:8  Nak ac xeˈnumeˈ rajlanquil chixjunileb li tenamit, queˈsukˈi cuiˈchic Jerusalén. Bele̱b po riqˈuin junmay cutan queˈxnumsi chixbeninquil xsaˈ chixjunil li tenamit.
II S Kekchi 24:9  Ut laj Joab quixye re li rey David jarubeb li cristian. Cuakxakib ciento mil chi cui̱nk cuanqueb Israel cauheb rib chi pletic. Ut o̱b ciento mil chi cui̱nk cuanqueb Judá.
II S Kekchi 24:10  Nak ac queˈajla̱c chixjunileb laj Israel, quiyotˈeˈ xchˈo̱l laj David. Quitijoc ut quixye re li Dios: —At Ka̱cuaˈ, nimla ma̱c li xinba̱nu la̱in. Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy ta̱sach taxak lin ma̱c. Xma̱cˈaˈil innaˈleb xinba̱nu cuiˈ, chan.
II S Kekchi 24:11  Cuulajak chic, nak ac xcuacli laj David, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin li profeta Gad, li naqˈuehoc xnaˈleb laj David.
II S Kekchi 24:12  Quixye re: —Tatxic riqˈuin laj David ut ta̱ye re, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. Tinye a̱cue oxib pa̱y ru li raylal naru tinba̱nu. Ta̱sicˈ ru li bar cuan ta̱cuaj la̱at tinba̱nu”, chan li Dios.
II S Kekchi 24:13  Laj Gad co̱ riqˈuin laj David ut quixye re: —¿Cˈaˈru ta̱cuaj tixba̱nu li Ka̱cuaˈ? ¿Ma ta̱cuaj nak ta̱cua̱nk cuukub chihab li cueˈej saˈ la̱ tenamit? ¿Malaj ut ta̱cuaj nak tate̱lelik oxibak po chiruheb li xicˈ nequeˈiloc a̱cue? ¿Malaj ut ta̱cuaj nak teˈca̱mk li tenamit xban li caki yajel chiru oxib cutan? Cˈoxla chi us cˈaˈru ta̱cuaj ut ye cue cˈaˈru tinye re li Ka̱cuaˈ, chan laj Gad.
II S Kekchi 24:14  Laj David quixye: —Kˈaxal ra saˈ inchˈo̱l ut incˈaˈ nintau cˈaˈru tinba̱nu. Abanan takacanab kib saˈ rukˈ li Dios xban nak nim li rusilal. Incˈaˈ nakaj nak totˈanekˈ saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc ke, chan laj David.
II S Kekchi 24:15  Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixtakla li caki yajel saˈ xbe̱neb laj Israel saˈ li ekˈela aˈan toj quicuulac li ho̱nal li quixye li Ka̱cuaˈ. Queˈcam laje̱b xca̱cˈa̱l mil (70,000) chi cui̱nk. Quixtiquib chak saˈ li tenamit Dan ut quicuulac toj saˈ li tenamit Beerseba.
II S Kekchi 24:16  Oc raj re chixsachbal ru li tenamit Jerusalén lix ángel li Dios, abanan quiyotˈeˈ xchˈo̱l li Dios chirilbal li raylal yo̱queb chixcˈulbal. Ut li Dios quixye re li ángel li yo̱ chi camsi̱nc reheb: —Tzˈakal li xaba̱nu. Ma̱rahobtesiheb chic, chan. Saˈ li ho̱nal aˈan lix ángel li Dios cuan chire li naˈajej li narisi cuiˈ rix li trigo laj Aruana laj jebuseo.
II S Kekchi 24:17  Laj David quiril li ángel li yo̱ chi camsi̱nc reheb li cristian ut quixye re li Dios: —At Ka̱cuaˈ, la̱in xinba̱nun re li ma̱usilal aˈin. La̱in cuan inma̱c. Eb li cristian aˈin ma̱cˈaˈeb xma̱c. Chanchaneb li carner. Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱qˈue li raylal saˈ inbe̱n la̱in ut saˈ xbe̱neb li cualal incˈajol, chan.
II S Kekchi 24:18  Saˈ ajcuiˈ li cutan aˈan laj Gad quicuulac riqˈuin laj David ut quixye re: —Tatxic saˈ li naˈajej li narisi cuiˈ rix lix trigo laj Aruana laj jebuseo. Ut aran ta̱yi̱b jun li artal re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ, chan.
II S Kekchi 24:19  Joˈcan nak li rey David co̱ chixba̱nunquil li cˈaˈru quiyeheˈ re xban laj Gad, joˈ quitakla̱c cuiˈ xban li Ka̱cuaˈ.
II S Kekchi 24:20  Laj Aruana quiril nak li rey David ut eb li nequeˈtenkˈan re yo̱queb chak chi cha̱lc riqˈuin. Qui-el ut quixcuikˈib rib saˈ chˈochˈ chiru li rey David.
II S Kekchi 24:21  Laj Aruana quixye: —At rey, ¿cˈaˈ raj ru ta̱cuaj nak xatchal chicuilbal la̱in aj cˈanjel cha̱cuu? chan. Laj David quixye re: —La̱in tincuaj xlokˈbal la̱ naˈaj li nacacuisi cuiˈ rix la̱ trigo. Tinyi̱b jun li artal arin re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ Dios re nak teˈxcanab ca̱mc li tenamit, chan.
II S Kekchi 24:22  Laj Aruana quixye re: —At rey, ba̱nu joˈ nacacˈoxla nak us xba̱nunquil. Qˈue la̱ mayej chiru li Ka̱cuaˈ la̱ Dios. Naru ta̱camsi li cuib chi bo̱yx aˈin chokˈ re la̱ cˈatbil mayej. Ut li cheˈ li naqˈueman saˈ xcuxeb ta̱cˈanjelak re la̱ siˈ joˈ ajcuiˈ lix cheˈel li naˈajej aˈin, chan.
II S Kekchi 24:23  Laj Aruana quixqˈue chixjunil re li rey David ut quixye re: —Chixcˈulak taxak li Ka̱cuaˈ la̱ mayej, chan.
II S Kekchi 24:24  Li rey David quixye re: —Incˈaˈ tincˈul yal chi joˈcan. Incˈaˈ naru tinmayeja chiru li Ka̱cuaˈ li incˈaˈ xintoj rix la̱in, chan. Joˈcan nak quixlokˈ li naˈajej li narisi cuiˈ rix lix trigo laj Aruana, joˈ eb ajcuiˈ lix bo̱yx. Laje̱b roxcˈa̱l (50) chi tumin plata quixqˈue re.
II S Kekchi 24:25  Quixyi̱b lix artal laj David saˈ li naˈajej aˈan. Quixqˈue lix cˈatbil mayej. Ut quixqˈue lix mayej re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin li Ka̱cuaˈ. Li Ka̱cuaˈ quirabi li cˈaˈru queˈxtzˈa̱ma chiru ut quirisi li caki yajel saˈ xbe̱neb laj Israel.