Chapter 1
Josh | Kekchi | 1:1 | Nak ac xcam laj Moisés, laj cˈanjel chiru li Dios, laj Josué li ralal laj Nun quia̱tina̱c xban li Dios. Laj Josué, aˈan li quitenkˈan re laj Moisés. | |
Josh | Kekchi | 1:2 | Ut li Dios quixye re: —Anakcuan xcam laj Moisés laj cˈanjel chicuu. Joˈcan nak la̱at chic tatcˈamok be chiruheb li tenamit aˈin. Anakcuan texnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán a̱cuochbeneb chixjunileb li tenamit aˈin. Texxic saˈ li naˈajej li oc cue chixkˈaxtesinquil e̱re la̱ex li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 1:3 | Anakcuan la̱in tinqˈue e̱re li naˈajej aˈin. Chixjunil li naˈajej li talajexnumekˈ cuiˈ, e̱rehak chic la̱ex, joˈ quinye chak re laj Moisés junxil. | |
Josh | Kekchi | 1:4 | Tinqˈue e̱re li naˈajej li naticla chak saˈ li chaki chˈochˈ li cuan saˈ li sur ut toj cuan cuiˈ li tzu̱l Líbano li cuan saˈ li norte. Ut tinqˈue e̱re lix naˈajeb laj heteo. Nacuulac toj cuan cuiˈ li nimaˈ Eufrates li cuan saˈ li este. Ut ta̱cuulak toj cuan cuiˈ li nimla palau Mediterráneo li cuan saˈ li oeste. E̱rehak chic chixjunil li naˈajej aˈan. | |
Josh | Kekchi | 1:5 | Ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱numta̱k saˈ a̱be̱n joˈ najtil yoˈyo̱kat xban nak la̱in cua̱nkin a̱cuiqˈuin cha̱tenkˈanquil joˈ nak quintenkˈa laj Moisés. Incˈaˈ tatincanab a̱junes. Cua̱nkin ban a̱cuiqˈuin junelic. | |
Josh | Kekchi | 1:6 | Cacuubresi a̱chˈo̱l ut chicua̱nk a̱metzˈe̱u xban nak la̱at tatjecˈok re li naˈajej aˈin reheb laj Israel. Aˈan aˈin li naˈajej li quinyechiˈi reheb la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 1:7 | Caˈaj cuiˈ li tinye a̱cue nak yal a̱kˈe ut cacuubresi a̱chˈo̱l chixba̱nunquil chi tzˈakal chixjunil li chakˈrab li quixqˈue a̱cue laj Moisés laj cˈanjel chicuu. Ba̱nu chi tzˈakal re ru. Ma̱canab xba̱nunquil re nak us tat-e̱lk riqˈuin chixjunil li cˈaˈru ta̱ba̱nu. | |
Josh | Kekchi | 1:8 | Incˈaˈ ta̱canab xyebal li chakˈrab li xinqˈue e̱re. Chi kˈek chi cutan yo̱kat chixcˈoxlanquil li chakˈrab re nak incˈaˈ ta̱canab xba̱nunquil li cˈaˈru naxye, ut re ajcuiˈ nak sa tatcua̱nk ut chixjunil ta̱e̱lk chi us cha̱cuu. | |
Josh | Kekchi | 1:9 | La̱in li yo̱quin chi takla̱nc a̱cue. Yal a̱kˈe ut cacuubresi a̱chˈo̱l. Matxucuac chi moco ta̱chˈina̱nk a̱chˈo̱l xban nak la̱in li Ka̱cuaˈ la̱ Dios cua̱nkin a̱cuiqˈuin yalak bar tatxic, chan li Dios. | |
Josh | Kekchi | 1:11 | —Talajexnumekˈ saˈ lix muheba̱leb li tenamit ut te̱ye reheb nak teˈxcauresi ribeb ut teˈxyi̱b xtzacae̱mk xban nak saˈ oxib cutan tonumekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán. Toxic ut take̱chani li naˈajej li tixqˈue ke li Ka̱cuaˈ li kaDios, chaˈakex reheb. | |
Josh | Kekchi | 1:12 | Ut laj Josué quia̱tinac riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Rubén ut laj Gad ut quia̱tinac ajcuiˈ riqˈuineb li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés ut quixye reheb: | |
Josh | Kekchi | 1:13 | —Chijulticokˈ e̱re li cˈaˈru quixye chak e̱re laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios nak quixye, “Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixqˈue le̱ naˈaj re texhila̱nk cuiˈ”, chan. | |
Josh | Kekchi | 1:14 | Chixjunileb le̱ rixakil, le̱ cocˈal ut le̱ queto̱mk teˈcana̱k arin saˈ li naˈajej aˈin li xqˈue e̱re laj Moisés. Ut la̱ex cui̱nk, li joˈ qˈuialex cau e̱chˈo̱l ut cau e̱rib chi pletic, texxic jun pacˈal li nimaˈ Jordán chi pletic rochbeneb le̱ rech aj Israelil ut te̱tenkˈaheb chi pletic. | |
Josh | Kekchi | 1:15 | Te̱tenkˈaheb toj retal teˈre̱chani li naˈajej re teˈhila̱nk cuiˈ joˈ yechiˈinbil reheb xban li Dios. Te̱tenkˈaheb toj teˈre̱chani lix naˈajeb joˈ nak xere̱chani le̱ re la̱ex. Ut nak ac xeˈre̱chani lix naˈajeb, la̱ex texsukˈi̱k cuiˈchic saˈ le̱ naˈaj li cuan saˈ li pacˈal aˈin saˈ li este. Aˈin li naˈajej li quixqˈue e̱re li Dios joˈ quiyeheˈ e̱re xban laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 1:16 | Ut eb li ralal xcˈajol laj Rubén, laj Gad ut laj Manasés queˈchakˈoc ut queˈxye re laj Josué: —Takaba̱nu chixjunil li cˈaˈru xaye ke. La̱o toxic bar toa̱takla cuiˈ. | |
Josh | Kekchi | 1:17 | Junelic takaba̱nu li cˈaˈru ta̱ye ke joˈ nak kaba̱nu li cˈaˈru coxtakla cuiˈ laj Moisés. Ut chicua̱nk taxak li Dios a̱cuiqˈuin joˈ nak quicuan riqˈuin laj Moisés. | |
Chapter 2
Josh | Kekchi | 2:1 | Laj Josué, li ralal laj Nun, toj Sitim quixtakla cuibeb laj qˈuehol etal chi mukmu ut quixye reheb: —Ayukex xqˈuebal retal li naˈajej Canaán ut li tenamit Jericó, chan. Eb aˈan queˈco̱eb ut queˈcuulac saˈ rochoch jun li ixk xcomoneb li nequeˈxcˈayi rib, xRahab xcˈabaˈ. Ut aran queˈcana chixnumsinquil li kˈojyi̱n. | |
Josh | Kekchi | 2:2 | Abanan cuan li queˈyehoc resil re li rey li cuan Jericó. Ut queˈxye: —Cuanqueb aj Israel xeˈchal chixqˈuebal retal li tenamit chiru li kˈojyi̱n aˈin, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 2:3 | Ut li rey quixtakla xyebal re lix Rahab: —Isiheb li cui̱nk aˈan li cuanqueb saˈ la̱ cuochoch xban nak eb aˈan xeˈchal chi qˈuehoc etal, chan. | |
Josh | Kekchi | 2:4 | Abanan lix Rahab quixmukeb li cui̱nk ut quixye reheb li takl: —Ya̱l nak xeˈcˈulun li cui̱nk cuiqˈuin. Abanan incˈaˈ xinnau bar xeˈchal chak. | |
Josh | Kekchi | 2:5 | Nak x-ecuu, xco̱eb xban nak saˈ li o̱r aˈan nequeˈxtzˈap li oqueba̱l re li tenamit ut incˈaˈ ninnau bar xco̱eb. Cui la̱ex texxic chirixeb saˈ junpa̱t ma̱re toxe̱tauheb, chan lix Rahab. | |
Josh | Kekchi | 2:6 | Abanan lix Rahab ac xtaklaheb li cuib chi cui̱nk saˈ xbe̱n li cab bar yo̱ cuiˈ chixchinanquil lix cheˈel li acui̱mk lino. Ut quixmukeb saˈ xya̱nk li lino. | |
Josh | Kekchi | 2:7 | Li cui̱nk li quixtaklaheb li rey chixta̱kenquileb laj qˈuehol etal co̱eb toj chire li nimaˈ Jordán bar incˈaˈ cham li haˈ. Nak ac xeˈco̱eb li soldado li quixtaklaheb li rey, queˈxtzˈap li oqueba̱l re li tenamit. | |
Josh | Kekchi | 2:8 | Nak toj ma̱jiˈ nequeˈcuar laj qˈuehol etal, co̱ lix Rahab saˈ xbe̱n li cab chirilbaleb ut quixye reheb: | |
Josh | Kekchi | 2:9 | —La̱in ninnau nak li Ka̱cuaˈ xqˈue e̱re li naˈajej aˈin. Ut aˈan ajcuiˈ xqˈuehoc kaxiu chikajunilo. Chixjunileb li cuanqueb arin ca̱mqueb re xban xxiuheb e̱ban la̱ex. | |
Josh | Kekchi | 2:10 | La̱o nakanau nak quex-el chak Egipto li Dios quixchakihobresi li haˈ saˈ li Caki Palau re nak texnumekˈ jun pacˈal. Ut nakanau ajcuiˈ nak la̱ex quesach ruheb chi junaj cua li cuib chi rey laj Sehón ut laj Og, lix reyeb laj amorreo li cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán. | |
Josh | Kekchi | 2:11 | Cˈajoˈ nak coxucuac nak xkanau nak ma̱ ani naru napletic e̱riqˈuin la̱ex xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios cuan xcuanquil saˈ choxa ut cuan ajcuiˈ xcuanquil saˈ ruchichˈochˈ. | |
Josh | Kekchi | 2:12 | Joˈcan nak la̱in nintzˈa̱ma che̱ru nak te̱ba̱nu li juramento saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ le̱ Dios nak te̱ba̱nu usilal reheb li cuechˈalal joˈ nak xinba̱nu usilal e̱re la̱in. Te̱qˈue junak retalil cue re nak tinnau nak ya̱l nak te̱ba̱nu li cˈaˈru yo̱quin chixtzˈa̱manquil che̱ru. | |
Josh | Kekchi | 2:13 | Checol rix xyuˈam lin naˈ ut lin yucuaˈ joˈ ajcuiˈ eb li cuas ut eb li cui̱tzˈin joˈ ixk joˈ cui̱nk ut chixjunil li cˈaˈruheb re. Choe̱col taxak re nak incˈaˈ toca̱mk, chan lix Rahab. | |
Josh | Kekchi | 2:14 | Ut eb aˈan queˈxye: —Joˈ nak xacol rix li kayuˈam la̱o, joˈcan ajcuiˈ nak takacol rix le̱ yuˈam la̱ex cui ma̱ ani aj e ta̱ye li cˈaˈru yo̱co chixba̱nunquil. Ut nak ac xkˈaxtesi saˈ kukˈ li naˈajej aˈin li Ka̱cuaˈ, la̱o takaba̱nu usilal e̱re ut saˈ xya̱lal tocua̱nk e̱riqˈuin, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 2:15 | Li rochoch lix Rahab, aˈan yi̱banbil saˈ xbe̱n li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit. Joˈcan nak quixcubsiheb li cui̱nk saˈ li ventana riqˈuin jun li nimla cˈa̱m. | |
Josh | Kekchi | 2:16 | Ut quixye reheb: —Ayukex saˈ li naˈajej li tzu̱l ru re nak incˈaˈ textaˈekˈ xbaneb li yo̱queb chi sicˈoc e̱re. Mukumak e̱rib aran chiru oxib cutan. Nak ac xeˈsukˈi chak li soldado saˈ li tenamit, naru nequexxic la̱ex, chan. | |
Josh | Kekchi | 2:17 | Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye: —La̱o takaba̱nu li cˈaˈru xkaye saˈ li juramento joˈ xatzˈa̱ma chiku. | |
Josh | Kekchi | 2:18 | Nak to-oc chire̱chaninquil li tenamit aˈin, la̱at ta̱tˈuyub li caki cˈa̱m aˈin saˈ li ventana, li xoa̱cubsi cuiˈ. Ut ta̱chˈutubeb saˈ la̱ cuochoch la̱ naˈ ut la̱ yucuaˈ rochbeneb la̱ cuas ut eb la̱ cui̱tzˈin, ut chixjunileb li cuanqueb saˈ rochoch la̱ yucuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 2:19 | Abanan cui ta̱e̱lk junak saˈ la̱ cuochoch, aˈan cuan xma̱c cui nacam. Ma̱cuaˈ chic kama̱c la̱o. La̱o cuan kama̱c cui junak nacuulac chixcamsinquil junak reheb li cuanqueb saˈ la̱ cuochoch. | |
Josh | Kekchi | 2:20 | Cui la̱at toa̱jit, la̱o incˈaˈ chic tento takaba̱nu li cˈaˈru xkaye saˈ li juramento li xkaba̱nu a̱cuiqˈuin, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 2:21 | —Us. Joˈcan takaba̱nu, chan li ixk ut quixchakˈrabiheb. Eb aˈan queˈco̱eb. Chirix aˈan li ixk quixbacˈ li caki cˈa̱m saˈ lix ventana. | |
Josh | Kekchi | 2:22 | Li cuibeb laj qˈuehol etal queˈco̱eb saˈ li naˈajej li tzu̱l ru ut aran queˈxmuk ribeb chiru oxib cutan. Ut eb li soldado yo̱queb chixsicˈbal yalak bar. Ut ma̱ bar queˈxtauheb. Joˈcan nak queˈsukˈi Jericó eb li soldado. | |
Josh | Kekchi | 2:23 | Ut eb laj qˈuehol etal queˈcube saˈ li naˈajej li tzu̱l ru ut queˈco̱eb. Queˈxkˈax li nimaˈ Jordán ut coxeˈxtau laj Josué. Queˈxserakˈi re li cˈaˈru queˈxcˈul. | |
Chapter 3
Josh | Kekchi | 3:1 | Joˈ cuulajak chic ekˈela queˈel Sitim laj Josué rochbeneb chixjunileb laj Israel ut queˈco̱eb. Queˈcuulac cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán. Abanan incˈaˈ queˈnumeˈ jun pacˈal. Toj queˈcana chi hila̱nc aran. | |
Josh | Kekchi | 3:2 | Nak ac xnumeˈ oxib cutan, eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel queˈxsuti li naˈajej li yo̱queb cuiˈ chi hila̱nc. | |
Josh | Kekchi | 3:3 | Ut queˈxye reheb chixjunileb chi joˈcaˈin: —Nak te̱ril nak yo̱k chak chi cha̱lc li Lokˈlaj Ca̱x li yo̱keb chak chixcˈambal eb laj levita laj tij, la̱ex tex-e̱lk chak saˈ le̱ naˈaj ut texxic chirix, | |
Josh | Kekchi | 3:4 | re nak te̱nau li be bar yo̱kex chi xic, xban nak la̱ex ma̱ jun sut numenakex saˈ li be aˈan. Abanan mexjiloc chi nachˈ riqˈuin li Lokˈlaj Ca̱x li xocxo cuiˈ lix contrato li Dios. Jun kilómetro ban xnajtil cua̱nkex chirix, chanqueb laj cˈamol be. | |
Josh | Kekchi | 3:5 | Laj Josué quixye reheb li tenamit: —Santobresihomak e̱rib xban nak cuulaj tixba̱nu xni̱nkal ru milagro li Ka̱cuaˈ saˈ kaya̱nk.— | |
Josh | Kekchi | 3:6 | Ut laj Josué quixye ajcuiˈ reheb laj tij: —Pakomak li Lokˈlaj Ca̱x ut numenkex chiruheb li tenamit, chan. Ut eb aˈan queˈxpako li Lokˈlaj Ca̱x ut queˈnumeˈ chiruheb li tenamit.— | |
Josh | Kekchi | 3:7 | Li Ka̱cuaˈ Dios quixye re laj Josué: —Chalen anakcuan tinqˈue a̱cuanquil re nak eb laj Israel teˈxqˈue a̱lokˈal ut teˈxnau nak la̱in cuanquin a̱cuiqˈuin joˈ nak quincuan riqˈuin laj Moisés. | |
Josh | Kekchi | 3:8 | Ta̱ye reheb laj tij li yo̱keb chi cˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x, “Nak tex-oc saˈ li nimaˈ Jordán, aran texxakli̱k,” chan li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 3:9 | Laj Josué quixye reheb laj Israel: —Jilonkex chak ut abihomak li cˈaˈru yo̱ chixyebal li Ka̱cuaˈ li kaDios.— | |
Josh | Kekchi | 3:10 | Ut quixye ajcuiˈ reheb: —Nak li Lokˈlaj Ca̱x ta̱numekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán, te̱nau nak li yoˈyo̱quil Dios cuan saˈ kaya̱nk ut aˈan ajcuiˈ ta̱isi̱nk reheb laj cananeo, eb laj heteo, eb laj heveo, eb laj ferezeo, eb laj gergeseo, eb laj amorreo ut eb laj jebuseo saˈ li kabe li bar tonumekˈ cuiˈ. | |
Josh | Kekchi | 3:11 | Ut lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ laj e̱chal re chixjunil li ruchichˈochˈ, aˈan ta̱cˈamok be chiku nak tonumekˈ jun pacˈal li nimaˈ. | |
Josh | Kekchi | 3:12 | Anakcuan ut ta̱sicˈ ruheb cablaju chi cui̱nk. Junju̱nk chi cui̱nk ta̱sicˈ saˈ xya̱nkeb li junju̱nk xte̱paleb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 3:13 | Nak teˈxxakab li rokeb saˈ li nimaˈ Jordán eb laj tij li yo̱keb chi cˈamoc re lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ laj e̱chal re chixjunil li ruchichˈochˈ, li haˈ tixjach rib chi ribil rib. Li rok li haˈ li nachal chak takecˈ tixtu̱b rib. Incˈaˈ chic ta̱be̱k, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 3:14 | Eb laj Israel queˈel chak saˈ lix naˈajeb li cuanqueb cuiˈ ut eb laj tij li yo̱queb chi cˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x, aˈaneb li yo̱queb chi cˈamoc be chiruheb. | |
Josh | Kekchi | 3:15 | Li nimaˈ Jordán cau yo̱ chi be̱c rok xban nak nabutˈin saˈ xkˈehil li sicˈoc trigo. Ut eb laj tij li yo̱queb chi cˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x queˈxqˈue li rokeb saˈ li haˈ chire li nimaˈ. | |
Josh | Kekchi | 3:16 | Ut li rok li haˈ li nachal chak takecˈ quixakli nachˈ riqˈuin li tenamit Adam li cuan chixcˈatk li naˈajej Saretán. Li tenamit aˈan najt cuan riqˈuin li naˈajej li yo̱queb cuiˈ chi numecˈ laj Israel. Ut incˈaˈ chic naxic li haˈ takˈa saˈ li palau Mar Muerto xcˈabaˈ. Joˈcan nak quixjach rib li haˈ nak quixakli. Ut eb laj Israel queˈnumeˈ jun pacˈal saˈ xjayal li naˈajej Jericó. | |
Chapter 4
Josh | Kekchi | 4:1 | Nak ac xeˈnumeˈ chixjunileb laj Israel jun pacˈal li nimaˈ Jordán, li Ka̱cuaˈ quixye re laj Josué: | |
Josh | Kekchi | 4:2 | —Siqˈueb ru cablaju chi cui̱nk. Junju̱nk chi cui̱nk ta̱sicˈ saˈ xya̱nkeb li junju̱nk xte̱paleb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 4:3 | Ta̱ye reheb nak teˈxxoc junju̱nkak xpequeb saˈ xyi li nimaˈ bar xakxo̱queb cuiˈ laj tij ut teˈxcˈam. Ut teˈxtus saˈ li naˈajej bar texhila̱nk cuiˈ chiru li kˈojyi̱n aˈin, chan. | |
Josh | Kekchi | 4:4 | Ut laj Josué quixbokeb li cablaju chi cui̱nk li quixsiqˈueb ru saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Israel. Junju̱nk quixsicˈ ru saˈ li ju̱nk te̱p. | |
Josh | Kekchi | 4:5 | Ut quixye reheb: —Numenkex chi ubej chiru lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ, li cuan saˈ xyi li nimaˈ. Che̱junju̱nkal te̱sicˈ jun li pec ut te̱cˈam saˈ xbe̱n e̱tel ut texnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ. Li cablaju chi pec, aˈan retalil li cablaju te̱p chi tenamit. | |
Josh | Kekchi | 4:6 | Li pec aˈin ta̱cˈanjelak ke chokˈ retalil li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ. Mokon eb le̱ ralal e̱cˈajol teˈxpatzˈ e̱re, “¿Cˈaˈru aj e li pec aˈin?” chaˈkeb. | |
Josh | Kekchi | 4:7 | Ut la̱ex texchakˈok ut te̱ye reheb, “Li pec aˈin, aˈan retalil nak quixakli li nimaˈ Jordán ut incˈaˈ chic quibe̱c nak yo̱queb chixnumsinquil jun pacˈal li nimaˈ li Lokˈlaj Ca̱x li xocxo cuiˈ lix contrato li Dios. Eb li pec aˈin, aˈan retalil chiruheb laj Israel re nak julticak reheb chi junelic li cˈaˈru quixba̱nu li Dios,” chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 4:8 | Ut eb li cablaju chi cui̱nk queˈxba̱nu joˈ quixye laj Josué. Queˈxxoc li cablaju chi pec saˈ xyi li nimaˈ Jordán joˈ quiyeheˈ re laj Josué xban li Dios. Aˈan retalil li cablaju te̱p chi tenamit re Israel. Queˈxcˈam li pec ut queˈxchˈutub saˈ li naˈajej bar queˈhilan cuiˈ. | |
Josh | Kekchi | 4:9 | Ut quixtus ajcuiˈ cablaju li pec laj Josué saˈ xyi li nimaˈ bar queˈxakli cuiˈ laj tij li yo̱queb chi cˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x. Ut eb li pec aˈan toj cuanqueb ajcuiˈ aran chalen anakcuan. | |
Josh | Kekchi | 4:10 | Ut eb li tenamit queˈxba̱nu li cˈaˈru quixye laj Josué. Eb laj tij li yo̱queb chi cˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x queˈcana chi xakxo saˈ xyi li nimaˈ Jordán toj queˈxba̱nu li joˈ qˈuial quixye li Ka̱cuaˈ re laj Josué, joˈ quiyeheˈ re junxil xban laj Moisés. Ut eb li tenamit queˈnumeˈ chi junpa̱t jun pacˈal li nimaˈ. | |
Josh | Kekchi | 4:11 | Nak ac xeˈnumeˈ chixjunileb li tenamit, queˈnumeˈ ajcuiˈ laj tij li yo̱queb chi cˈamoc re lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ ut queˈco̱eb chi ubej. | |
Josh | Kekchi | 4:12 | Ut eb li ralal xcˈajol laj Rubén ut eb li ralal xcˈajol laj Gad joˈqueb ajcuiˈ yijach li ralal xcˈajol laj Manasés ac cauresinbileb re pletic nak queˈnumeˈ. Aˈaneb li xbe̱n li queˈnumeˈ joˈ quiyeheˈ reheb xban laj Moisés. | |
Josh | Kekchi | 4:13 | Caˈcˈa̱l mil (40,000) na chi cui̱nk li ac cauresinbileb re teˈxic chi pletic. Queˈco̱eb saˈ li ru takˈa Jericó. Ut li Ka̱cuaˈ cuan riqˈuineb. | |
Josh | Kekchi | 4:14 | Saˈ li cutan aˈan laj Josué quiqˈueheˈ xlokˈal xban li Dios re nak eb laj Israel teˈx-oxlokˈi joˈ najtil ta̱cua̱nk saˈ xya̱nkeb, joˈ nak queˈx-oxlokˈi laj Moisés junxil. | |
Josh | Kekchi | 4:16 | —Ye reheb laj tij li yo̱queb chi cˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x nak teˈe̱lk chak saˈ li nimaˈ Jordán, chan. | |
Josh | Kekchi | 4:18 | Ut eb laj tij li yo̱queb chi cˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x queˈel saˈ xyi li nimaˈ ut queˈco̱eb chire li nimaˈ. Nak ac xeˈel saˈ li nimaˈ, qui-oc cuiˈchic chi be̱c li haˈ chi cau rok ut quixcˈul cuiˈchic rib ut yo̱ chi butˈu̱nc. | |
Josh | Kekchi | 4:19 | Eb laj Israel queˈnumeˈ saˈ li nimaˈ Jordán saˈ li laje̱b xbe li xbe̱n po re li chihab aˈan. Ut queˈxqˈue lix muheba̱leb saˈ li naˈajej Gilgal saˈ xbehil li tenamit Jericó. | |
Josh | Kekchi | 4:20 | Saˈ ajcuiˈ li naˈajej aˈan quixtus li cablaju chi pec laj Josué li queˈrisi saˈ li nimaˈ Jordán. | |
Josh | Kekchi | 4:21 | Ut quixye reheb laj Israel: —Mokon eb le̱ ralal e̱cˈajol teˈxpatzˈ e̱re: “¿Cˈaˈru aj e li pec aˈin?” chaˈkeb. | |
Josh | Kekchi | 4:22 | Ut la̱ex te̱chˈolob chiruheb chanru nak eb laj Israel queˈnumeˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán ut chaki li queˈnumeˈ cuiˈ. | |
Josh | Kekchi | 4:23 | Li Ka̱cuaˈ li kaDios quixchakihobresi li nimaˈ Jordán li joˈ nimal tonumekˈ cuiˈ joˈ nak quixchakihobresi li Caki Palau li joˈ nimal conumeˈ cuiˈ chak junxil. | |
Chapter 5
Josh | Kekchi | 5:1 | Chixjunileb lix reyeb laj amorreo li cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li oeste, ut chixjunileb lix reyeb laj cananeo li cuanqueb chi nachˈ riqˈuin li palau Mediterráneo queˈrabi resil nak li Ka̱cuaˈ quixchakihobresi li nimaˈ li joˈ nimal teˈnumekˈ cuiˈ re nak teˈnumekˈ jun pacˈal eb laj Israel. Cˈajoˈ nak queˈxucuac ut incˈaˈ chic cauheb xchˈo̱l chi pletic riqˈuineb. | |
Josh | Kekchi | 5:2 | Saˈ eb li cutan aˈan li Ka̱cuaˈ quixye re laj Josué: —Ta̱yi̱b li kˈesnal pec ut ta̱tiquib cuiˈchic xba̱nunquil li circuncisión reheb laj Israel. Ta̱ba̱nu circuncidar li toj ma̱jiˈ nequeˈxcˈul, chan. | |
Josh | Kekchi | 5:3 | Quixyi̱b li kˈesnal pec laj Josué ut quixba̱nu circuncidar eb li cui̱nk aj Israel saˈ li tzu̱l Aralot. | |
Josh | Kekchi | 5:4 | Laj Josué quixba̱nu chi joˈcaˈin xban nak ac camenakeb chic chixjunileb li cui̱nk li queˈel chak Egipto, li tzˈakal xchihabeb re xic chi pletic. Queˈcam nak yo̱queb chi numecˈ saˈ li chaki chˈochˈ. | |
Josh | Kekchi | 5:5 | Eb li cui̱nk li queˈel chak Egipto ac xeˈxcˈul li circuncisión, abanan toj ma̱jiˈ xeˈxcˈul li circuncisión eb li queˈyoˈla nak yo̱queb chi numecˈ saˈ li chaki chˈochˈ. | |
Josh | Kekchi | 5:6 | Eb laj Israel queˈbe̱c saˈ li chaki chˈochˈ chiru caˈcˈa̱l chihab toj retal queˈcam chixjunileb li cui̱nk li queˈel chak Egipto, li tzˈakal xchihabeb re xic chi pletic. Queˈcam xban nak incˈaˈ queˈxba̱nu li quixye li Ka̱cuaˈ. Joˈcan nak li Dios quixye riqˈuin juramento nak incˈaˈ naru teˈoc saˈ li cha̱bil naˈajej li quixyechiˈi reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈ, li naˈajej bar na-el cuiˈ chi us li acui̱mk ut li sahil echej. | |
Josh | Kekchi | 5:7 | Eb chic li ralal xcˈajol eb aˈan queˈcana chokˈ re̱kajeb xban nak joˈcan quixye li Dios. Xban nak toj ma̱jiˈ nequeˈxcˈul li circuncisión nak yo̱queb chi numecˈ saˈ li chaki chˈochˈ, joˈcan nak laj Josué quixba̱nu li circuncisión reheb. | |
Josh | Kekchi | 5:8 | Nak ac xeˈxcˈul li circuncisión chixjunileb, queˈcana saˈ li naˈajej aˈan chi hila̱nc saˈ lix muheba̱leb toj queˈqˈuira. | |
Josh | Kekchi | 5:9 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye re laj Josué: —Anakcuan xcuisi le̱ xuta̱n xban nak quexcuan chak chokˈ rahobtesinbil mo̱s nak cuanquex aran Egipto, chan. Joˈcan nak Gilgal xcˈabaˈ li naˈajej aˈan chalen anakcuan. | |
Josh | Kekchi | 5:10 | Nak yo̱queb chi hila̱nc aran Gilgal saˈ li ru takˈa nachˈ riqˈuin li tenamit Jericó, queˈxba̱nu li ninkˈe Pascua chiru li ecuu saˈ li ca̱laju xbe li po. | |
Josh | Kekchi | 5:11 | Saˈ li cutan jun chic queˈxcuaˈ xbe̱n cua li tzacae̱mk yi̱banbil riqˈuin li ru li acui̱mk li na-el saˈ li naˈajej Canaán. Queˈxcuaˈ li caxlan cua li ma̱cˈaˈ xchˈamal ut queˈxcuaˈ ajcuiˈ li ru li trigo chi qˈuilinbil. | |
Josh | Kekchi | 5:12 | Chalen saˈ li cutan aˈan incˈaˈ chic quiqˈueheˈ li maná chixcuaˈeb. Aˈ chic li ru li acui̱mk li na-el saˈ li chˈochˈ Canaán queˈxtzaca chiru li chihab aˈan. | |
Josh | Kekchi | 5:13 | Nak laj Josué nachˈ cuan riqˈuin li tenamit Jericó, quiril jun li cui̱nk xakxo chiru. Li cui̱nk aˈan cuan xchˈi̱chˈ saˈ rukˈ. Laj Josué quinachˈoc riqˈuin ut quixye re: —¿Ma la̱at xcomoneb li kasolda̱d malaj ut la̱at xcomoneb li xicˈ nequeˈiloc ke? chan. | |
Josh | Kekchi | 5:14 | Li cui̱nk quixye re: —Ma̱cuaˈin xcomoneb la̱ soldado chi moco la̱in xcomoneb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. La̱in nintaklan saˈ xbe̱neb lix soldado li nimajcual Dios, chan. Ut laj Josué quixcuikˈib rib chiru toj quixtochˈ li chˈochˈ riqˈuin lix jolom ut quixlokˈoni ut quixye re: —La̱in aj cˈanjel cha̱cuu. ¿Cˈaˈru ta̱cuaj tinba̱nu? chan. | |
Chapter 6
Josh | Kekchi | 6:1 | Eb li cuanqueb Jericó queˈxtzˈap li oqueba̱l re lix tenamit chi us xban nak yo̱queb xxiu chiruheb laj Israel. Ma̱ ani naru na-oc chi moco naru nequeˈel. | |
Josh | Kekchi | 6:2 | Abanan li Ka̱cuaˈ quixye re laj Josué: —La̱in xinkˈaxtesi li tenamit Jericó saˈ a̱cuukˈ, ut xinkˈaxtesi ajcuiˈ li rey joˈ eb ajcuiˈ lix soldado. | |
Josh | Kekchi | 6:3 | La̱ex soldado aj Israel te̱suti rix li tenamit jun sut chiru li cutan. Joˈcaˈin te̱ba̱nu chiru cuakib cutan. | |
Josh | Kekchi | 6:4 | Cuukub eb laj tij teˈxcˈam junju̱nk xxucubeb li carner re teˈxya̱basi. Aˈaneb li teˈcˈamok be chiru li Lokˈlaj Ca̱x. Ut saˈ lix cuuk li cutan te̱suti rix li tenamit cuukub sut. Ut eb laj tij yo̱keb chixya̱basinquil li xucub. | |
Josh | Kekchi | 6:5 | Te̱rabi nak incˈaˈ teˈxcanab xya̱basinquil li xucub carner. Che̱junilex la̱ex te̱jap e̱re chi cau. Ut li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit ta̱tˈanekˈ. Nak ac xtˈaneˈ li tzˈac li sutsu cuiˈ, la̱ex saˈ junpa̱t tex-oc saˈ li tenamit chi pletic, chan li Dios. | |
Josh | Kekchi | 6:6 | Laj Josué quixbokeb laj tij ut quixye reheb: —Cˈamomak lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ. Ut cuukub e̱re teˈxcˈam lix xucub li carner re teˈxya̱basi ut teˈxic chi ubej chiru lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ.— | |
Josh | Kekchi | 6:7 | Ut quixye ajcuiˈ reheb lix soldado: —Chejunilex texxic chixsutinquil li tenamit. Li cuanqueb xchˈi̱chˈ teˈxic chi ubej chiru lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ, chan. | |
Josh | Kekchi | 6:8 | Ut chixjunileb queˈxba̱nu joˈ quixye laj Josué reheb. Cuukubeb laj tij li yo̱queb chi xic chi ubej chiru lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ, yo̱queb chixya̱basinquil lix xucub li carner. Ut li Lokˈlaj Ca̱x yo̱ chi xic chirixeb. | |
Josh | Kekchi | 6:9 | Cuanqueb li soldado li yo̱queb chi xic chi ubej chiruheb laj tij li yo̱queb chixya̱basinquil li xucub carner. Ut cuanqueb ajcuiˈ li soldado li yo̱queb chi xic chirix li Lokˈlaj Ca̱x. Ut eb laj tij incˈaˈ nequeˈxcanab xya̱basinquil lix xucub li carner. | |
Josh | Kekchi | 6:10 | Laj Josué quixye reheb lix soldado: —Incˈaˈ tex-ecˈa̱nk chi moco te̱jap e̱re. Ma̱ jun a̱tin te̱ye toj tinye e̱re “Japomak e̱re”. Tojoˈnak te̱jap e̱re, chan. | |
Josh | Kekchi | 6:11 | Laj Josué quixye reheb nak lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ tixsuti li tenamit jun sut. Ut chirix aˈan queˈsukˈi saˈ lix muheba̱leb li yo̱queb cuiˈ chi hila̱nc ut aran queˈxnumsi li kˈojyi̱n. | |
Josh | Kekchi | 6:12 | Joˈ cuulajak chic laj Josué quicuacli toj ekˈela ut eb laj tij queˈxcˈam lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 6:13 | Ut eb li cuukub chi aj tij yo̱queb chi xic chiru lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ ut incˈaˈ queˈxcanab be̱c chi moco queˈxcanab xya̱basinquil li xucub. Cuanqueb li soldado yo̱queb chi xic chiruheb laj tij li yo̱queb chixya̱basinquil li xucub ut cuanqueb li soldado li yo̱queb chi xic chirix li Lokˈlaj Ca̱x. Ut eb laj tij incˈaˈ queˈxcanab xya̱basinquil li xucub. | |
Josh | Kekchi | 6:14 | Ut saˈ xcab li cutan queˈxsuti cuiˈchic rix li tenamit ut queˈsukˈi cuiˈchic saˈ lix naˈajeb. Joˈcaˈin queˈxba̱nu chiru cuakib cutan. | |
Josh | Kekchi | 6:15 | Saˈ li xcuuk li cutan queˈcuacli toj ekˈela chi us ut queˈco̱eb chixsutinquil rix li tenamit joˈ queˈxba̱nu xbe̱n cua. Abanan anakcuan cuukub sut queˈxsuti rix li tenamit. | |
Josh | Kekchi | 6:16 | Ut nak eb laj tij queˈxya̱basi li xucub saˈ li xcuuk sut, laj Josué quixye reheb lix soldado: —Japomak e̱re xban nak li Ka̱cuaˈ xkˈaxtesi saˈ kukˈ li tenamit Jericó. | |
Josh | Kekchi | 6:17 | Li tenamit aˈan, ut chixjunil li cuan chi saˈ ta̱sachma̱nk ru joˈ quixye ke li Ka̱cuaˈ. Caˈaj cuiˈ lix Rahab xcomoneb li nequeˈxcˈayi rib, aˈan ta̱colekˈ rochbeneb li cuanqueb saˈ li rochoch xban nak aˈan li quimukuc reheb li cui̱nk li queˈtakla̱c chi qˈuehoc etal. | |
Josh | Kekchi | 6:18 | Abanan la̱ex cheba̱nu cue̱nt. Ma̱cˈaˈ te̱xoc saˈ li tenamit aˈan xban nak li Ka̱cuaˈ ac xkˈaxtesi re ta̱sachekˈ li tenamit ut chixjunil li cuan chi saˈ. Cui te̱xoc li cˈaˈak re ru naru nachal chˈaˈajquilal ut raylal saˈ kabe̱n la̱o aj Israel. | |
Josh | Kekchi | 6:19 | Chixjunil li cˈaˈak re ru yi̱banbil riqˈuin oro, plata, bronce ut hierro ta̱xocma̱nk ut ta̱kˈaxtesima̱nk chiru li Ka̱cuaˈ, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 6:20 | Eb laj tij queˈxya̱basi li xucub ut eb li soldado queˈxjap re. Ut nak queˈrabi xya̱b li xucub eb li soldados queˈxjap re chi cau ut quilajeˈtˈaneˈ li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit. Ut eb li soldado saˈ junpa̱t queˈoc saˈ li tenamit ut queˈre̱chani li naˈajej. | |
Josh | Kekchi | 6:21 | Queˈxcamsi chi chˈi̱chˈ chixjunileb li cristian, joˈ cui̱nk, joˈ ixk, joˈ ti̱x, joˈ toj sa̱jeb. Ut queˈxcamsi ajcuiˈ chixjunileb li bo̱yx, li carner ut li bu̱r. Joˈcaˈin nak queˈxsach ru chixjunil li cuan saˈ li tenamit aˈan. | |
Josh | Kekchi | 6:22 | Ut laj Josué quixye reheb li cuib chi cui̱nk li queˈcuulac Jericó chi qˈuehoc etal: —Ayukex saˈ rochoch lix Rahab li naxcˈayi rib ut te̱risi aran joˈ ajcuiˈ chixjunil li cˈaˈru cuan re, joˈ queyechiˈi re, chan. | |
Josh | Kekchi | 6:23 | Queˈco̱eb ut li cuib chi cui̱nk ut queˈrisi lix Rahab rochben lix naˈ, lix yucuaˈ ut eb li ras ut eb li ri̱tzˈin, joˈ ajcuiˈ chixjunileb li rechˈalal. Ut queˈxcˈam saˈ jun naˈajej bar ma̱cˈaˈ teˈxcˈul toj chirix li naˈajej li cuanqueb cuiˈ chi hila̱nc laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 6:24 | Ut chirix aˈan queˈxcˈat li tenamit. Ma̱cˈaˈ chic quicana. Caˈaj cuiˈ li oro, li plata, ut li cˈaˈak re ru yi̱banbil riqˈuin bronce ut hierro, aˈan queˈxxoc ut queˈxqˈue saˈ li naˈajej li xocxo cuiˈ li cˈaˈru nacˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 6:25 | Abanan laj Josué quixcol lix yuˈam lix Rahab li naxcˈayi rib ut quixcoleb li rechˈalal joˈ ajcuiˈ li cˈaˈru cuan re xban nak quixmuk li cuib chi cui̱nk li queˈcuulac Jericó chi qˈuehoc etal. Ut aˈan quicana chi cua̱nc saˈ xya̱nkeb laj Israel chalen anakcuan. | |
Josh | Kekchi | 6:26 | Saˈ eb li cutan aˈan laj Josué quixba̱nu jun li juramento ut quixye: —Raylal ta chiqˈuehekˈ saˈ xbe̱n xban li Ka̱cuaˈ li ani ta̱oc cuiˈchic chixcuaclesinquil li tenamit aˈin. Chica̱mk ta li xbe̱n ralal li ani ta̱qˈuehok cuiˈchic lix cimiento li tenamit aˈin. Ut chica̱mk ta ajcuiˈ li i̱tzˈinbej cui tixyi̱b li oqueba̱l, chan. | |
Chapter 7
Josh | Kekchi | 7:1 | Jun li cui̱nk aj Acán xcˈabaˈ, xcomoneb li ralal xcˈajol laj Judá, quixxoc chokˈ re li cˈaˈru ac kˈaxtesinbil xban li Dios re sachecˈ. Laj Acán, aˈan li ralal laj Carmi. Laj Carmi, aˈan li ralal laj Zabdi ut laj Zabdi, aˈan li ralal laj Zera. Li ma̱c quixba̱nu laj Acán, li Dios quixqˈue saˈ xbe̱neb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Israel, ut cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ saˈ xbe̱neb. | |
Josh | Kekchi | 7:2 | Mokon chic laj Josué quixtakla cuib oxibeb li cui̱nk saˈ li tenamit Hai, li cuan nachˈ riqˈuin li naˈajej Bet-avén li cuan saˈ li este riqˈuin li tenamit Bet-el. Quixye reheb li cui̱nk: —Ayukex ut qˈuehomak chak retal li tenamit Hai.— Ut eb aˈan queˈco̱eb ut queˈxqˈue retal li tenamit. | |
Josh | Kekchi | 7:3 | Ut nak queˈsukˈi chak queˈxye re laj Josué: —Incˈaˈ tento nak ta̱taklaheb nabaleb li soldado chi pletic. Incˈaˈ naru ta̱lubtesiheb li soldado chi ma̱cˈaˈ rajbal. Ma̱re cuib mil malaj oxib mil ajcuiˈ teˈxic chi pletic. Tzˈakal riqˈuin aˈan xban nak incˈaˈ qˈuiheb li yo̱queb chi iloc re li tenamit Hai, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 7:4 | Joˈcan nak queˈco̱eb li oxib mil chi cui̱nk chi pletic riqˈuineb li cuanqueb Hai re nak teˈre̱chani. Abanan aˈaneb chic li cuanqueb Hai queˈnumta saˈ xbe̱neb toj retal queˈe̱lelic eb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 7:5 | Queˈcamsi̱c cuaklaju xcaˈcˈa̱l (36) eb laj Israel. Ut eb lix comoneb queˈe̱lelic. Queˈxtiquib ra̱linanquileb saˈ li tenamit Hai. Queˈcuulac cuan cuiˈ li cubsi̱nc li nequeˈisin cuiˈ pec ut aran queˈnumta saˈ xbe̱neb. Joˈcan nak eb laj Israel queˈchˈinan xchˈo̱l. Incˈaˈ chic queˈcacuu xchˈo̱leb chi pletic. | |
Josh | Kekchi | 7:6 | Laj Josué ut eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel queˈxkˈich li rakˈeb ut queˈxcut rib saˈ chˈochˈ chiru li Lokˈlaj Ca̱x xban xrahil xchˈo̱leb ut queˈxqˈue poks saˈ xjolomeb ut queˈcana aran toj qui-ecuu. | |
Josh | Kekchi | 7:7 | Laj Josué quixye: —At Ka̱cuaˈ Dios, ¿cˈaˈut nak xoa̱qˈue chak chi numecˈ saˈ li nimaˈ Jordán yal re nak toa̱kˈaxtesi saˈ rukˈeb laj amorreo re teˈxsach ku? Kˈaxal us raj chokˈ ke nak xocana chak jun pacˈal li nimaˈ Jordán. | |
Josh | Kekchi | 7:8 | At Ka̱cuaˈ, ¿cˈaˈru ta̱ru̱k takaye anakcuan? Eb li soldado aj Israel incˈaˈ xeˈxcuy pletic riqˈuineb laj Hai. Xeˈe̱lelic ban chiruheb. | |
Josh | Kekchi | 7:9 | Nak teˈrabi eb laj cananeo ut chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈin li cˈaˈru xkacˈul, ma̱re teˈxchˈutub chak rib ut teˈcha̱lk chi pletic kiqˈuin ut ma̱re ma̱ ani chic ke ta̱colekˈ. Cui joˈcan takacˈul, ¿cˈaˈru ta̱ba̱nu la̱at re xcolbal rix la̱ lokˈal? chan. | |
Josh | Kekchi | 7:10 | Ut li Ka̱cuaˈ Dios quixye re laj Josué: —¡Cuaclin! ¿Cˈaˈut nak nacacut a̱cuib saˈ chˈochˈ? | |
Josh | Kekchi | 7:11 | Eb laj Israel xeˈma̱cob ut xeˈxkˈet li contrato li xinba̱nu riqˈuineb nak xinye reheb nak incˈaˈ teˈxxoc li cˈaˈak re ru ac kˈaxtesinbil re ta̱sachekˈ. Eb aˈan xeˈrelkˈa li cˈaˈru incˈaˈ raj xeˈxchˈeˈ ut xeˈticˈtiˈic. Ut li cˈaˈru xeˈxxoc, xeˈxqˈue saˈ xya̱nk li cˈaˈruheb re. | |
Josh | Kekchi | 7:12 | Joˈcan nak eb laj Israel incˈaˈ teˈxcuy pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Teˈe̱lelik ban chiruheb xban nak xeˈxbok raylal saˈ xbe̱neb xban nak xeˈxxoc li ac kˈaxtesinbil re sachecˈ. La̱in incˈaˈ chic tincua̱nk e̱riqˈuin cui incˈaˈ te̱sach ru li cˈaˈru xeˈxxoc. | |
Josh | Kekchi | 7:13 | ¡Cuaclin! Ut ye reheb li tenamit nak teˈxsantobresi ribeb re cuulaj xban nak la̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios la̱ex aj Israel, ninye chi joˈcaˈin: “La̱ex aj Israel, xexoc li cˈaˈak re ru li tento raj xesach ru chi junaj cua. Ut xexoc chokˈ e̱re li xkˈaxtesi̱c raj chi cˈanjelac chicuu. Cui la̱ex incˈaˈ te̱risi aˈan saˈ e̱ya̱nk ma̱ jokˈe te̱cuy pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc e̱re.” | |
Josh | Kekchi | 7:14 | Cuulaj teˈcha̱lk chicuu chixjunileb lix te̱paleb laj Israel. Chi junju̱nk te̱p teˈnumekˈ chicuu. Li jun te̱p li tincˈut la̱in, aˈaneb li teˈnumekˈ chi ju̱nk chˈu̱tal li rechˈalaleb rib. Li jun chˈu̱tal chi rechˈalaleb rib li tincˈut la̱in, aˈaneb li teˈnumekˈ chi junju̱nk cabal chicuu. Ut li jun cabal li tincˈut la̱in, tento nak teˈnumekˈ chicuu li junju̱nk chi cui̱nk re li jun cabal aˈan. | |
Josh | Kekchi | 7:15 | Ut li cui̱nk li xxococ re li cˈaˈru tento raj xsachman, aˈan li cuan xma̱c. Aˈan ta̱cˈatekˈ rochben li rixakil ut li ralal xcˈajol joˈ ajcuiˈ chixjunil li cˈaˈru cuan re xban nak xba̱nu li incˈaˈ us saˈ xya̱nkeb laj Israel nak quixkˈet li contrato li quinba̱nu riqˈuineb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 7:16 | Joˈ cuulajak chic laj Josué quicuacli toj ekˈela. Ut quixye reheb nak teˈnumekˈ laj Israel chi te̱p. Ut lix te̱pal li ralal xcˈajol laj Judá quicˈuteˈ chiru laj Josué xban li Dios. | |
Josh | Kekchi | 7:17 | Ut queˈqˈueheˈ chi numecˈ chi ubej li ju̱nk chˈu̱tal li rechˈalaleb rib. Ut saˈ xya̱nkeb aˈan, quicˈuteˈ li ralal xcˈajol laj Zera. Ut chirix aˈan queˈnumeˈ li junju̱nk cabal li ralal xcˈajol laj Zera. Ut quicˈuteˈ li ralal xcˈajol laj Zabdi. | |
Josh | Kekchi | 7:18 | Ut nak queˈnumeˈ chi xjunju̱nkaleb lix cui̱nkilaleb li ralal xcˈajol laj Zabdi, li Dios quixcˈut laj Acán, li ralal laj Carmi. Laj Carmi, aˈan li ralal laj Zabdi. Ut laj Zabdi, aˈan li ralal laj Zera. Aˈaneb xcomoneb li ralal xcˈajol laj Judá. | |
Josh | Kekchi | 7:19 | Ut laj Josué quixye re laj Acán: —At Acán, la̱in nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱qˈue xlokˈal li Ka̱cuaˈ, li kaDios la̱o aj Israel. Ye li xya̱lal. Ta̱ye cue cˈaˈru xaba̱nu. Ma̱muk chicuu, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 7:20 | Laj Acán quichakˈoc ut quixye: —Ya̱l nak la̱in xinma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel. Aˈin li ma̱c li xinba̱nu. | |
Josh | Kekchi | 7:21 | Nak xo-oc aran Jericó, xcuil saˈ xya̱nkeb li cˈaˈak re ru jun cha̱bil tˈicr xcomon li akˈej li nequeˈrocsi laj Babilonia. Xcuil ajcuiˈ cuib ciento chi tumin plata ut numenak na jun libra li oro. La̱in quinra ru. Joˈcan nak quinxoc chokˈ cue. Xinbec jun li jul saˈ li naˈajej li cuanquin cuiˈ chi hila̱nc ut aran xinmuk. Xinqˈue li tumin rubel li tˈicr, chan laj Acán. | |
Josh | Kekchi | 7:22 | Laj Josué quixtakla cuib oxib li takl saˈ li naˈajej li nahilan cuiˈ laj Acán. Queˈxtau chixjunil li cˈaˈru quixmuk laj Acán. Li plata cuan rubel li tˈicr. | |
Josh | Kekchi | 7:23 | Nak queˈxtau li cˈaˈru quixxoc laj Acán, queˈxcˈam chak chiru laj Josué ut eb laj Israel ut chiru ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Josh | Kekchi | 7:24 | Laj Josué ut chixjunileb laj Israel queˈxchap laj Acán ut queˈxcˈam saˈ li ru takˈa Acor rochben li plata, li tˈicr, li oro, ut eb li ralal xcˈajol joˈ ixk joˈ cui̱nk. Queˈxcˈam ajcuiˈ lix bo̱yx, lix bu̱r ut eb lix carner. Ut queˈxcˈam ajcuiˈ lix muheba̱l. Chixjunil li cˈaˈru cuan re queˈxcˈam. | |
Josh | Kekchi | 7:25 | Laj Josué quixye re: —¿Cˈaˈut nak xacˈam chak li raylal aˈin saˈ kabe̱n? Anakcuan li Ka̱cuaˈ xqˈuehak chatoj li raylal li xacˈam chak saˈ kabe̱n.— Nak quixye aˈin laj Josué, chixjunileb laj Israel queˈxcamsi chi pec laj Acán joˈ ajcuiˈ chixjunil li cuanqueb rochben. Ut chirix aˈan queˈxcˈat. | |
Chapter 8
Josh | Kekchi | 8:1 | Tojoˈnak li Ka̱cuaˈ Dios quixye re laj Josué: —Matxucuac chi moco chichˈina̱nk a̱chˈo̱l. Cˈameb chixjunileb la̱ soldado ut ayukex chire̱chaninquil li tenamit Hai. La̱in tintenkˈa̱nk e̱re chi numta̱c saˈ xbe̱n lix reyeb ut saˈ xbe̱neb li tenamit. Li tenamit ut chixjunil li naˈajej aˈan e̱rehak chic. | |
Josh | Kekchi | 8:2 | Joˈ xaba̱nu re li tenamit Jericó ut lix reyeb, joˈcan cuiˈchic ta̱ba̱nu re li tenamit Hai ut lix reyeb. Abanan anakcuan la̱ex naru nequexoc chokˈ e̱re lix queto̱mkeb joˈ ajcuiˈ chixjunil li cˈaˈru cuan reheb. Cauresihomak e̱rib chi oc saˈ li tenamit aˈan chi ma̱cˈaˈ saˈ xchˈo̱leb. Texxic chirix li tenamit ut aran te̱muk e̱rib, chan. | |
Josh | Kekchi | 8:3 | Joˈcan nak laj Josué quixchˈutubeb lix soldado re tixtakla chi pletic riqˈuineb li cuanqueb saˈ li tenamit Hai. Quixsicˈ ruheb laje̱b xcaˈcˈa̱l mil (30,000) chi soldado cauheb xchˈo̱l chi pletic re tixtaklaheb chiru kˈojyi̱n. | |
Josh | Kekchi | 8:4 | Ut quixye reheb: —Abihomak chi us. La̱ex texxic chirix li tenamit ut te̱muk e̱rib nachˈ riqˈuin li tenamit. Acak yo̱kex chi oybeni̱nc jokˈe tex-oc chi pletic. | |
Josh | Kekchi | 8:5 | La̱in ut eb li soldado jun chˈol chic toxic nachˈ riqˈuin li tenamit. Ut nak eb li cuanqueb saˈ li tenamit Hai teˈcha̱lk chi pletic kiqˈuin joˈ xeˈxba̱nu xbe̱n cua, la̱o toe̱lelik chiruheb. | |
Josh | Kekchi | 8:7 | La̱ex te̱ril nak ac xeˈel saˈ li tenamit Hai. Tojoˈnak tex-e̱lk chak saˈ li naˈajej li mukmu̱kex cuiˈ ut tex-oc saˈ li tenamit chi pletic xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixkˈaxtesi saˈ e̱rukˈ li tenamit aˈan. | |
Josh | Kekchi | 8:8 | Ut nak acak xex-oc, te̱cˈat li tenamit aˈan joˈ xye li Ka̱cuaˈ. Aˈin le̱ taklanquil tinqˈue, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 8:9 | Chirix chic aˈan laj Josué quixtaklaheb lix soldado re nak teˈxic chixmukbal ribeb saˈ jun li naˈajej li cuan saˈ xyi li cuib chi tenamit Bet-el ut Hai. Ut laj Josué quicana saˈ xya̱nkeb li jun chˈol chic lix soldado chiru li kˈojyi̱n aˈan. | |
Josh | Kekchi | 8:10 | Cuulajak chic laj Josué quicuacli toj ekˈela ut quixchˈutub lix soldado. Ut laj Josué rochbeneb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel, aˈan eb li queˈcˈamoc be chiruheb li soldado nak queˈco̱eb chi pletic riqˈuineb laj Hai. | |
Josh | Kekchi | 8:11 | Ut eb li soldado li queˈco̱eb chi pletic rochben laj Josué queˈcuulac nachˈ riqˈuin li tenamit ut queˈxyi̱b lix muheba̱leb saˈ li ru takˈa saˈ li norte li cuan chiru li oqueba̱l re li tenamit. | |
Josh | Kekchi | 8:12 | O̱b mil (5,000) tana li soldado li quixtaklaheb re teˈxmuk rib saˈ li naˈajej li cuan saˈ li oeste saˈ xyi li cuib chi tenamit Bet-el ut Hai. | |
Josh | Kekchi | 8:13 | Joˈcaˈin nak quixjach ruheb lix soldado laj Josué. Jun chˈu̱tal queˈcana saˈ li norte cuan cuiˈ lix muheba̱leb. Ut li jun chˈu̱tal chic mukmu̱queb chirix li tenamit Hai saˈ li oeste. Ut chiru li kˈojyi̱n aˈan laj Josué rochbeneb lix soldado queˈcube saˈ li ru takˈa. | |
Josh | Kekchi | 8:14 | Nak eb laj Josué cuanqueb saˈ li ru takˈa, li rey re li tenamit Hai quirileb. Ut saˈ junpa̱t quixchˈutubeb lix soldado re nak teˈxic chi pletic riqˈuineb laj Israel saˈ li ru takˈa Jordán. Abanan incˈaˈ queˈxnau nak cuanqueb ta yijach lix soldado eb aj Israel mukmu̱queb chirix lix tenamiteb. | |
Josh | Kekchi | 8:15 | Laj Josué ut eb lix soldado queˈxba̱nu rib joˈ yo̱queb chi e̱lelic chiruheb li soldado re li tenamit Hai. Eb aˈan queˈco̱eb saˈ li be li naxic saˈ li chaki chˈochˈ. | |
Josh | Kekchi | 8:16 | Chixjunileb li soldado li cuanqueb Hai queˈxchˈutub rib re teˈra̱linaheb lix soldado laj Josué. Xban ra̱linanquileb lix soldado laj Josué, chixjunileb queˈxcanab lix tenamit. | |
Josh | Kekchi | 8:17 | Ut ma̱ jun chic li cui̱nk quicana saˈ li tenamit Hai chi moco saˈ li tenamit Bet-el. Chixjunileb ban queˈco̱eb chira̱linanquileb laj Israel. Ut queˈxcanab lix tenamiteb chi ma̱ ani chic ta̱ilok re. | |
Josh | Kekchi | 8:18 | Ut li Ka̱cuaˈ Dios quixye re laj Josué: —Taksi la̱ chˈi̱chˈ cuan saˈ la̱ cuukˈ re xyebal reheb nak teˈoc saˈ li tenamit xban nak la̱in tinkˈaxtesi e̱re li tenamit Hai, chan. Laj Josué quixtaksi lix chˈi̱chˈ cuan saˈ rukˈ saˈ xbe̱n li tenamit Hai. | |
Josh | Kekchi | 8:19 | Ut eb li soldados li mukmu̱queb chak chirix li tenamit nak queˈril nak quixtaksi lix chˈi̱chˈ laj Josué saˈ junpa̱t queˈel chak ut queˈoc saˈ li tenamit ut queˈre̱chani. Ut saˈ junpa̱t queˈoc xcˈatbal li tenamit. | |
Josh | Kekchi | 8:20 | Ut eb li soldado re li tenamit Hai queˈiloc chirixeb ut queˈxqˈue retal nak lix tenamiteb yo̱ chi cˈatc. Yo̱ chi takecˈ lix sibel saˈ choxa. Ma̱cˈaˈ chic quiru queˈxba̱nu. Ma̱ bar chic quiru queˈe̱lelic xban nak eb li soldado aj Israel li yo̱queb chi e̱lelic toj saˈ li chaki chˈochˈ, queˈsukˈi saˈ xbe̱neb ut queˈoc chi pletic riqˈuineb. | |
Josh | Kekchi | 8:21 | Laj Josué ut eb lix soldados queˈril nak eb li soldados li mukmu̱queb chak ac xeˈoc saˈ li tenamit chixcˈatbal. Eb lix soldado laj Josué queˈsukˈi ut queˈoc chi pletic riqˈuineb li soldado re li tenamit Hai. | |
Josh | Kekchi | 8:22 | Ut eb li soldados li queˈoc chixcˈatbal li tenamit queˈel chak saˈ li tenamit ut queˈoc ajcuiˈ chi pletic re nak eb li soldados aj Hai incˈaˈ naru teˈe̱lelik. Queˈcana ban saˈ xyiheb laj Israel ut quilajeˈcamsi̱c chixjunileb. Ma̱ jun chic queˈcoleˈ. | |
Josh | Kekchi | 8:23 | Caˈaj cuiˈ li rey re li tenamit Hai incˈaˈ quicamsi̱c. Quichapeˈ ban ut quicˈameˈ riqˈuin laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 8:24 | Nak queˈrakeˈ chixcamsinquileb chixjunileb li soldado li queˈa̱linan reheb toj saˈ li chaki chˈochˈ, eb li soldados aj Israel queˈsukˈi cuiˈchic saˈ li tenamit ut queˈxcamsiheb li joˈ qˈuial chic queˈcana saˈ li tenamit Hai. | |
Josh | Kekchi | 8:25 | Cablaju mil (12,000) xqˈuialeb chixjunileb li queˈcamsi̱c saˈ li cutan aˈan nak queˈxsach chi junaj cua li tenamit Hai, joˈ cui̱nk joˈ ixk. | |
Josh | Kekchi | 8:26 | Laj Josué incˈaˈ quixcubsi lix chˈi̱chˈ ut eb lix soldados incˈaˈ queˈxcanab pletic toj retal queˈosoˈ chixjunileb li cuanqueb saˈ li tenamit Hai. | |
Josh | Kekchi | 8:27 | Abanan chixjunileb lix queto̱mk ut chixjunil li cˈaˈru cuan reheb laj Hai, queˈxxoc laj Israel chokˈ reheb joˈ quixye li Dios re laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 8:28 | Laj Josué ut eb lix soldados queˈxcˈat li tenamit Hai. Queˈxpoˈi chi junaj cua toj chalen anakcuan. | |
Josh | Kekchi | 8:29 | Ut li rey li quicuan saˈ li tenamit Hai, yatzˈbil queˈxba̱nu re. Ut quixnumsi li cutan chi tˈuytˈu aran. Nak qui-ecuu laj Josué quixtakla xcubsinquil li camenak re teˈxcut saˈ li oqueba̱l re li tenamit. Ut queˈxtu̱b nabal li pec saˈ xbe̱n. Toj tu̱btu ajcuiˈ li pec aˈan toj chalen anakcuan. | |
Josh | Kekchi | 8:30 | Laj Josué quixyi̱b jun li artal saˈ li tzu̱l Ebal re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 8:31 | Eb laj Israel queˈxba̱nu joˈ quiyeheˈ reheb xban laj Moisés laj cˈanjel chiru li Ka̱cuaˈ. Queˈxyi̱b li artal joˈ tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés. Queˈxyi̱b li artal riqˈuin pec incˈaˈ ti̱cobresinbil ru chi moco juchˈbil riqˈuin chˈi̱chˈ. Ut queˈxcˈat lix mayejeb saˈ xbe̱n li artal chiru li Ka̱cuaˈ. Queˈmayejac re xcˈambal ribeb saˈ usilal riqˈuin li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 8:32 | Ut aran chiruheb chixjunileb, laj Josué quixjuchˈ chiruheb li pec li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés. | |
Josh | Kekchi | 8:33 | Ut chixjunileb laj Israel, rochbeneb li nequeˈcˈamoc be chiruheb joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil, ut eb laj rakol a̱tin, joˈ eb ajcuiˈ li jalan xtenamiteb, queˈxakli saˈ xcaˈ pacˈalil li Lokˈlaj Ca̱x li cuan cuiˈ lix contrato li Dios. Yo̱queb chi iloc cuanqueb cuiˈ laj levita laj tij li yo̱queb chi pako̱nc re li Lokˈlaj Ca̱x. Jun jachal li tenamit cuanqueb saˈ xjayal li tzu̱l Gerizim ut li jun jachal chic cuanqueb saˈ xjayal li tzu̱l Ebal. Queˈxba̱nu joˈ quiyeheˈ reheb junxil xban laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios re nak teˈosobtesi̱k xban li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 8:34 | Ut laj Josué quiril xsaˈ li chakˈrab chiruheb. Quiril chi tzˈakal chixjunil li tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab chirix li osobtesi̱c ut li majecua̱c. | |
Chapter 9
Josh | Kekchi | 9:1 | Eb li rey li cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li oeste queˈrabi resil li cˈaˈru queˈxba̱nu laj Israel. Eb li rey aˈan cuanqueb saˈ eb li naˈajej li tzu̱l ru ut li ru takˈa ut cuanqueb ajcuiˈ chire li Palau Mediterráneo chiru li naˈajej Líbano. Aˈaneb laj heteo, eb laj amorreo, eb laj cananeo, eb laj ferezeo, eb laj heveo ut eb laj jebuseo. | |
Josh | Kekchi | 9:2 | Chixjunileb aˈan queˈxcˈu̱b rib re nak teˈoc chi pletic saˈ comonil riqˈuin laj Josué ut eb lix soldado. | |
Josh | Kekchi | 9:3 | Eb laj heveo li cuanqueb Gabaón queˈrabi resil chixjunil li quixba̱nu laj Josué riqˈuineb li tenamit Jericó ut Hai. | |
Josh | Kekchi | 9:4 | Queˈxcˈu̱b ru chanru nak teˈxbalakˈiheb laj Israel. Teˈxba̱nu rib nak aˈaneb li yo̱queb chi xic chi a̱tinac saˈ xcˈabaˈ lix tenamiteb. Queˈxsicˈ xtzacae̱mkeb ut queˈxqˈue saˈ eb li kˈel coxtal ut queˈxtaksi chirix lix bu̱reb. Ut queˈxcˈam ajcuiˈ li bo̱ls tzˈu̱m re li vino pejel ut xitinbileb. | |
Josh | Kekchi | 9:5 | Queˈxqˈue kˈel xa̱b chi rokeb xitinbileb ut queˈxqˈue ajcuiˈ rakˈeb kˈel chirixeb. Ut lix tzacae̱mkeb li queˈxcˈam re teˈxcuaˈ saˈ be moˈ ru. | |
Josh | Kekchi | 9:6 | Queˈcuulac Gilgal saˈ li naˈajej li yo̱queb cuiˈ chi hila̱nc laj Israel. Ut queˈxye re laj Josué: —La̱o xochal saˈ najtil tenamit ut takaj nak ta̱ba̱nu junak contrato kiqˈuin, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 9:7 | Ut eb laj Israel queˈxchakˈbe laj heveo ut queˈxye: —Ma̱re anchal nachˈ cuanquex kiqˈuin. ¿Chanru nak takaba̱nu junak contrato e̱riqˈuin la̱ex?— | |
Josh | Kekchi | 9:8 | Eb laj Gabaón queˈxye re laj Josué: —La̱o tocˈanjelak che̱ru, chanqueb re. Ut laj Josué quixye reheb: —¿Anihex tzˈakal la̱ex? Ut, ¿bar xexchal chak?— | |
Josh | Kekchi | 9:9 | Ut eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye: —La̱o xochal chak saˈ najtil tenamit xban nak xkabi chixjunil li yo̱ chixba̱nunquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Xkabi resil chixjunil li quilajxba̱nu chak aran Egipto. | |
Josh | Kekchi | 9:10 | Ut xkabi ajcuiˈ resil li quixba̱nu reheb li cuib chi rey li queˈcuan chokˈ xreyeb laj amorreo li cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán. Xkabi resil nak queˈsach ruheb li rey Sehón aran Hesbón ut laj Og, lix rey eb laj Basán, li quicuan Astarot. | |
Josh | Kekchi | 9:11 | Joˈcan nak eb li nequeˈcˈamoc be saˈ kaya̱nk ut eb li kech tenamitil xeˈxye ke: “Cˈamomak le̱ tzacae̱mk ut ayukex riqˈuineb laj Israel. Ut te̱ye reheb nak la̱o tocˈanjelak chiruheb. Ut te̱ye ajcuiˈ reheb nak la̱o takaj xba̱nunquil junak contrato riqˈuineb.” | |
Josh | Kekchi | 9:12 | Saˈ li cutan nak co-el chak saˈ li kochoch tik chi us li kacaxlan cua li kacˈam chak re takacuaˈ saˈ li be. Ut anakcuan ac xchakic ut moˈ chic ru. | |
Josh | Kekchi | 9:13 | Joˈcan ajcuiˈ li bo̱ls tzˈu̱m toj acˈ nak kaqˈue li vino chi saˈ ut anakcuan kˈel chic chi us. Ut xeˈkˈeloˈ li kakˈ ut li kaxa̱b xban xnajtil xochal cuiˈ chak, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 9:14 | Eb laj Israel queˈxchap lix cuaheb ut queˈril. Abanan incˈaˈ queˈxtzˈa̱ma chiru li Dios cˈaˈru us teˈxba̱nu. | |
Josh | Kekchi | 9:15 | Joˈcan nak laj Josué quixba̱nu li contrato re nak teˈxcˈam rib saˈ usilal riqˈuineb laj Gabaón. Ut quixyechiˈi reheb nak incˈaˈ tixcamsiheb. Ut joˈcan ajcuiˈ queˈxba̱nu eb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 9:16 | Nak ac xnumeˈ chic oxib cutan xba̱nunquil li contrato riqˈuineb laj Gabaón, eb laj Israel queˈrabi resil nak eb aˈan nachˈ cuan lix naˈajeb riqˈuineb. | |
Josh | Kekchi | 9:17 | Nak ac xnumeˈ oxib cutan chic queˈco̱eb laj Israel chixsicˈbaleb saˈ lix tenamiteb. Eb li tenamit aˈan, aˈaneb Gabaón, Cafira, Beerot, ut Quiriat-jearim. | |
Josh | Kekchi | 9:18 | Abanan eb laj Israel incˈaˈ queˈxcamsiheb li tenamit aˈan xban nak eb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel ac xeˈxba̱nu li contrato riqˈuineb saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. Joˈcan nak chixjunileb laj Israel yo̱queb chixcuechˈinquil rixeb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb. | |
Josh | Kekchi | 9:19 | Chixjunileb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb queˈxye re li tenamit: —Ma̱cˈaˈ naru takaba̱nu reheb xban nak ac xkaba̱nu jun li contrato riqˈuineb saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Josh | Kekchi | 9:20 | Incˈaˈ takacamsiheb. Ma̱re ta̱cha̱lk xjoskˈil li Dios saˈ kabe̱n cui takakˈet li contrato li xkaba̱nu riqˈuineb. | |
Josh | Kekchi | 9:21 | Incˈaˈ takacamsiheb. Abanan teˈcana̱k chokˈ aj sicˈol siˈ ut aj cˈamol haˈ chokˈ ke la̱o aj Israel, chanqueb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel. Joˈcan queˈxba̱nu re nak teˈxba̱nu li cˈaˈru queˈxyechiˈi reheb. | |
Josh | Kekchi | 9:22 | Ut chirix aˈan laj Josué quixbokeb laj Gabaón ut quixye reheb: —¿Cˈaˈut nak xoe̱balakˈi? ¿Cˈaˈut nak xeye ke nak najt e̱tenamit? Moco ya̱l ta nak najt cuanquex kiqˈuin. Nachˈ ban cuanquex. | |
Josh | Kekchi | 9:23 | Xban nak xoe̱balakˈi, anakcuan tenebanbil li raylal saˈ e̱be̱n. La̱ex texcana̱k joˈ mo̱s junelic. Junes yocˈoc siˈ te̱ba̱nu ut bela̱nc haˈ nak ta̱ajma̱nk ru li haˈ ut li siˈ nak takalokˈoni li Dios, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 9:24 | Eb aˈan queˈxye re laj Josué: —La̱o xexkabalakˈi xban kaxiu. Xkabi resil nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quixye re laj Moisés laj cˈanjel chiru nak tixkˈaxtesi e̱re li naˈajej aˈin ut te̱sach ruheb chixjunileb li cuanqueb arin. La̱o xkacˈoxla nak toe̱camsi. | |
Josh | Kekchi | 9:25 | Anakcuan takacanab kib rubel a̱cuanquil. Ba̱nu li cˈaˈru nacacˈoxla nak us xba̱nunquil, chanqueb laj Gabaón. | |
Chapter 10
Josh | Kekchi | 10:1 | Li rey Adonisedec li cuan Jerusalén quirabi resil nak laj Josué quinumta saˈ xbe̱n li tenamit Hai ut quisach ru ut quixcamsi lix reyeb. Ut quirabi ajcuiˈ resil nak quixsach ru li tenamit Jericó ut quixcamsi li rey. Ut quirabi ajcuiˈ resil nak eb li cuanqueb aran Gabaón queˈxba̱nu jun li contrato re nak teˈxcˈam ribeb saˈ usilal riqˈuineb laj Israel ut cuanqueb chic saˈ xya̱nkeb. | |
Josh | Kekchi | 10:2 | Cˈajoˈ nak quixucuac li rey nak quirabi aˈan xban nak li tenamit Gabaón, aˈan nimla tenamit ut kˈaxal nim xcuanquil chiru li tenamit Hai. Ut chixjunileb li cui̱nk aˈan cauheb rib. | |
Josh | Kekchi | 10:3 | Joˈcan nak laj Adonisedec lix rey eb laj Jerusalén quixtakla xbokbaleb laj Hoham li rey re li tenamit Hebrón, ut laj Piream li rey re li tenamit Jarmut, ut laj Jafía li rey re li tenamit Laquis joˈ ajcuiˈ laj Debir li rey re li tenamit Eglón. | |
Josh | Kekchi | 10:4 | Quixye reheb: —Cha̱lkex arin ut kachˈutubak kib chi pletic riqˈuin li tenamit Gabaón xban nak eb aˈan xeˈxcˈam rib saˈ usilal riqˈuin laj Josué ut riqˈuineb laj Israel, chan. | |
Josh | Kekchi | 10:5 | Joˈcan nak queˈxchˈutub ribeb li o̱b chi rey reheb laj amorreo li cuanqueb saˈ eb li tenamit Jerusalén, Hebrón, Jarmut, Laquis ut Eglón. Queˈxchˈutubeb lix soldado ut queˈco̱eb chi pletic riqˈuineb laj Gabaón. Aran queˈxqˈue lix muheba̱leb nachˈ riqˈuin li tenamit Gabaón re teˈoc chi pletic riqˈuineb. | |
Josh | Kekchi | 10:6 | Ut eb li cuanqueb saˈ li tenamit Gabaón queˈxtakla xyebal re laj Josué toj aran Gilgal bar cuan cuiˈ lix muheba̱l: —Takaj nak tatcha̱lk chikatenkˈanquil la̱o aj cˈanjel cha̱cuu. Moa̱canab kajunes. Tatcha̱lk chi junpa̱t chikacolbal xban nak chixjunileb li rey reheb laj amorreo, li cuanqueb saˈ li tzu̱l ru, xeˈchal chi pletic kiqˈuin.— | |
Josh | Kekchi | 10:7 | Laj Josué qui-el chak Gilgal rochbeneb chixjunileb li soldado li cauheb rib chi pletic. | |
Josh | Kekchi | 10:8 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye re laj Josué: —Matxucuac chiruheb aˈan xban nak la̱in tinkˈaxtesiheb saˈ a̱cuukˈ ut ma̱ jun reheb aˈan teˈnumta̱k saˈ a̱be̱n, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 10:9 | Laj Josué qui-el Gilgal rochbeneb lix soldado. Chiru kˈojyi̱n queˈbe̱c toj retal queˈcuulac nachˈ riqˈuin li tenamit Gabaón. Ma̱cˈaˈ saˈ xchˈo̱leb laj amorreo nak queˈcuulac chi pletic riqˈuineb. | |
Josh | Kekchi | 10:10 | Li Ka̱cuaˈ Dios quirocsi xxiuheb laj amorreo nak queˈril eb laj Israel. Ut nabaleb li cuanqueb Gabaón queˈcamsi̱c. Ut li incˈaˈ queˈcam, queˈa̱linac ut eb laj Israel queˈxta̱keheb toj saˈ li naˈajej Bet-horón. Ut cuanqueb cuiˈchic li queˈcamsi̱c nak yo̱queb chi numecˈ saˈ eb li naˈajej Azeca ut Maceda. | |
Josh | Kekchi | 10:11 | Nak eb laj amorreo yo̱queb chi e̱lelic chiruheb laj Israel, li Ka̱cuaˈ nabal li sakbach quixtakla chak saˈ xbe̱neb nak yo̱queb chi cubec saˈ li tzu̱l Bet-horón. Chanchan li ni̱nki pec. Ut kˈaxal cuiˈchic nabal li queˈcam xban li sakbach chiru li queˈcamsi̱c chi chˈi̱chˈ xbaneb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 10:12 | Saˈ li cutan nak li Ka̱cuaˈ quixkˈaxtesiheb laj amorreo saˈ rukˈeb laj Israel, laj Josué quia̱tinac riqˈuin li Ka̱cuaˈ chiruheb li tenamit ut quixye: —Chixakli̱k li sakˈe saˈ xbe̱n li naˈajej Gabaón. Ut chixakli̱k li po saˈ xbe̱n li ru takˈa Ajalón, chan. | |
Josh | Kekchi | 10:13 | Li sakˈe ut li po queˈxakli. Incˈaˈ chic queˈbe̱c toj retal nak queˈnumta laj Israel saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc reheb. ¿Ma incˈaˈ ta biˈ tzˈi̱banbil retalil aˈin saˈ li hu li quixtzˈi̱ba laj Jaser nak li sakˈe quixakli saˈ xyi li choxa caˈchˈin chic ma̱ jun cutan ut incˈaˈ quixse̱ba rib chi oc? | |
Josh | Kekchi | 10:14 | Ma̱ jun sut quicˈulman chi joˈcan joˈ li quicˈulman saˈ li cutan aˈan, chi moco junxil chi moco mokon. Li Dios quixsume lix tij laj Josué, usta yal cui̱nk, ut quixtenkˈaheb laj Israel chi numta̱c saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc reheb. | |
Josh | Kekchi | 10:15 | Nak ac xcˈulman aˈin, laj Josué rochbeneb lix soldado queˈsukˈi cuiˈchic Gilgal saˈ lix muheba̱leb. | |
Josh | Kekchi | 10:16 | Ut eb li o̱b chi rey queˈe̱lelic ut queˈxmuk ribeb saˈ jun li ochoch pec aran Maceda. | |
Josh | Kekchi | 10:17 | Abanan cuan jun qui-iloc reheb ut quixye re laj Josué nak li o̱b chi rey mukmu̱queb saˈ jun li ochoch pec aran Maceda. | |
Josh | Kekchi | 10:18 | Laj Josué quixye reheb li soldado: —Te̱tolcˈosi ni̱nki pec re te̱tzˈap li oqueba̱l re li ochoch pec ut te̱qˈue aj cˈacˈalehom re li ochoch pec. | |
Josh | Kekchi | 10:19 | Abanan la̱ex me̱bay e̱rib. Me̱canab ra̱linanquileb li xicˈ nequeˈiloc ke. Texxic chirixeb ut te̱camsiheb. Incˈaˈ te̱canabeb chi xic saˈ lix tenamiteb xban nak li Ka̱cuaˈ Dios ac xkˈaxtesiheb saˈ e̱rukˈ, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 10:20 | Nak laj Josué ut eb laj Israel queˈxsach ru chi junaj cua eb laj amorreo, nabaleb li queˈcamsi̱c. Abanan cuanqueb ajcuiˈ junju̱nk queˈe̱lelic. Eb aˈan queˈco̱eb chixcolbaleb rib saˈ eb li tenamit li sutsu̱queb saˈ tzˈac. | |
Josh | Kekchi | 10:21 | Ut chixjunileb lix soldado queˈsukˈi riqˈuin laj Josué saˈ li naˈajej Maceda bar queˈxqˈue cuiˈ lix muheba̱leb. Ma̱ jun quicamsi̱c saˈ xya̱nkeb laj Israel. Ut ma̱ jun saˈ li naˈajej aˈan quiraj xcuechˈinquileb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 10:22 | Laj Josué quixye reheb li soldados: —Tehomak li oqueba̱l re li ochoch pec ut teˈrisiheb li o̱b chi rey, chan. | |
Josh | Kekchi | 10:23 | Joˈcan nak queˈxte li ochoch pec ut queˈrisiheb lix reyeb li tenamit Jerusalén, Hebrón, Jarmut, Laquis, ut Eglón. Ut queˈxcˈameb riqˈuin laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 10:24 | Nak ac cuanqueb li rey riqˈuin laj Josué, quixtakla xbokbaleb chixjunileb li cui̱nk aj Israel. Quixye reheb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb nak teˈxxakab li rokeb saˈ xbe̱n lix cuxeb li rey. Ut joˈcan queˈxba̱nu. | |
Josh | Kekchi | 10:25 | Ut laj Josué quixye reheb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel: —Mexxucuac chi moco chichˈina̱nk e̱chˈo̱l. Cauhak ban e̱chˈo̱l xban nak joˈcaˈin nak tixkˈaxtesiheb saˈ kukˈ li Ka̱cuaˈ chixjunileb li xicˈ nequeˈiloc ke, chan. | |
Josh | Kekchi | 10:26 | Chirix chic aˈan laj Josué quixcamsiheb li o̱b chi rey ut quixtakla xtˈuyubanquileb saˈ ruˈuj o̱b li cheˈ. Ut aran queˈxnumsi li cutan chi tˈuytˈu toj retal qui-ecuu. | |
Josh | Kekchi | 10:27 | Nak ac x-ecuu, laj Josué quixtakla xcubsinquileb li camenak. Ut quixye ajcuiˈ nak teˈcutekˈ chak saˈ li ochoch pec bar queˈxmuk cuiˈ chak ribeb. Ut queˈxqˈue ajcuiˈ ni̱nki pec saˈ li oqueba̱l re li ochoch pec. Ut toj cuanqueb ajcuiˈ li pec aˈan chalen anakcuan. | |
Josh | Kekchi | 10:28 | Saˈ eb li cutan aˈan laj Josué ut eb lix soldado queˈpletic riqˈuineb li cuanqueb saˈ li tenamit Maceda. Queˈnumta saˈ xbe̱neb ut queˈxcamsiheb. Ma̱ jun chic queˈcana chi yoˈyo saˈ li tenamit aˈan. Joˈ nak quixcamsi lix reyeb laj Jericó, joˈcan cuiˈchic quixba̱nu re lix reyeb laj Maceda. | |
Josh | Kekchi | 10:29 | Nak ac xsacheb ru li cuanqueb Maceda, laj Josué co̱ aran Libna rochbeneb lix soldado ut queˈpletic riqˈuineb li cuanqueb Libna. | |
Josh | Kekchi | 10:30 | Li Ka̱cuaˈ Dios quixkˈaxtesi ajcuiˈ li tenamit aˈan saˈ rukˈeb laj Israel. Queˈxcamsi chi chˈi̱chˈ chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈan. Ma̱ jun chic queˈcana chi yoˈyo. Ut queˈxcamsi ajcuiˈ lix reyeb joˈ nak queˈxcamsi li rey re Jericó. | |
Josh | Kekchi | 10:31 | Nak laj Josué qui-el Libna rochbeneb lix soldados queˈco̱eb Laquis chi pletic riqˈuineb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈan. Ut queˈxyi̱b lix muheba̱leb saˈ xcaˈyaba̱l li tenamit. | |
Josh | Kekchi | 10:32 | Ut saˈ xcab li cutan li Ka̱cuaˈ quixkˈaxtesi li tenamit saˈ rukˈeb laj Israel. Joˈ nak quilajeˈxcamsi chixjunileb saˈ li naˈajej Libna, joˈcan cuiˈchic queˈxba̱nu aran Laquis. Ma̱ jun chic queˈcana chi yoˈyo saˈ li tenamit aˈan. | |
Josh | Kekchi | 10:33 | Laj Horam li rey li cuan saˈ li tenamit Gezer co̱ rochbeneb lix soldados chixtenkˈanquil li tenamit Laquis. Abanan laj Josué rochbeneb lix soldados queˈnumta saˈ xbe̱neb li tenamit aˈan toj retal quixsacheb ru chixjunileb. Ma̱ jun chic quixcanabeb chi yoˈyo. | |
Josh | Kekchi | 10:34 | Chirix chic aˈan laj Josué qui-el Laquis rochbeneb lix soldados ut queˈco̱eb Eglón chi pletic. Ut queˈxyi̱b lix muheba̱leb nachˈ riqˈuin li tenamit. | |
Josh | Kekchi | 10:35 | Saˈ li cutan aˈan, queˈnumta saˈ xbe̱neb laj Eglón ut quilajeˈxcamsiheb chi chˈi̱chˈ chixjunileb li cuanqueb aran. Ma̱ jun chic queˈxcanabeb chi yoˈyo joˈ queˈxba̱nu aran Laquis. | |
Josh | Kekchi | 10:36 | Nak queˈel Eglón, laj Josué rochbeneb lix soldados queˈco̱eb Hebrón ut queˈoc chi pletic riqˈuineb. | |
Josh | Kekchi | 10:37 | Queˈoc saˈ li tenamit Hebrón ut queˈnumta saˈ xbe̱n li rey joˈqueb ajcuiˈ chixjunileb li cuanqueb aran. Ut queˈnumta ajcuiˈ saˈ xbe̱neb li cocˈ tenamit li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈan. Quilajeˈxcamsi chi chˈi̱chˈ chixjunileb li cuanqueb aran joˈ queˈxba̱nu aran Eglón. Ma̱ jun chic queˈxcanabeb chi yoˈyo. | |
Josh | Kekchi | 10:38 | Chirix chic aˈan laj Josué rochbeneb lix soldados queˈco̱eb saˈ li tenamit Debir ut queˈpletic riqˈuineb aˈan. | |
Josh | Kekchi | 10:39 | Queˈoc saˈ li tenamit ut queˈxcamsi li rey chi chˈi̱chˈ joˈ ajcuiˈ chixjunileb li cuanqueb aran. Ut queˈxsach ruheb chixjunileb li cocˈ tenamit li cuanqueb chi nachˈ. Queˈxcamsiheb chixjunileb li cuanqueb saˈ eb li tenamit aˈan joˈ queˈxba̱nu re li tenamit Hebrón ut Libna. Ma̱ jun chic queˈxcanab chi yoˈyo. Joˈcaˈin nak queˈxsach ru li tenamit Debir ut queˈxsach ru lix reyeb. | |
Josh | Kekchi | 10:40 | Joˈcaˈin nak laj Josué quinumta saˈ xbe̱neb li rey li cuanqueb saˈ eb li naˈajej aˈan. Queˈre̱chani chixjunileb li naˈajej li tzu̱l ru, li naˈajej Neguev, joˈ ajcuiˈ eb li ru takˈa. Ut queˈxcamsiheb chixjunileb li cuanqueb aran, joˈ quiyeheˈ reheb xban li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 10:41 | Laj Josué ut eb lix soldados queˈxcamsiheb chixjunileb ut queˈre̱chani chixjunil li naˈajej Cades-barnea toj saˈ li naˈajej Gaza. Ut queˈre̱chani ajcuiˈ li naˈajej Gosén. Quicuulac toj saˈ li tenamit Gabaón. | |
Josh | Kekchi | 10:42 | Saˈ li ple̱t aˈan laj Josué quinumta saˈ xbe̱neb chixjunileb li rey ut queˈre̱chani lix naˈajeb xban nak li Ka̱cuaˈ yo̱ chi tenkˈa̱nc reheb laj Israel. | |
Chapter 11
Josh | Kekchi | 11:1 | Nak li rey Jabín li cuan saˈ li tenamit Hazor quirabi li cˈaˈru queˈxba̱nu laj Israel, quixtakla xyebal resil re laj Jobab li rey li cuan saˈ li tenamit Madón. Ut quixtakla ajcuiˈ resil riqˈuin li rey li cuan saˈ li tenamit Simrón joˈ ajcuiˈ li rey li cuan saˈ li tenamit Acsaf. | |
Josh | Kekchi | 11:2 | Ut quixtakla ajcuiˈ xyebal resil reheb li rey li cuanqueb saˈ li norte saˈ li naˈajej li tzu̱l ru, li cuan cuiˈ li Palau Cineret, joˈ ajcuiˈ eb li rey li cuanqueb saˈ li sur saˈ li naˈajej Arabá. Ut quixtakla resil reheb li cuanqueb saˈ li ru takˈa ut eb li cuanqueb saˈ li oeste saˈ li tenamit Dor. | |
Josh | Kekchi | 11:3 | Ut quixtakla ajcuiˈ xyebal resil reheb laj cananeo li cuanqueb saˈ xcaˈ pacˈalil li nimaˈ Jordán ut reheb laj amorreo, eb laj heteo, eb laj ferezeo, eb laj jebuseo, li cuanqueb saˈ li tzu̱l ru joˈ eb ajcuiˈ laj heveo li cuanqueb nachˈ riqˈuin li tzu̱l Hermón li cuan saˈ li naˈajej Mizpa. | |
Josh | Kekchi | 11:4 | Queˈxjunaji ribeb chixjunileb rochbeneb lix soldados re teˈxic chi pletic riqˈuineb laj Israel. Kˈaxal cuiˈchic nabaleb. Chanchan xqˈuial li samaib chire li palau. Ut nabaleb lix cacua̱yeb joˈ ajcuiˈ lix carruajeb re pletic. | |
Josh | Kekchi | 11:5 | Chixjunileb li rey aˈin queˈxchˈutub ribeb ut queˈco̱eb chi pletic riqˈuineb laj Israel. Ut queˈxyi̱b lix muheba̱leb chire li palau Merom. | |
Josh | Kekchi | 11:6 | Li Ka̱cuaˈ Dios quixye re laj Josué: —Matxucuac chiruheb li cuanqueb Canaán xban nak cuulaj ajcuiˈ joˈcaˈin ho̱nal acak xeˈcam chixjunileb xban nak la̱in tinkˈaxtesiheb saˈ e̱rukˈ la̱ex aj Israel. Te̱tok rokeb lix cacua̱yeb ut te̱cˈateb lix carruaje, chan li Dios. | |
Josh | Kekchi | 11:7 | Joˈcan nak laj Josué rochbeneb chixjunileb lix soldados queˈco̱eb nachˈ riqˈuin li palau Merom chi pletic riqˈuineb chi ma̱cˈaˈ saˈ xchˈo̱leb. | |
Josh | Kekchi | 11:8 | Li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb laj Israel chi numta̱c saˈ xbe̱neb. Ut queˈra̱linaheb toj saˈ li nimla tenamit Sidón ut toj saˈ li naˈajej Misrefot-maim ut toj saˈ li ru takˈa Mizpa li cuan saˈ li este. Ut queˈxcamsi chixjunileb. Ma̱ jun chic reheb queˈcana chi yoˈyo. | |
Josh | Kekchi | 11:9 | Laj Josué quixba̱nu joˈ quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ. Quixtok rokeb lix cacua̱yeb ut quixcˈateb lix carruaje. | |
Josh | Kekchi | 11:10 | Ut chirix aˈan queˈsukˈi laj Josué rochbeneb lix soldados ut queˈoc saˈ li tenamit Hazor ut queˈxcamsi lix reyeb. Li tenamit Hazor, aˈan li nim xcuanquil saˈ xbe̱neb chixjunileb li tenamit jun chˈol chic. | |
Josh | Kekchi | 11:11 | Ut eb laj Israel queˈxcamsi chi chˈi̱chˈ chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈan. Queˈxsach ru chi junaj cua. Ma̱cˈaˈ chic queˈxcanab chi yoˈyo ut queˈxcˈat li tenamit. | |
Josh | Kekchi | 11:12 | Queˈxsach ruheb chi junaj cua chixjunileb li tenamit li queˈoquen chi pletic riqˈuineb laj Israel ut queˈxcamsiheb chi chˈi̱chˈ joˈ ajcuiˈ lix reyeb joˈ quiyeheˈ reheb xban laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios. | |
Josh | Kekchi | 11:13 | Chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ xbe̱n bol incˈaˈ queˈxcˈat eb laj Israel. Caˈaj cuiˈ li tenamit Hazor. | |
Josh | Kekchi | 11:14 | Eb laj Israel quilajeˈxcamsi chixjunileb li cuanqueb saˈ eb li tenamit aˈan. Ma̱ jun queˈxcanab chi yoˈyo. Ut quicana chokˈ reheb lix queto̱mkeb ut chixjunil li cˈaˈru reheb. | |
Josh | Kekchi | 11:15 | Joˈ quixye li Dios re laj Moisés laj cˈanjel chiru, joˈcan qui-uxman xban nak laj Moisés quixye re laj Josué li cˈaˈru quixye li Dios. Ut laj Josué quixba̱nu chi tzˈakal re ru li cˈaˈru quiyeheˈ re xban laj Moisés. Ma̱ jun li quixye li Dios incˈaˈ ta quixba̱nu laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 11:16 | Joˈcan nak laj Josué quire̱chani chixjunil li naˈajej aˈan. Quire̱chani li naˈajej li tzu̱l ru, ut li naˈajej Neguev, ut chixjunil li naˈajej Gosén ut eb li ru takˈa re Arabá joˈ eb ajcuiˈ li tzu̱l ut li ru takˈa li cuan Israel. | |
Josh | Kekchi | 11:17 | Li naˈajej li queˈre̱chani naticla chak cuan cuiˈ li tzu̱l Halac li cuan cuiˈ li naˈajej Seir ut nacuulac toj Baal-gad li cuan saˈ li ru takˈa li cuan Líbano nachˈ riqˈuin li tzu̱l Hermón. Eb laj Israel queˈxchap chixjunileb li rey ut queˈxcamsiheb. | |
Josh | Kekchi | 11:19 | Ma̱ jun li tenamit quixcˈam rib saˈ usilal riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Israel. Caˈaj cuiˈ eb laj heveo li cuanqueb aran Gabaón. Chixjunileb li jun chˈol chic tenamit riqˈuin ple̱t queˈre̱chani. | |
Josh | Kekchi | 11:20 | Li Ka̱cuaˈ quixcacuubresi lix chˈo̱leb li tenamit li cuanqueb Canaán re nak teˈpletik, re nak teˈsachekˈ ruheb chixjunileb xbaneb laj Israel. Li Ka̱cuaˈ Dios ac quixye re laj Moisés nak incˈaˈ teˈril xtokˈoba̱l ruheb. Teˈxcamsiheb ban chixjunileb. | |
Josh | Kekchi | 11:21 | Ut eb laj Israel queˈxsach ajcuiˈ ruheb li ralal xcˈajol laj Anac li cuanqueb saˈ eb li naˈajej li tzu̱l ru. Aˈaneb aˈin li naˈajej aˈan: Hebrón, Debir, Anab, ut eb li naˈajej tzu̱l ru re Judá ut Israel. Queˈxsach ruheb chixjunileb li cuanqueb aran joˈ ajcuiˈ lix tenamiteb. | |
Josh | Kekchi | 11:22 | Ma̱ jun chic ralal xcˈajol laj Anac quicana saˈ lix naˈajeb laj Israel. Abanan cuanqueb ajcuiˈ li queˈcana saˈ eb li tenamit Gaza, Gat ut Asdod. | |
Chapter 12
Josh | Kekchi | 12:1 | Aˈaneb aˈin li rey li queˈsacheˈ ruheb xbaneb laj Israel. Li naˈajej li queˈcuan cuiˈ, aˈan cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ xjayal li na-el cuiˈ li sakˈe. Naticla cuan cuiˈ li nimaˈ Arnón. Nacuulac cuan cuiˈ li tzu̱l Hermón ut saˈ chixjunil li naˈajej Arabá li cuan saˈ li este. | |
Josh | Kekchi | 12:2 | Laj Sehón lix reyeb laj amorreos li cuan saˈ li tenamit Hesbón, aˈan nataklan saˈ xbe̱n li naˈajej li naticla chak Aroer li cuan chire li nimaˈ Arnón. Ut yijach re li ru takˈa ut yijach li naˈajej re Galaad. Nacuulac cuan cuiˈ li nimaˈ Jaboc saˈ li nuba̱l re lix tenamiteb li ralal xcˈajol laj Amón. | |
Josh | Kekchi | 12:3 | Ut aˈan ajcuiˈ nataklan saˈ xbe̱neb li naˈajej li cuan saˈ li este, li cuan saˈ li ru takˈa nachˈ riqˈuin li nimaˈ Jordán. Naticla cuan cuiˈ li palau Cineret. Nacuulac cuan cuiˈ li palau Mar Muerto saˈ xjayal li tenamit Bet-jesimot li cuan saˈ li sur cuan cuiˈ li tzu̱l Pisga. | |
Josh | Kekchi | 12:4 | Laj Og li rey re Basán, aˈan jun xcomoneb li queˈchal chak saˈ li naˈajej Refaim. Laj Og quicuan aran Astarot ut Edrei. | |
Josh | Kekchi | 12:5 | Aˈan quitaklan saˈ xbe̱neb li naˈajej aˈin. Quiticla chak cuan cuiˈ li tzu̱l Hermón. Nacuulac cuan cuiˈ li naˈajej Salca, ut chixjunil li naˈajej Basán. Ut nacuulac saˈ li nuba̱l re li naˈajej Gesur ut Maaca ut yijach re li naˈajej Galaad li nataklan cuiˈ laj Sehón li rey re Hesbón. | |
Josh | Kekchi | 12:6 | Junxil laj Moisés rochbeneb lix soldado queˈnumta saˈ xbe̱neb li rey Sehón ut li rey Og. Ut li naˈajej li queˈre̱chani, laj Moisés quixjecˈ reheb li jun te̱p chi ralal xcˈajol laj Rubén, reheb li jun te̱p chi ralal xcˈajol laj Gad ut reheb ajcuiˈ yijach xte̱paleb li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Josh | Kekchi | 12:7 | Aˈaneb aˈin li rey li queˈsacheˈ ruheb xban laj Josué rochbeneb lix soldados. Eb li naˈajej aˈan cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ saˈ li oeste li na-oc cuiˈ li sakˈe. Naticla chak cuan cuiˈ li tenamit Baal-gad saˈ li ru takˈa Líbano. Nacuulac cuan cuiˈ li tzu̱l Halac ut nacuulac cuan cuiˈ li naˈajej Seir. Ut li chˈochˈ li queˈre̱chani laj Josué quixjeqˈui reheb chixjunju̱nkaleb lix te̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 12:8 | Li naˈajej li quixjeqˈui, aˈaneb aˈin: li tzu̱l ru ut li ru takˈa re li nimaˈ Jordán, ut li chaki chˈochˈ joˈ ajcuiˈ li cuan jun pacˈal, joˈ ajcuiˈ li naˈajej Neguev. Chixjunil li naˈajej aˈin, aˈan li queˈcuan cuiˈ eb laj heteo, eb laj amorreo, eb laj cananeo, eb laj ferezeo, ut eb laj heveo ut eb laj jebuseo. | |
Josh | Kekchi | 12:9 | Lix cˈabaˈeb li rey li queˈsacheˈ ruheb, aˈaneb aˈin: li rey re Jericó, li rey re Hai li cuan nachˈ riqˈuin Bet-el, | |
Chapter 13
Josh | Kekchi | 13:1 | Nak ac ti̱x chic chi us laj Josué, li Ka̱cuaˈ quixye re: —La̱at yo̱cat chi ti̱xc chi us ut toj cuan nabal li naˈajej toj ma̱jiˈ nequere̱chani. | |
Josh | Kekchi | 13:2 | Li naˈajej li ma̱jiˈ nequere̱chani, aˈan lix naˈajeb laj filisteos ut lix naˈajeb laj gesureos. | |
Josh | Kekchi | 13:3 | Li naˈajej aˈan naticla chak saˈ li nimaˈ Sihor saˈ li este re li tenamit Egipto li nacuulac toj saˈ li nuba̱l re li tenamit Ecrón li cuan saˈ li norte li nequeˈxye nak reheb laj cananeos. Saˈ li naˈajej aˈan cuanqueb o̱b li rey. Ut aˈaneb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb laj filisteos li cuanqueb saˈ eb li tenamit Gaza, Asdod, Ascalón, Gat ut Ecrón, joˈ ajcuiˈ eb laj aveos; | |
Josh | Kekchi | 13:4 | chixjunil li naˈajej li cuan saˈ li sur lix naˈajeb laj cananeo, joˈ ajcuiˈ li naˈajej Mehara lix naˈajeb laj Sidón li nacuulac toj saˈ li tenamit Afec saˈ li nuba̱l re lix naˈajeb laj amorreos; | |
Josh | Kekchi | 13:5 | ut lix naˈajeb laj giblita, ut chixjunil li naˈajej Líbano li cuan saˈ li este li nacuulac toj saˈ li tenamit Baal-gad li cuan saˈ li tzu̱l Hermón saˈ li oqueba̱l re li tenamit Hamat. | |
Josh | Kekchi | 13:6 | La̱in texintenkˈa chirisinquileb chi junaj cua saˈ li naˈajej Sidón. Te̱sach ruheb chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej tzu̱l ru toj saˈ li naˈajej Líbano ut toj saˈ li naˈajej Misrefot-maim. Abanan tento nak ta̱jeqˈui riqˈuin bu̱lic li naˈajej reheb laj Israel joˈ xinye a̱cue. | |
Josh | Kekchi | 13:7 | Li chˈochˈ aˈin ta̱jeqˈui reheb li bele̱b xte̱paleb laj Israel ut li yijach lix te̱pal li ralal xcˈajol laj Manasés.— | |
Josh | Kekchi | 13:8 | Eb li ralal xcˈajol laj Rubén ut eb li ralal xcˈajol laj Gad ac xeˈxcˈul lix chˈochˈeb joˈ eb ajcuiˈ li yijach chic li ralal xcˈajol laj Manasés queˈxcˈul lix chˈochˈeb nak laj Moisés quixjeqˈui lix chˈochˈeb joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Li naˈajej li queˈxcˈul, aˈan cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este. | |
Josh | Kekchi | 13:9 | Li chˈochˈ li queˈxcˈul eb aˈan naticla chak saˈ li tenamit Aroer li cuan chire li nimaˈ Arnón joˈ ajcuiˈ li tenamit li cuan saˈ li ru takˈa ut chixjunil li ru takˈa Medeba. Nacuulac toj saˈ li tenamit Dibón. | |
Josh | Kekchi | 13:10 | Joˈcan ajcuiˈ lix tenamit laj Sehón lix reyeb laj amorreo, li quicuan chokˈ rey aran Hesbón, li quicuulac toj saˈ li nuba̱l re lix naˈajeb laj Amón. | |
Josh | Kekchi | 13:11 | Ut quijeqˈui̱c ajcuiˈ reheb li naˈajej Galaad ut lix tenamiteb laj gesureos ut lix naˈajeb laj maacateos, ut chixjunil li tzu̱l Hermón ut chixjunil li naˈajej Basán. Nacuulac toj saˈ li tenamit Salca. | |
Josh | Kekchi | 13:12 | Queˈxcˈul chokˈ reheb chixjunil li naˈajej Basán, li quicuan rubel xcuanquil laj Og, li quicuan chokˈ rey aran Astarot ut Edrei. Laj Og, aˈan jun reheb laj refaítas, li queˈcoleˈ nak laj Moisés quinumta saˈ xbe̱neb nak quirisiheb saˈ li naˈajej aˈan. | |
Josh | Kekchi | 13:13 | Caˈaj cuiˈ eb li ralal xcˈajol laj Gesur ut eb li ralal xcˈajol laj Maaca incˈaˈ queˈisi̱c saˈ lix naˈajeb xbaneb laj Israel. Queˈcana ban chi cua̱nc saˈ xya̱nkeb toj chalen anakcuan. | |
Josh | Kekchi | 13:14 | Lix te̱paleb li ralal xcˈajol laj Leví incˈaˈ quiqˈueheˈ xnaˈajeb xban laj Moisés xban nak eb aˈan tento nak teˈtzˈak xcomon li mayej li nacˈatman chiru li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel joˈ quiyeheˈ reheb xban li Dios. | |
Josh | Kekchi | 13:15 | Laj Moisés quixjeqˈui li naˈajej aˈin reheb li ralal xcˈajol laj Rubén aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 13:16 | Li naˈajej li quixqˈue reheb, aˈan naticla chak saˈ li naˈajej Aroer. Nacuulac cuan cuiˈ li nimaˈ Arnón. Ut quixqˈue ajcuiˈ reheb li tenamit li cuan saˈ xyi li ru takˈa ut chixjunil li ru takˈa li cuan Medeba. | |
Josh | Kekchi | 13:17 | Queˈxcˈul ajcuiˈ li naˈajej Hesbón ut chixjunil li tenamit li cuanqueb saˈ li ru takˈa xcue̱nt Hesbón. Aˈaneb aˈin li cocˈ tenamit: Dibón, Bamot-baal, Bet-baal-meón, | |
Josh | Kekchi | 13:21 | Queˈxcˈul ajcuiˈ chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ li ru takˈa ut li naˈajej li queˈcuan rubel xcuanquil li rey Sehón, lix reyeb laj amorreo li quicuan chokˈ rey aran Hesbón. Laj Moisés queˈnumta saˈ xbe̱neb laj Sehón ut eb li queˈtenkˈan re laj Sehón chi takla̱nc saˈ li naˈajej Madián. Aˈaneb laj Evi, laj Requem, laj Zur, laj Hur, ut laj Reba. | |
Josh | Kekchi | 13:22 | Nabaleb li cristian li queˈcamsi̱c xbaneb laj Israel. Saˈ xya̱nkeb aˈan, cuan laj Balaam laj kˈe, li ralal laj Beor. | |
Josh | Kekchi | 13:23 | Li nuba̱l re li naˈajej li queˈre̱chani li ralal xcˈajol laj Rubén, aˈan li nimaˈ Jordán. Aˈaneb aˈin li tenamit rochbeneb li cocˈ naˈajej li quiqˈueheˈ chokˈ reheb li ralal xcˈajol laj Rubén, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 13:24 | Laj Moisés quixqˈue xnaˈajeb li ralal xcˈajol laj Gad, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 13:25 | Aˈan aˈin li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb: li naˈajej Jazer ut chixjunileb li tenamit li cuanqueb Galaad, ut yijach lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Amón. Nacuulac toj saˈ li tenamit Aroer li cuan chiru li naˈajej Rabá. | |
Josh | Kekchi | 13:26 | Li naˈajej aˈan nacuulac cuan cuiˈ li tenamit Hesbón ut toj saˈ li naˈajej Ramat-mizpa ut saˈ li tenamit Betonim. Nacuulac cuan cuiˈ li tenamit Mahanaim. Nacuulac toj cuan cuiˈ li tenamit Debir. | |
Josh | Kekchi | 13:27 | Joˈ ajcuiˈ li tenamit Bet-aram li cuan saˈ li ru takˈa, li tenamit Bet-nimra, ut eb li tenamit Sucot ut Zafón. Aˈaneb aˈin li yijach chic li naˈajej li quicuan rubel xcuanquil laj Sehón li quicuan chokˈ rey aran Hesbón. Saˈ li oeste, lix nuba̱l li naˈajej aˈan, aˈan li nimaˈ Jordán. Ut saˈ li norte lix nuba̱l, aˈan li palau Cineret. | |
Josh | Kekchi | 13:28 | Aˈaneb aˈin li tenamit rochbeneb li cocˈ naˈajej li quiqˈueheˈ chokˈ reheb li ralal xcˈajol laj Gad, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 13:29 | Laj Moisés quixqˈue xnaˈajeb li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 13:30 | Li naˈajej aˈan naticla chak toj saˈ li tenamit Mahanaim, ut quiqˈueheˈ reheb chixjunil li naˈajej Basán, ut chixjunil li naˈajej li quicuan rubel xcuanquil laj Og lix reyeb laj Basán, ut chixjunileb li cocˈ tenamit li cuanqueb saˈ xcue̱nt Jair, li cuan saˈ li naˈajej Basán. Oxcˈa̱l (60) chixjunil li tenamit li quiqˈueheˈ reheb li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Josh | Kekchi | 13:31 | Yijach li naˈajej Galaad quiqˈueheˈ reheb ut li nimla tenamit Astarot joˈ ajcuiˈ li nimla tenamit Edrei, li queˈcuan rubel xcuanquil laj Og, lix reyeb laj Basán. Chixjunil li naˈajej aˈin quiqˈueheˈ reheb yijach li ralal xcˈajol laj Maquir, li ralal laj Manasés, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 13:32 | Laj Moisés quixjeqˈui reheb laj Israel li ru takˈa Moab, li cuan saˈ li este jun pacˈal li nimaˈ Jordán, li nacana saˈ xcaˈyaba̱l li tenamit Jericó. | |
Chapter 14
Josh | Kekchi | 14:1 | Li naˈajej Canaán quiqˈueheˈ chokˈ reheb laj Israel xbaneb laj Eleazar laj tij, ut laj Josué li ralal laj Nun, rochbeneb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb lix te̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 14:2 | Riqˈuin bu̱lic quijeqˈui̱c reheb li naˈajej aˈan, joˈ quiyeheˈ re laj Moisés xban li Ka̱cuaˈ Dios. Queˈxjeqˈui reheb li bele̱b te̱p li ralal xcˈajol laj Israel ut li yijach chic li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Josh | Kekchi | 14:3 | Li cuib te̱p chi ralal xcˈajol laj Israel ac xeˈxcˈul li reheb aˈan jun pacˈal li nimaˈ Jordán rochbeneb li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés. Eb li ralal xcˈajol laj Leví incˈaˈ quiqˈueheˈ xchˈochˈeb. | |
Josh | Kekchi | 14:4 | Cuib te̱p li ralal xcˈajol laj José. Aˈaneb li ralal xcˈajol laj Manasés ut eb li ralal xcˈajol laj Efraín. Ut incˈaˈ queˈqˈueheˈ xchˈochˈeb li ralal xcˈajol laj Leví. Caˈaj cuiˈ quiqˈueheˈ xnaˈajeb bar naru teˈcua̱nk saˈ eb li tenamit ut quiqˈueheˈ ajcuiˈ xnaˈajeb re teˈxqˈuiresi xqueto̱mkeb. | |
Josh | Kekchi | 14:6 | Saˈ jun li cutan queˈcuulac Gilgal li ralal xcˈajol laj Judá chi a̱tinac riqˈuin laj Josué. Laj Caleb, li ralal laj Jefone, Cenaz xtenamit, quixye re laj Josué: —La̱at ac nacanau li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ re laj Moisés, laj cˈanjel chiru, nak quia̱tinac riqˈuin saˈ li naˈajej Cades-barnea cha̱cuix la̱at ut chicuix ajcuiˈ la̱in. | |
Josh | Kekchi | 14:7 | Caˈcˈa̱l (40) chihab cuan cue nak cuanquin Cades-barnea ut laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios quinixtakla chak chirilbal li naˈajej aˈin. Ut nak quinsukˈi quinchˈolob chi tzˈakal chiru li cˈaˈru quicuil chak saˈ li naˈajej aˈan ut li cˈaˈru cuan saˈ inchˈo̱l. | |
Josh | Kekchi | 14:8 | Eb li queˈcuulac chicuix queˈxqˈue xxiuheb li tenamit riqˈuin li cˈaˈru queˈxye chirix li naˈajej aˈan. Abanan la̱in quinba̱nu joˈ li quixye li Ka̱cuaˈ lin Dios. | |
Josh | Kekchi | 14:9 | Saˈ li cutan aˈan laj Moisés quixye cue chi joˈcaˈin: “Chi ya̱l tinye a̱cue, li naˈajej li bar xatnumeˈ cuiˈ, a̱cuehak la̱at ut rehakeb ajcuiˈ la̱ cualal a̱cˈajol chi junelic, xban nak xaba̱nu li cˈaˈru quiyeheˈ a̱cue xban li Ka̱cuaˈ lin Dios,” chan. | |
Josh | Kekchi | 14:10 | Anakcuan ac xnumeˈ o̱b roxcˈa̱l (45) chihab nak li Dios quixye aˈin re laj Moisés nak toj yo̱queb chak chi numecˈ saˈ li chaki chˈochˈ eb laj Israel. Joˈ quixyechiˈi chak cue, chalen anakcuan toj yo̱ chixqˈuebal inyuˈam. Anakcuan o̱b roˈcˈa̱l (85) chihab chic cuan cue. | |
Josh | Kekchi | 14:11 | Abanan lin metzˈe̱u toj cuan ajcuiˈ anakcuan joˈ saˈ li cutan aˈan nak quinixtakla laj Moisés chixqˈuebal retal li naˈajej. Chanru lin metzˈe̱u saˈ li cutan aˈan, joˈcan ajcuiˈ xcacuilal inmetzˈe̱u anakcuan. Toj cau cuib re xic chi pletic, malaj ut re xba̱nunquil li cˈaˈru tincuaj. | |
Josh | Kekchi | 14:12 | Joˈcan nak nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱qˈue chokˈ cue li naˈajej li tzu̱l ru joˈ quixyechiˈi chak cue li Ka̱cuaˈ. La̱at ac nacanau nak cuanqueb li ralal xcˈajol laj Anac saˈ li naˈajej aˈan. Cuanqueb ni̱nki tenamit ut cauheb rib chi pletic. Abanan la̱in ninnau nak li Dios ta̱cua̱nk cuiqˈuin ut tinixtenkˈa chirisinquileb saˈ li naˈajej aˈan joˈ quixye chak cue, chan laj Caleb. | |
Josh | Kekchi | 14:13 | Ut laj Josué quixye re laj Caleb li ralal laj Jefone: —Aˈ taxak li Dios chi-osobtesi̱nk a̱cue, chan. Ut quixqˈue li tenamit Hebrón re aˈan ut reheb ajcuiˈ li ralal xcˈajol. | |
Josh | Kekchi | 14:14 | Joˈcan nak li tenamit Hebrón quicana chokˈ re laj Caleb li ralal laj Jefone aj cenezeo. Ut quicana ajcuiˈ reheb li ralal xcˈajol toj chalen anakcuan xban nak laj Caleb quixba̱nu chi tzˈakal li quiraj li Ka̱cuaˈ, lix Dios eb laj Israel. | |
Chapter 15
Josh | Kekchi | 15:1 | Aˈaneb aˈin li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Judá riqˈuin bu̱lic, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal: Li naˈajej aˈan naticla chak saˈ li nuba̱l re li naˈajej Edom. Nacuulac saˈ li sur toj saˈ li chaki chˈochˈ re Zin. | |
Josh | Kekchi | 15:2 | Ut li nuba̱l li cuan saˈ li sur, aˈan nacuulac cuan cuiˈ li palau Mar Muerto xcˈabaˈ. | |
Josh | Kekchi | 15:3 | Saˈ li sur nacuulac cuan cuiˈ li tzu̱l Acrabim ut nacuulac toj saˈ li chaki chˈochˈ aran Zin, ut toj saˈ li tenamit Cades-barnea. Ut nacuulac toj Hezrón ut nacuulac ajcuiˈ saˈ li tzu̱l Adar. Toj saˈ li naˈajej Carca naxqˈue chak vue̱lt. | |
Josh | Kekchi | 15:4 | Nacuulac cuan cuiˈ li naˈajej Asmón, ut nacuulac cuan cuiˈ li nimaˈ re Egipto ut nocoxrakekˈ cuan cuiˈ li palau Mediterráneo. Aˈan aˈin li nuba̱l li nacana saˈ li sur. | |
Josh | Kekchi | 15:5 | Ut li nuba̱l saˈ li este, aˈan li palau Mar Muerto. Nacuulac toj saˈ li naˈajej na-oc cuiˈ li nimaˈ Jordán. Ut aran naticla li nuba̱l li cuan saˈ li norte. | |
Josh | Kekchi | 15:6 | Naxic toj saˈ li naˈajej Bet-hogla ut nacuulac toj saˈ li naˈajej Bet-arabá. Ut naxic toj cuan cuiˈ li sako̱nac li cuan saˈ lix naˈaj laj Bohán li ralal laj Rubén. | |
Josh | Kekchi | 15:7 | Chirix aˈan naxic saˈ li naˈajej Debir cuan cuiˈ li ru takˈa Acor. Naxqˈue chak vue̱lt saˈ li naˈajej Gilgal li cuan saˈ xcaˈyaba̱l li tzu̱l Adumín, li cuan saˈ li sur re li nimaˈ. Ut naxic saˈ li yuˈam haˈ En-semes xcˈabaˈ ut nocox-e̱lk cuan cuiˈ li yuˈam haˈ Rogel. | |
Josh | Kekchi | 15:8 | Li nuba̱l aˈin naxic toj saˈ li ru takˈa cuan cuiˈ lix naˈaj li ralal laj Hinom. Li naˈajej aˈan nacana saˈ li sur li cuanqueb cuiˈ laj jebuseo. Aˈan li Jerusalén. Li nuba̱l nacuulac saˈ xbe̱n li tzu̱l li cuan saˈ xcaˈyaba̱l li ru takˈa re Hinom li nacana saˈ li oeste re li ru takˈa li cuan xcue̱nt Refaim, li nacana saˈ li norte. | |
Josh | Kekchi | 15:9 | Li nuba̱l naxqˈue chak vue̱lt saˈ xbe̱n li tzu̱l ut nacuulac cuan cuiˈ li yuˈam haˈ li cuan Neftoa. Ut nacuulac ajcuiˈ toj saˈ eb li tenamit li cuanqueb saˈ li tzu̱l Efrón, ut nocoxnumekˈ saˈ li naˈajej Baala, li nequeˈxye ajcuiˈ Quiriat-jearim re. | |
Josh | Kekchi | 15:10 | Aran Baala, lix nuba̱l li naˈajej aˈin naxqˈue chak vue̱lt ut naxic saˈ li oeste saˈ li tzu̱l Seir ut nanumeˈ chixcˈatk li tzu̱l Jearim. Nacuulac toj Quesalón, li nacana saˈ xcaˈyaba̱l li norte. Nacuulac toj Bet-semes ut nocoxnumekˈ saˈ li tenamit Timna. | |
Josh | Kekchi | 15:11 | Ut li nuba̱l saˈ li norte naticla chak saˈ li tzu̱l Ecrón. Naxic toj saˈ li naˈajej Sicrón. Nocoxnumekˈ saˈ li tzu̱l Baala ut nocoxnumekˈ saˈ li naˈajej Jabneel ut nocoxrakekˈ saˈ li palau Mediterráneo. | |
Josh | Kekchi | 15:12 | Li nuba̱l re lix naˈajeb laj Judá saˈ li oeste, aˈan li palau Mediterráneo. Aˈin li naˈajej li quijeqˈui̱c reheb li ralal xcˈajol laj Judá, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 15:13 | Laj Josué quixqˈue xnaˈaj laj Caleb saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Judá. Laj Caleb aˈan li ralal laj Jefone. Quiqˈueheˈ lix naˈaj joˈ quiyeheˈ re laj Josué xban li Dios. Li naˈajej li quiqˈueheˈ re, aˈan Quiriat-arba li nequeˈxye ajcuiˈ Hebrón re. Li tenamit aˈan, aˈan lix tenamiteb li ralal xcˈajol li nimla cui̱nk aj Anac xcˈabaˈ. | |
Josh | Kekchi | 15:14 | Ut laj Caleb quirisiheb saˈ li naˈajej aˈan li oxib chi ralal laj Anac. Aˈaneb laj Sesai, laj Ahimán ut laj Talmai. | |
Josh | Kekchi | 15:15 | Nak ac quire̱chani lix naˈajeb aˈan, co̱ chirisinquileb li cuanqueb saˈ li tenamit Debir. (Li tenamit Debir, Quiriat-sefer nequeˈxye re junxil.) | |
Josh | Kekchi | 15:16 | Laj Caleb quixye: —Li ani ta̱xic chi pletic ut ta̱re̱chani li tenamit Quiriat-sefer, la̱in tinqˈue lix Acsa lin rabin chokˈ rixakil, chan. | |
Josh | Kekchi | 15:17 | Ut laj Otoniel li ralal laj Cenaz, aˈan li quie̱chanin chak re li tenamit. Joˈcan nak laj Caleb quixqˈue lix Acsa chokˈ rixakil laj Otoniel. Laj Cenaz, lix yucuaˈ, aˈan li ri̱tzˈin laj Caleb. | |
Josh | Kekchi | 15:18 | Nak ac xiqueb re saˈ rochocheb, laj Otoniel quixye re lix Acsa nak tixtzˈa̱ma chiru lix yucuaˈ nak tixqˈue xchˈochˈ re a̱uc. Ut lix Acsa quicube chirix lix bu̱r. Ut laj Caleb quixye re: —¿Cˈaˈ raj ru ta̱cuaj? chan. | |
Josh | Kekchi | 15:19 | Ut lix Acsa quixye: —Nintzˈa̱ma junak usilal cha̱cuu. Ta̱qˈueheb li yuˈam haˈ cue xban nak li naˈajej li xintzˈak li cuan saˈ xcue̱nt Neguev, junes chaki chˈochˈ, chan. Ut laj Caleb quixqˈueheb li yuˈam haˈ re, li cuan takecˈ joˈ ajcuiˈ li cuan takˈa. | |
Josh | Kekchi | 15:20 | Aˈaneb aˈin li naˈajej li quijeqˈui̱c reheb li ralal xcˈajol laj Judá, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 15:21 | Li tenamit li quiqˈueheˈ reheb, li cuan saˈ li sur, aˈan li cuan saˈ li nuba̱l re li tenamit Edom. Aˈaneb aˈin lix cˈabaˈeb: Cabseel, Edar, Jagur, | |
Josh | Kekchi | 15:32 | Lebaot, Silhim, Aín ut Rimón. Bele̱b xcaˈcˈa̱l (29) chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:33 | Ut saˈ eb li ru takˈa, aˈaneb aˈin li tenamit li quiqˈueheˈ reheb: Estaol, Zora, Asena, | |
Josh | Kekchi | 15:36 | Saaraim, Aditaim, Gedera ut Gederotaim. Ca̱laju (14) chixjunileb li tenamit aˈin, li quiqˈueheˈ reheb, rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:41 | Gederot, Bet-dagón, Naama ut Maceda. Cuaklaju (16) chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb, rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:44 | Keila, Aczib ut Maresa. Bele̱b chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb, rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:46 | Naticla chak cuan cuiˈ li tenamit Ecrón ut nacuulac cuan cuiˈ li palau Mediterráneo ut chixjunil li naˈajej li cuan chixcˈatk li tenamit Asdod rochbeneb chixjunileb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:47 | Li naˈajej Asdod rochbeneb li tenamit ut eb li cocˈ cˈaleba̱l, li naˈajej Gaza rochbeneb li tenamit ut eb li cocˈ cˈaleba̱l. Nacuulac cuan cuiˈ li nimaˈ re Egipto ut nacuulac cuan cuiˈ li palau Mediterráneo. | |
Josh | Kekchi | 15:48 | Ut saˈ eb li naˈajej li tzu̱l ru, quiqˈueheˈ ajcuiˈ reheb li naˈajej aˈin: Samir, Jatir, Soco, | |
Josh | Kekchi | 15:51 | Gosén, Holón, ut Gilo. Junlaju chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:54 | Humta, Quiriat-arba li nequeˈxye ajcuiˈ Hebrón re, ut Sior. Bele̱b chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:57 | Caín, Gabaa ut Timna. Laje̱b chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:59 | Maarat, Bet-anot ut Eltecón. Cuakib chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:60 | Quiriat-baal li nequeˈxye ajcuiˈ Quiriat-jearim re, ut Rabá. Cuibeb chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 15:61 | Saˈ li chaki chˈochˈ quiqˈueheˈ ajcuiˈ reheb li naˈajej aˈin: Bet-arabá, Midín ut Secaca. | |
Josh | Kekchi | 15:62 | Li tenamit Nibsán ut li tenamit li na-el cuiˈ li atzˈam joˈ ajcuiˈ li tenamit En-gadi. Cuakib chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Chapter 16
Josh | Kekchi | 16:1 | Aˈan aˈin li naˈajej li queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj José riqˈuin bu̱lic. Naticla chak saˈ li este cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán. Nacuulac cuanqueb cuiˈ li yuˈam haˈ Jericó. Naxic toj saˈ li chaki chˈochˈ ut li tzu̱l ru li cuan saˈ xyi Jericó ut Bet-el. | |
Josh | Kekchi | 16:2 | Nocox-e̱lk Bet-el li nequeˈxye ajcuiˈ Luz re, ut naxic toj saˈ li tenamit Atarot saˈ lix naˈajeb laj arquitas. | |
Josh | Kekchi | 16:3 | Naxic toj saˈ li oeste saˈ lix naˈajeb laj jafletitas. Nacuulac toj saˈ li nuba̱l re li tenamit Bet-horón. Nacuulac cuan cuiˈ li tenamit Gezer ut nocox-e̱lk cuan cuiˈ li palau Mediterráneo. | |
Josh | Kekchi | 16:4 | Aˈaneb aˈin li naˈajej li queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj Manasés ut eb li ralal xcˈajol laj Efraín, li cuib chi ralal laj José. | |
Josh | Kekchi | 16:5 | Aˈan aˈin li naˈajej li queˈxcˈul eb li ralal xcˈajol laj Efraín, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal: Li nuba̱l saˈ li este naticla chak saˈ li tenamit Atarot-adar. Nacuulac toj Bet-horón li cuan saˈ xbe̱n bol. | |
Josh | Kekchi | 16:6 | Ut saˈ li norte naticla chak cuan cuiˈ li palau Mediterráneo. Nacuulac saˈ eb li tenamit Micmetat. Naxqˈue vue̱lt ut naxic saˈ li este toj saˈ li tenamit Taanat-silo ut nocoxnumekˈ saˈ li tenamit Janoa. | |
Josh | Kekchi | 16:7 | Naxic toj saˈ eb li tenamit Atarot ut Naarat. Nacuulac toj saˈ li tenamit Jericó ut nocox-e̱lk cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán. | |
Josh | Kekchi | 16:8 | Li nuba̱l aˈan naticla saˈ li tenamit Tapúa ut nacuulac cuan cuiˈ li nimaˈ Caná ut cuan cuiˈ li palau Mediterráneo. Aˈan aˈin li naˈajej li quijeqˈui̱c reheb li ralal xcˈajol laj Efraín, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 16:9 | Cuanqueb ajcuiˈ cuib oxib li tenamit ut li cocˈ cˈaleba̱l li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Efraín saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Chapter 17
Josh | Kekchi | 17:1 | Ut queˈbu̱lic chirix li naˈajej li tixcˈul laj Manasés li xbe̱n ralal laj José. Laj Maquir, aˈan li xbe̱n ralal laj Manasés. Laj Maquir, aˈan lix yucuaˈ laj Galaad. Eb li ralal xcˈajol laj Maquir cauheb rib chi pletic. Joˈcan nak queˈre̱chani li naˈajej Galaad ut Basán. | |
Josh | Kekchi | 17:2 | Ut queˈbu̱lic ajcuiˈ chirix li naˈajej li teˈxcˈul li jun chˈol chic li ralal xcˈajol laj Manasés, aˈ yal chanru xqˈuialeb li junju̱nk chˈu̱tal. Aˈaneb aˈin li queˈcˈuluc re li naˈajej li cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li oeste: laj Abiezer, laj Helec, laj Asriel, laj Siquem, laj Hefer, ut laj Semida. Eb li cui̱nk aˈin, aˈaneb li ralal laj Manasés ut lix yucuaˈchineb, aˈan laj José. Ut eb aˈan queˈcuan ralal xcˈajol. | |
Josh | Kekchi | 17:3 | Laj Manasés, aˈan xyucuaˈ laj Maquir. Laj Maquir, aˈan xyucuaˈ laj Galaad. Laj Galaad, aˈan xyucuaˈ laj Hefer. Ut laj Hefer, aˈan xyucuaˈ laj Zelofehad. Abanan laj Zelofehad incˈaˈ quicuan ralal. Junes xrabin. Aˈaneb aˈin xcˈabaˈeb lix rabin: lix Maala, lix Noa, lix Hogla, lix Milca ut lix Tirsa. | |
Josh | Kekchi | 17:4 | Eb li ixk aˈin queˈco̱eb riqˈuineb laj Eleazar laj tij ut laj Josué li ralal laj Nun, rochbeneb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb li tenamit ut queˈxye reheb: —Li Ka̱cuaˈ Dios quixye re laj Moisés nak ta̱qˈue kachˈochˈ la̱o, joˈ eb ajcuiˈ li kechˈalal, chanqueb. Joˈcan nak laj Josué quixqˈue xchˈochˈeb aˈan joˈ nak quixqˈue reheb li rechˈalal, joˈ quiyeheˈ reheb xban li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Josh | Kekchi | 17:5 | Joˈcaˈin nak queˈxcˈul laje̱b jachal chic li chˈochˈ saˈ xbe̱n li ac xeˈxcˈul aran Galaad ut Basán. Li naˈajej aˈan nacana jun pacˈal li nimaˈ Jordán, li cuan saˈ li este. | |
Josh | Kekchi | 17:6 | Quixcˈul laje̱b jachal chic li chˈochˈ laj Manasés xban nak li o̱b chi xrabin laj Zelofehad queˈqˈueheˈ xchˈochˈeb joˈ nak queˈqˈueheˈ xchˈochˈeb li cui̱nk. Li naˈajej Galaad, aˈan li quiqˈueheˈ reheb li jun chˈol chic li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Josh | Kekchi | 17:7 | Li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Manasés naticla chak saˈ li naˈajej Aser. Nacuulac saˈ li naˈajej Micmetat li cuan saˈ xcaˈyaba̱l li naˈajej Siquem. Naxic toj cuan cuiˈ li naˈajej Tapúa. | |
Josh | Kekchi | 17:8 | Eb li naˈajej li cuanqueb xcue̱nt Tapúa, aˈan reheb li ralal xcˈajol laj Manasés. Abanan li tenamit Tapúa li cuan saˈ li nuba̱l, aˈan reheb li ralal xcˈajol laj Efraín. | |
Josh | Kekchi | 17:9 | Cuan ajcuiˈ naˈajej queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj Efraín xcomon lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Manasés. Li tenamit aˈin li queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj Manasés, aˈan naticla chak cuan cuiˈ li nimaˈ Caná li cuan saˈ li sur ut nacuulac saˈ li nuba̱l li nacana saˈ li norte. Nacuulac toj saˈ li na-oc cuiˈ li nimaˈ saˈ li palau Mediterráneo. | |
Josh | Kekchi | 17:10 | Li naˈajej li quitzˈak laj Efraín, aˈan li cuan saˈ li sur. Ut li naˈajej li quitzˈak laj Manasés, aˈan li cuan saˈ li norte. Ut li nuba̱l reheb li naˈajej aˈan, aˈan li palau Mediterráneo saˈ li oeste. Naxcˈul rib lix naˈajeb riqˈuin lix naˈaj laj Aser saˈ li norte ut naxcˈul ajcuiˈ rib lix naˈajeb riqˈuin lix naˈaj laj Isacar saˈ li este. | |
Josh | Kekchi | 17:11 | Cuan li naˈajej quitzˈak laj Manasés xcomon lix naˈajeb laj Isacar. Aˈaneb aˈin lix cˈabaˈeb: Aser ut Bet-seán rochben li cocˈ cˈaleba̱l; Ibleam rochben li cocˈ cˈaleba̱l joˈ ajcuiˈ li tenamit Dor ut li tenamit Endor rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l; li tenamit Taanac ut eb li cocˈ cˈaleba̱l joˈ ajcuiˈ li tenamit Meguido rochbeneb li oxib chi tenamit li cuanqueb saˈ xbe̱n bol. | |
Josh | Kekchi | 17:12 | Eb li ralal xcˈajol laj Manasés incˈaˈ queˈru risinquileb laj cananeo saˈ xya̱nkeb xban nak eb laj cananeo incˈaˈ queˈraj e̱lc saˈ li naˈajej aˈan. Joˈcan nak queˈcana chi cua̱nc saˈ xya̱nkeb. | |
Josh | Kekchi | 17:13 | Abanan nak eb laj Israel queˈrecˈa nak queˈcacuu xmetzˈe̱uheb, queˈxye reheb laj cananeo nak tento teˈtojok. Ut incˈaˈ queˈrisiheb aran. | |
Josh | Kekchi | 17:14 | Eb li ralal xcˈajol laj José queˈa̱tinac riqˈuin laj Josué ut queˈxye re: —¿Cˈaˈut nak incˈaˈ qˈui li kanaˈaj li xaqˈue ke? La̱o nabalo xban nak li Ka̱cuaˈ yo̱ chikosobtesinquil toj chalen anakcuan, chan. | |
Josh | Kekchi | 17:15 | Laj Josué quichakˈoc ut quixye reheb: —Cui la̱ex nabalex, ayukex saˈ li qˈuicheˈ ut te̱cˈale ru. Saˈ li naˈajej aˈan cuanqueb laj ferezeo ut eb laj refaíta. Ayukex aran xban nak li naˈajej aˈin incˈaˈ chic natzˈakloc chokˈ e̱re, chan. | |
Josh | Kekchi | 17:16 | Eb li ralal xcˈajol laj José queˈxye: —Li naˈajej li tzu̱l ru incˈaˈ ta̱tzˈaklok chokˈ ke. Ut eb laj cananeos li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈan, joˈ ajcuiˈ li cuanqueb saˈ li ru takˈa cuanqueb xcarruaje re pletic. Joˈcan ajcuiˈ li cuanqueb Bet-seán, joˈ ajcuiˈ li cuanqueb saˈ li cˈaleba̱l. Joˈcan ajcuiˈ li cuanqueb saˈ li ru takˈa Jezreel, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 17:17 | Laj Josué quixye reheb li ralal xcˈajol laj Efraín ut reheb li ralal xcˈajol laj Manasés: —La̱ex kˈaxal nabalex ut cau e̱rib. ¿Ma incˈaˈ ta biˈ ta̱ru̱k te̱re̱chani li naˈajej aˈan? | |
Chapter 18
Josh | Kekchi | 18:1 | Chixjunileb laj Israel queˈxchˈutub ribeb aran Silo ut queˈxyi̱b li tabernáculo re teˈxchˈutub ribeb chixlokˈoninquil li Dios. Aˈin quicˈulman nak ac xeˈre̱chani li naˈajej aˈan. | |
Josh | Kekchi | 18:3 | Laj Josué quixye reheb: —¿Joˈ najtil chic toj yo̱kex chiroybeninquil le̱ naˈaj? ¿Ma incˈaˈ naru te̱cˈul le̱ naˈaj li xqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ lix Dioseb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ? | |
Josh | Kekchi | 18:4 | Sicˈomak ruheb ox ox chi cui̱nk saˈ xya̱nkeb li junju̱nk te̱p re nak tebintakla chi rilbal li naˈajej. Teˈxqˈue chak retal chi us ut teˈcha̱lk cuiqˈuin ut teˈxye cue chanru nak takajeqˈui li naˈajej aˈan. | |
Josh | Kekchi | 18:5 | Cuukub jachal teˈrisi nak teˈxjeqˈui. Ut li naˈajej li ta̱qˈuehekˈ reheb li ralal xcˈajol laj Judá, aˈan li cuan saˈ li sur. Ut li naˈajej li ta̱qˈuehekˈ reheb li ralal xcˈajol laj José, aˈan li cuan saˈ li norte. | |
Josh | Kekchi | 18:6 | Nak acak xeˈxbis ut ac xeˈxjachi chi cuukub jachal, teˈxtzˈi̱ba retalil ut teˈxcˈam chak cuiqˈuin re nak takabu̱li rix li naˈajej chiru li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Josh | Kekchi | 18:7 | Li ralal xcˈajol laj Leví incˈaˈ ta̱qˈuehekˈ xnaˈajeb xban nak eb aˈan teˈcˈanjelak chokˈ aj tij chiru li Ka̱cuaˈ. Eb li ralal xcˈajol laj Gad ut eb li ralal xcˈajol laj Rubén, ut yijach li ralal xcˈajol laj Manasés, eb aˈan ac xeˈxcˈul lix naˈajeb jun pacˈal li nimaˈ Jordán, li nacana saˈ li este. Aran quiqˈueheˈ xnaˈajeb xban laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 18:8 | Eb li cui̱nk li queˈsiqˈueˈ ru queˈco̱eb riqˈuin laj Josué. Ut laj Josué quixtaklaheb ut quixye reheb: —Ayukex ut qˈuehomak chak retal li naˈajej aˈin. Te̱bis chak ut nak acak xebis, te̱cˈam chak li retalil cuiqˈuin arin Silo, re nak la̱in tinbu̱li rix chiru li Ka̱cuaˈ Dios, chan. | |
Josh | Kekchi | 18:9 | Queˈco̱eb ut eb li cui̱nk aˈin ut queˈxbis chak li naˈajej chi cuukub jachal ut queˈxtzˈi̱ba retalileb li tenamit saˈ jun li hu. Ut chirix aˈan queˈsukˈi cuiˈchic riqˈuin laj Josué saˈ lix muheba̱leb aran Silo. | |
Josh | Kekchi | 18:10 | Laj Josué quibu̱lic chirix li naˈajej chiru li Ka̱cuaˈ Dios aran Silo. Chi joˈcaˈin quixjeqˈui li chˈochˈ aˈin reheb li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 18:11 | Nak ac xeˈxbu̱li rix li naˈajej, eb li ralal xcˈajol laj Benjamín queˈxcˈul li naˈajej li cuan saˈ xyi lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Judá ut eb li ralal xcˈajol laj José. | |
Josh | Kekchi | 18:12 | Li naˈajej li queˈtzˈak eb aˈan naticla cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán saˈ li norte. Ut nacuulac cuan cuiˈ li tenamit Jericó saˈ li norte. Naxic cuan cuiˈ li tzu̱l li cuan saˈ li oeste. Ut nocox-e̱lk saˈ li chaki chˈochˈ Bet-avén. | |
Josh | Kekchi | 18:13 | Li nuba̱l naxic toj cuan cuiˈ li naˈajej Luz li nequeˈxye ajcuiˈ Bet-el re ut naxic saˈ li sur. Ut nacuulac saˈ li tenamit Atarot-adar li cuan cuiˈ li tzu̱l li cuan saˈ li sur riqˈuin li tenamit Bet-horón li cuan takˈa. | |
Josh | Kekchi | 18:14 | Li nuba̱l naxqˈue chak vue̱lt saˈ li oeste saˈ xjayal li tenamit Bet-horón li cuan saˈ xcaˈyaba̱l li palau Mediterráneo ut nacuulac saˈ li tenamit Quiriat-baal li nequeˈxye ajcuiˈ Quiriat-jearim re. Li naˈajej aˈan reheb li ralal xcˈajol laj Judá. Aˈan li nuba̱l li cuan saˈ li oeste. | |
Josh | Kekchi | 18:15 | Li nuba̱l li cuan saˈ li sur naticla saˈ li tenamit Quiriat-jearim ut naxic cuan cuiˈ li yuˈam haˈ Neftoa li cuan saˈ li oeste. | |
Josh | Kekchi | 18:16 | Li nuba̱l naticla chak cuan cuiˈ li tzu̱l li cuan saˈ xcaˈyaba̱l li ru takˈa Ben-hinom, li cuan saˈ li norte riqˈuin li ru takˈa re Refaim. Naxic saˈ li ru takˈa re Hinom li cuan saˈ li sur cuanqueb cuiˈ laj jebuseo ut chirix aˈan naxic cuan cuiˈ li yuˈam haˈ Rogel. | |
Josh | Kekchi | 18:17 | Naxqˈue chak vue̱lt saˈ li naˈajej En-semes ut naxic toj Gelilot li cuan saˈ xcaˈyaba̱l li tzu̱l Adumín ut nacuulac toj cuan cuiˈ li sako̱nac li cuan saˈ lix naˈaj laj Bohán li ralal laj Rubén. | |
Josh | Kekchi | 18:18 | Nocoxnumekˈ cuan cuiˈ li tzu̱l li cuan saˈ xcaˈyaba̱l li naˈajej Arabá, li cuan saˈ li norte. Ut naxic toj saˈ li naˈajej Arabá. | |
Josh | Kekchi | 18:19 | Nacuulac Bet-hogla saˈ li norte ut nocoxrakekˈ saˈ li naˈajej li nocox-ocak cuiˈ rok li nimaˈ Jordán saˈ li palau Mar Muerto xcˈabaˈ. Aˈan aˈin li nuba̱l saˈ li sur. | |
Josh | Kekchi | 18:20 | Li nimaˈ Jordán, aˈan li nuba̱l saˈ li este. Aˈan aˈin li naˈajej li quijeqˈui̱c reheb li ralal xcˈajol laj Benjamín, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 18:21 | Eb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Benjamín, aˈaneb aˈin: Jericó, Bet-hogla, li ru takˈa Casis, | |
Josh | Kekchi | 18:24 | Quefar-haamoni, Ofni ut Geba. Cablaju chixjunileb li tenamit rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Chapter 19
Josh | Kekchi | 19:1 | Li xcab li queˈxbu̱li rix, aˈan li naˈajej li queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj Simeón. Li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Simeón, aˈan cuan saˈ xya̱nk lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Judá. | |
Josh | Kekchi | 19:6 | Bet-lebaot ut Saruhén. Oxlaju chi tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 19:7 | Ut quiqˈueheˈ reheb eb li tenamit Aín, Rimón, Eter ut Asán. Ca̱hib chi tenamit rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 19:8 | Ut quiqˈueheˈ ajcuiˈ reheb eb li cˈaleba̱l li cuanqueb toj saˈ li naˈajej Baalat-beer, li cuan saˈ xcue̱nt li tenamit Ramat, li cuan Neguev. Aˈan aˈin li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Simeón aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:9 | Li ralal xcˈajol laj Simeón queˈqˈueheˈ xnaˈajeb saˈ xya̱nk lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Judá xban nak kˈaxal cuiˈchic nabal lix chˈochˈeb. Joˈcan nak queˈqˈueheˈ xnaˈajeb saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Judá. | |
Josh | Kekchi | 19:10 | Li rox li queˈxbu̱li rix, aˈan li naˈajej li queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj Zabulón. Li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Zabulón quicuulac toj saˈ li tenamit Sarid. | |
Josh | Kekchi | 19:11 | Ut naxic toj saˈ li oeste ut nacuulac toj saˈ li naˈajej Marala. Chirix aˈan naxic toj Dabeset ut nocoxrakekˈ cuan cuiˈ li nimaˈ li cuan saˈ xcaˈyaba̱l li tenamit Jocneam. | |
Josh | Kekchi | 19:12 | Ut aran Sarid naxqˈue chak vue̱lt saˈ li este li na-el cuiˈ li sakˈe. Ut nacuulac toj saˈ li naˈajej Quislot-tabor. Nocox-e̱lk saˈ li naˈajej Daberat ut naxic saˈ li tzu̱l Jafía. | |
Josh | Kekchi | 19:13 | Nocoxnumekˈ saˈ li este cuan cuiˈ li naˈajej Gat-hefer ut cuan cuiˈ li naˈajej Ita-cazín. Nocox-e̱lk cuan cuiˈ li naˈajej Rimón ut naxqˈue chak vue̱lt saˈ li naˈajej Nea. | |
Josh | Kekchi | 19:15 | Li nuba̱l nanumeˈ ajcuiˈ saˈ eb li tenamit Catat, Naalal, Simrón, Idala ut Belén. Cablaju chixjunil li tenamit li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Zabulón rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 19:16 | Aˈaneb aˈin li naˈajej rochbeneb li tenamit ut eb li cocˈ cˈaleba̱l li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Zabulón, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:17 | Li xca̱ li queˈxbu̱li rix, aˈan li naˈajej li queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj Isacar aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:22 | Li nuba̱l re li naˈajej aˈin, aˈan nacuulac saˈ eb li tenamit Tabor, Sahazima, ut Bet-semes ut nocoxrakekˈ cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán. Cuaklaju chixjunileb li tenamit rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 19:23 | Aˈan aˈin li naˈajej rochbeneb li tenamit ut eb li cocˈ cˈaleba̱l li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Isacar, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:24 | Li roˈ li queˈxbu̱li rix, aˈan li naˈajej li queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj Aser, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:26 | Alamelec, Amad ut Miseal. Nacuulac cuan cuiˈ li tzu̱l Carmelo li cuan saˈ li oeste ut nacuulac cuan cuiˈ li naˈajej Sihor-libnat. | |
Josh | Kekchi | 19:27 | Chirix aˈan naxqˈue chak vue̱lt ut naxic saˈ li este toj saˈ li naˈajej Bet-dagón ut naxcˈul rib riqˈuin lix naˈajeb laj Zabulón li cuan saˈ li ru takˈa re Jefte-el, li cuan saˈ li norte riqˈuineb li naˈajej Bet-emec ut Neiel. Nocox-e̱lk saˈ li naˈajej Cabul li cuan saˈ li norte. | |
Josh | Kekchi | 19:28 | Nacuulac toj saˈ eb li tenamit Hebrón, Rehob, Hamón ut Caná. Nacuulac toj cuan cuiˈ li nimla tenamit Sidón. | |
Josh | Kekchi | 19:29 | Li nuba̱l naxqˈue chak vue̱lt toj saˈ li naˈajej Ramá ut nacuulac cuan cuiˈ li tenamit Tiro, li sutsu saˈ tzˈac. Ut naxic cuan cuiˈ li naˈajej Hosa ut nocox-e̱lk saˈ lix naˈaj laj Aczib, cuan cuiˈ li palau Mediterráneo. | |
Josh | Kekchi | 19:30 | Ut nacuulac ajcuiˈ toj saˈ eb li tenamit Uma, Afec, ut Rehob. Cuib xcaˈcˈa̱l chixjunileb li tenamit rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 19:31 | Aˈaneb aˈin li naˈajej rochbeneb li tenamit ut eb li cocˈ cˈaleba̱l li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Aser, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:32 | Li xcuak li queˈxbu̱li rix, aˈan li naˈajej li queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj Neftalí, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:33 | Li nuba̱l re li naˈajej li queˈxcˈul nacuulac toj saˈ eb li tenamit Helef, Alón-saananim, Adami-neceb ut Jabneel. Nacuulac cuan cuiˈ li naˈajej Lacum ut nocox-e̱lk cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán. | |
Josh | Kekchi | 19:34 | Li nuba̱l naxic saˈ li naˈajej Aznot-tabor saˈ li oeste. Chirix aˈan naxic toj saˈ li naˈajej Hucoc ut naxcˈul rib saˈ li sur riqˈuin lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Zabulón. Ut naxcˈul ajcuiˈ rib saˈ li oeste riqˈuin lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Aser, joˈ ajcuiˈ riqˈuin lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Judá cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán saˈ li este. | |
Josh | Kekchi | 19:35 | Aˈaneb aˈin li tenamit li sutsu saˈ tzˈac li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Neftalí: Sidim, Zer, Hamat, Racat, Cineret, | |
Josh | Kekchi | 19:38 | Irón, Migdal-el, Horem, Bet-anat ut Bet-semes. Bele̱laju chixjunileb li tenamit rochbeneb li cocˈ cˈaleba̱l. | |
Josh | Kekchi | 19:39 | Aˈaneb aˈin li naˈajej rochbeneb li tenamit ut eb li cocˈ cˈaleba̱l li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Neftalí, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:40 | Li xcuuk li queˈxbu̱li rix, aˈan li naˈajej li queˈtzˈak li ralal xcˈajol laj Dan, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:46 | Mejarcón ut Racón, rochbeneb li tenamit li cuanqueb saˈ xcaˈyaba̱l li tenamit Jope. | |
Josh | Kekchi | 19:47 | Eb li ralal xcˈajol laj Dan incˈaˈ quitzˈakloc lix naˈajeb. Joˈcan nak queˈco̱eb chi pletic saˈ li tenamit Lesem. Queˈxcamsiheb chi chˈi̱chˈ li cristian ut queˈre̱chani li naˈajej ut aran queˈcana chi cua̱nc. Li tenamit aˈan Lesem xcˈabaˈ, abanan eb aˈan queˈxqˈue Dan chokˈ xcˈabaˈ xban nak aˈan xcˈabaˈ lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. | |
Josh | Kekchi | 19:48 | Aˈaneb aˈin li naˈajej rochbeneb li tenamit ut eb li cocˈ cˈaleba̱l li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Dan, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 19:49 | Nak ac xeˈxchoy xjeqˈuinquil li naˈajej reheb laj Israel, quiqˈueheˈ ajcuiˈ xnaˈaj laj Josué, li ralal laj Nun, saˈ xya̱nkeb lix naˈajeb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 19:50 | Quiqˈueheˈ li naˈajej li quixtzˈa̱ma laj Josué, joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Quiqˈueheˈ re li tenamit Timnat-sera li cuan saˈ li naˈajej tzu̱l ru re laj Efraín. Ut laj Josué quixyi̱b cuiˈchic li tenamit ut aran quicana chi cua̱nc. | |
Josh | Kekchi | 19:51 | Aˈaneb aˈin li naˈajej li queˈxjeqˈui laj Eleazar laj tij, ut laj Josué li ralal laj Nun, rochbeneb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Israel. Queˈxbu̱li rix li naˈajej chiru li Dios chiru li oqueba̱l re li tabernáculo nak cuanqueb aran Silo. Joˈcaˈin nak queˈxchoy xjeqˈuinquil li naˈajej reheb laj Israel. | |
Chapter 20
Josh | Kekchi | 20:2 | —Ta̱ye reheb laj Israel nak teˈxsicˈ ruheb li tenamit li teˈxcol cuiˈ chak ribeb, joˈ quinye re laj Moisés. | |
Josh | Kekchi | 20:3 | Saˈ li tenamit aˈan teˈxcol chak rib li ani naxcamsi ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal naraj xchˈo̱l nak tixcamsi. Saˈ li tenamit li teˈxsicˈ ru, aran teˈxcol chak ribeb chiru li rechˈalal li camenak li yo̱k chi sicˈoc re. | |
Josh | Kekchi | 20:4 | Li ani ta̱xic chixcolbal rib saˈ junak reheb li tenamit aˈan, tento nak ta̱xic saˈ li oqueba̱l re li tenamit ut tixye reheb li nequeˈcˈamoc be saˈ li tenamit aˈan cˈaˈru xma̱c re nak teˈxcˈul saˈ lix tenamiteb ut teˈxqˈue xnaˈaj re nak ta̱cua̱nk aran. | |
Josh | Kekchi | 20:5 | Cui li rechˈalal li camenak ta̱xic chixsicˈbal saˈ li tenamit aˈan, eb li nequeˈtaklan saˈ li tenamit incˈaˈ naru teˈxkˈaxtesi saˈ rukˈeb li cui̱nk li quixcamsi li ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal xraj xchˈo̱l xban nak eb li cui̱nk aˈan moco quicuan ta xple̱teb chi ribileb rib. | |
Josh | Kekchi | 20:6 | Li cui̱nk aˈan ta̱cana̱k saˈ li tenamit aˈan toj ta̱rakekˈ a̱tin chirix xbaneb li tenamit ut toj ta̱ca̱mk lix yucuaˈil laj tij li cua̱nk saˈ eb li cutan aˈan. Chirix aˈan naru ta̱xic cuiˈchic saˈ li rochoch ut saˈ li tenamit li qui-el cuiˈ chak, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 20:7 | Ut eb laj Israel queˈxsicˈ ruheb li tenamit aˈin: Cedes li cuan aran Galilea saˈ li tzu̱l ru saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Neftalí: li tenamit Siquem li tzu̱l ru li cuan saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín: ut li tenamit Quiriat-arba li nequeˈxye ajcuiˈ Hebrón re. Li tenamit aˈan cuan saˈ li naˈajej tzu̱l ru saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Judá. | |
Josh | Kekchi | 20:8 | Ut queˈxsicˈ ajcuiˈ ruheb li tenamit aˈin jun pacˈal li nimaˈ Jordán li nacana saˈ li este re li tenamit Jericó: Beser li cuan saˈ li ru takˈa saˈ li chaki chˈochˈ saˈ lix chˈochˈeb li ralal xcˈajol laj Rubén, joˈ ajcuiˈ li tenamit Ramot aran Galaad saˈ lix chˈochˈeb li ralal xcˈajol laj Gad, ut li tenamit Golán aran Basán saˈ lix chˈochˈeb li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Josh | Kekchi | 20:9 | Aˈaneb aˈin li tenamit li quisiqˈueˈ ruheb xbaneb laj Israel re teˈxcol ribeb ut re ajcuiˈ nak teˈxcol ribeb li jalaneb xtenamit li naxcamsi ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal naraj xchˈo̱l. Teˈxcol rib saˈ li tenamit aˈan re nak incˈaˈ teˈcamsi̱k xbaneb li rechˈalal li camenak toj ta̱rakekˈ a̱tin saˈ xbe̱neb. | |
Chapter 21
Josh | Kekchi | 21:1 | Eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Leví queˈco̱eb riqˈuin laj Eleazar laj tij ut riqˈuin laj Josué li ralal laj Nun, joˈ ajcuiˈ riqˈuineb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 21:2 | Queˈa̱tinac riqˈuineb aran Silo saˈ li naˈajej Canaán ut queˈxye reheb: —Li Ka̱cuaˈ Dios quixye re laj Moisés nak te̱qˈue ke eb li tenamit re tocua̱nk cuiˈ joˈ ajcuiˈ li cˈaleba̱l re teˈcua̱nk cuiˈ li kaqueto̱mk, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 21:3 | Eb laj Israel queˈxqˈue eb lix tenamiteb chokˈ reheb li ralal xcˈajol laj Leví, joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Ut queˈxqˈue ajcuiˈ li cˈaleba̱l reheb. | |
Josh | Kekchi | 21:4 | Ut nak queˈbu̱lic chirix li naˈajej li teˈxcˈul eb laj levita, li xbe̱n li queˈtzˈak, aˈaneb li ralal xcˈajol aj Coat li ralal laj Aarón laj tij. Oxlaju li tenamit li quiqˈueheˈ reheb xbaneb laj Judá, laj Simeón, ut laj Benjamín. | |
Josh | Kekchi | 21:5 | Ut eb li jun chˈol chic li ralal xcˈajol laj Coat queˈxcˈul laje̱b li tenamit riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Efraín, laj Dan ut yijach li ralal xcˈajol laj Manasés li cuanqueb saˈ li oeste. | |
Josh | Kekchi | 21:6 | Ut queˈxcˈul ajcuiˈ lix tenamiteb li ralal xcˈajol laj Gersón riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Isacar, laj Aser, laj Neftalí ut li yijach chic li ralal xcˈajol laj Manasés, li queˈcuan saˈ li este. Oxlaju chixjunileb li tenamit li queˈxcˈul aran Basán. | |
Josh | Kekchi | 21:7 | Joˈcan ajcuiˈ eb li ralal xcˈajol laj Merari queˈxcˈul ajcuiˈ lix tenamiteb riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Rubén, laj Gad, ut laj Zabulón. Cablaju chixjunil li tenamit li queˈxcˈul, aˈ yal chanru xqˈuial li junju̱nk chˈu̱tal. | |
Josh | Kekchi | 21:8 | Eb laj Israel queˈxjeqˈui eb li tenamit aˈin reheb li ralal xcˈajol laj Leví riqˈuin bu̱lic. Ut quiqˈueheˈ ajcuiˈ li cˈaleba̱l reheb lix queto̱mkeb joˈ quixye li Ka̱cuaˈ re laj Moisés. | |
Josh | Kekchi | 21:9 | Aˈaneb aˈin lix cˈabaˈeb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Leví xbaneb li ralal xcˈajol laj Judá ut xbaneb li ralal xcˈajol laj Simeón. | |
Josh | Kekchi | 21:10 | Nak queˈbu̱lic, li ani quiqˈueheˈ xnaˈajeb xbe̱n cua, aˈaneb li ralal xcˈajol laj Coat li ralal laj Aarón. | |
Josh | Kekchi | 21:11 | Aˈ li tenamit Quiriat-arba quiqˈueheˈ reheb. Saˈ li naˈajej aˈan quicuan li mamaˈ cui̱nk laj Anac. Hebrón nequeˈxye ajcuiˈ re li tenamit aˈan li cuan saˈ li tzu̱l ru saˈ lix naˈajeb laj Judá. Ut quiqˈueheˈ ajcuiˈ reheb li xnaˈajeb lix queto̱mk li cuan chi nachˈ. | |
Josh | Kekchi | 21:12 | Abanan li cˈaleba̱l re li tenamit aˈan, joˈ ajcuiˈ li cocˈ cˈaleba̱l, aˈan quiqˈueheˈ chokˈ xnaˈaj laj Caleb, li ralal laj Jefone. | |
Josh | Kekchi | 21:13 | Li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Aarón laj tij, aˈan li tenamit Hebrón. Aˈan ajcuiˈ li tenamit li quisiqˈueˈ ru re teˈxcol cuiˈ rib li ani naxcamsi ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal naraj xchˈo̱l. Ut quiqˈueheˈ ajcuiˈ eb li tenamit Libna, | |
Josh | Kekchi | 21:16 | Aín, Juta, Bet-semes. Bele̱b chixjunileb li tenamit joˈ ajcuiˈ li cocˈ cˈaleba̱l li quiqˈueheˈ reheb xbaneb li ralal xcˈajol laj Judá ut eb li ralal xcˈajol laj Simeón. | |
Josh | Kekchi | 21:17 | Ut eb li naˈajej li queˈxqˈue eb li ralal xcˈajol laj Benjamín, aˈaneb aˈin: Gabaón, Geba, | |
Josh | Kekchi | 21:18 | Anatot ut Almón. Aˈaneb aˈin li ca̱hib chi tenamit rochbeneb li naˈajej li teˈxqˈuiresi cuiˈ lix queto̱mkeb, li quiqˈueheˈ reheb xbaneb li ralal xcˈajol laj Benjamín. | |
Josh | Kekchi | 21:19 | Oxlaju chixjunileb li tenamit rochbeneb li naˈajej li teˈxqˈuiresi cuiˈ lix queto̱mkeb, li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Aarón, laj tij. | |
Josh | Kekchi | 21:20 | Eb li jun chˈol chic li ralal xcˈajol laj Coat, li ralal laj Leví, queˈxcˈul lix tenamiteb riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Efraín. | |
Josh | Kekchi | 21:21 | Quiqˈueheˈ reheb li tenamit Siquem li tzu̱l ru, li cuan saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín. Aˈan li tenamit li quisiqˈueˈ ru re teˈxcol cuiˈ rib eb li nequeˈxcamsi ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal naraj xchˈo̱l. Ut quiqˈueheˈ ajcuiˈ reheb li tenamit Gezer, | |
Josh | Kekchi | 21:22 | Kibsaim ut Bet-horón. Ca̱hib chi tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb lix naˈajeb lix queto̱mk. | |
Josh | Kekchi | 21:23 | Ut li naˈajej li queˈxqˈue eb li ralal xcˈajol laj Dan, aˈaneb aˈin: eb li tenamit Elteque ut Gibetón, | |
Josh | Kekchi | 21:24 | eb li tenamit Ajalón ut Gat-rimón. Ca̱hib chi tenamit li quiqˈueheˈ reheb rochbeneb lix naˈajeb lix queto̱mkeb. | |
Josh | Kekchi | 21:25 | Ut li queˈxcˈul riqˈuineb li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés, aˈaneb aˈin: eb li tenamit Taanac, ut Gat-rimón. Cuib chi tenamit quiqˈueheˈ reheb rochbeneb lix naˈajeb li queto̱mkeb. | |
Josh | Kekchi | 21:26 | Laje̱b chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Coat, rochbeneb lix naˈajeb lix queto̱mkeb. | |
Josh | Kekchi | 21:27 | Ut eb li ralal xcˈajol laj Gersón, li ralal laj Leví, queˈxcˈul eb li tenamit aˈin riqˈuineb yijach li ralal xcˈajol laj Manasés: li tenamit Beestera, joˈ ajcuiˈ li tenamit Golán li cuan Basán, li quisiqˈueˈ ru re teˈxcol cuiˈ rib li teˈxcamsi ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal teˈraj xchˈo̱l. | |
Josh | Kekchi | 21:28 | Ut riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Isacar queˈxcˈul eb li tenamit aˈin: Cisón, Daberat, | |
Josh | Kekchi | 21:30 | Ut riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Aser queˈxcˈuleb li tenamit aˈin: Miseal, Abdón, | |
Josh | Kekchi | 21:32 | Ut riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Neftalí queˈxcˈuleb li tenamit aˈin: Hamot-dor, Cartán ut Cedes li cuan Galilea. Aˈan ajcuiˈ li quisiqˈueˈ ru re teˈxcol cuiˈ rib li nequeˈxcamsi ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal naraj xchˈo̱l. | |
Josh | Kekchi | 21:33 | Oxlaju chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Gersón, rochbeneb lix naˈajeb lix queto̱mkeb. | |
Josh | Kekchi | 21:34 | Eb li ralal xcˈajol laj Merari, li ralal laj Leví, li toj ma̱jiˈ nequeˈxcˈul reheb, eb aˈan queˈqˈueheˈ xtenamiteb xbaneb li ralal xcˈajol laj Zabulón. Aˈaneb aˈin li tenamit li quiqˈueheˈ reheb: Jocneam, Carta, | |
Josh | Kekchi | 21:36 | Ut queˈxcˈul ajcuiˈ eb li tenamit aˈin riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Rubén: Beser, Jahaza, | |
Josh | Kekchi | 21:38 | Ut eb li tenamit li queˈxcˈul riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Gad, aˈaneb aˈin: Mahanaim ut Ramot li cuan Galaad, li quisiqˈueˈ ru re teˈxcol cuiˈ rib li nequeˈxcamsi ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal nequeˈraj xchˈo̱l. | |
Josh | Kekchi | 21:39 | Ut queˈxcˈul ajcuiˈ eb li tenamit aˈin: Hesbón, ut Jazer. Ca̱hib chi tenamit rochbeneb lix naˈajeb lix queto̱mkeb. | |
Josh | Kekchi | 21:40 | Aˈaneb aˈin chixjunileb li tenamit li queˈxcˈul li ralal xcˈajol laj Merari, li ralal laj Leví, li toj ma̱jiˈ queˈxcˈul xnaˈajeb. Cablaju chixjunil li tenamit li queˈxcˈul riqˈuin bu̱lic. | |
Josh | Kekchi | 21:41 | Cuakxakib roxcˈa̱l chixjunileb li tenamit li quiqˈueheˈ reheb li ralal xcˈajol laj Leví. Li tenamit li quiqˈueheˈ reheb, aˈan cuan saˈ lix naˈajeb laj Israel. Ut quiqˈueheˈ ajcuiˈ xnaˈajeb lix queto̱mkeb chi xjun sutam lix tenamiteb. | |
Josh | Kekchi | 21:42 | Eb li tenamit aˈin xjunes cuanqueb ut cuan lix naˈajeb lix queto̱mk chi xjun sutam. Joˈcaˈin nak quiqˈueheˈ xnaˈajeb li ralal xcˈajol laj Leví. | |
Josh | Kekchi | 21:43 | Joˈcaˈin nak li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb lix chˈochˈ laj Israel, joˈ quixyechiˈi chak reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈ riqˈuin juramento. Queˈxcˈul chokˈ reheb ut queˈcuan aran. | |
Josh | Kekchi | 21:44 | Ut li Ka̱cuaˈ quixba̱nu li cˈaˈru quixyechiˈi reheb. Quixqˈueheb chi cua̱nc saˈ usilal saˈ lix tenamiteb. Ut ma̱ jun reheb li xicˈ nequeˈiloc reheb queˈru chi pletic riqˈuineb xban nak li Ka̱cuaˈ naxqˈueheb laj Israel chi numta̱c saˈ xbe̱neb. | |
Chapter 22
Josh | Kekchi | 22:1 | Laj Josué quixbokeb li ralal xcˈajol laj Rubén ut eb li ralal xcˈajol laj Gad joˈ eb ajcuiˈ li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Josh | Kekchi | 22:2 | Ut quixye reheb: —La̱ex xex-abin chiru laj Moisés laj cˈanjel chiru li Dios ut xeba̱nu li cˈaˈru quinye la̱in. | |
Josh | Kekchi | 22:3 | Chalen chak junxil ut toj chalen anakcuan ma̱ jun sut xecanabeb xjuneseb laj Israel le̱ rech tenamitil. Xeba̱nu ban chi tzˈakal re ru le̱ chakˈrabinquil xban li Ka̱cuaˈ li kaDios. | |
Josh | Kekchi | 22:4 | Anakcuan ac xqˈue ke li Ka̱cuaˈ li cˈaˈru quixyechiˈi ut eb le̱ rech tenamitil cuanqueb saˈ xya̱lal. Anakcuan tintzˈa̱ma che̱ru nak texsukˈi̱k saˈ le̱ naˈaj aran jun pacˈal li nimaˈ Jordán, li quiqˈueheˈ e̱re xban laj Moisés laj cˈanjel chiru li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 22:5 | Caˈaj cuiˈ li cˈaˈru nintzˈa̱ma che̱ru, aˈan nak te̱ba̱nu chi anchal e̱chˈo̱l li cˈaˈru naxye saˈ lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ li quixqˈue e̱re laj Moisés laj cˈanjel chiru. La̱in nacuaj nak te̱ra li Ka̱cuaˈ li kaDios. Ut texcua̱nk joˈ naraj aˈan. Chexocak saˈ le̱ chˈo̱l lix chakˈrab. Chexpa̱ba̱nk ut chexcˈanjelak chiru chi anchal e̱chˈo̱l, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 22:6 | Ut chirix aˈan laj Josué quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱rosobtesiheb, tojoˈnak quixtaklaheb saˈ lix muheba̱leb. | |
Josh | Kekchi | 22:7 | Yijach li ralal xcˈajol laj Manasés quiqˈueheˈ xnaˈajeb aran Basán saˈ li este xban laj Moisés. Ut li yijach chic li ralal xcˈajol laj Manasés quiqˈueheˈ xnaˈajeb xban laj Josué saˈ xya̱nkeb laj Israel, li xeˈcana chi cua̱nc aran jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li oeste. Ut eb li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés, li quiqˈueheˈ xnaˈajeb saˈ li este, laj Josué quixtaklaheb saˈ rochocheb nak acak xtzˈa̱ma rosobtesinquileb chiru li Ka̱cuaˈ. | |
Josh | Kekchi | 22:8 | Ut quixye ajcuiˈ reheb: —Ayukex saˈ le̱ muheba̱l ut yalomak xsahil li biomal li xere̱chani riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc ke. Nabaleb li queto̱mk, li plata, li oro, ut li bronce ut nabal li akˈej re te̱jeqˈui che̱rix la̱ex, joˈ ajcuiˈ chirixeb le̱ rech tenamitil, chan. | |
Josh | Kekchi | 22:9 | Joˈcaˈin nak queˈxjach ribeb li ralal xcˈajol laj Rubén ut eb li ralal xcˈajol laj Gad, joˈ ajcuiˈ li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés riqˈuineb li jun chˈol chic laj Israel. Queˈxjach ribeb aran Silo saˈ li naˈajej Canaán ut queˈco̱eb saˈ li naˈajej Galaad, li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb joˈ quixye li Ka̱cuaˈ re laj Moisés. | |
Josh | Kekchi | 22:10 | Nak queˈcuulac saˈ li nuba̱l cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán, queˈxyi̱b jun nimla artal saˈ li naˈajej Canaán eb li ralal xcˈajol laj Rubén ut eb li ralal xcˈajol laj Gad, joˈ ajcuiˈ li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Josh | Kekchi | 22:11 | Ut eb laj Israel queˈrabi resil nak eb li ralal xcˈajol laj Rubén ut eb li ralal xcˈajol laj Gad, joˈ ajcuiˈ li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés queˈxyi̱b jun li artal saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈeb laj Israel chire li nimaˈ Jordán. | |
Josh | Kekchi | 22:12 | Queˈxchˈutub ribeb chixjunileb laj Israel li cuanqueb saˈ li oeste re teˈxic chi pletic riqˈuineb. | |
Josh | Kekchi | 22:13 | Eb laj Israel queˈxtaklaheb saˈ li naˈajej Galaad laj Finees li ralal laj Eleazar laj tij riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Rubén, li ralal xcˈajol laj Gad ut li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Josh | Kekchi | 22:14 | Queˈxtakla ajcuiˈ laje̱b li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb li junju̱nk te̱p. Queˈco̱eb saˈ xcˈabaˈ li junju̱nk chˈu̱tal li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 22:15 | Eb aˈan queˈtakla̱c saˈ li naˈajej Galaad chi a̱tinac riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Rubén, li ralal xcˈajol laj Gad, ut li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
Josh | Kekchi | 22:16 | Ut queˈxye reheb: —La̱o xochal chi a̱tinac e̱riqˈuin saˈ xcˈabaˈeb laj Israel, le̱ rech tenamitil. ¿Cˈaˈut nak xeba̱nu li ma̱c aˈin chiru li kaDios? ¿Cˈaˈut nak xex-oc chixyi̱banquil li artal aˈin? ¿Cˈaˈut nak yo̱quex chixkˈetbal lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ Dios? | |
Josh | Kekchi | 22:17 | ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nabal li ma̱c xkaba̱nu nak xkalokˈoni li yi̱banbil dios saˈ li naˈajej Peor? Li ma̱c aˈan toj cuan ajcuiˈ saˈ kabe̱n chalen anakcuan. Xban li ma̱c aˈan, nabaleb lix tenamit li Dios queˈcam. | |
Josh | Kekchi | 22:18 | Ut la̱ex yo̱quex chixcanabanquil li Ka̱cuaˈ Dios ut yo̱quex chixkˈetkˈetinquil e̱rib chiru. Cui joˈcan yo̱quex, ta̱cha̱lk xjoskˈil li Dios saˈ kabe̱n la̱o aj Israel. | |
Josh | Kekchi | 22:19 | Cui la̱ex nequecˈoxla nak le̱ naˈaj muxbil ru naru nequexnumeˈ saˈ kaya̱nk ut naru nequexcuan saˈ li naˈajej cuan cuiˈ lix tabernáculo li Ka̱cuaˈ Dios. La̱o incˈaˈ nakaj nak te̱kˈetkˈeti e̱rib chiru li Ka̱cuaˈ, chi moco te̱kˈetkˈeti e̱rib chiku la̱o riqˈuin xyi̱banquil jalan chic artal chiru lix artal li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Josh | Kekchi | 22:20 | Chijulticokˈ e̱re nak laj Acán li ralal laj Zera quima̱cob riqˈuin xchapbal li ta̱cˈanjelak chiru li Dios ut riqˈuin xchapbal li ac kˈaxtesinbil re sachecˈ. Xban li ma̱c li quixba̱nu, li Ka̱cuaˈ quijoskˈoˈ saˈ kabe̱n chikajunilo ut moco caˈaj cuiˈ ta aˈan quicam xban li ma̱c li quixba̱nu, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 22:21 | Eb li ralal xcˈajol laj Rubén ut eb li ralal xcˈajol laj Gad, joˈ eb ajcuiˈ yijach li ralal xcˈajol laj Manasés queˈchakˈoc ut queˈxye reheb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel: | |
Josh | Kekchi | 22:22 | —Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, aˈan naxnau chixjunil. Aˈan naxnau cˈaˈru aj e nak xkayi̱b li artal aˈin. Ut aˈan ta̱cˈutuk re li xya̱lal che̱ru. Cui la̱o xkayi̱b li artal aˈin re takakˈetkˈeti kib chiru, malaj ut re xtzˈekta̱nanquil li Dios, choxqˈuehak ta chi ca̱mc. | |
Josh | Kekchi | 22:23 | Aˈ ta li Ka̱cuaˈ chiqˈuehok ke chixtojbal li kama̱c cui la̱o xkayi̱b li artal aˈin re xtzˈekta̱nanquil li Dios malaj ut re li mayej re xcˈambal kib saˈ usilal, malaj ut re xqˈuebal li cˈatbil mayej. | |
Josh | Kekchi | 22:24 | La̱o xkayi̱b li artal aˈin xban nak xkacˈoxla nak mokon eb le̱ ralal e̱cˈajol ma̱re teˈxye ke: “La̱ex incˈaˈ naru nequexchal arin chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel.” | |
Josh | Kekchi | 22:25 | Ut ma̱re teˈxye: “Li Ka̱cuaˈ Dios quixqˈue li nimaˈ Jordán chokˈ nuba̱l re li kanaˈaj. Ut aˈan najachoc re li kanaˈaj riqˈuin le̱ re la̱ex li ralal xcˈajol laj Rubén, ut li ralal xcˈajol laj Gad,” ma̱re chaˈkeb reheb li kalal kacˈajol. Ut ma̱re teˈxcanab xxucuanquil ru li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Josh | Kekchi | 22:26 | Joˈcan nak xkacˈu̱b ru nak takayi̱b junak li artal. Ma̱cuaˈ re qˈuehoc mayej chi moco re cˈatoc xul. | |
Josh | Kekchi | 22:27 | Xkayi̱b ban joˈ retalil chokˈ ke ut chokˈ e̱re la̱ex ut reheb ajcuiˈ li kalal kacˈajol li teˈcua̱nk mokon. Xkayi̱b re xcˈutbal nak la̱o naru ajcuiˈ nakalokˈoni li Ka̱cuaˈ Dios ut naru ajcuiˈ toxic saˈ li tabernáculo re xqˈuebal li kamayej ut li cˈatbil mayej re xtzˈa̱manquil xcuybal li kama̱c ut re ajcuiˈ xcˈambal kib saˈ usilal riqˈuin li Dios. Chi joˈcan eb le̱ ralal e̱cˈajol incˈaˈ naru teˈxye reheb li kalal kacˈajol nak incˈaˈ naru teˈxic chixlokˈoninquil li Dios. | |
Josh | Kekchi | 22:28 | La̱o xkacˈoxla nak cui ani ta̱yehok reheb li kalal kacˈajol chi joˈcan, eb aˈan teˈxye, “Qˈuehomak retal. Eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ queˈxyi̱b li artal aˈin chokˈ re li Ka̱cuaˈ. Ma̱cuaˈ re qˈuehoc mayej chi moco re xcˈatbal li xul. Re ban nak ta̱cˈanjelak chokˈ retalil chiku la̱o ut che̱ru la̱ex.” | |
Josh | Kekchi | 22:29 | Incˈaˈ taxak chicˈulma̱nk chi joˈcan. Incˈaˈ taxak takakˈetkˈeti kib chiru li Ka̱cuaˈ chi moco takatzˈekta̱na riqˈuin xyi̱banquil li artal re li cˈatbil mayej, chi moco re qˈuehoc mayej, chi moco re li cˈatbil xul, xban nak ma̱cˈaˈ chic junak artal chiru lix artal li Ka̱cuaˈ Dios li cuan chiru li tabernáculo, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 22:30 | Laj Finees laj tij ut eb li nequeˈcˈamoc be, joˈ ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li junju̱nk chˈu̱tal queˈrabi li cˈaˈru queˈxye li ralal xcˈajol laj Rubén, ut eb li ralal xcˈajol laj Gad, ut li yijach li ralal xcˈajol laj Manasés. Ut queˈxcˈul xchˈo̱l li cˈaˈru queˈxye. | |
Josh | Kekchi | 22:31 | Ut laj Finees li ralal laj Eleazar laj tij quixye reheb:—Anakcuan nakanau nak li Ka̱cuaˈ Dios cuan kiqˈuin. La̱ex incˈaˈ xekˈet xchakˈrab li Dios nak xeyi̱b li artal aˈin. Anakcuan nakanau nak li Dios incˈaˈ tixqˈue raylal saˈ kabe̱n la̱o aj Israel, chan. | |
Josh | Kekchi | 22:32 | Chirix aˈan laj Finees laj tij rochbeneb li queˈco̱eb chirix queˈel riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Rubén ut laj Gad saˈ li naˈajej Galaad. Queˈsukˈi Canaán saˈ lix naˈajeb ut queˈxye reheb chixjunileb laj Israel li cˈaˈru quiyeheˈ reheb. | |
Josh | Kekchi | 22:33 | Eb laj Israel queˈxcˈul xchˈo̱l li cˈaˈru queˈxye chak. Joˈcan nak eb laj Israel queˈxlokˈoni li Dios ut incˈaˈ chic queˈxcˈoxla xic chi pletic riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Rubén, ut li ralal xcˈajol laj Gad chixsachbal ru li naˈajej li cuanqueb cuiˈ. | |
Chapter 23
Josh | Kekchi | 23:1 | Li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb laj Israel chixnumsinquil nabal chihab chi saheb saˈ xchˈo̱leb chi ma̱cˈaˈ chic ple̱t riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Laj Josué ac ti̱x chic chi us. | |
Josh | Kekchi | 23:2 | Joˈcan nak laj Josué quixtakla xbokbaleb laj Israel ut eb li nequeˈcˈamoc be chiruheb, ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb, joˈ eb ajcuiˈ laj rakol a̱tin ut li cuanqueb xcuanquil. Ut quixye reheb: —La̱in xinti̱x. Incˈaˈ chic nincuy. | |
Josh | Kekchi | 23:3 | Ac xeril chixjunil li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ le̱ Dios reheb li tenamit aˈin saˈ e̱cˈabaˈ la̱ex. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan li quitenkˈan e̱re saˈ li ple̱t. | |
Josh | Kekchi | 23:4 | La̱in xinye e̱re bar cuan li naˈajej li textzˈak usta toj ma̱jiˈ nake̱chani chixjunil. Ma̱cuaˈ caˈaj cuiˈ li naˈajej li ac xke̱chani xinjeqˈui e̱re riqˈuin bu̱lic. Xinjeqˈui aj ban cuiˈ e̱re chixjunil li naˈajej li toj ma̱jiˈ nake̱chani, li naticla chak cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán ut nacuulac toj saˈ li palau Mediterráneo li cuan saˈ li oeste. | |
Josh | Kekchi | 23:5 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱tenkˈa̱nk e̱re chirisinquileb chi junaj cua li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈan re nak te̱re̱chaniheb lix naˈajeb joˈ quixyechiˈi e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
Josh | Kekchi | 23:6 | Joˈcan nak checacuubresi e̱chˈo̱l ut cheqˈuehak retal chi us re nak te̱ba̱nu chi tzˈakal chixjunil li cˈaˈru tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés. Ut incˈaˈ te̱canab xba̱nunquil li naxye saˈ li chakˈrab. | |
Josh | Kekchi | 23:7 | Me̱junaji e̱rib riqˈuineb li tenamit li toj cuanqueb saˈ e̱ya̱nk, chi moco te̱ba̱nu li juramento saˈ xcˈabaˈ lix dioseb, chi moco te̱lokˈoniheb, chi moco te̱cuikˈib e̱rib chiruheb. | |
Josh | Kekchi | 23:9 | Li Ka̱cuaˈ quitenkˈan e̱re chirisinquileb saˈ li naˈajej aˈin li xni̱nkal ru tenamit li kˈaxal cauheb rib. Ut chalen anakcuan ma̱ jun nequeˈru chi numta̱c saˈ e̱be̱n. | |
Josh | Kekchi | 23:10 | Jun li cui̱nk saˈ e̱ya̱nk naru ta̱ra̱linaheb jun mil chi cui̱nk, usta jun ajcuiˈ, xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios yo̱ che̱tenkˈanquil chi pletic joˈ quixyechiˈi e̱re junxil. | |
Josh | Kekchi | 23:12 | Abanan cui te̱canab xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ, ut cui te̱junaji e̱rib riqˈuineb li tenamit li toj cuanqueb saˈ e̱ya̱nk, ut cui texsumla̱k riqˈuineb, ut cui te̱rochbeniheb, | |
Josh | Kekchi | 23:13 | chenauhak nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios incˈaˈ chic textenkˈa chi numta̱c saˈ xbe̱neb li tenamit nak yo̱kex chi pletic riqˈuineb. Aˈaneb ban chic teˈnumta̱k saˈ e̱be̱n. Teˈcˈanjelak joˈ raˈal chokˈ e̱re, re nak textˈanekˈ saˈ rukˈeb. Chanchan yo̱keb chixqˈuebal e̱tzˈu̱m xban nak teˈxba̱nu raylal e̱re. Chanchanakeb li qˈuix li ta̱oc saˈ xnakˈ e̱ru. Cui te̱ba̱nu li incˈaˈ us, eb aˈan teˈnumta̱k saˈ e̱be̱n ut ma̱ jun e̱re ta̱cana̱k saˈ li cha̱bil naˈajej aˈin li xqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
Josh | Kekchi | 23:14 | La̱in cuulac re xkˈehil lin camic. La̱in nacuaj nak te̱qˈue retal chi anchal e̱chˈo̱l ut chi anchal e̱ra̱m nak chixjunil li cha̱bil li quixyechiˈi e̱re li Ka̱cuaˈ, xqˈue e̱re. Ut ma̱ jun li cˈaˈru quixyechiˈi e̱re incˈaˈ ta xqˈue. | |
Josh | Kekchi | 23:15 | Joˈ nak xqˈue chixjunil li cha̱bil li quixyechiˈi e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, joˈcan ajcuiˈ nak tixqˈue chak raylal saˈ e̱be̱n joˈ quixye e̱re, cui incˈaˈ te̱ba̱nu li us. Tixsach e̱ru re nak incˈaˈ chic texcua̱nk saˈ li cha̱bil naˈajej aˈin li quixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 24
Josh | Kekchi | 24:1 | Laj Josué quixchˈutubeb chixjunileb lix te̱paleb laj Israel aran Siquem. Quixbokeb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb, ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb, ut eb laj rakol a̱tin, joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil. Queˈxchˈutub ribeb chiru li Dios. | |
Josh | Kekchi | 24:2 | Ut laj Josué quixye reheb chixjunileb li tenamit: —Aˈan aˈin li xye li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel: “Najter kˈe cutan eb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, laj Taré lix yucuaˈeb laj Abraham, ut laj Nacor, queˈcuan jun pacˈal li nimaˈ Eufrates ut queˈxlokˈoniheb li jalanil dios. | |
Josh | Kekchi | 24:3 | La̱in quincˈamoc re laj Abraham la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ jun pacˈal li nimaˈ Eufrates. La̱in quincˈamoc be chiru nak quinumeˈ saˈ chixjunil li naˈajej Canaán. Quinqˈue laj Isaac li ralal ut quinqˈue ajcuiˈ chi ta̱mc li ralal xcˈajol. | |
Josh | Kekchi | 24:4 | Ut quinqˈue cuib li ralal laj Isaac. Aˈaneb laj Jacob ut laj Esaú. Re laj Esaú quinqˈue li naˈajej li tzu̱l ru. Ut laj Jacob ut li ralal xcˈajol queˈco̱eb saˈ li naˈajej Egipto. | |
Josh | Kekchi | 24:5 | Mokon chic quintakla laj Moisés ut laj Aarón aran Egipto re risinquileb laj Israel aran. Ut nabal li raylal quintakla saˈ xbe̱neb laj Egipto toj retal quexcuisi saˈ li naˈajej aˈan. | |
Josh | Kekchi | 24:6 | Nak quicuisiheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ aran, eb laj Egipto queˈxta̱keheb laj Israel saˈ lix carruaje ut chirixeb lix cacua̱y. Ut queˈcuulac cuan cuiˈ li Caki Palau. | |
Josh | Kekchi | 24:7 | Ut eb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ queˈxjap re chixtzˈa̱manquil xtenkˈanquil chicuu. Ut quinqˈue li kˈojyi̱n saˈ xyiheb aˈan ut eb laj Egipto. Ut la̱in quintakla li haˈ re nak tixjunaji rib saˈ xbe̱neb laj Egipto ut queˈosoˈ. La̱ex nequenau cˈaˈru quinba̱nu. Ut najt quexcuan saˈ li chaki chˈochˈ. | |
Josh | Kekchi | 24:8 | Chirix aˈan quexincˈam saˈ lix naˈajeb laj amorreo li queˈcuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este bar na-el chak li sakˈe. Eb aˈan queˈpletic e̱riqˈuin, abanan la̱in quexintenkˈa chi numta̱c saˈ xbe̱neb. La̱in quexintenkˈa chixsachbal ruheb ut quere̱chani lix naˈajeb. | |
Josh | Kekchi | 24:9 | Ut lix reyeb laj Moab, laj Balac li ralal laj Zipor, quipletic e̱riqˈuin. Ut quixtakla xbokbal laj Balaam li ralal laj Beor re nak tixtzˈa̱ma ma̱usilal saˈ e̱be̱n. | |
Josh | Kekchi | 24:10 | Abanan la̱in incˈaˈ quinsume li cˈaˈru quixtzˈa̱ma chicuu laj Balaam. Joˈcan nak nabal sut quixtzˈa̱ma e̱rosobtesinquil ut la̱in xincoloc e̱re chiru laj Balac. | |
Josh | Kekchi | 24:11 | Joˈcan nak quexnumeˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán ut quexcuulac saˈ li tenamit Jericó. Ut eb li cuanqueb aran queˈpletic e̱riqˈuin. Ut queˈpletic ajcuiˈ e̱riqˈuin eb laj amorreo, eb laj ferezeo, eb laj cananeo, eb laj heteo, eb laj gergeseo, eb laj heveo, ut eb laj jebuseo. Ut la̱in xexintenkˈa chi numta̱c saˈ xbe̱neb. | |
Josh | Kekchi | 24:12 | Nak yo̱quex chi xic, la̱in quinsach lix naˈlebeb re nak ta̱ru̱k te̱risiheb li cuib chi rey li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb laj amorreo. Ma̱cuaˈ la̱ex li quexba̱nun re riqˈuin le̱ tzimaj, chi moco riqˈuin le̱ chˈi̱chˈ. La̱in ban quin-isin reheb. | |
Josh | Kekchi | 24:13 | La̱in xinqˈue li chˈochˈ e̱re ac cˈanjelanbil, ac aubil xsaˈ. Li tenamit li cuanquex cuiˈ anakcuan, moco toj xeyi̱b ta. Ac cuan ban nak xexcuulac. Ac aubil li uvas ut li cheˈ olivos nak xexcuulac. Moco toj xerau ta li yo̱quex chixtzacanquil anakcuan”, chan li Ka̱cuaˈ e̱re. | |
Josh | Kekchi | 24:14 | Laj Josué quixye ajcuiˈ reheb laj Israel: —Anakcuan ut chexucua ru li Ka̱cuaˈ ut chexcˈanjelak chiru chi anchal le̱ chˈo̱l ut chi tzˈakal re ru. Isihomakeb saˈ e̱ya̱nk li yi̱banbil dios li queˈxlokˈoni le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ nak cuanqueb aran jun pacˈal li nimaˈ Eufrates ut nak cuanqueb aran Egipto. Chexcˈanjelak ban chiru li Ka̱cuaˈ chi anchal e̱chˈo̱l. | |
Josh | Kekchi | 24:15 | Cui la̱ex nequecˈoxla nak incˈaˈ us cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ Dios, sicˈomak ani te̱cˈanjela ru. ¿Ma texcˈanjelak chiruheb li yi̱banbil dios li queˈxcˈanjela chak ru le̱ naˈ e̱yucuaˈ nak queˈcuan jun pacˈal li nimaˈ Eufrates, malaj ut texcˈanjelak chiruheb lix dioseb laj amorreo li cuanqueb arin saˈ li naˈajej aˈin? Abanan, la̱in joˈqueb ajcuiˈ li cualal incˈajol tocˈanjelak chiru li Ka̱cuaˈ Dios, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 24:16 | Ut eb li tenamit queˈchakˈoc ut queˈxye: —Incˈaˈ taxak takacanab li Ka̱cuaˈ li kaDios. La̱o incˈaˈ naru takacanab xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ yal xban xlokˈoninquil li yi̱banbil dios. | |
Josh | Kekchi | 24:17 | Li Ka̱cuaˈ li kaDios, aˈan li qui-isin chak reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ joˈ ajcuiˈ la̱o saˈ li naˈajej Egipto bar cocuan cuiˈ chak chokˈ rahobtesinbil mo̱s. Aˈan quixba̱nu qˈuila milagro chiku ut aˈan ajcuiˈ li qui-iloc ke nak quilajonumeˈ chak saˈ eb li naˈajej aˈan. | |
Josh | Kekchi | 24:18 | Li Ka̱cuaˈ quikˈaxtesin saˈ kukˈ chixjunileb li tenamit ut quixkˈaxtesiheb ajcuiˈ laj amorreo li queˈcuan saˈ li chˈochˈ aˈin. Joˈcan nak la̱o tocˈanjelak ajcuiˈ chiru li Ka̱cuaˈ joˈ nacatcˈanjelac la̱at xban nak aˈan li kaDios, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 24:19 | Ut laj Josué quixye reheb: —La̱ex incˈaˈ texru̱k chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ xban nak aˈan jun Dios Santo. Aˈan incˈaˈ tixcuy e̱ma̱c cui yo̱kex chixlokˈoninquil li yi̱banbil dios. Aˈan incˈaˈ tixcuy e̱ma̱c riqˈuin le̱ kˈetkˈetil chi moco tixcuy e̱ma̱c riqˈuin le̱ ma̱usilal. | |
Josh | Kekchi | 24:20 | Cui la̱ex te̱tzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ ut te̱lokˈoni li yi̱banbil dios, li Ka̱cuaˈ ta̱qˈuehok e̱re chixtojbal rix le̱ ma̱c ut tixsach e̱ru usta ac xexrosobtesi, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 24:21 | Ut eb li tenamit queˈchakˈoc ut queˈxye: —Incˈaˈ ta̱cˈulma̱nk chi joˈcan. La̱o tocˈanjelak chiru li Ka̱cuaˈ, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 24:22 | Ut laj Josué quixye ajcuiˈ reheb: —Anakcuan xeye nak texcˈanjelak chiru li Ka̱cuaˈ. La̱ex ajcuiˈ xexyehoc re. Cheqˈuehak retal le̱ ra̱tin, chan. Queˈchakˈoc ut queˈxye: —Ya̱l nak la̱o xoyehoc re, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 24:23 | Ut laj Josué quixye reheb: —Cui ya̱l nak te̱raj cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ, tento te̱risiheb chi junaj cua chixjunileb li jalanil dios li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk. Ut chi anchal le̱ chˈo̱l te̱kˈaxtesi e̱rib chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel, chan. | |
Josh | Kekchi | 24:24 | Ut queˈxye re: —La̱o tocˈanjelak chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios ut takaba̱nu li cˈaˈru tixye ke, chanqueb. | |
Josh | Kekchi | 24:25 | Saˈ ajcuiˈ li cutan aˈan saˈ li naˈajej Siquem, laj Josué quixba̱nu jun li contrato riqˈuineb laj Israel. Quixqˈue li chakˈrab reheb ut quixye reheb chanru teˈxba̱nu. | |
Josh | Kekchi | 24:26 | Ut laj Josué quixtzˈi̱ba retalil li queˈxba̱nu saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ lix chakˈrab li Dios. Ut quixchap jun li nimla pec ut quixxakab rubel jun to̱n li ji li cuan aran chixcˈatk li tabernáculo. | |
Josh | Kekchi | 24:27 | Ut quixye reheb laj Israel: —Li pec aˈin ta̱cˈanjelak e̱re chokˈ retalil nak la̱ex xesume xba̱nunquil chixjunil li joˈ qˈuial xye ke li Ka̱cuaˈ Dios. Nak te̱ril li pec aˈin, ta̱julticokˈ e̱re li cˈaˈru xeye cui incˈaˈ yo̱quex chixba̱nunquil li cˈaˈru quesume xba̱nunquil. Li pec aˈin ta̱cˈanjelak re nak incˈaˈ texcana̱k chokˈ aj ticˈtiˈ chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios, chan laj Josué. | |
Josh | Kekchi | 24:28 | Chirix aˈan laj Josué quixtaklaheb chixjunju̱nkaleb saˈ li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb. | |
Josh | Kekchi | 24:29 | Nak ac xcˈulman chixjunil li cˈaˈak re ru aˈin, quicam laj Josué, laj cˈanjel chiru li Dios. Laj Josué aˈan li ralal laj Nun. Oˈcˈa̱l chihab riqˈuin laje̱b (110) chihab cuan re nak quicam. | |
Josh | Kekchi | 24:30 | Quimukeˈ saˈ li tenamit Timnat-sera li quiqˈueheˈ re, li cuan saˈ eb li tzu̱l Efraín. Li naˈajej aˈan cuan jun pacˈal li tzu̱l Gaas saˈ xjayal li norte. | |
Josh | Kekchi | 24:31 | Ut eb laj Israel queˈcˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ nak toj yoˈyo laj Josué. Joˈcan ajcuiˈ queˈxba̱nu chiruheb laj cˈamol be li toj queˈcana nak quicam laj Josué xban nak eb aˈan queˈxnau chixjunil li joˈ qˈuial li usilal quixba̱nu li Ka̱cuaˈ reheb laj Israel. | |
Josh | Kekchi | 24:32 | Eb laj Israel queˈxcˈam chak lix bakel laj José nak queˈel chak Egipto ut queˈxmuk aran Siquem saˈ li chˈochˈ li quixlokˈ laj Jacob junxil riqˈuineb li ralal laj Hamor. Laj Hamor, aˈan lix yucuaˈ laj Siquem. Jun ciento chi tumin plata quixtoj cuiˈ laj Jacob ut li naˈajej aˈan quicana chokˈ xnaˈajeb li ralal xcˈajol laj José. | |