Site uses cookies to provide basic functionality.

OK
I KINGS
Up
Chapter 1
I Ki Kekchi 1:1  Ac ti̱x chic li rey David. Usta nequeˈxqˈue nabal li ris saˈ xbe̱n, abanan incˈaˈ nakˈixnoˈ.
I Ki Kekchi 1:2  Joˈcan nak eb li nequeˈcˈanjelac chiru queˈxye re: —At rey, tento takasicˈ junak xkaˈal ma̱jiˈ cuanjenak riqˈuin cui̱nk. Li xkaˈal aˈan ta̱ilok a̱cue ut ta̱cua̱rk cha̱cˈatk ut tatxkˈixna, chanqueb.
I Ki Kekchi 1:3  Joˈcan nak queˈxsicˈ saˈ chixjunil li naˈajej Israel jun li xkaˈal chˈinaˈus toj retal queˈxtau lix Abisag saˈ li tenamit Sunem. Ut queˈxcˈam riqˈuin li rey David.
I Ki Kekchi 1:4  Li xkaˈal aˈan cˈajoˈ xchˈinaˈusal. Aˈan qui-iloc re li rey ut quicˈanjelac chiru. Abanan li rey incˈaˈ quicuan riqˈuin.
I Ki Kekchi 1:5  Laj Adonías, li ralal li rey li quicuan riqˈuin lix Haguit, quixkˈetkˈeti rib ut quixye: —La̱in tin-oc chokˈ rey, chan. Joˈcan nak quixcauresiheb lix carruaje ut lix cacua̱y ut quixsicˈ ruheb laje̱b roxcˈa̱l (50) li cui̱nk re teˈoque̱nk chirix.
I Ki Kekchi 1:6  Lix yucuaˈ ma̱ jun sut quixye re nak incˈaˈ us naxba̱nu. Laj Adonías cˈajoˈ xchakˈal ru. Aˈan quiyoˈla nak ac xyoˈla laj Absalón.
I Ki Kekchi 1:7  Laj Adonías quixcˈu̱b ru chiribileb rib riqˈuin laj Joab lix yum lix Sarvia ut riqˈuin ajcuiˈ laj Abiatar laj tij nak eb aˈan teˈoque̱nk chirix.
I Ki Kekchi 1:8  Abanan laj Sadoc laj tij ut laj Benaía li ralal laj Joiada incˈaˈ queˈoquen chirix laj Adonías. Ut li profeta Natán ut laj Simei ut laj Rei incˈaˈ queˈoquen chirix. Joˈcaneb ajcuiˈ lix soldado laj David, li kˈaxal cha̱bileb.
I Ki Kekchi 1:9  Saˈ jun li cutan laj Adonías quixba̱nu jun li ninkˈe. Quixcamsi eb li bo̱yx, li carner, ut eb li cuacax li toj sa̱jeb li ni̱nkeb xtibeleb. Quixcamsiheb nachˈ riqˈuin li nimla pec Zohelet xcˈabaˈ li cuan nachˈ riqˈuin li haˈ Rogel. Quixbokeb chixjunileb li ralal li rey re teˈxic saˈ lix ninkˈe. Ut quixbokeb ajcuiˈ li nequeˈcˈanjelac chiru li rey li chalenakeb Judá.
I Ki Kekchi 1:10  Abanan incˈaˈ quixbok li profeta Natán, chi moco laj Benaía. Ut incˈaˈ quixbokeb lix soldados laj David, li kˈaxal cha̱bileb. Chi moco quixbok laj Salomón li ri̱tzˈin.
I Ki Kekchi 1:11  Laj Natán quia̱tinac riqˈuin lix Betsabé lix naˈ laj Salomón ut quixye re: —¿Ma xacuabi nak laj Adonías lix yum lix Haguit quixxakab rib chokˈ rey chi incˈaˈ naxnau li rey David?
I Ki Kekchi 1:12  Anakcuan ba̱nu li cˈaˈru tinye a̱cue re nak ta̱col a̱cuib la̱at ut ta̱col ajcuiˈ rix lix yuˈam la̱ yum laj Salomón.
I Ki Kekchi 1:13  Tatxic anakcuan riqˈuin li rey David ut ta̱ye re, “At inrey, ¿ma incˈaˈ xaba̱nu li juramento ut xaye nak lin yum laj Salomón ta̱oc chokˈ rey chokˈ a̱cue̱kaj? ¿Cˈaˈut nak laj Adonías x-oc chokˈ rey anakcuan?” chaˈkat re.
I Ki Kekchi 1:14  Ut nak toj yo̱kat chi a̱tinac riqˈuin li rey, la̱in tin-oc ut tinye re nak ya̱l li cˈaˈru yo̱cat chixyebal, chan.
I Ki Kekchi 1:15  Joˈcan nak lix Betsabé qui-oc saˈ xcuariba̱l li rey. Ac ti̱x chic li rey ut lix Abisag, Sumen xtenamit, aˈan li yo̱ chi iloc re.
I Ki Kekchi 1:16  Lix Betsabé quixcuikˈib rib re xqˈuebal xlokˈal li rey. Ut li rey David quixye re: —¿Cˈaˈ raj ru ta̱cuaj? chan re.
I Ki Kekchi 1:17  Lix Betsabé quixye re: —At rey, xaba̱nu li juramento saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ ut xaye cue nak lin yum laj Salomón ta̱oc chokˈ rey chokˈ a̱cue̱kaj. Ut xaye nak aˈan ta̱cˈojla̱k saˈ la̱ cˈojariba̱l.
I Ki Kekchi 1:18  Abanan laj Adonías ac x-oc chokˈ rey chi incˈaˈ nacanau, at rey.
I Ki Kekchi 1:19  Xcamsiheb nabaleb li bo̱yx ut li carner, ut li cuacax li toj sa̱jeb li ni̱nkeb xtibel. Quixbokeb la̱ cualal saˈ lix ninkˈe. Ut quixbokeb ajcuiˈ laj Abiatar laj tij ut laj Joab li nataklan saˈ xbe̱neb li soldados. Abanan incˈaˈ quixbok la̱ cualal laj Salomón.
I Ki Kekchi 1:20  At rey, chixjunileb laj Israel yo̱queb chiroybeninquil nak la̱at ta̱ye ani ta̱oc chokˈ rey chokˈ a̱cue̱kaj.
I Ki Kekchi 1:21  Cui la̱at incˈaˈ ta̱ye ani ta̱oc chokˈ rey, teˈxcamsi laj Salomón ut tineˈxcamsi ajcuiˈ la̱in, chan.
I Ki Kekchi 1:22  Toj yo̱ ajcuiˈ chi a̱tinac lix Betsabé nak quicuulac li profeta Natán riqˈuin li rey.
I Ki Kekchi 1:23  Queˈxye re li rey: —Li profeta Natán xchal chi a̱tinac a̱cuiqˈuin, chanqueb. Nak qui-oc cuan cuiˈ li rey, laj Natán quixcuikˈib rib chiru li rey.
I Ki Kekchi 1:24  Ut quixye re: —At rey, ¿ma la̱at xatyehoc re nak ta̱oc laj Adonías chokˈ rey? ¿Ma aˈan chic li ta̱cˈojla̱k saˈ la̱ cˈojariba̱l?
I Ki Kekchi 1:25  Anakcuan laj Adonías xco̱ ut xmayeja nabaleb li bo̱yx, li carner ut li cuacax toj sa̱j, li ni̱nkeb xtibeleb. Xbokeb la̱ cualal, ut laj Joab li nataklan saˈ xbe̱neb li soldados, ut laj Abiatar laj tij. Anakcuan yo̱queb chi ninkˈei̱c rochben ut yo̱queb chixjapbal reheb chixyebal, “Chicua̱nk taxak xyuˈam laj Adonías li karey,” chanqueb.
I Ki Kekchi 1:26  Abanan laj Adonías incˈaˈ xinixbok la̱in. Ut incˈaˈ xbok laj Sadoc laj tij, chi moco laj Benaía li ralal laj Joiada. Ut incˈaˈ ajcuiˈ xbok laj Salomón la̱ cualal.
I Ki Kekchi 1:27  At rey, ¿ma xaye nak teˈxba̱nu aˈin ut incˈaˈ xaye ke la̱o li nococˈanjelac cha̱cuu? ¿Ma incˈaˈ xaye ke ani ta̱cˈojla̱k saˈ la̱ cˈojariba̱l chok a̱cue̱kaj la̱at? chan.
I Ki Kekchi 1:28  Ut li rey David quixye: —Bok chak cuiˈchic lix Betsabé, chan. Ut lix Betsabé qui-oc cuiˈchic riqˈuin li rey ut quixakli chiru.
I Ki Kekchi 1:29  Ut li rey David quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios li quicoloc cue chiru li raylal,
I Ki Kekchi 1:30  la̱in ninye a̱cue nak tinba̱nu joˈ xinye a̱cue saˈ xcˈabaˈ li kaDios la̱o aj Israel. Laj Salomón la̱ yum ta̱oc chokˈ rey chokˈ cue̱kaj la̱in ut aˈan chic ta̱cˈojla̱k saˈ lin cˈojariba̱l chi takla̱nc. Anakcuan ajcuiˈ tinba̱nu aˈin, chan.
I Ki Kekchi 1:31  Ut lix Betsabé quixcuikˈib rib saˈ chˈochˈ ut quixye: —Chicua̱nk taxak a̱yuˈam chi junelic, at rey David, chan.
I Ki Kekchi 1:32  Li rey David quixye reheb: —Bokomakeb chak laj Sadoc laj tij, ut li profeta Natán joˈ ajcuiˈ laj Benaía li ralal laj Joiada, chan. Ut eb aˈan queˈcuulac riqˈuin li rey.
I Ki Kekchi 1:33  Ut li rey David quixye reheb: —Cˈamomakeb che̱rix eb li nequeˈcˈanjelac chicuu. Ut qˈuehomak laj Salomón chirix lin mu̱l. Texxic toj saˈ li naˈajej cuan cuiˈ li yuˈam haˈ Gihón.
I Ki Kekchi 1:34  Nak ac cua̱nkex aran, li profeta Natán ut laj Zadoc laj tij teˈxqˈue li aceite saˈ xjolom laj Salomón ut teˈxxakab chokˈ xreyeb laj Israel. Te̱ya̱basi li trompeta ut te̱ye, “¡Chicua̱nk taxak xyuˈam li karey Salomón!” chaˈkex.
I Ki Kekchi 1:35  Nak acak xexakab chokˈ rey, texcha̱lk chirix laj Salomón nak ta̱cha̱lk cuiˈchic arin chi cˈojla̱c saˈ lin cˈojariba̱l ut aˈan chic ta̱oc chokˈ rey xban nak aˈan li sicˈbil ru inban ta̱oc chokˈ xreyeb laj Israel ut eb laj Judá, chan.
I Ki Kekchi 1:36  Laj Benaía li ralal laj Joiada quixye: —¡Joˈcan taxak! Ut aˈ taxak li Ka̱cuaˈ, li nacalokˈoni la̱at at rey, chixakaba̱nk xcuanquil la̱ cua̱tin.
I Ki Kekchi 1:37  Joˈ nak quicuan a̱cuiqˈuin, at rey, joˈcan taxak nak chicua̱nk riqˈuin laj Salomón. Ut kˈaxal taxak nimak xcuanquil laj Salomón chiru la̱ cuanquil la̱at, chan.
I Ki Kekchi 1:38  Queˈco̱eb laj Sadoc laj tij rochbeneb li profeta Natán ut laj Benaía li ralal laj Joiada, joˈqueb ajcuiˈ laj cereteo ut eb laj peleteo. Queˈxqˈue laj Salomón chirix li mu̱l li nabe̱c cuiˈ li rey David. Queˈxcˈam saˈ li naˈajej cuan cuiˈ li yuˈam haˈ Gihón.
I Ki Kekchi 1:39  Nak queˈcuulac aran laj Sadoc laj tij quixchap li xucub li cuan aceite chi saˈ li cuan saˈ li tabernáculo. Quixqˈue li aceite saˈ xjolom laj Salomón, ut quixkˈaxtesi saˈ rukˈ li Dios re ta̱oc chokˈ rey. Chirix aˈan queˈxya̱basi lix xucub li carner. Ut chixjunileb li tenamit queˈxjap reheb chixyebal: —Chicua̱nk taxak xyuˈam li karey Salomón, chanqueb.
I Ki Kekchi 1:40  Ut chixjunileb li tenamit queˈco̱eb chirix. Yo̱queb chixya̱basinquil lix xo̱lb. Ut li chˈochˈ qui-ecˈan saˈ xnaˈaj xban nak japjo̱queb re xban xsahil xchˈo̱leb.
I Ki Kekchi 1:41  Nak yo̱queb chi rakecˈ chi cuaˈac laj Adonías ut eb li cuanqueb rochben queˈrabi li choki̱nc. Laj Joab quirabi xya̱b li trompeta ut quixye: —¿Cˈaˈut nak yo̱queb chi choki̱nc eb li tenamit? chan.
I Ki Kekchi 1:42  Toj yo̱ ajcuiˈ chi a̱tinac nak laj Jonatán li ralal laj Abiatar laj tij quicuulac. Laj Adonías quixye re: —Ocan. La̱at cha̱bilat. Ninnau nak cha̱bil esilal xatchal chixyebal ke, chan.
I Ki Kekchi 1:43  Laj Jonatán quixye re laj Adonías: —Li rey David xxakab laj Salomón chokˈ rey chokˈ re̱kaj.
I Ki Kekchi 1:44  Ut quixtakla laj Sadoc laj tij ut li profeta Natán chirochbeninquil joˈ eb ajcuiˈ laj Benaía li ralal laj Joiada ut eb laj cereteos ut eb laj peleteos. Ut queˈxqˈue laj Salomón chirix lix mu̱l li rey David.
I Ki Kekchi 1:45  Laj Sadoc laj tij ut li profeta Natán queˈxqˈue li aceite saˈ xjolom laj Salomón ut queˈxxakab chokˈ rey aran cuan cuiˈ li yuˈam haˈ Gihón. Ut queˈsukˈi chi sa saˈ xchˈo̱leb. Aˈan aˈin li choki̱nc li yo̱quex chirabinquil.
I Ki Kekchi 1:47  Ut eb li nequeˈtenkˈan re li rey David queˈco̱eb riqˈuin laj David chixqˈuebal xsahil xchˈo̱l ut queˈxye re, “Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ la̱ Dios chi-osobtesi̱nk re laj Salomón ut naˈno̱k taxak ru yalak bar. Kˈaxal nimak taxak lix cuanquil chiru la̱ cuanquil la̱at,” chanqueb. Ut li rey quixxulub rib saˈ lix cuarib ut quixlokˈoni li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 1:48  Li rey David quixye, “Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. Anakcuan la̱in xcuil nak li Ka̱cuaˈ xxakab chokˈ rey jun reheb li cualal incˈajol chokˈ cue̱kaj,” chan laj Jonatán.
I Ki Kekchi 1:49  Nak queˈrabi nak ac x-oc chokˈ rey laj Salomón, cˈajoˈ nak queˈxucuac li bokbileb xban laj Adonías. Nequeˈsicsot xbaneb xxiu. Ut yalak bar quilajeˈco̱eb chixju̱nkaleb.
I Ki Kekchi 1:50  Quixucuac ajcuiˈ laj Adonías xban laj Salomón. Joˈcan nak co̱ saˈ li artal ut quixchap li xucub li cuan saˈ xxuc.
I Ki Kekchi 1:51  Queˈco̱eb chixyebal re li rey Salomón: —At rey, laj Adonías yo̱ xxiu cha̱cuu. Co̱ saˈ li artal ut quixchap li xucub li cuan saˈ xxuc ut quixye, “Tixba̱nu taxak li juramento li rey Salomón ut tixye taxak nak incˈaˈ tinixcamsi,” chanqueb.
I Ki Kekchi 1:52  Laj Salomón quixye reheb: —Cui cha̱bil tixba̱nu laj Adonías, ma̱cˈaˈ tixcˈul. Abanan cui incˈaˈ us tixba̱nu, ta̱ca̱mk, chan.
I Ki Kekchi 1:53  Ut li rey Salomón quixtaklaheb li cui̱nk re teˈxcˈam laj Adonías riqˈuin. Queˈco̱eb li cui̱nk cuan cuiˈ li artal ut queˈxcˈam laj Adonías riqˈuin li rey. Laj Adonías quixcuikˈib rib chiru li rey Salomón ut laj Salomón quixye re: —Ayu saˈ la̱ cuochoch, chan.
Chapter 2
I Ki Kekchi 2:1  Nak ac ca̱mc re laj David, quixbok laj Salomón riqˈuin ut quixchakˈrabi riqˈuin li a̱tin aˈin:
I Ki Kekchi 2:2  —La̱in ca̱mc cue joˈ nak nequeˈcam chixjunileb li cristian saˈ ruchichˈochˈ. Cauhak taxak a̱chˈo̱l ut ta̱yal taxak a̱kˈe chixba̱nunquil li us.
I Ki Kekchi 2:3  Chaba̱nu la̱ taklanquil li xqˈue li Ka̱cuaˈ la̱ Dios. Ta̱ba̱nu taxak li cˈaˈru naxye a̱cue. Ba̱nu li cˈaˈru naraj aˈan joˈ tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés. Ta̱ba̱nu li cˈaˈru naraj li Ka̱cuaˈ re nak us tat-e̱lk riqˈuin chixjunil li ta̱ba̱nu yalak bar tatxic.
I Ki Kekchi 2:4  Cui tatcua̱nk saˈ ti̱quilal chiru li Dios, li Dios tixba̱nu chixjunil li cˈaˈru quixyechiˈi cue. Aˈan quixye cue, “Cui eb la̱ cualal a̱cˈajol teˈcua̱nk saˈ ti̱quilal chicuu ut cui teˈxba̱nu li cˈaˈru ninye chi anchaleb xchˈo̱l ut chi anchaleb li ra̱m, junelic eb la̱ cualal a̱cˈajol teˈoc chokˈ xreyeb laj Israel.”
I Ki Kekchi 2:5  La̱at nacanau cˈaˈru quixba̱nu cue laj Joab lix yum lix Sarvia. Nacanau nak quixcamsiheb li cuib li queˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados aj Israel. Quixcamsi laj Abner li ralal laj Ner ut quixcamsi ajcuiˈ laj Amasa li ralal laj Jeter. Incˈaˈ yo̱ li ple̱t nak quixcamsiheb re xqˈuebal re̱kaj li camsi̱nc queˈxba̱nu nak yo̱ li ple̱t. Ut riqˈuin li camsi̱nc li quixba̱nu, quixqˈue saˈ inbe̱n la̱in li ma̱c, usta aˈan raj li cuan xma̱c.
I Ki Kekchi 2:6  La̱at cuan a̱naˈleb ut ta̱nau cˈaˈru us ta̱ba̱nu. Abanan, tento nak camsinbil laj Joab nak ta̱osokˈ.
I Ki Kekchi 2:7  Abanan ta̱ba̱nu usilal reheb li ralal xcˈajol laj Barzilai, Galaad xtenamit. Chaqˈueheb chi cuaˈac saˈ la̱ me̱x. Aˈaneb li xeˈtenkˈan cue nak xine̱lelic chiru laj Absalón la̱ cuas.
I Ki Kekchi 2:8  Cuan a̱cuiqˈuin laj Simei li ralal laj Gera. Aˈan xcomoneb li ralal xcˈajol laj Benjamín, Bahurim xtenamit. Laj Simei, aˈan cˈajoˈ nak quinixmajecua saˈ li cutan nak co̱in Mahanaim. Mokon chic co̱ chincˈulbal saˈ li nimaˈ Jordán. La̱in xinye re saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ nak incˈaˈ tincamsi.
I Ki Kekchi 2:9  Abanan, la̱at incˈaˈ ta̱cuy xma̱c. La̱at cuan a̱naˈleb, ut ta̱nau chanru ta̱ba̱nu re nak camsinbil nak ta̱osokˈ, chan laj David.
I Ki Kekchi 2:10  Laj David quicam ut coxixtauheb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut quimukeˈ Jerusalén saˈ lix tenamit.
I Ki Kekchi 2:11  Laj David quicuan chokˈ rey caˈcˈa̱l chihab. Cuukub chihab quicuan chokˈ rey aran Hebrón ut oxlaju xcaˈcˈa̱l (33) chihab quicuan chokˈ rey aran Jerusalén.
I Ki Kekchi 2:12  Chirix aˈan, laj Salomón quicuan chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj David lix yucuaˈ. Xakxo saˈ xnaˈaj lix cuanquil ut quiniman xcuanquil.
I Ki Kekchi 2:13  Laj Adonías lix yum lix Haguit co̱ chirilbal lix Betsabé lix naˈ laj Salomón. Lix Betsabé quixye re: —¿Ma saˈ usilal xatchal chicuilba̱l? chan. Ut laj Adonías quixye re: —Saˈ usilal xinchal chacuilbal, chan re.
I Ki Kekchi 2:14  Ut laj Adonías quixye ajcuiˈ re: —Cuan cˈaˈru nacuaj xyebal a̱cue, chan. Lix Betsabé quixye re: —Ye cˈaˈru ta̱cuaj xyebal, chan.
I Ki Kekchi 2:15  Laj Adonías quixye re: —La̱at nacanau nak la̱in raj xin-oc chokˈ rey. Chixjunileb li tenamit Israel xeˈraj raj nak la̱in xin-oc chokˈ rey. Abanan aˈ chic li cui̱tzˈin quixakaba̱c chokˈ rey xban nak joˈcan quiraj li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱n.
I Ki Kekchi 2:16  Li cˈaˈru nacuaj xtzˈa̱manquil cha̱cuu, aˈan aˈin. Usan cui ta̱ba̱nu li cˈaˈru tintzˈa̱ma cha̱cuu, chan. Ut lix Betsabé quixye re: —Ye cue cˈaˈru ta̱cuaj tinba̱nu, chan.
I Ki Kekchi 2:17  Ut laj Adonías quixye re: —Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak tat-a̱tinak riqˈuin li rey Salomón xban nak aˈan tixba̱nu li cˈaˈru ta̱tzˈa̱ma la̱at. Ta̱ye re nak tixqˈue chokˈ cuixakil lix Abisag, Sunem xtenamit, chan.
I Ki Kekchi 2:18  Ut lix Betsabé quixye re: —Us. Tinba̱nu li cˈaˈru xaye. La̱in tina̱tinak riqˈuin li rey saˈ a̱cˈabaˈ la̱at, chan.
I Ki Kekchi 2:19  Joˈcan nak lix Betsabé co̱ chi a̱tinac riqˈuin li rey Salomón saˈ xcˈabaˈ laj Adonías. Li rey quixakli chixcˈulbal lix naˈ ut quixxulub rib chiru. Chirix aˈan quicˈojla cuiˈchic saˈ lix cˈojariba̱l ut quixtakla xcˈambal jun tem re nak lix naˈ ta̱chunla̱k. Ut lix naˈ quichunla saˈ lix nim ukˈ.
I Ki Kekchi 2:20  Lix Betsabé quixye re: —Nacuaj xtzˈa̱manquil junak usilal cha̱cuu. Usan cui ta̱ba̱nu li cˈaˈru tintzˈa̱ma cha̱cuu, chan. Li rey quixye re: —At innaˈ, ye cue cˈaˈru ta̱cuaj ut la̱in tinba̱nu, chan.
I Ki Kekchi 2:21  Lix Betsabé quixye re: —Nacuaj raj nak ta̱qˈue lix Abisag, Sunem xtenamit, chok rixakil laj Adonías la̱ cuas, chan.
I Ki Kekchi 2:22  Li rey Salomón quixye: —¿Cˈaˈut nak ta̱cuaj lix Abisag chokˈ rixakil laj Adonías? Ma̱re yo̱cat ajcuiˈ xcˈoxlanquil xpatzˈbal cue nak tinqˈue lin cuanquil re yal xban nak aˈan li cuas. Ut laj Abiatar laj tij ut laj Joab lix yum lix Sarvia nequeˈoquen chirix, chan.
I Ki Kekchi 2:23  Ut li rey Salomón quixba̱nu li juramento saˈ xcˈabaˈ li Dios ut quixye: —Aˈ taxak li Dios tinixqˈue chixtojbal inma̱c cui incˈaˈ tinqˈue chi ca̱mc laj Adonías xban li cˈaˈru xtzˈa̱ma chicuu.
I Ki Kekchi 2:24  Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios li quixxakaban cue chokˈ rey chokˈ re̱kaj lin yucuaˈ, li Dios li quiqˈuehoc re li cuanquil saˈ inbe̱n ut saˈ xbe̱neb li cualal incˈajol, la̱in ninye nak laj Adonías ta̱camsi̱k chiru ajcuiˈ li cutan aˈin, chan.
I Ki Kekchi 2:25  Joˈcan nak li rey Salomón quixtakla laj Benaía li ralal laj Joiada chixcamsinquil laj Adonías. Ut laj Benaía quixba̱nu li cˈaˈru quiyeheˈ re.
I Ki Kekchi 2:26  Ut li rey Salomón quixye re laj Abiatar laj tij: —Ayu Anatot saˈ la̱ tenamit. A̱cˈulub raj li ca̱mc, abanan incˈaˈ tatincamsi xban nak la̱at catcˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x nak laj David lin yucuaˈ quicuan chokˈ rey. Ut xattzˈakon ajcuiˈ riqˈuin li raylal li quixcˈul lin yucuaˈ, chan.
I Ki Kekchi 2:27  Joˈcan nak li rey Salomón quirisi laj Abiatar chokˈ aj tij. Arin quitzˈakloc ru li quixye li Ka̱cuaˈ aran Silo chirixeb li ralal xcˈajol laj Elí.
I Ki Kekchi 2:28  Nak laj Joab quirabi resil quie̱lelic saˈ junpa̱t ut co̱ saˈ li artal ut quixchap li xucub li cuan saˈ xxuc. Quixucuac xban nak qui-oquen chirix laj Adonías, usta incˈaˈ qui-oquen chirix laj Absalón.
I Ki Kekchi 2:29  Li rey Salomón quirabi resil nak laj Joab quie̱lelic ut co̱ saˈ li artal chixcolbal rib. Joˈcan nak laj Salomón quixbok laj Benaía li ralal laj Joiada ut quixye re: —Tatxic ut ta̱camsi laj Joab, chan.
I Ki Kekchi 2:30  Laj Benaía co̱ cuan cuiˈ li artal ut quixye re laj Joab: —Li rey Salomón quixye nak tat-e̱lk arin, chan. Abanan laj Joab quixye: —Incˈaˈ tine̱lk. Arin tinca̱mk, chan. Ut laj Benaía co̱ cuiˈchic chixyebal re li rey cˈaˈru quixye laj Joab.
I Ki Kekchi 2:31  Ut li rey Salomón quixye re laj Benaía: —Camsi aran joˈ xye a̱cue ut ta̱muk re nak ta̱e̱lk saˈ inbe̱n li ma̱c li quixba̱nu laj Joab nak quixcamsiheb li cui̱nk chi ma̱cˈaˈeb xma̱c. Ut ta̱e̱lk ajcuiˈ li ma̱c aˈin saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol laj David lin yucuaˈ.
I Ki Kekchi 2:32  Li Dios ta̱qˈuehok re chi ca̱mc laj Joab xban nak laj Joab quixcamsiheb li cuib chi cui̱nk li kˈaxal ti̱c xchˈo̱leb ut cha̱bileb xnaˈleb chiru laj Joab. Quixcamsiheb chi incˈaˈ quixnau laj David lin yucuaˈ. Aˈaneb laj Abner, li quitaklan saˈ xbe̱neb lix soldados laj Israel, ut laj Amasa, li quitaklan saˈ xbe̱neb lix soldados laj Judá.
I Ki Kekchi 2:33  Lix tojbal rix li ma̱c aˈan ta̱tˈanekˈ saˈ xbe̱n laj Joab ut saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol. Abanan li Ka̱cuaˈ ta̱rosobtesiheb li ralal xcˈajol laj David lin yucuaˈ. Ut xakxo̱k saˈ xnaˈaj junelic lix cuanquilal li ralal xcˈajol laj David li teˈoc chokˈ xreyeb laj Israel, chan laj Salomón.
I Ki Kekchi 2:34  Joˈcan nak laj Benaía co̱ saˈ li artal. Quixcamsi laj Joab ut quixtakla xmukbal saˈ lix naˈaj saˈ li chaki chˈochˈ.
I Ki Kekchi 2:35  Ut li rey Salomón quixqˈue laj Benaía li ralal laj Joiada chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li soldados chokˈ re̱kaj laj Joab. Ut quixqˈue laj Sadoc laj tij chi cˈanjelac chokˈ re̱kaj laj Abiatar.
I Ki Kekchi 2:36  Chirix aˈan li rey quixtakla xbokbal laj Simei ut quixye re: —Ta̱yi̱b la̱ cuochoch arin Jerusalén. Tatcana̱k arin ut ma̱ bar tat-e̱lk.
I Ki Kekchi 2:37  Cui tat-e̱lk saˈ li tenamit ut tatnumekˈ jun pacˈal li haˈ Cedrón, relic chi ya̱l ninye a̱cue nak tatcamsi̱k. Ut la̱at cua̱nk a̱ma̱c cui tatcamsi̱k, chan.
I Ki Kekchi 2:38  Ut laj Simei quixye: —Us. Ma̱cˈaˈ naxye, at rey. La̱in tinba̱nu li cˈaˈru xaye, chan. Ut laj Simei najt quicuan Jerusalén.
I Ki Kekchi 2:39  Nak ac xnumeˈ chic oxib chihab, cuibeb lix lokˈbil mo̱s laj Simei queˈe̱lelic ut queˈco̱eb riqˈuin laj Aquis li ralal laj Maaca. Laj Aquis, aˈan li rey aran Gat. Quiyeheˈ resil re laj Simei nak eb lix mo̱s cuanqueb Gat.
I Ki Kekchi 2:40  Joˈcan nak laj Simei quixyi̱b rix lix bu̱r ut co̱ riqˈuin laj Aquis aran Gat chixsicˈbaleb lix mo̱s. Nak quixtauheb, quixcˈameb cuiˈchic Jerusalén.
I Ki Kekchi 2:41  Li rey Salomón quirabi resil nak laj Simei qui-el Jerusalén ut co̱ Gat ut ac xsukˈi chak cuiˈchic.
I Ki Kekchi 2:42  Tojoˈnak li rey Salomón quixtakla xbokbal laj Simei ut quixye re: —¿Ma incˈaˈ ta biˈ xinye a̱cue saˈ xcˈabaˈ li Dios nak tatcamsi̱k saˈ li cutan nak tat-e̱lk arin Jerusalén? Ut la̱at xaye cue, “Us, ma̱cˈaˈ naxye. Tinba̱nu li cˈaˈru xaye,” chancat.
I Ki Kekchi 2:43  ¿Cˈaˈut nak xakˈet li cˈaˈru xinye a̱cue? ¿Cˈaˈut nak xakˈet li juramento li xaba̱nu chiru li Ka̱cuaˈ?
I Ki Kekchi 2:44  La̱at nacanau chanru nak xatma̱cob chiru laj David lin yucuaˈ. Anakcuan li Ka̱cuaˈ tixqˈue saˈ a̱be̱n chixjunil li ma̱usilal li xaba̱nu.
I Ki Kekchi 2:45  Abanan li Dios ta̱osobtesi̱nk cue la̱in ut aˈan tixxakab saˈ xnaˈaj lix cuanquileb li ralal xcˈajol laj David chi junelic kˈe cutan, chan.
I Ki Kekchi 2:46  Ut chirix aˈan, li rey Salomón quixtakla laj Benaía li ralal laj Joiada chixcamsinquil laj Simei. Joˈcan nak lix cuanquil laj Salomón quicana chi xakxo saˈ xnaˈaj.
Chapter 3
I Ki Kekchi 3:1  Li rey Salomón quixba̱nu li contrato riqˈuin laj Faraón lix reyeb laj Egipto ut quisumla riqˈuin lix rabin laj Faraón. Quixcˈam li rixakil Jerusalén saˈ lix Tenamit laj David nak toj yo̱queb chixchoybal xyi̱banquil li rochoch ut li templo, joˈ ajcuiˈ li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Jerusalén.
I Ki Kekchi 3:2  Eb li cristian yo̱queb chixqˈuebal lix mayej saˈ eb li tzu̱l li najt xteram xban nak toj ma̱jiˈ quiyi̱ba̱c lix templo li Dios saˈ eb li cutan aˈan.
I Ki Kekchi 3:3  Laj Salomón quixra li Ka̱cuaˈ Dios ut quixba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab li xakabanbil xcuanquil xban laj David lix yucuaˈ. Abanan naxmayeja li xul ut naxcˈat li incienso saˈ eb li artal li yi̱banbil saˈ li tzu̱l.
I Ki Kekchi 3:4  Co̱ Gabaón chixqˈuebal lix cˈatbil mayej xban nak li naˈajej aˈan najt xteram ut kˈaxal lokˈ chiruheb. Ut aran quixmayeja jun mil li xul saˈ li artal.
I Ki Kekchi 3:5  Saˈ jun li kˈojyi̱n li Ka̱cuaˈ Dios quixcˈutbesi rib chiru laj Salomón saˈ li naˈajej Gabaón nak yo̱ chi cua̱rc ut quixye re: —Tzˈa̱ma li cˈaˈru ta̱cuaj ut la̱in tinqˈue a̱cue, chan.
I Ki Kekchi 3:6  Laj Salomón quixye re: —Junelic cacuuxta̱na ru laj David lin yucuaˈ, laj cˈanjel cha̱cuu xban nak junelic quixqˈue xchˈo̱l chi cua̱nc saˈ xya̱lal cha̱cuu. Aˈan ti̱c xchˈo̱l ut quixba̱nu li us. Joˈcan nak catenkˈa ut caqˈue li ralal chokˈ rey chokˈ re̱kaj aˈan.
I Ki Kekchi 3:7  At Ka̱cuaˈ, at inDios, la̱at catxakaban cue chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj David lin yucuaˈ. Abanan la̱in toj sa̱jin. Toj ma̱cˈaˈ innaˈleb re tincˈanjelak chokˈ rey.
I Ki Kekchi 3:8  Abanan quina̱xakab chokˈ xreyeb li nimla tenamit li sicˈbileb ru a̱ban. Incˈaˈ naru rajlanquileb xban xqˈuialeb.
I Ki Kekchi 3:9  Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱qˈue taxak innaˈleb re nak tinnau takla̱nc saˈ xbe̱neb la̱ tenamit saˈ ti̱quilal. Tinnau taxak xqˈuebal retal bar cuan li us ut bar cuan li incˈaˈ us. Cui incˈaˈ tina̱tenkˈa, ¿chan ta cuiˈ ru nak ta̱ru̱k tintakla̱nk saˈ xbe̱neb li tenamit aˈin? chan laj Salomón.
I Ki Kekchi 3:10  Li Ka̱cuaˈ quicuulac chiru li cˈaˈru quixtzˈa̱ma laj Salomón.
I Ki Kekchi 3:11  Quixye re: —La̱at incˈaˈ xatzˈa̱ma nak tinnajtobresi rok la̱ yuˈam, chi moco xatzˈa̱ma a̱biomal, chi moco xatzˈa̱ma chicuu nak teˈca̱mk li xicˈ nequeˈiloc a̱cue. Xatzˈa̱ma ban chicuu nak tinqˈue a̱naˈleb re nak tattakla̱nk saˈ xya̱lal saˈ xbe̱neb lin tenamit.
I Ki Kekchi 3:12  Joˈcan nak la̱in tinqˈue a̱cue li cˈaˈru xatzˈa̱ma. Kˈaxal nabal la̱ naˈleb tinqˈue. Ma̱ ani junak ta̱cua̱nk xnaˈleb joˈ la̱ naˈleb la̱at. Chi moco anakcuan chi moco mokon ta̱cua̱nk junak joˈ la̱at.
I Ki Kekchi 3:13  Tinqˈue a̱lokˈal ut tinqˈue a̱biomal usta incˈaˈ xatzˈa̱ma chicuu. Ma̱ jun chic rey ta̱cua̱nk joˈ la̱at joˈ najtil yoˈyo̱kat saˈ ruchichˈochˈ.
I Ki Kekchi 3:14  La̱in tinnajtobresi rok la̱ yuˈam cui ta̱ba̱nu li cˈaˈru tinye a̱cue ut cui ta̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab joˈ quixba̱nu laj David la̱ yucuaˈ, chan.
I Ki Kekchi 3:15  Nak qui-aj ru laj Salomón quixqˈue retal nak li Ka̱cuaˈ quixcˈutbesi rib chiru saˈ xmatcˈ. Co̱ Jerusalén ut quixakli chiru lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ ut quixmayeja lix cˈatbil mayej. Quixqˈue ajcuiˈ lix mayej re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin li Ka̱cuaˈ. Chirix aˈan quixba̱nu jun li ninkˈe reheb chixjunileb li nequeˈcˈanjelac chiru.
I Ki Kekchi 3:16  Saˈ jun li cutan queˈcuulac riqˈuin li rey Salomón cuib li ixk xcomoneb li nequeˈxcˈayi rib.
I Ki Kekchi 3:17  Jun li ixk quixye re: —At rey, li ixk aˈin ut la̱in cuanco saˈ jun chi cab. Quiyoˈla jun incˈulaˈal chˈina te̱lom ut li ixk aˈin cuan cuochben.
I Ki Kekchi 3:18  Ac xnumeˈ oxib cutan xyoˈlajic lin cˈulaˈal la̱in nak quiyoˈla lix cˈulaˈal aˈan. Kajunes cuanco saˈ li cab. Ma̱ ani chic cuan aran.
I Ki Kekchi 3:19  Saˈ jun li kˈojyi̱n lix cˈulaˈal li ixk aˈin quicam xban nak aˈan quiyocla saˈ xbe̱n nak yo̱ chi cua̱rc.
I Ki Kekchi 3:20  Tuktu na kˈojyi̱n nak quicuacli chirisinquil lin cˈulaˈal chincˈatk. Quixqˈue chixcˈatk aˈan ut li cˈulaˈal li camenak quixqˈue chincˈatk la̱in nak yo̱quin chi cua̱rc.
I Ki Kekchi 3:21  Ac sake̱uc re nak quincuacli chixqˈuebal xtuˈ lin cˈulaˈal. Quinqˈue retal nak camenak. Nak ac cutan chic quicuil nak ma̱cuaˈ cue li cˈulaˈal, chan.
I Ki Kekchi 3:22  Ut li ixk jun chic quixye: —Moco ya̱l ta li cˈaˈru nacaye. Li cˈulaˈal li yoˈyo cue la̱in. Aˈ li camenak, aˈan la̱ cˈulaˈal la̱at, chan. Ut li ixk jun chic quixye: —Incˈaˈ. Moco ya̱l ta li nacaye. Li cˈulaˈal yoˈyo, aˈan li cue la̱in. Li camenak, aˈan a̱cue la̱at, chan. Ut yo̱queb chixcuechˈinquil ribeb chiru li rey.
I Ki Kekchi 3:23  Li rey Salomón quixye: —Li jun naxye nak li cˈulaˈal yoˈyo re aˈan ut li camenak, aˈan re li jun chic. Ut li jun chic ixk naxye nak li yoˈyo re aˈan, ut li camenak re li jun, chan.
I Ki Kekchi 3:24  Ut li rey quixye reheb li nequeˈtenkˈan re: —Cˈamomak chak junak li chˈi̱chˈ, chan. Ut queˈxcˈam chak li chˈi̱chˈ riqˈuin li rey.
I Ki Kekchi 3:25  Ut li rey quixye: —Jach saˈ xyi li cˈulaˈal. Jun jachal ta̱qˈue re li ixk jun ut li jun jachal chic ta̱qˈue re li ixk jun chic, chan.
I Ki Kekchi 3:26  Abanan li tzˈakal naˈbej cˈajoˈ nak quirahoˈ xchˈo̱l xban nak quixra lix cˈulaˈal. Quixye: —At rey, nintzˈa̱ma cha̱cuu nak incˈaˈ ta̱camsi li cˈulaˈal. Qˈue re li ixk aˈan, chan. Abanan li ixk jun chic quixye re: —Incˈaˈ. Ma̱qˈue cue, chi moco ta̱qˈue re aˈan. Jach saˈ xyi li cˈulaˈal, chan.
I Ki Kekchi 3:27  Ut li rey Salomón quixye re li cui̱nk: —Ma̱camsi li cˈulaˈal. Qˈue re li ixk li incˈaˈ naraj nak ta̱camsi̱k xban nak aˈan li tzˈakal xnaˈ, chan.
I Ki Kekchi 3:28  Nak eb laj Israel queˈrabi resil li cˈaˈru quixba̱nu li rey, chixjunileb queˈxqˈue saˈ xnakˈ ruheb. Queˈxqˈue retal nak li Ka̱cuaˈ quiqˈuehoc xnaˈleb re nak ta̱rakok a̱tin saˈ ti̱quilal.
Chapter 4
I Ki Kekchi 4:1  Laj Salomón, aˈan li cuan chokˈ xreyeb chixjunileb laj Israel.
I Ki Kekchi 4:2  Ut aˈaneb aˈin li queˈtenkˈan re: Laj Azarías, aˈan li ralal laj Sadoc laj tij.
I Ki Kekchi 4:3  Laj Elihoref ut laj Ahías, eb li ralal laj Sisa, aˈan eb li queˈtzˈi̱ban re li cˈaˈru quicˈulman; ut laj Josafat li ralal laj Ahilud, aˈan laj tzˈi̱b li quicˈanjelac chiru li rey.
I Ki Kekchi 4:4  Laj Benaía li ralal laj Joiada, aˈan li quitaklan saˈ xbe̱neb li soldados; laj Sadoc ut laj Abiatar, aˈaneb laj tij.
I Ki Kekchi 4:5  Laj Azarías li ralal laj Natán, aˈan li kˈaxal nim xcuanquil saˈ xbe̱neb li nequeˈtaklan. Ut laj Zabud, aˈan jun chic ralal laj Natán, aˈan li quiqˈuehoc xnaˈleb li rey ut tzˈakal rami̱g.
I Ki Kekchi 4:6  Laj Ahisar, aˈan li qui-iloc re li rochoch li rey; ut laj Adoniram li ralal laj Abda, aˈan laj titzˈol toj.
I Ki Kekchi 4:7  Li rey Salomón quixxakabeb cablaju li cui̱nk re teˈtakla̱nk saˈ li junju̱nk chi tenamit aran Israel. Li junju̱nk chi tenamit queˈqˈuehoc re lix tzacae̱mk li rey ut eb li cuanqueb saˈ li rochoch. Jun po saˈ li chihab quitzˈak li junju̱nk.
I Ki Kekchi 4:8  Aˈaneb aˈin lix cˈabaˈeb li cui̱nk ut li naˈajej li queˈcˈanjelac cuiˈ: Laj Ben-hur quicˈanjelac saˈ xnaˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín, li tzu̱l ru.
I Ki Kekchi 4:9  Laj Ben-Decar quicˈanjelac aran Maaca, joˈ ajcuiˈ saˈ eb li tenamit Saalbim, Bet-semes, Elón, ut Bet-hanán.
I Ki Kekchi 4:10  Laj Ben-Hesed quicˈanjelac aran Arubot joˈ ajcuiˈ aran Soco ut saˈ chixjunil li naˈajej Hefer.
I Ki Kekchi 4:11  Laj Ben-Abinadab quicˈanjelac saˈ chixjunil li naˈajej Dor. Li rixakil, aˈan lix Tafat, lix rabin laj Salomón.
I Ki Kekchi 4:12  Laj Baana li ralal laj Ahilud quicˈanjelac saˈ eb li tenamit Taanac, ut Meguido, ut saˈ chixjunil li naˈajej Bet-seán li cuan chixcˈatk li naˈajej Saretán, li cuan saˈ li sur re li tenamit Jezreel. Naticla Bet-seán ut nacuulac toj Abel-mehola ut naxic toj jun pacˈal Jocmeam.
I Ki Kekchi 4:13  Laj Ben-Geber quicˈanjelac aran Ramot, li cuan saˈ xcue̱nt Galaad. Quicˈanjelac ajcuiˈ saˈ eb li cˈaleba̱l re laj Jair li ralal laj Manasés li cuanqueb saˈ xcue̱nt Galaad. Quicˈanjelac ajcuiˈ saˈ li naˈajej Argob li cuan Basán. Aran cuanqueb oxcˈa̱l li ni̱nki tenamit, li sutsu̱queb saˈ tzˈac ut cuan li chˈi̱chˈ bronce saˈ eb li oqueba̱l.
I Ki Kekchi 4:14  Laj Ahinadab li ralal laj Ido quicˈanjelac aran Mahanaim.
I Ki Kekchi 4:15  Laj Ahimaas quicˈanjelac saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Neftalí. Aˈan li quisumla riqˈuin lix Basemat, lix rabin laj Salomón.
I Ki Kekchi 4:16  Laj Baana li ralal laj Husai quicˈanjelac saˈ eb li tenamit Aser ut Alot.
I Ki Kekchi 4:17  Laj Josafat li ralal laj Parúa quicˈanjelac saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Isacar.
I Ki Kekchi 4:18  Laj Simei li ralal laj Ela quicˈanjelac saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín.
I Ki Kekchi 4:19  Laj Geber li ralal laj Uri quicˈanjelac saˈ li naˈajej Galaad, saˈ lix tenamit li rey Sehón, lix reyeb laj amorreos, ut saˈ li naˈajej Basán li quicuan cuiˈ chokˈ rey laj Og. Caˈaj cuiˈ laj Geber quitaklan saˈ eb li naˈajej aˈin.
I Ki Kekchi 4:20  Eb laj Israel ut eb laj Judá kˈaxal nabaleb joˈ xqˈuial li cocˈ ru li samaib chire li palau. Nequeˈcuaˈac ut nequeˈucˈac chi sa saˈ xchˈo̱leb.
I Ki Kekchi 4:21  Laj Salomón cuan xcuanquil saˈ chixjunil li naˈajej li naticla cuan cuiˈ li nimaˈ Eufrates ut nacuulac toj cuanqueb cuiˈ laj filisteos ut nacuulac toj saˈ li nuba̱l re li tenamit Egipto. Eb aˈan cuanqueb rubel xcuanquil li rey Salomón ut nequeˈxtoj chiru li rey li joˈ qˈuial tento xtojbal joˈ najtil yoˈyo.
I Ki Kekchi 4:22  Aˈan aˈin xqˈuial li cˈaˈak re ru li nacˈanjelac chiru li rey Salomón rajlal cutan: numenak oxlaju xcaˈcˈa̱l (33) quintal li cha̱bil cˈaj, numenak bele̱laju roxcˈa̱l (99) quintal li cˈaj re trigo,
I Ki Kekchi 4:23  laje̱b li cuacax li ni̱nk xtibeleb, junmay li cuacax li junes ichaj queˈxcuaˈ, ut jun ciento li carner. Ma̱cˈaˈeb saˈ ajl li quej, li yuc, ut li acˈach ut li caxlan li ni̱nk xtibeleb.
I Ki Kekchi 4:24  Laj Salomón quicuan xcuanquil saˈ xbe̱n chixjunil li naˈajej li cuan saˈ li oeste. Naticla cuan cuiˈ li nimaˈ Eufrates. Naticla saˈ li naˈajej Tifsa ut nacuulac toj Gaza. Chixjunileb li rey li cuanqueb saˈ eb li naˈajej aˈin cuanqueb rubel xcuanquil laj Salomón. Quicuan saˈ usilal riqˈuineb chixjunileb li cuanqueb chi xjun sutam.
I Ki Kekchi 4:25  Nak cuan chokˈ rey laj Salomón chixjunileb li cuanqueb saˈ eb li naˈajej Israel ut Judá saheb saˈ xchˈo̱l chalen saˈ li tenamit Dan toj saˈ li tenamit Beerseba. Li junju̱nk cabal cuan li racui̱mkeb uvas ut higos.
I Ki Kekchi 4:26  Laj Salomón cuan caˈcˈa̱l mil (40,000) lix cacua̱y saˈ lix naˈajeb. Aˈaneb li nequeˈquelon re lix carruajes. Ut cuanqueb ajcuiˈ cablaju mil (12,000) li cui̱nk li nequeˈcˈamoc re li carruajes.
I Ki Kekchi 4:27  Li cablaju li queˈxakaba̱c chi takla̱nc queˈxcˈam li cˈaˈak re ru li ta̱cˈanjelak re xtzacae̱mk li rey Salomón ut xtzacae̱mkeb li nequeˈcuaˈac rochben. Ac chˈolchˈo cˈaˈru chi pohil ta̱cha̱lk li junju̱nk chi cui̱nk riqˈuin li cˈaˈru ta̱cˈanjelak chiru laj Salomón re nak ma̱cˈaˈ ta̱paltok chiru.
I Ki Kekchi 4:28  Ut queˈxcˈam ajcuiˈ li cebada ut li qˈuim li ta̱cˈanjelak reheb li cacua̱y ut eb li xul li nequeˈi̱kan. Ac chˈolchˈo cˈaˈru chi pohil teˈcha̱lk li junju̱nk chixchˈolaninquileb.
I Ki Kekchi 4:29  Kˈaxal nabal lix naˈleb laj Salomón quiqˈueheˈ re xban li Dios. Chanchan xqˈuial li samaib chire li palau. Naxnau xcˈoxlanquil li cˈaˈru naxba̱nu ut chixjunil naxtau ru.
I Ki Kekchi 4:30  Kˈaxal cuiˈchic cuan xnaˈleb laj Salomón chiruheb li cuanqueb Egipto ut chiruheb ajcuiˈ li cuanqueb saˈ li este.
I Ki Kekchi 4:31  Laj Salomón, aˈan li kˈaxal nabal xnaˈleb chiruheb li cuanqueb xnaˈlebeb, joˈ laj Etán ajezraíta, ut laj Hemán ut laj Calcol ut laj Dardo, eb li ralal laj Mahol. Naˈno ru laj Salomón saˈ chixjunileb li naˈajej li cuanqueb chi xjun sutam.
I Ki Kekchi 4:32  Laj Salomón quixye oxib mil (3,000) li cha̱bil a̱tin proverbios xcˈabaˈ. Ut jun mil riqˈuin o̱b (1,005) li bich li quixyi̱b.
I Ki Kekchi 4:33  Quia̱tinac chirixeb chixjunil li pim ut li cheˈ li cuan saˈ ruchichˈochˈ, joˈ li cocˈ, joˈ li ni̱nk. Quia̱tinac chirix li hisopo li nayoˈla chiru li tzˈac ut quia̱tinac chirixeb li ni̱nki cheˈ chacalteˈ li cuan Líbano. Ut quia̱tinac ajcuiˈ chirixeb chixjunileb li xul. Quia̱tinac ajcuiˈ chirixeb li xul li nequeˈrupupic, ut chirixeb li nequeˈxjucuqui rib saˈ chˈochˈ, ut chirixeb ajcuiˈ li car.
I Ki Kekchi 4:34  Eb li rey li cuanqueb yalak bar queˈrabi resil nak laj Salomón cuan xnaˈleb ut queˈcuulac li tenamit chirabinquil li naˈleb li naxqˈue. Joˈcan ajcuiˈ eb li tenamit queˈcuulac chirabinquil.
Chapter 5
I Ki Kekchi 5:1  Laj Hiram lix reyeb laj Tiro quirabi resil nak laj Salomón quixakaba̱c chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj David lix yucuaˈ. Joˈcan nak quixtakla lix takl riqˈuin. Laj Hiram junelic naxra laj David.
I Ki Kekchi 5:2  Joˈcan nak laj Salomón quixtakla xyebal re laj Hiram:
I Ki Kekchi 5:3  —La̱at nacanau nak laj David lin yucuaˈ incˈaˈ quiru xyi̱banquil lix templo li Ka̱cuaˈ lix Dios xban nak junelic yo̱ chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc re toj retal nak li Ka̱cuaˈ quixkˈaxtesiheb saˈ rukˈ.
I Ki Kekchi 5:4  Abanan anakcuan li Ka̱cuaˈ lin Dios quinixtenkˈa. Cuanco saˈ tuktu̱quil usilal chikajunilo joˈ eb ajcuiˈ li tenamit li cuanqueb yalak bar. Ma̱ ani xicˈ nequeˈiloc ke ut ma̱cˈaˈ chˈaˈajquilal.
I Ki Kekchi 5:5  Joˈcan nak la̱in tinyi̱b li templo li ta̱lokˈoni̱k cuiˈ li Ka̱cuaˈ lin Dios xban nak li Dios quixye re laj David lin yucuaˈ, “La̱ cualal, li tinxakab chokˈ rey chokˈ a̱cue̱kaj, aˈan li ta̱yi̱ba̱nk re li templo re tinlokˈoni̱k cuiˈ,” chan.
I Ki Kekchi 5:6  Joˈcan nak nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱taklaheb aran Líbano li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu re nak teˈxyocˈ li ni̱nki cheˈ chacalteˈ. La̱in tintojeb la̱ mo̱s li joˈ nimal ta̱cuaj la̱at. Eb li nequeˈcˈanjelac chicuu incˈaˈ nequeˈxnau xcˈanjelanquil chi cha̱bil li cheˈ, abanan teˈxtenkˈaheb li cuanqueb Sidón, li nequeˈxnau xcˈanjelanquil chi us li chacalteˈ.—
I Ki Kekchi 5:7  Cˈajoˈ nak quisahoˈ saˈ xchˈo̱l laj Hiram nak quirabi li cˈaˈru quixye laj Salomón ut quixye: —¡Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ xban nak quixqˈue jun ralal li rey David cuan xnaˈleb ut aˈan li xxakaba̱c chi takla̱nc saˈ li nimla tenamit aˈin! chan.
I Ki Kekchi 5:8  Ut laj Hiram quixtakla xyebal re laj Salomón: —Xoleˈxye cue li cˈaˈru xatakla chak xyebal cue. La̱in tinba̱nu li cˈaˈru xatzˈa̱ma chicuu. Tintakla a̱cue li cheˈ chacalteˈ ut li cheˈ ciprés.
I Ki Kekchi 5:9  Eb li nequeˈcˈanjelac chicuu teˈxyocˈ li cheˈ aran Líbano ut teˈxcˈam toj saˈ li palau. Aran teˈxyi̱b li poyteˈ ut teˈxtakla toj saˈ junak li naˈajej li ta̱ye la̱at nak us. Aran teˈxhit li poyteˈ ut ta̱takla xxocbal li cheˈ. Caˈaj cuiˈ nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱takla xtzacae̱mkeb li cuanqueb saˈ li cuochoch, chan laj Hiram.
I Ki Kekchi 5:10  Joˈcan nak laj Hiram quixtakla chixjunil li cheˈ li quiraj laj Salomón. Quixtakla li cheˈ chacalteˈ ut li cheˈ ciprés.
I Ki Kekchi 5:11  Ut li rey Salomón quixtakla lix tzacae̱mkeb li cuanqueb saˈ li rochoch laj Hiram. Rajlal chihab quixtakla junmay mil bis li trigo ut cuukub mil riqˈuin ca̱hib ciento litros li cha̱bil aceite.
I Ki Kekchi 5:12  Li Ka̱cuaˈ Dios quixqˈue xnaˈleb laj Salomón joˈ quixyechiˈi re. Li rey Salomón ut li rey Hiram queˈxcˈam ribeb saˈ usilal ut queˈxba̱nu li contrato chi ribileb rib.
I Ki Kekchi 5:13  Saˈ chixjunil li naˈajej Israel laj Salomón quixchˈutub ruheb laje̱b xcaˈcˈa̱l mil (30,000) chi cui̱nk ut quixtaklaheb chi cˈanjelac.
I Ki Kekchi 5:14  Laje̱b mil nequeˈxic chi cˈanjelac jun po aran Líbano. Chirix aˈan nequeˈsukˈi saˈ rochocheb chi cˈanjelac cuib po. Rajlal po nequeˈxjal ribeb. Laj Adoniram, aˈan li quixakaba̱c chi takla̱nc saˈ xbe̱neb.
I Ki Kekchi 5:15  Laj Salomón quixxakabeb laje̱b xca̱cˈa̱l mil (70,000) chi cui̱nk re teˈi̱ka̱nk ut ca̱cˈa̱l mil (80,000) chi cui̱nk re teˈisi̱nk pec saˈ eb li tzu̱l.
I Ki Kekchi 5:16  Ut cuanqueb ajcuiˈ oxib mil riqˈuin oxib ciento (3,300) chi cui̱nk li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li yo̱queb chi cˈanjelac.
I Ki Kekchi 5:17  Li rey Salomón quixtakla xcˈambaleb chak li ni̱nki pec li kˈaxal cha̱bil re teˈcˈanjelak chokˈ xcimiento li templo. Ut quixtakla ajcuiˈ xcˈambal li pec li ti̱cobresinbil ruheb.
I Ki Kekchi 5:18  Eb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Salomón ut eb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Hiram ut eb li cui̱nk li queˈchal aran Gebal queˈxyocˈ ut queˈxpechˈ li cheˈ. Ut queˈxyi̱b li pec li ta̱cˈanjelak re xyi̱banquil li templo.
Chapter 6
I Ki Kekchi 6:1  Li templo quiticla xyi̱banquil nak ac xnumeˈ ca̱hib ciento chihab riqˈuin ca̱cˈa̱l chihab reliqueb laj Israel aran Egipto. Li rey Salomón quixtiquib xyi̱banquil lix templo li Ka̱cuaˈ nak yo̱ xca̱ chihab roquic chokˈ rey saˈ li po Zif, li xcab po re li chihab aˈan.
I Ki Kekchi 6:2  Lix templo li Ka̱cuaˈ li quixyi̱b li rey Salomón, aˈan cuan cuukub xcaˈcˈa̱l metro xnajtil rok, ut bele̱b metro xnajtil ru, ut numenak oxlaju metro xnajtil xteram.
I Ki Kekchi 6:3  Li naˈajej li cuan saˈ li oqueba̱l, aˈan bele̱b metro xnajtil rok, joˈ xnimal ru li templo. Ut li xnajtil ru, aˈan numenak ca̱hib metro.
I Ki Kekchi 6:4  Laj Salomón quixqˈue chi yi̱ba̱c xventanil li templo. Ni̱nk li re chi saˈ quixqˈue ut cocˈ li re chirix.
I Ki Kekchi 6:5  Ut quilajeˈxyi̱b cocˈ cab chi xjun sutam li templo chiru li tzˈac. Queˈxyi̱b ajcuiˈ li cocˈ cab chiru li tzˈac cuan cuiˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej.
I Ki Kekchi 6:6  Li cocˈ cab li queˈxyi̱b oxib tasal xteram. Li xbe̱n tasaleb li cab cuan cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xni̱nkal xsaˈ. Li xcab tasaleb li cab cuan cuib metro riqˈuin laje̱b xca̱cˈa̱l centímetro xni̱nkal xsaˈ. Ut li rox tasaleb li cab cuan oxib metro riqˈuin oˈlaju centímetro xni̱nkal xsaˈ. Incˈaˈ mas nim ru li cab queˈxqˈue takˈa re nak incˈaˈ coxinak li tzˈamba chiru li tzˈac re li templo.
I Ki Kekchi 6:7  Nak queˈxyi̱b lix templo li Dios, incˈaˈ queˈocsin martillo, chi moco queˈocsin ma̱l, chi moco queˈocsin chˈi̱chˈ xban nak ma̱cˈaˈ cˈaˈru queˈxtoj chiru. Li pec li queˈxyi̱b cuiˈ li templo ac ti̱cobresinbileb ru chi us nak queˈxcˈam chak.
I Ki Kekchi 6:8  Lix puertil li cocˈ cab re li xbe̱n tasal nacana saˈ li nim re li templo. Ut li takleba̱l li naxic saˈ li xcab ut li rox tasal li cab, aˈan naxkˈoti rib.
I Ki Kekchi 6:9  Joˈcan nak queˈxchoy xyi̱banquil li templo. Ut queˈxtzˈap li xbe̱n riqˈuin li tzˈalam cheˈ chacalteˈ.
I Ki Kekchi 6:10  Ut li cocˈ cab li queˈxyi̱b chirix li templo cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetero xteram. Ut lix tzˈambahil li cocˈ cab yi̱banbil riqˈuin li cheˈ chacalteˈ ut nequeˈhilan saˈ xbe̱n li tzˈac re li templo.
I Ki Kekchi 6:11  Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Salomón ut quixye re:
I Ki Kekchi 6:12  —Nacuaj a̱tinac a̱cuiqˈuin chirix li templo li xayi̱b. Cui la̱at tatcua̱nk saˈ xya̱lal chicuu ut ta̱ba̱nu joˈ naxye lin chakˈrab ut cui incˈaˈ ta̱kˈet li cua̱tin, la̱in tinqˈue a̱cue chixjunil li quinyechiˈi re laj David la̱ yucuaˈ.
I Ki Kekchi 6:13  La̱in tincua̱nk saˈ li templo aˈin saˈ xya̱nkeb laj Israel lin tenamit. Ut incˈaˈ tincanabeb xjuneseb, chan li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 6:14  Joˈcan nak laj Salomón quixchoy xyi̱banquil li templo.
I Ki Kekchi 6:15  Queˈxtzˈap li tzˈac chi saˈ riqˈuin li tzˈalam cheˈ chacalteˈ. Quiticla saˈ chˈochˈ ut quicuulac toj saˈ li tzˈamba. Ut chiru li chˈochˈ queˈxqˈue li tzˈalam cheˈ ciprés.
I Ki Kekchi 6:16  Queˈxyi̱b li Lokˈlaj Santil Naˈajej toj chi saˈ li templo. Bele̱b metro li ru. Queˈxyi̱b li tas riqˈuin li tzˈalam cheˈ chacalteˈ. Quiticla toj takˈa ut quicuulac toj takecˈ.
I Ki Kekchi 6:17  Lix nimal li naˈajej li nacana chiru li Lokˈlaj Santil Naˈajej, aˈan cuan cuakxaklaju metro xnajtil rok.
I Ki Kekchi 6:18  Chixjunil lix saˈ li templo tzˈaptzˈo riqˈuin li tzˈalam cheˈ chacalteˈ. Chiru li cheˈ yi̱banbil lix sahob ru joˈ li ru cheˈ ut li utzˈuˈuj. Tzˈaptzˈo chi us ut ma̱ jun li pec queˈcana chi cutanquil.
I Ki Kekchi 6:19  Li rey Salomón quixqˈue chi yi̱ba̱c li Lokˈlaj Santil Naˈajej saˈ li templo re tixqˈue cuiˈ lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 6:20  Li Lokˈlaj Santil Naˈajej queˈxyi̱b chak toj chi saˈ li templo. Bele̱b metro xnajtil xteram, bele̱b metro xnajtil rok ut bele̱b metro xnajtil ru. Ut chi saˈ queˈxletz li tzˈakal oro ut queˈxletz ajcuiˈ li tzˈakal oro chiru li artal li yi̱banbil riqˈuin li cheˈ chacalteˈ.
I Ki Kekchi 6:21  Ut queˈxletz ajcuiˈ li tzˈakal oro chi saˈ chixjunil li templo. Ut queˈxtzˈap li Lokˈlaj Santil Naˈajej riqˈuin cadena yi̱banbil riqˈuin tzˈakal oro.
I Ki Kekchi 6:22  Laj Salomón quixtakla xletzbal li tzˈakal oro saˈ chixjunil li templo. Naticla takˈa ut nacuulac toj takecˈ. Joˈcan ajcuiˈ li artal li cuan chi saˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej. Queˈxletz li tzˈakal oro chiru.
I Ki Kekchi 6:23  Ut queˈxyi̱b ajcuiˈ riqˈuin li cheˈ olivo cuib li querubines chanchaneb li ángel. Ca̱hib metro riqˈuin media xnajtil xteram li junju̱nk chi querubín.
I Ki Kekchi 6:24  Juntakˈe̱t xni̱nkal li xxiqˈueb. Cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xni̱nkal li junju̱nk. Ca̱hib metro riqˈuin media xnimal ru chi xcaˈbichal li xicˈ.
I Ki Kekchi 6:25  Joˈcan ajcuiˈ li querubín jun chic. Ca̱hib metro riqˈuin media xnimal. Juntakˈe̱t xni̱nkaleb ut juntakˈe̱t xyi̱banquileb li junju̱nk chi querubín.
I Ki Kekchi 6:26  Ca̱hib metro riqˈuin media xnajtil xterameb li junju̱nk chi querubines.
I Ki Kekchi 6:27  Laj Salomón quixqˈueheb li cuib chi querubines saˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej. Lix xicˈ li jun nocoxtau li tzˈac jun pacˈal. Joˈcan cuiˈchic li jun nocoxixtau li tzˈac jun pacˈal chic. Ut lix xiqˈueb jun pacˈal chic nequeˈxcˈul rib saˈ xyi li Lokˈlaj Santil Naˈajej.
I Ki Kekchi 6:28  Ut queˈxletz oro chirixeb li cuib chi querubines.
I Ki Kekchi 6:29  Queˈxyi̱b ajcuiˈ xsahob ru li templo chiruheb li tzˈac joˈ chi saˈ joˈ chirix. Chanchaneb li querubín ut li cheˈ palmera joˈ ajcuiˈ li utzˈuˈuj.
I Ki Kekchi 6:30  Ut queˈxqˈue ajcuiˈ li oro chiru li cheˈ li queˈxqˈue chiru chˈochˈ, joˈ chi saˈ joˈ chirix.
I Ki Kekchi 6:31  Li puerta li queˈxqˈue saˈ li oqueba̱l re li Santil Naˈajej, aˈan yi̱banbil riqˈuin li cheˈ olivo. Ut li cheˈ li nachapoc re li puerta, aˈan o̱b xucu̱t queˈxqˈue.
I Ki Kekchi 6:32  Li cuib chi puerta yi̱banbil riqˈuin li cheˈ olivo ut qˈuebil xsahob ru chiruheb yi̱banbil riqˈuin querubines, palmeras ut utzˈuˈuj. Ut queˈxletz oro chiruheb lix sahob ru.
I Ki Kekchi 6:33  Queˈxqˈue ajcuiˈ li cheˈ li nachapoc re lix puertil li templo. Queˈxyi̱b chi ca̱ xucu̱t riqˈuin li cheˈ olivo.
I Ki Kekchi 6:34  Queˈxyi̱b riqˈuin li cheˈ ciprés cuib li puertas cuib pere̱l ru. Li ca̱hib pere̱l nequeˈecˈan saˈ xnaˈajeb. Naru xtebal li cuib pere̱l malaj ut li ca̱hib pere̱l.
I Ki Kekchi 6:35  Ut queˈxqˈue ajcuiˈ xsahob ruheb li puertas yi̱banbil riqˈuin querubines, palmeras, ut utzˈuˈuj. Ut queˈxletz oro chiruheb lix sahob ru.
I Ki Kekchi 6:36  Ut queˈxyi̱b li neba̱l li cuan chiru li templo. Queˈxyi̱b li tzˈac riqˈuin li pec ti̱cobresinbil ru chi us. Oxib tzol li pec ut jun tzol li cheˈ chacalteˈ queˈxqˈue saˈ xbe̱n li pec.
I Ki Kekchi 6:37  Saˈ li po Zif queˈxqˈue lix cimiento lix templo li Ka̱cuaˈ nak ac yo̱ xca̱ chihab roquic chokˈ rey laj Salomón.
I Ki Kekchi 6:38  Nak ac yo̱ junlaju chihab roquic chokˈ rey laj Salomón, queˈxchoy xyi̱banquil lix templo li Ka̱cuaˈ saˈ li po Bul saˈ li xcuakxak po re li chihab aˈan. Chiru cuukub chihab queˈxyi̱b li templo. Queˈxyi̱b chixjunil chi tzˈakal re ru joˈ quiyeheˈ reheb.
Chapter 7
I Ki Kekchi 7:1  Chirix chic aˈan li rey Salomón quixqˈue chi yi̱ba̱c lix palacio. Ut chiru oxlaju chihab quiya̱loˈ.
I Ki Kekchi 7:2  Quixyi̱b jun li cab ut quixqˈue chokˈ xcˈabaˈ “Qˈuicheˈ re Líbano”. Aˈan aˈin lix nimal: o̱b roxcˈa̱l (55) metro xnimal rok, cuib xcaˈcˈa̱l metro riqˈuin media xnimal xsaˈ ut oxlaju metro riqˈuin media xnimal xteram. Ca̱hib tzol li rokechal. Li ca̱hib tzol chi okech, aˈan chacalteˈ joˈ ajcuiˈ li tzˈamba. Ut saˈ xbe̱neb li okech aˈan queˈhilan li tzˈamba.
I Ki Kekchi 7:3  Li o̱b roxcˈa̱l chi tzˈamba queˈhilan saˈ xbe̱n li o̱b roxcˈa̱l chi okech. Saˈ li junju̱nk tzol cuan oˈlaju chi okech. Ut queˈxtzˈap li xbe̱n riqˈuin li tzˈalam cheˈ chacalteˈ.
I Ki Kekchi 7:4  Oxib tzol li ventana cuan saˈ li jun pacˈal ut oxib tzol chic cuan saˈ li jun pacˈal chic. Eb li ventana aˈin cuanqueb chi ox ox ut cuanqueb saˈ xcaˈyaba̱l li cuanqueb jun pacˈal.
I Ki Kekchi 7:5  Eb li puertas ut eb li cheˈ li nequeˈxchap cuiˈ ribeb, aˈan ca̱ xucu̱teb. Ut eb li ventana cuanqueb oxib tzol ut nequeˈxcaˈya ribeb.
I Ki Kekchi 7:6  Ut quixyi̱b ajcuiˈ jun lix mu li cab cuanqueb cuiˈ li okech. Lix nimal, aˈan cuib xcaˈcˈa̱l (22) metro riqˈuin media xnimal rok, ut oxlaju metro riqˈuin media lix nimal ru. Li xmu cab aˈin nacana chiru li jun chˈol chic. Cuan li okech ut li cheˈ li queˈxqˈue saˈ xbe̱n.
I Ki Kekchi 7:7  Quixyi̱b ajcuiˈ jun chic li naˈajej re ta̱cua̱nk cuiˈ lix cˈojariba̱l. Ut quixtzˈap ru riqˈuin tzˈalam cheˈ chacalteˈ. Naticla takˈa nacuulac toj takecˈ. Li naˈajej aˈan ta̱cˈanjelak ajcuiˈ re rakoc a̱tin.
I Ki Kekchi 7:8  Li rochoch laj Salomón, aˈan cuan jun lix neba̱l chirix. Joˈcan ajcuiˈ li cab li quixyi̱b re li rixakil cuan xmu juntakˈe̱t riqˈuin li rochoch aˈan. Li rixakil laj Salomón, aˈan xrabin laj Faraón.
I Ki Kekchi 7:9  Eb li cab aˈin yi̱banbileb riqˈuin li cha̱bil pec ti̱cobresinbil ruheb. Setbil riqˈuin chˈi̱chˈ aˈ yal chanru xni̱nkal li naraj, joˈ chi saˈ joˈ chirix. Naticla chak saˈ li cimiento. Nacuulac toj takecˈ. Joˈcan ajcuiˈ chirix. Nacuulac toj saˈ li neba̱l.
I Ki Kekchi 7:10  Lix cimiento eb li cab aˈan yi̱banbileb riqˈuin li ni̱nki pec terto xtzˈak. Cuan li pec ca̱hib metro riqˈuin media xni̱nkaleb. Ut cuanqueb ajcuiˈ oxib metro riqˈuin oxcˈa̱l (60) centímetro xni̱nkaleb.
I Ki Kekchi 7:11  Joˈcan ajcuiˈ li tzˈac yi̱banbileb riqˈuin li pec terto xtzˈak. Ti̱cobresinbil ruheb aˈ yal chanru xni̱nkal naraj. Ut quirocsi ajcuiˈ li cheˈ chacalteˈ.
I Ki Kekchi 7:12  Chi xjun sutam li nimla neba̱l cuan oxib tzol li pec ut jun tzol li cheˈ. Chacalteˈ queˈxqˈue saˈ xbe̱n. Li neba̱l aˈin juntakˈe̱t riqˈuin li neba̱l li cuan chiru lix templo li Dios.
I Ki Kekchi 7:13  Li rey Salomón quixtakla xcˈambal laj Hiram saˈ li tenamit Tiro.
I Ki Kekchi 7:14  Laj Hiram aˈan xyum jun li ixk xma̱lcaˈan xcomoneb li ralal xcˈajol laj Neftalí. Lix yucuaˈ, aˈan aj Tiro xtenamit ut naxnau chi us xcˈanjelanquil li chˈi̱chˈ bronce. Joˈcan ajcuiˈ laj Hiram. Cuan xnaˈleb chi us ut se̱b xchˈo̱l chixcˈanjelanquil li chˈi̱chˈ bronce. Joˈcan nak laj Hiram quichal riqˈuin li rey Salomón ut quixba̱nu chixjunil li cˈanjel li quiqˈueheˈ chixba̱nu.
I Ki Kekchi 7:15  Laj Hiram quixyi̱b cuib li okech riqˈuin bronce. Cuakxakib metro xni̱nkal rok ut o̱b metro riqˈuin media xni̱nkal xsaˈ.
I Ki Kekchi 7:16  Ut quixyi̱b ajcuiˈ cuib li chˈi̱chˈ bronce re tixchˈic saˈ xjolomeb li cuib chi okech. Li junju̱nk chi chˈi̱chˈ cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xnajtil rok.
I Ki Kekchi 7:17  Ut cuanqueb ajcuiˈ cˈam quixyi̱b riqˈuin chˈi̱chˈ tzulbil ru chanchan li cadena re xqˈuebal saˈ xbe̱n li okech. Cuukutk re li junju̱nk.
I Ki Kekchi 7:18  Quixyi̱b ajcuiˈ cuib tzol li granados chokˈ xsahob ru re xtzˈapbal ruheb li chˈi̱chˈ li quixqˈue saˈ xjolomeb li okech. Chanru quixba̱nu re li jun, joˈcan cuiˈchic quixba̱nu re li okech jun chic.
I Ki Kekchi 7:19  Li xyi̱banquileb li chˈi̱chˈ li quixqˈue saˈ xjolomeb li okech li cuan saˈ xmu li cab, aˈan chanchaneb li utzˈuˈuj azucena. Caˈchˈin chic ma̱ cuib metro xni̱nkaleb li junju̱nk.
I Ki Kekchi 7:20  Chi xjun sutam li chˈi̱chˈ li cuan saˈ xjolomeb li cuib chi okech cuanqueb cuib ciento chi granado. Cuib tzol ru nak cuanqueb chi xjun sutam li junju̱nk chi okech.
I Ki Kekchi 7:21  Laj Hiram quixxakabeb li cuib chi okech saˈ li oqueba̱l re li templo. Li okech li quicana saˈ lix nim quixqˈue Jaquín chokˈ xcˈabaˈ. Ut li okech jun chic li quicana saˈ li tzˈe quixqˈue Boaz chokˈ xcˈabaˈ.
I Ki Kekchi 7:22  Li xyi̱banquil li chˈi̱chˈ li quixqˈue saˈ xjolomeb li okech, aˈan chanchaneb li utzˈuˈuj azucena. Joˈcaˈin nak quixchoy xyi̱banquileb li okech.
I Ki Kekchi 7:23  Ut laj Hiram quixyi̱b ajcuiˈ jun li nimla pila sursu riqˈuin bronce. Aˈan ta̱cˈanjelak re xnaˈaj li haˈ. Ca̱hib metro riqˈuin media xnimal li re. Cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xteram. Oxlaju metro riqˈuin media xnimal xsaˈ.
I Ki Kekchi 7:24  Ut chire li pila queˈxyi̱b cuib tzol li granado. O̱b roxcˈa̱l centímetro xya̱nk li laje̱tk chi granado. Jun cuacaj queˈxyi̱b lix sahob ru nak queˈxyi̱b li pila.
I Ki Kekchi 7:25  Li pila aˈin queˈxtochob saˈ xbe̱neb cablaju chi bo̱yx yi̱banbileb riqˈuin bronce. Oxib li bo̱yx nequeˈiloc saˈ li norte. Li oxib chic nequeˈiloc saˈ li occidente. Ut li oxib chic nequeˈiloc saˈ li sur. Ut li oxib chic nequeˈiloc saˈ li oriente. Li pila queˈxchunub saˈ xbe̱neb li bo̱yx ut li rokeb li bo̱yx li cuan chirixeb queˈcana rubel li pila.
I Ki Kekchi 7:26  Cuakxakib centímetros xpimal li tzˈac re li pila. Lix sahob ru re li pila chanchan li utzˈuˈuj azucena. Ca̱hib roxcˈa̱l mil (44,000) litro li haˈ na-oc chi saˈ li pila aˈan.
I Ki Kekchi 7:27  Ut quixyi̱b ajcuiˈ laje̱b li cˈochleba̱l riqˈuin li chˈi̱chˈ bronce. Jun metro riqˈuin caˈcˈa̱l centímetro xni̱nkal rok li junju̱nk. Ut joˈcan ajcuiˈ xnimal ru ut jun metro riqˈuin oˈlaju xcaˈcˈa̱l centímetro xteram.
I Ki Kekchi 7:28  Joˈcaˈin nak yi̱banbileb li cˈochleba̱l: tzˈaptzˈo ru chi perpo̱quil chˈi̱chˈ. Ac xnaˈaj xnaˈaj li junju̱nk.
I Ki Kekchi 7:29  Ut eb li perpo̱quil chˈi̱chˈ bronce qˈuebileb xsahob ru joˈ li cakcoj, li bo̱yx, ut li querubín. Ut yi̱banbil ajcuiˈ xsahob ru riqˈuin utzˈuˈuj, joˈ takecˈ joˈ takˈa.
I Ki Kekchi 7:30  Li junju̱nk chi cˈochleba̱l cuan ca̱ ca̱ xruedil yi̱banbileb riqˈuin bronce. Joˈcan ajcuiˈ li chˈi̱chˈ li nequeˈchapoc reheb. Saˈ li xuc xca̱ pacˈalil cuanqueb li chˈi̱chˈ li nahilan saˈ xbe̱n li chˈi̱chˈ li nequeˈchapoc re li ruedas. Ut saˈ xbe̱n li ca̱hib chi chˈi̱chˈ aˈin nacˈochla li pila. Li chˈi̱chˈ aˈin yi̱banbileb ajcuiˈ xsahob ru.
I Ki Kekchi 7:31  Li cˈochleba̱l re li pila, aˈan sursu. O̱b xcaˈcˈa̱l centímetros xnajtil xteram ut lix nimal xsaˈ, aˈan oxcˈa̱l centímetros. Ca̱ xucu̱t li re li cˈochleba̱l. Moco sursu ta ut yi̱banbil lix sahob ru.
I Ki Kekchi 7:32  Rubel li perpo̱quil chˈi̱chˈ cuanqueb li ca̱hib chi ruedas joˈ eb ajcuiˈ li chˈi̱chˈ li nequeˈchapoc reheb. Cuakxakib xca̱cˈa̱l centímetros xni̱nkaleb lix ruedil.
I Ki Kekchi 7:33  Li ruedas juntakˈe̱teb riqˈuin lix ruedil li carruajes. Li chˈi̱chˈ li nachapoc re li ruedas, ut li cocˈ chˈi̱chˈ li cuan saˈ li ruedas, joˈ eb ajcuiˈ li sursu̱quil chˈi̱chˈ yi̱banbil riqˈuin bronce.
I Ki Kekchi 7:34  Li ca̱hib chi chˈi̱chˈ li nacu̱tun re li ruedas junaj xyi̱banquil riqˈuin li cˈochleba̱l.
I Ki Kekchi 7:35  Chire li cˈochleba̱l cuan jun li sursu̱quil chˈi̱chˈ, cuib xcaˈcˈa̱l centímetro riqˈuin media xnajtil xteram. Junaj xyi̱banquil riqˈuin li cˈochleba̱l.
I Ki Kekchi 7:36  Chiruheb li perpo̱quil chˈi̱chˈ laj Hiram quixyi̱b li retalil li querubines, joˈ ajcuiˈ li cakcoj ut li cheˈ palmera, aˈ ya̱l chanru lix naˈaj naraj. Ut quilajxyi̱b ajcuiˈ retalil li utzˈuˈuj.
I Ki Kekchi 7:37  Joˈcaˈin nak quixyi̱b li laje̱b chi cˈochleba̱l, juntakˈe̱t xbisbaleb, juntakˈe̱t xni̱nkaleb ut juntakˈe̱t xyi̱banquileb.
I Ki Kekchi 7:38  Ut quixyi̱b ajcuiˈ riqˈuin bronce laje̱b li pila. Li junju̱nk chi pila ju̱nk metro riqˈuin ca̱cˈa̱l centímetros xni̱nkal. Ut li haˈ li na-oc chi saˈ eb li pila aˈan, cuan cuakxakib ciento riqˈuin ca̱cˈa̱l (880) litro chi haˈ. Eb li laje̱b chi pila aˈan quixqˈueheb saˈ xbe̱n li laje̱b chi cˈochleba̱l.
I Ki Kekchi 7:39  Eb li pila aˈin rochbeneb lix cˈochleba̱leb queˈqˈueheˈ chixcˈatk li templo. O̱b queˈcana saˈ lix nim ut li o̱b chic queˈqˈueheˈ saˈ li tzˈe. Ut li nimla pila queˈxqˈue saˈ xxuc li templo saˈ li sureste.
I Ki Kekchi 7:40  Laj Hiram quixyi̱beb ajcuiˈ li ucˈal, ut li chˈi̱chˈ li nequeˈxchap cuiˈ li ru xam, ut li ni̱nki secˈ. Joˈcaˈin nak quixchoy li cˈanjel quiqˈueheˈ chixyi̱b xban laj Salomón. Aˈaneb aˈin li quixyi̱b laj Hiram re lix templo li Dios:
I Ki Kekchi 7:41  Cuib li okech, ut li cuib li sursu̱quil chˈi̱chˈ li queˈxqˈue saˈ xjolomeb ut li chˈi̱chˈ li tzulbil ru chanchan cadena re xqˈuebal saˈ xbe̱n li okech.
I Ki Kekchi 7:42  Ut quixyi̱b ajcuiˈ riqˈuin bronce ca̱hib ciento li granadas re teˈxqˈue chokˈ xsahob ru li chˈi̱chˈ li queˈxqˈue saˈ jolomeb li okech. Cuib tzol nak queˈxqˈue.
I Ki Kekchi 7:43  Ut quixyi̱b ajcuiˈ laje̱b li cˈochleba̱l ut laje̱b li pilas re teˈxqˈue saˈ xbe̱neb li laje̱b chi cˈochleba̱l.
I Ki Kekchi 7:44  Quixyi̱b jun li nimla pila ut li cablaju chi bo̱yx bronce li yo̱queb chi i̱ka̱nc re li pila.
I Ki Kekchi 7:45  Ut quixyi̱b ajcuiˈ li ucˈal ut li ni̱nki secˈ joˈ eb ajcuiˈ li chˈi̱chˈ re xchapbal li ru xam. Aˈan aˈin chixjunil li cˈanjeleba̱l li quiqˈueheˈ chixyi̱b laj Hiram xban li rey Salomón re teˈcˈanjelak saˈ lix templo li Dios. Chixjunil yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil bronce.
I Ki Kekchi 7:46  Chixjunil aˈin quixtakla xyi̱banquil li rey saˈ li ru takˈa re Jordán saˈ xyi li cuib chi tenamit Sucot ut Saretán.
I Ki Kekchi 7:47  Li rey Salomón incˈaˈ quixbis joˈ qˈuial li bronce li qui-oc saˈ eb li secˈ xban nak kˈaxal cuiˈchic nabal.
I Ki Kekchi 7:48  Li rey Salomón quixtakla xyi̱banquileb riqˈuin oro chixjunil li quicˈanjelac saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Quixyi̱b jun li artal riqˈuin oro, ut jun li me̱x yi̱banbil riqˈuin oro li nequeˈxqˈue cuiˈ li mayejanbil caxlan cua.
I Ki Kekchi 7:49  Quixyi̱b ajcuiˈ riqˈuin tzˈakal oro laje̱b xnaˈajeb li candil. O̱b quixqˈue saˈ lix nim ut o̱b quixqˈue saˈ lix tzˈe chiru li Lokˈlaj Santil Naˈajej. Ut quixqˈue ajcuiˈ xsahob ru riqˈuin utzˈuˈuj. Ut quixyi̱b ajcuiˈ riqˈuin oro li candil, joˈ ajcuiˈ li chˈi̱chˈ re xchapbal li ru xam.
I Ki Kekchi 7:50  Quixyi̱b li secˈ ut li ucˈal, ut li chˈi̱chˈ re xchupbal lix xamlel li candil joˈ eb ajcuiˈ li chˈi̱chˈ re xchapbal li ru xam. Ut quixyi̱b ajcuiˈ li sansar re xcˈatbal li pom. Joˈcaneb ajcuiˈ li bisagras re lix puertil li Lokˈlaj Santil Naˈajej ut eb li bisagras re lix puertil li templo yi̱banbileb riqˈuin oro.
I Ki Kekchi 7:51  Joˈcaˈin nak quixchoy xyi̱banquil li cˈaˈru quicˈanjelac saˈ lix templo li Dios li quixtakla xyi̱banquil li rey Salomón. Ut quixcˈameb ajcuiˈ li secˈ ut li plata ut li oro li ac kˈaxtesinbil re li Dios xban laj David lix yucuaˈ. Quixkˈaxtesiheb saˈ li naˈajej li nequeˈxxoc cuiˈ li nacˈanjelac saˈ li templo.
Chapter 8
I Ki Kekchi 8:1  Mokon chic laj Salomón quixchˈutubeb aran Jerusalén eb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱n xte̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel. Quixchˈutubeb re nak teˈxcˈam chak saˈ li templo lix Lokˈlaj Ca̱x li Ka̱cuaˈ, li xocxo cuiˈ lix contrato li Dios saˈ lix tenamit laj David aran Sión.
I Ki Kekchi 8:2  Eb li cui̱nk aj Israel queˈxchˈutub ribeb riqˈuin laj Salomón saˈ xcutanquil li ninkˈe saˈ xcuuk li po re li chihab aˈan, saˈ li po Etanim.
I Ki Kekchi 8:3  Nak ac chˈutchˈu̱queb chixjunileb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel, eb laj tij queˈrisi saˈ li tabernáculo li Lokˈlaj Ca̱x ut queˈxcˈam saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 8:4  Eb li ralal xcˈajol laj Leví ut eb laj tij queˈxcˈam li tabernáculo li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb joˈ ajcuiˈ chixjunil li cˈaˈru nacˈanjelac saˈ li tabernáculo ut queˈxcˈam saˈ li templo.
I Ki Kekchi 8:5  Li rey Salomón ut eb laj Israel queˈxchˈutub ribeb chiru li Lokˈlaj Ca̱x ut queˈxmayeja li carner ut li bo̱yx. Incˈaˈ quiru rajlanquil li xul li queˈxmayeja xban xqˈuialeb.
I Ki Kekchi 8:6  Eb laj tij queˈrocsi li Lokˈlaj Ca̱x saˈ li templo ut queˈxcanab saˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej rubel lix xiqˈueb li querubines.
I Ki Kekchi 8:7  Eb li cuib chi querubines aˈin helho̱queb lix xiqˈueb saˈ xbe̱n li Lokˈlaj Ca̱x joˈ ajcuiˈ li cheˈ li nequeˈxpako cuiˈ.
I Ki Kekchi 8:8  Caˈaj cuiˈ li ruˈuj li cheˈ li nequeˈxpako cuiˈ li Lokˈlaj Ca̱x nacˈutun chak toj saˈ li Santil Naˈajej. Abanan incˈaˈ nacˈutun chak toj chirix cab. Ut joˈcan nak queˈcana toj chalen anakcuan.
I Ki Kekchi 8:9  Ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ li Lokˈlaj Ca̱x aˈan. Caˈaj cuiˈ li cuib pere̱l chi pec li tzˈi̱banbil cuiˈ li chakˈrab. Laj Moisés quixqˈueheb saˈ li Lokˈlaj Ca̱x aran Horeb nak li Dios quixba̱nu li contrato riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Israel nak queˈel chak saˈ li tenamit Egipto.
I Ki Kekchi 8:10  Nak ac xeˈel laj tij saˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej, saˈ junpa̱t quinujac li templo riqˈuin xlokˈal li Dios. Chanchan li chok nak quicˈutun.
I Ki Kekchi 8:11  Ut eb laj tij incˈaˈ queˈru xba̱nunquil lix cˈanjel xban nak lix lokˈal li Dios quixnujobresi li Templo.
I Ki Kekchi 8:12  Ut laj Salomón quitijoc ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, la̱at caye nak nacatcuan saˈ li chok kˈojyi̱n ru.
I Ki Kekchi 8:13  Abanan la̱in xinyi̱b jun la̱ cuochoch re tatcua̱nk cuiˈ chi junelic, chan.
I Ki Kekchi 8:14  Ut li rey Salomón quixsukˈisi rib ut quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱rosobtesiheb laj Israel li xakxo̱queb aran.
I Ki Kekchi 8:15  Ut quixye: —Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel, xban nak xba̱nu li cˈaˈru quixyechiˈi re laj David lin yucuaˈ,
I Ki Kekchi 8:16  nak quixye re, “Chalen nak quicuisiheb chak lin tenamit Israel aran Egipto la̱in incˈaˈ quinsicˈ ru saˈ xya̱nkeb lix te̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel junak li tenamit li teˈxyi̱b cuiˈ li cuochoch bar tineˈxlokˈoni cuiˈ, usta ac xinsicˈ ru laj David chokˈ xreyeb lin tenamit Israel,” chan li Dios.—
I Ki Kekchi 8:17  Ut laj Salomón quixye ajcuiˈ: —Laj David lin yucuaˈ qui-ala saˈ xchˈo̱l xyi̱banquil jun li templo re teˈxlokˈoni cuiˈ li Ka̱cuaˈ lix Dios eb laj Israel.
I Ki Kekchi 8:18  Ut li Ka̱cuaˈ quixye re laj David lin yucuaˈ, “Us nak x-ala saˈ a̱chˈo̱l xyi̱banquil junak li cab re tineˈxlokˈoni cuiˈ.
I Ki Kekchi 8:19  Abanan ma̱cuaˈ la̱at tatyi̱ba̱nk re li cab aˈan. La̱ cualal ban ta̱yi̱ba̱nk re li cab re tineˈxlokˈoni cuiˈ,” chan li Dios.
I Ki Kekchi 8:20  Ut anakcuan xtzˈakloc ru li quixye chak li Ka̱cuaˈ xban nak la̱in xin-oc chokˈ re̱kaj lin yucuaˈ. Ut xkˈaxtesi̱c saˈ cuukˈ li cuanquilal re tintakla̱nk saˈ xbe̱neb li tenamit. Anakcuan la̱in xinyi̱b li templo re takalokˈoni cuiˈ li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel.
I Ki Kekchi 8:21  Ut xinyi̱b ajcuiˈ saˈ li templo lix naˈaj li Lokˈlaj Ca̱x li xocxo cuiˈ lix contrato li Ka̱cuaˈ li quixba̱nu chak riqˈuineb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ nak quirisiheb chak aran Egipto, chan laj Salomón.
I Ki Kekchi 8:22  Chirix aˈan laj Salomón quixxakab rib chiru lix artal li Ka̱cuaˈ chiruheb chixjunileb laj Israel li cuanqueb aran. Quixtaksi li rukˈ saˈ choxa ut quitijoc.
I Ki Kekchi 8:23  Quixye: —At Ka̱cuaˈ, at kaDios la̱o aj Israel, ma̱cˈaˈ junak chic Dios joˈ la̱at, chi moco saˈ choxa, chi moco saˈ ruchichˈochˈ. La̱at nacaba̱nu li cˈaˈru nacayechiˈi. Ut nacacuuxta̱na ruheb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu chi anchaleb xchˈo̱l ut nequeˈcuan saˈ ti̱quilal cha̱cuu.
I Ki Kekchi 8:24  Anakcuan xaba̱nu li cˈaˈru cayechiˈi chak re laj David lin yucuaˈ. La̱at caye nak ta̱qˈue ut anakcuan xaba̱nu chiru li cutan aˈin.
I Ki Kekchi 8:25  Joˈcan ut at Ka̱cuaˈ, at kaDios la̱o aj Israel, chaba̱nu taxak li cˈaˈru cayechiˈi chak re laj David lin yucuaˈ nak caye chi joˈcaˈin, “Junelic ta̱cua̱nk junak reheb la̱ cualal a̱cˈajol li teˈoc saˈ li cuanquilal. Abanan tento nak teˈcua̱nk saˈ xya̱lal chicuu ut teˈcua̱nk saˈ ti̱quilal.”
I Ki Kekchi 8:26  Joˈcan ut at Ka̱cuaˈ, at kaDios la̱o aj Israel, chaba̱nu taxak li cˈaˈru cayechiˈi chak re laj David laj cˈanjel cha̱cuu.
I Ki Kekchi 8:27  ¿Ma naru ta biˈ nacatcuan saˈ ruchichˈochˈ? Li choxa kˈaxal nim, abanan aˈan incˈaˈ tzˈakal chokˈ a̱naˈaj, at Ka̱cuaˈ. ¿Ma tojaˈ ta chic li cab li xinyi̱b ta̱tzˈaklok chokˈ a̱naˈaj?
I Ki Kekchi 8:28  Joˈcan ut, at Ka̱cuaˈ at inDios, chacuabi taxak lin tij. Chacuabi taxak li cˈaˈru nintzˈa̱ma cha̱cuu anakcuan. La̱in laj cˈanjel cha̱cuu.
I Ki Kekchi 8:29  Junelic taxak chacuilak li naˈajej aˈin. Chi kˈek chi cutan ta̱cuil li templo aˈin li tatcua̱nk cuiˈ. Chacuabi taxak lin tij, la̱in laj cˈanjel cha̱cuu.
I Ki Kekchi 8:30  Chacuabihak taxak lin tij. Ut chacuabihak taxak lix tijeb laj Israel nak teˈtijok saˈ li naˈajej aˈin. Chacuabihak taxak li katij saˈ li naˈajej aˈin li tatcua̱nk cuiˈ. Toj saˈ choxa taxak ta̱cuabi li katij ut ta̱cuy ta̱sach li kama̱c.
I Ki Kekchi 8:31  Cui cuan junak ta̱ma̱cobk chiru li ras ri̱tzˈin ut tixpuersi ru chixba̱nunquil li juramento chiru li artal saˈ li templo aˈin,
I Ki Kekchi 8:32  la̱at ta̱cuabi toj saˈ choxa li cˈaˈru teˈxtzˈa̱ma cha̱cuu. Tatrakok a̱tin saˈ xbe̱neb ut ta̱qˈueheb chixtojbal xma̱c li cuanqueb xma̱queb. Ta̱coleb rix li ma̱cˈaˈeb xma̱c saˈ xcˈabaˈ la̱ ti̱quilal.
I Ki Kekchi 8:33  Nak eb laj Israel teˈnumta̱k li xicˈ nequeˈiloc reheb saˈ xbe̱neb xban li ma̱c li teˈxba̱nu cha̱cuu, ut cui eb aˈan teˈsukˈi̱k cuiˈchic a̱cuiqˈuin ut teˈxya̱ba la̱ cˈabaˈ ut teˈtijok cha̱cuu saˈ li naˈajej aˈin,
I Ki Kekchi 8:34  la̱at toj saˈ choxa ta̱cuabi li cˈaˈru teˈxtzˈa̱ma cha̱cuu ut ta̱cuyeb xma̱c la̱ tenamit Israel. Ut ta̱qˈueheb cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ li naˈajej li caqˈue reheb lix xeˈto̱nil xyucuaˈeb laj Israel.
I Ki Kekchi 8:35  Ut cui incˈaˈ chic tixqˈue li hab xban li ma̱c li teˈxba̱nu cha̱cuu, ut cui teˈxjal xcˈaˈuxeb ut teˈxya̱ba la̱ cˈabaˈ ut teˈtijok cha̱cuu, xban li raylal xaqˈue saˈ xbe̱neb, ta̱cuabi taxak li cˈaˈru teˈxtzˈa̱ma cha̱cuu.
I Ki Kekchi 8:36  La̱at, at Ka̱cuaˈ, toj saˈ choxa ta̱cuabi lix tijeb ut ta̱cuyeb xma̱queb laj Israel li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu. Ta̱cˈut chiruheb chanru nak teˈcua̱nk saˈ xya̱lal ut ta̱takla cuiˈchic li hab saˈ xbe̱n li chˈochˈ li caqˈue reheb la̱ tenamit.
I Ki Kekchi 8:37  Ut cui ta̱cua̱nk cueˈej saˈ xya̱nkeb laj Israel, malaj ut li caki yajel, malaj ut li acui̱mk ta̱chakik xban li tik malaj ut ta̱cha̱lk jalan xyajel li acui̱mk joˈ li moˈ, joˈ laj sa̱cˈ, ut li motzoˈ, malaj ut teˈcha̱lk li xicˈ nequeˈiloc ke chixsutbal li katenamit, malaj ut yajel malaj ut cˈaˈak chic re ru chi raylalil ta̱cha̱lk saˈ kabe̱n,
I Ki Kekchi 8:38  chacuabi taxak lix tijeb laj Israel nak teˈcha̱lk chixya̱banquil la̱ cˈabaˈ ut chi tijoc cha̱cuu saˈ li naˈajej aˈin. Chacuabi lix tijeb yalak ani li ta̱cha̱lk chi tijoc saˈ li naˈajej aˈin. Ma̱re la̱ tenamit Israel teˈcha̱lk chi tijoc cha̱cuu nak teˈrecˈa xrahil li raylal li yo̱keb chixcˈulbal. Ut ma̱re teˈxtaksi li rukˈeb chi tijoc saˈ li templo aˈin.
I Ki Kekchi 8:39  Ut la̱at ta̱cuabi lix tijeb toj saˈ li choxa li cuancat cuiˈ chak. Ut ta̱cuy xma̱queb. La̱at tatrakok a̱tin saˈ xbe̱neb aˈ yal chanru lix naˈlebeb cha̱cuu. La̱at nacanau cˈaˈru cuan saˈ li ra̱meb xban nak la̱at nacanau cˈaˈru cuan saˈ lix cˈaˈuxeb li cuanqueb saˈ li ruchichˈochˈ.
I Ki Kekchi 8:40  Cui ta̱ba̱nu chi joˈcan riqˈuineb, teˈxxucua a̱cuu joˈ najtil teˈcua̱nk saˈ li chˈochˈ li caqˈue reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ.
I Ki Kekchi 8:41  Ma̱re cuanqueb jalan xtenamit ma̱cuaˈ xcomoneb la̱ tenamit Israel teˈcha̱lk saˈ najtil tenamit chixya̱banquil la̱ cˈabaˈ saˈ li naˈajej aˈin.
I Ki Kekchi 8:42  Eb li jalaneb xtenamit teˈrabi a̱cuesil. Teˈrabi nak kˈaxal nim la̱ cuanquil ut nim la̱ cuuxta̱n ut teˈcha̱lk chi tijoc cha̱cuu saˈ li templo aˈin.
I Ki Kekchi 8:43  Ut la̱at, at Ka̱cuaˈ, toj saˈ li choxa li cuancat cuiˈ, ta̱cuabi lix tijeb. Ut ta̱sume li cˈaˈru teˈxtzˈa̱ma cha̱cuu li jalaneb xtenamit re nak chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈxnau nak nim a̱cuanquil ut teˈxxucua a̱cuu joˈ nakaba̱nu la̱o aj Israel. Ut re ajcuiˈ nak teˈxqˈue retal nak la̱at li tatlokˈoni̱k saˈ li templo aˈin li xinyi̱b la̱in.
I Ki Kekchi 8:44  Cui eb la̱ tenamit teˈxic chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc reheb, yalak bar ta̱taklaheb nak teˈtijok teˈilok cuan cuiˈ li tenamit li sicˈbil ru a̱ban, ut cuan cuiˈ li templo aˈin li xinyi̱b chokˈ re a̱lokˈoninquil.
I Ki Kekchi 8:45  Ut la̱at toj saˈ choxa ta̱cuabi lix tijeb nak tateˈxya̱ba. Ut la̱at ta̱tenkˈaheb saˈ ti̱quilal.
I Ki Kekchi 8:46  Ma̱ ani incˈaˈ ta nama̱cob. Nak eb la̱ tenamit ta̱ma̱cobk cha̱cuu, la̱at tatjoskˈok riqˈuineb. Ut ta̱kˈaxtesiheb saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc reheb re nak teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ saˈ xtenamiteb li xicˈ nequeˈiloc reheb, usta najt, usta nachˈ.
I Ki Kekchi 8:47  Abanan nak chapcho̱keb xbaneb li jalaneb xtenamit, ma̱re ta̱julticokˈ reheb nak incˈaˈ us xeˈxba̱nu ut teˈxjal xcˈaˈuxeb. Ut ma̱re teˈtijok chak saˈ li tenamit bar cua̱nkeb cuiˈ chak ut teˈxye: “Xoma̱cob. Incˈaˈ us xkaba̱nu. Xkaba̱nu li ma̱usilal,” chaˈkeb.
I Ki Kekchi 8:48  Ut cui eb aˈan teˈxjal xcˈaˈuxeb chi anchaleb xchˈo̱l ut chi anchaleb li ra̱m, nak cua̱nkeb chak saˈ lix tenamit li xicˈ nequeˈiloc reheb, teˈtijok. Nak yo̱keb chi tijoc, teˈilok saˈ xjayal li chˈochˈ li caqˈue reheb lix xeˈto̱nil xyucuaˈ. Teˈilok saˈ xjayal li tenamit li casicˈ ru, li xinyi̱b cuiˈ li templo re a̱lokˈoninquil.
I Ki Kekchi 8:49  Ut la̱at toj saˈ choxa li cuancat cuiˈ ta̱cuabi lix tijeb nak tateˈxya̱ba. Ut la̱at ta̱tenkˈaheb saˈ ti̱quilal.
I Ki Kekchi 8:50  La̱at ta̱cuy ta̱sach xma̱queb la̱ tenamit nak xeˈma̱cob cha̱cuu ut xeˈxkˈet la̱ cua̱tin. Chakˈunobresi lix chˈo̱leb li tenamit li queˈchapoc reheb re nak teˈxtokˈoba ruheb la̱ tenamit.
I Ki Kekchi 8:51  Chatenkˈaheb xban nak aˈan eb la̱ tenamit. Ut aˈaneb ajcuiˈ la̱ cualal a̱cˈajol. La̱at cat-isin chak reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ saˈ li tenamit Egipto li queˈxcˈul cuiˈ chak li nimla raylal.
I Ki Kekchi 8:52  Joˈcan ut, at Ka̱cuaˈ, chacuabi taxak lin tij la̱in laj cˈanjel cha̱cuu. Ut chacuabi ta ajcuiˈ lix tijeb la̱ tenamit Israel. Chasume taxak chixjunil li cˈaˈru teˈxtzˈa̱ma cha̱cuu.
I Ki Kekchi 8:53  At Ka̱cuaˈ, at nimajcual Dios, la̱at catsicˈoc ruheb saˈ xya̱nkeb chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Ut caqˈueheb chokˈ a̱cualal a̱cˈajol joˈ caye re laj Moisés laj cˈanjel cha̱cuu nak cacuisiheb chak li kaxeˈto̱nil yucuaˈ aran Egipto, chan laj Salomón.
I Ki Kekchi 8:54  Nak quitijoc laj Salomón, quicuikˈla chiru li artal ut quixtaksi li rukˈ.
I Ki Kekchi 8:55  Nak quirakeˈ chi tijoc, quixakli ut quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱rosobtesiheb li tenamit Israel li chˈutchˈu̱queb aran. Ut quixye chi cau xya̱b xcux:
I Ki Kekchi 8:56  —Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ Dios xban nak xqˈue tuktu̱quil usilal saˈ lix tenamit Israel joˈ quixyechiˈi. Ma̱ jun li cˈaˈak re ru incˈaˈ ta xba̱nu. Quixba̱nu ban chixjunil li quixye chak re laj Moisés laj cˈanjel chiru.
I Ki Kekchi 8:57  Chicua̱nk taxak li Ka̱cuaˈ kiqˈuin joˈ nak quicuan chak riqˈuineb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Ut incˈaˈ taxak toxtzˈekta̱na chi moco toxcanab kajunes.
I Ki Kekchi 8:58  Chikaqˈuehak taxak kachˈo̱l chi cua̱nc saˈ xya̱lal riqˈuin li Ka̱cuaˈ Dios. Chikaba̱nuhak joˈ naraj aˈan. Ut chocua̱nk taxak joˈ naxye lix chakˈrab joˈ quixtaklaheb cuiˈ li kaxeˈto̱nil yucuaˈ.
I Ki Kekchi 8:59  Chixjunil li cˈaˈak re ru aˈin li xintzˈa̱ma saˈ lin tij chiru li Ka̱cuaˈ, junelic taxak chijulticokˈ re chi kˈek chi cutan. Tinixtenkˈa taxak la̱in laj cˈanjel chiru ut tixtenkˈa taxak lix tenamit Israel, aˈ yal cˈaˈru teˈraj cuiˈ tenkˈa̱c.
I Ki Kekchi 8:60  Choxtenkˈa taxak re nak eb li tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈxqˈue retal nak li Ka̱cuaˈ, aˈan li tzˈakal Dios. Ma̱cˈaˈ chic junak joˈ aˈan.
I Ki Kekchi 8:61  Joˈcan nak cheqˈuehak e̱chˈo̱l chicua̱nk saˈ ti̱quilal chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios. Chexcua̱nk saˈ xya̱lal ut cheba̱nuhak li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab joˈ yo̱quex anakcuan.—
I Ki Kekchi 8:62  Ut chirix chic aˈan, li rey joˈ eb ajcuiˈ li tenamit Israel queˈxcamsi li xul re teˈxmayeja chiru li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 8:63  Laj Salomón quixqˈue li mayej chiru li Dios re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin. Cuib xcaˈcˈa̱l mil (22,000) li cuacax quixmayeja. Ut quixmayeja ajcuiˈ jun ciento mil riqˈuin junmay mil (120,000) li carner. Joˈcaˈin nak queˈxkˈaxtesi li templo chiru li Dios li rey ut eb li ralal xcˈajol laj Israel.
I Ki Kekchi 8:64  Saˈ ajcuiˈ li cutan aˈan li rey quixkˈaxtesi saˈ rukˈ li Dios li neba̱l li cuan chiru lix templo li Dios. Aran quixqˈue chak li cˈatbil mayej ut lix xe̱bul li xul li queˈcˈateˈ chokˈ xmayejeb re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin li Dios. Ut aran ajcuiˈ queˈxqˈue li cˈaˈak chic re ru chi mayejil. Aran quixqˈue li mayej xban nak incˈaˈ qui-oc chixjunil saˈ xbe̱n li artal yi̱banbil riqˈuin bronce, li cuan chiru li naˈajej li nahilan cuiˈ li Ka̱cuaˈ xban nak caˈchˈin li artal aˈan.
I Ki Kekchi 8:65  Saˈ eb li cutan aˈan laj Salomón quixba̱nu jun li ninkˈe rochbeneb chixjunileb laj Israel. Kˈaxal nabaleb li chˈutchˈu̱queb aran. Eb aˈan queˈchal chak saˈ eb li naˈajej Hamat ut toj cuan cuiˈ li nimaˈ re Egipto. Li ninkˈe aˈin queˈxba̱nu cuukub cutan ut chirix aˈan queˈxba̱nu cuukub cutan chic. Ca̱laju cutan queˈninkˈei̱c re xlokˈoninquil li Dios.
I Ki Kekchi 8:66  Nak ac xnumeˈ li ca̱laju cutan, li rey Salomón quixchakˈrabiheb li tenamit. Ut eb li tenamit queˈxtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱rosobtesi li rey. Chirix chic aˈan queˈco̱eb saˈ li rochocheb chi saheb saˈ xchˈo̱l ut chi cˈojcˈo̱queb xchˈo̱l xban chixjunil li usilal li quixba̱nu li Dios riqˈuineb saˈ xcˈabaˈ laj David laj cˈanjel chiru.
Chapter 9
I Ki Kekchi 9:1  Laj Salomón quixchoy xyi̱banquil lix templo li Ka̱cuaˈ joˈ ajcuiˈ lix palacio ut chixjunil li quiraj xyi̱banquil.
I Ki Kekchi 9:2  Li Ka̱cuaˈ quixcˈutbesi rib chiru laj Salomón xcaˈ sut joˈ nak quixcˈutbesi rib chiru aran Gabaón.
I Ki Kekchi 9:3  Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: —Xcuabi la̱ tij nak xatzˈa̱ma chicuu. La̱in xinsantobresi li templo aˈin li xayi̱b re tinlokˈoni̱k cuiˈ chi junelic. La̱in junelic tincua̱nk saˈ li templo ut la̱in tin-ilok re chi junelic.
I Ki Kekchi 9:4  Chatcua̱nk saˈ xya̱lal chicuu joˈ nak quicuan laj David la̱ yucuaˈ. Chaba̱nu saˈ ti̱quilal chixjunil li naxye saˈ li chakˈrab.
I Ki Kekchi 9:5  Cui ta̱ba̱nu li cˈaˈru xinye a̱cue, la̱in tinxakab saˈ xnaˈaj la̱ cuanquilal, ut la̱at junelic tattakla̱nk saˈ xbe̱neb laj Israel joˈ quinye re laj David la̱ yucuaˈ nak junelic ta̱cua̱nk junak reheb li ralal xcˈajol chokˈ xreyeb laj Israel.
I Ki Kekchi 9:6  Abanan cui la̱at ut eb la̱ cualal a̱cˈajol te̱canab xba̱nunquil li naxye lin chakˈrab, ut incˈaˈ te̱ba̱nu li cˈaˈru xinye e̱re, ut cui la̱ex tex-oc chixlokˈoninquil li jalanil dios ut texcˈanjelak chiruheb,
I Ki Kekchi 9:7  cui te̱ba̱nu chi joˈcan la̱in texcuisi che̱junilex la̱ex aj Israel saˈ li chˈochˈ li xinqˈue e̱re. Ut li templo aˈin li xinsantobresi chokˈ re inlokˈoninquil tinsach ru. Ut le̱ tenamit Israel ta̱hobekˈ ut ta̱seˈe̱k xbaneb li jalan tenamiteb.
I Ki Kekchi 9:8  Li ani teˈnumekˈ aran teˈsachk xchˈo̱leb ut teˈxseˈe li templo li qˈuebil xlokˈal ut teˈxye, “¿Cˈaˈut nak li Ka̱cuaˈ xba̱nu chi joˈcaˈin re li tenamit aˈin ut re li templo aˈin?” chaˈkeb.
I Ki Kekchi 9:9  Ut eb li jun chˈol chic teˈxye, “Joˈcaˈin xeˈxcˈul xban nak xeˈxtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ Dios li qui-isin chak reheb lix xeˈto̱nil xyucuaˈeb aran Egipto. Ut xeˈoc chixlokˈoninquil li jalanil dios ut chi cˈanjelac chiruheb. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ xqˈue li raylal aˈin saˈ xbe̱neb,” chaˈkeb.—
I Ki Kekchi 9:10  Quinumeˈ junmay chihab xyi̱banquil lix templo li Dios ut lix palacio li rey Salomón.
I Ki Kekchi 9:11  Laj Hiram lix reyeb laj Tiro quixqˈue li cˈaˈru quicˈanjelac chiru laj Salomón re li cablac. Quixqˈue nabal li cheˈ chacalteˈ ut ciprés ut quixqˈue ajcuiˈ nabal li oro. Joˈcan nak laj Salomón quixqˈue re laj Hiram junmay chi tenamit li cuanqueb Galilea.
I Ki Kekchi 9:12  Laj Hiram co̱ chirilbaleb li tenamit li quiqˈueheˈ re xban laj Salomón. Abanan incˈaˈ quicuulac chiru.
I Ki Kekchi 9:13  Ut quixye: —¿Ma aˈin eb li tenamit xaqˈue cue, at cha̱bil cuami̱g? chan re laj Salomón. Ut quixqˈue “Cabul” chokˈ xcˈabaˈeb li tenamit aˈan toj chalen anakcuan.
I Ki Kekchi 9:14  Laj Hiram quixsi re laj Salomón caˈchˈin chic ma̱ jun ciento quintal li oro re li cablac.
I Ki Kekchi 9:15  Laj Salomón quixpuersiheb li tenamit chi cˈanjelac re xyi̱banquil li templo ut lix palacio, ut li cab Milo xcˈabaˈ. Ut quixtakla ajcuiˈ xyi̱banquil li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Jerusalén. Joˈcan ajcuiˈ eb li tenamit Hazor, Meguido ut Gezer.
I Ki Kekchi 9:16  Laj Faraón, lix reyeb laj Egipto, co̱ chi pletic saˈ li tenamit Gezer. Quixcˈat li tenamit ut quixcamsiheb laj cananeos li cuanqueb aran. Ut quixsi re lix rabin nak quisumla li naˈajej li quire̱chani. Lix rabin, aˈan li rixakil laj Salomón.
I Ki Kekchi 9:17  Laj Salomón quixtakla cuiˈchic xyi̱banquil li tenamit Gezer, joˈ ajcuiˈ li tenamit Bet-horón li cuan takˈa.
I Ki Kekchi 9:18  Joˈcan ajcuiˈ eb li tenamit Baalat ut Tadmor li cuanqueb saˈ li chaki chˈochˈ.
I Ki Kekchi 9:19  Ut laj Salomón quixtakla ajcuiˈ xyi̱banquil eb li tenamit li xocxo cuiˈ li tzacae̱mkeb, ut li tenamit li xocxo cuiˈ lix carruajeb, li tenamit li cuanqueb cuiˈ lix soldados li nequeˈxic chirix cacua̱y. Quixtakla xyi̱banquil li joˈ qˈuial quiraj xyi̱banquil aran Jerusalén ut Líbano ut saˈ eb li naˈajej li cuanqueb rubel xcuanquil.
I Ki Kekchi 9:20  Cuanqueb li ma̱cuaˈeb aj Israel li toj queˈcana saˈ eb li tenamit aˈan. Aˈaneb aˈin li queˈcana: eb laj amorreo, eb laj heteos, eb laj ferezeos, eb laj heveos, ut eb laj jebuseos.
I Ki Kekchi 9:21  Eb li ralal xcˈajoleb li queˈcana chi cua̱nc saˈ li tenamit Israel queˈqˈueheˈ chi cˈanjelac chi cau xban laj Salomón re xtojbal rix lix naˈajeb. Eb aˈan queˈcana chi cua̱nc aran xban nak eb laj Israel incˈaˈ queˈru chirisinquileb saˈ lix naˈajeb.
I Ki Kekchi 9:22  Ma̱ jun reheb laj Israel queˈqˈueheˈ chi cˈanjelac joˈ queˈcˈanjelac li jalaneb xtenamit xban nak laj Salomón quixqˈueheb laj Israel chi cˈanjelac chokˈ xsoldado. Cuanqueb li queˈqˈueheˈ xcˈanjel saˈ li palacio ut cuanqueb queˈqˈueheˈ chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li nequeˈxic saˈ li carruaje re pletic. Ut cuanqueb ajcuiˈ li queˈqˈueheˈ chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li soldado li nequeˈxic chirix cacua̱y.
I Ki Kekchi 9:23  O̱b ciento riqˈuin mero ciento (550) eb li cui̱nk li quixxakabeb laj Salomón chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li jalaneb xtenamiteb li puersinbileb chi cˈanjelac.
I Ki Kekchi 9:24  Lix rabin laj Faraón qui-el saˈ li tenamit li quicuan cuiˈ laj David ut quikˈaxon saˈ li rochoch li quiyi̱ba̱c xban laj Salomón. Ut laj Salomón quixqˈue chi yi̱ba̱c li cab Milo.
I Ki Kekchi 9:25  Laj Salomón quixqˈue lix cˈatbil mayej oxib sut chiru li chihab. Ut quixqˈue ajcuiˈ saˈ li artal li quixyi̱b re li Ka̱cuaˈ. Quixqˈue lix mayej re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin li Ka̱cuaˈ. Ut quixcˈat ajcuiˈ li incienso saˈ li artal li cuan chiru li naˈajej li nahilan cuiˈ li Ka̱cuaˈ nak queˈrakeˈ chixyi̱banquil li templo.
I Ki Kekchi 9:26  Ut li rey Salomón quixyi̱b nabaleb li ni̱nki jucub saˈ li tenamit Ezión-geber li cuan nachˈ riqˈuin li tenamit Elot chire li Caki Palau li cuan saˈ xcue̱nt Edom.
I Ki Kekchi 9:27  Ut li rey Hiram quixtaklaheb li nequeˈcˈanjelac chiru li nequeˈxnau chi us xchˈeˈbal li jucub. Ut queˈco̱eb rochbeneb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Salomón.
I Ki Kekchi 9:28  Eb aˈan queˈco̱eb saˈ li jucub saˈ li tenamit Ofir ut queˈxcˈam chak caˈchˈin chic ma̱ cuaklaju quintal li oro ut queˈxqˈue re li rey Salomón.
Chapter 10
I Ki Kekchi 10:1  Li reina li cuan aran Sabá quirabi resil nak kˈaxal cuan xnaˈleb laj Salomón xban nak naxqˈue xlokˈal li Dios. Joˈcan nak co̱ aran Jerusalén chi patzˈoc riqˈuin re rilbal ma tixsume tana li patzˈoc li kˈaxal chˈaˈaj xsumenquil.
I Ki Kekchi 10:2  Joˈcan nak co̱ Jerusalén riqˈuin laj Salomón rochbeneb nabal aj cˈanjel chiru. Ut nabaleb li camellos li yo̱queb chi i̱ka̱nc re li cˈaˈru quixcˈam. Nabal li sununquil ban quixcˈam ut nabal li oro. Ut quixcˈam ajcuiˈ li terto̱quil pec. Nak quicuulac riqˈuin laj Salomón quixye re li joˈ qˈuial li cuan saˈ xchˈo̱l nak tixye.
I Ki Kekchi 10:3  Li rey Salomón quixsume chixjunil li cˈaˈru quixpatzˈ li reina. Ut ma̱ jun li patzˈoc incˈaˈ ta quixsume.
I Ki Kekchi 10:4  Li reina re Sabá quixqˈue retal nak laj Salomón cuan xnaˈleb ut quixqˈue ajcuiˈ retal li palacio li quixyi̱b.
I Ki Kekchi 10:5  Ut quixqˈue ajcuiˈ retal li tzacae̱mk li nequeˈxtzaca joˈ ajcuiˈ lix naˈajeb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Salomón. Quixqˈue ajcuiˈ retal li rakˈeb li nequeˈtaklan, joˈ ajcuiˈ li rakˈeb li nequeˈcˈanjelac. Ut quixqˈue ajcuiˈ retal li cˈatbil mayej li naxqˈue saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Riqˈuin chixjunil li quiril, quisach xchˈo̱l.
I Ki Kekchi 10:6  Ut li reina quixye re li rey Salomón: —Tzˈakal ya̱l li quicuabi resil saˈ lin tenamit nak nabal li cˈaˈru a̱cue ut kˈaxal cuiˈchic cuan a̱naˈleb.
I Ki Kekchi 10:7  La̱in incˈaˈ ninpa̱b toj xinchal arin ut riqˈuin xnakˈ cuu xcuil chixjunil. Ya̱l nak kˈaxal cuan a̱naˈleb ut nabal li cˈaˈru a̱cue. Ya̱l li cˈaˈru quicuabi resil cha̱cuix. Riqˈuin aˈin ninqˈue retal nak moco tzˈakal ta yi jach li queˈxserakˈi cue.
I Ki Kekchi 10:8  Us xak reheb chixjunileb li cuanqueb a̱cuiqˈuin. Us xak reheb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu xban nak junelic yo̱queb chirabinquil li cha̱bil naˈleb a̱cuiqˈuin.
I Ki Kekchi 10:9  Lokˈoninbil taxak ru li Ka̱cuaˈ la̱ Dios xban nak xcˈojob xchˈo̱l saˈ a̱be̱n ut xatxxakab saˈ li cuanquilal saˈ xbe̱neb laj Israel. Li Ka̱cuaˈ junelic naxraheb laj Israel. Joˈcan nak xatxxakab chokˈ xreyeb re nak tattakla̱nk saˈ xbe̱neb saˈ xya̱lal ut saˈ ti̱quilal, chan.
I Ki Kekchi 10:10  Li reina re li tenamit Sabá quixsi re li rey Salomón caˈchˈin chic ma̱ jun ciento quintal li oro. Ut quixsi ajcuiˈ re nabal li sununquil ban joˈ ajcuiˈ li terto̱quil pec. Ma̱ jun sut quisiheˈ nabal li sununquil ban re li rey Salomón joˈ li quixsi li reina.
I Ki Kekchi 10:11  Eb li jucub li quixtakla li rey Hiram, li quicˈamoc chak re li oro aran Ofir, queˈxcˈam ajcuiˈ chak nabal li cha̱bil cheˈ sándalo xcˈabaˈ joˈ ajcuiˈ li terto̱quil pec.
I Ki Kekchi 10:12  Li cha̱bil cheˈ sándalo quicˈanjelac chiru laj Salomón re xyi̱banquileb li gradas re li templo ut re ajcuiˈ li palacio. Ut quixyi̱beb ajcuiˈ li arpa chiru joˈ ajcuiˈ li salterio re ta̱cˈanjelak chiruheb li nequeˈcuajbac. Ma̱ jun sut chic quicuulac li cha̱bil cheˈ aran Israel ut ma̱ jun sut chic queˈril ru toj chalen anakcuan.
I Ki Kekchi 10:13  Li rey Salomón quixqˈue xma̱tan li reina re Sabá ut quixsi ajcuiˈ re li joˈ qˈuial quiraj. Ut quixqˈue ajcuiˈ re chixjunil li joˈ qˈuial quixpatzˈ re. Chirix aˈan li reina quisukˈi saˈ lix tenamit rochbeneb lix mo̱s.
I Ki Kekchi 10:14  Numenak o̱b ciento quintal li oro li naxcˈul laj Salomón rajlal chihab.
I Ki Kekchi 10:15  Ut ma̱cˈaˈ saˈ ajl li naxcˈul riqˈuineb laj yaconel ut eb laj cˈay, joˈ eb ajcuiˈ li naxcˈul riqˈuineb chixjunileb li rey re Arabia joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ li junju̱nk chi tenamit.
I Ki Kekchi 10:16  Riqˈuin li oro aˈan quixtakla xyi̱banquil cuib ciento li chˈi̱chˈ li nequeˈxcol cuiˈ re xchˈo̱leb li soldados. Numenak oxlaju libra li cha̱bil oro li queˈxyi̱b cuiˈ li junju̱nk chi ni̱nki chˈi̱chˈ.
I Ki Kekchi 10:17  Ut quixqˈue ajcuiˈ chi yi̱ba̱c oxib ciento li cocˈ chˈi̱chˈ li nequeˈxcol cuiˈ reheb xchˈo̱l. Numenak oxib libra li cha̱bil oro li queˈxyi̱b cuiˈ li junju̱nk chi chˈi̱chˈ. Chixjunileb li chˈi̱chˈ aˈin quixoqueˈ saˈ li palacio “Qˈuicheˈ re Líbano” xcˈabaˈ.
I Ki Kekchi 10:18  Li rey quixtakla ajcuiˈ xyi̱banquil jun li nimla cˈojariba̱l riqˈuin marfil ut queˈxletz li cha̱bil oro chiru.
I Ki Kekchi 10:19  Li cˈojariba̱l aˈan cuan cuakib tasal lix takleba̱l. Ut lix cˈa̱n li rix aˈan sursu. Xcaˈ pacˈalil cuan xnaˈaj li rukˈ. Ut yi̱banbil retalil li cakcoj chiru li cˈojariba̱l saˈ xcaˈ pacˈalil.
I Ki Kekchi 10:20  Ut saˈ xbe̱neb li takleba̱l yi̱banbileb retalil cablaju li cakcoj. Junju̱nk saˈ xcaˈ pacˈalil. Ma̱ jun reheb li tenamit queˈxyi̱b jun li cˈojariba̱l joˈ li cˈojariba̱l aˈan.
I Ki Kekchi 10:21  Chixjunil lix secˈ li rey Salomón, aˈan junes cha̱bil oro, joˈ eb ajcuiˈ chixjunil li secˈ li cuan saˈ li palacio “Qˈuicheˈ re Líbano” xcˈabaˈ. Ma̱cˈaˈ li secˈ plata riqˈuin xban nak li plata saˈ eb li cutan aˈan ma̱cˈaˈ xtzˈak.
I Ki Kekchi 10:22  Rajlal oxib chihab lix jucub laj Salomón nequeˈchal chak Tarsis joˈ eb ajcuiˈ lix jucub li rey Hiram ut nequeˈxcˈam chak li oro, li plata, ut li marfil. Ut nequeˈxcˈam ajcuiˈ chak li batzˈ ut li pavo real.
I Ki Kekchi 10:23  Li rey Salomón aˈan li kˈaxal cuan xnaˈleb ut kˈaxal biom chiruheb chixjunileb li rey li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ.
I Ki Kekchi 10:24  Chixjunileb li cristian li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ queˈraj xnaubal ru laj Salomón. Ut queˈraj rabinquil li naˈleb li qˈuebil re xban li Dios.
I Ki Kekchi 10:25  Rajlal chihab nabaleb li nequeˈxic chirilbal laj Salomón nequeˈxcˈam xma̱tan. Nequeˈxsi re li cˈaˈak re ru yi̱banbil riqˈuin oro ut plata, li tˈicr, li sununquil ban, li chˈi̱chˈ re pletic, joˈ eb ajcuiˈ li cacua̱y ut eb li mu̱l.
I Ki Kekchi 10:26  Laj Salomón quixchˈutubeb lix carruajes ut eb lix soldados li nequeˈxic chirix cacua̱y. Cuanqueb jun mil riqˈuin ca̱hib ciento (1,400) lix carruajes ut cablaju mil (12,000) li cui̱nk li nequeˈxic chirix cacua̱y. Cuan li quixcˈameb saˈ li tenamit li quixyi̱b re xxocbaleb lix carruaje ut cuan queˈcana Jerusalén cuan cuiˈ li rey.
I Ki Kekchi 10:27  Nak cuan chokˈ rey laj Salomón aran Jerusalén, quixchˈutub nabal li plata. Chanchan xqˈuial li pec. Joˈcan ajcuiˈ li cheˈ chacalteˈ. Nabal cuan. Chanchan xqˈuial li cheˈ higo li cuan aran Sefela.
I Ki Kekchi 10:28  Li cacua̱y li naxlokˈ li rey Salomón nequeˈchal chak aran Egipto. Li jun chˈu̱taleb lix mo̱s laj Salomón nequeˈxic saˈ li tenamit aˈan chixlokˈbal li cacua̱y.
I Ki Kekchi 10:29  Nequeˈchal nequeˈxic aran Egipto chi lokˈoc. Nequeˈxlokˈ li carruaje aran Egipto chi cuakib ciento (600) chi tumin plata. Ut li cacua̱y nequeˈxlokˈ chi jun ciento riqˈuin mero ciento (150). Joˈcan nequeˈxlokˈ cuiˈ eb aˈan. Ut eb lix reyeb laj heteos, ut eb li rey re Siria nequeˈxlokˈ li cacua̱y ut li carruaje riqˈuineb aˈan.
Chapter 11
I Ki Kekchi 11:1  Usta ac cuan lix rabin laj Faraón chokˈ rixakil laj Salomón, abanan toj cuanqueb cuiˈchic nabaleb li ixk jalaneb xtenamit quixraheb. Ut quixcˈameb chokˈ rixakil. Eb li ixk aˈan, jalan jala̱nk xtenamiteb. Aˈaneb laj Moab, laj Amón, laj Edom, laj Sidón ut eb laj hetea.
I Ki Kekchi 11:2  Aˈan eb li tenamit li quixye li Dios reheb laj Israel nak incˈaˈ ta̱ru̱k teˈxcˈam chokˈ rixakileb xban nak eb li tenamit aˈan nequeˈxlokˈoni li jalanil dios. Quixye li Dios chi joˈcan xban nak ac naxnau nak cui teˈxcˈam chokˈ rixakileb eb li ixk aˈan, teˈoc chixlokˈoninquil lix dioseb aˈan. Abanan laj Salomón quixcˈameb chokˈ rixakil eb li ixk aˈan.
I Ki Kekchi 11:3  Laj Salomón quisumla riqˈuin cuukub ciento li ixk xrabineb rey. Ut quicuan ajcuiˈ riqˈuin oxib ciento chic li ixk ma̱cuaˈ tzˈakal rixakil. Ut saˈ xcˈabaˈeb li ixk aˈan, laj Salomón quixcanab xlokˈoninquil li Dios.
I Ki Kekchi 11:4  Nak ac ti̱x chic laj Salomón quijala xcˈaˈux xbaneb li rixakil ut qui-oc chixlokˈoninquil li jalanil dios. Ut incˈaˈ yo̱ chixba̱nunquil li ti̱quilal chi anchal xchˈo̱l chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quixba̱nu laj David lix yucuaˈ.
I Ki Kekchi 11:5  Laj Salomón quixlokˈoni lix dioseb laj Sidón, lix Asterot xcˈabaˈ. Ut quixlokˈoni ajcuiˈ laj Milcom lix dioseb laj Amón, ut kˈaxal yibru queˈxba̱nu nak queˈxlokˈoni aˈan.
I Ki Kekchi 11:6  Laj Salomón quixba̱nu li incˈaˈ us chiru li Ka̱cuaˈ xban nak incˈaˈ quixpa̱b li Ka̱cuaˈ chi anchal xchˈo̱l joˈ quixba̱nu laj David lix yucuaˈ.
I Ki Kekchi 11:7  Ut laj Salomón quixtakla xyi̱banquil lix naˈajeb li jalanil dios Quemos ut Moloc saˈ li tzu̱l li cuan jun pacˈal li tenamit Jerusalén bar na-el cuiˈ li sakˈe. Laj Quemos, aˈan lix dioseb laj Moab. Ut laj Moloc aˈan lix dioseb laj Amón, li kˈaxal yibru nequeˈxba̱nu nak nequeˈxlokˈoniheb.
I Ki Kekchi 11:8  Joˈcan quixba̱nu laj Salomón reheb chixjunileb li rixakil, li jalan xtenamiteb. Quixyi̱b li naˈajej re teˈxcˈat li pom ut teˈmayejak chiruheb lix dioseb.
I Ki Kekchi 11:9  Cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ li Ka̱cuaˈ Dios saˈ xbe̱n laj Salomón xban nak quixcanab xlokˈoninquil li Dios li nequeˈxlokˈoni laj Israel, li quixcˈutbesi rib chiru caˈ sut.
I Ki Kekchi 11:10  Li Dios quixye re nak incˈaˈ tixlokˈoni jalanil dios. Abanan laj Salomón quixkˈet li ra̱tin li Dios.
I Ki Kekchi 11:11  Li Ka̱cuaˈ Dios quixye re laj Salomón: —Xban nak incˈaˈ xaba̱nu li cˈaˈru xinye a̱cue saˈ lin contrato ut xakˈet lin chakˈrab, joˈcan nak la̱in tincuisi la̱ cuanquil ut tinqˈue re li yo̱ chi cˈanjelac cha̱cuu.
I Ki Kekchi 11:12  Abanan saˈ xcˈabaˈ laj David la̱ yucuaˈ incˈaˈ tinmakˈ cha̱cuu la̱ cuanquil nak toj yoˈyo̱kat. Tinba̱nu ban nak la̱ cualal ta̱oc saˈ xcuanquil.
I Ki Kekchi 11:13  La̱ cualal incˈaˈ chic ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb chixjunileb li tenamit. Jun te̱peb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Israel li tincanab rubel xcuanquil. Tinba̱nu chi joˈcaˈin xban nak ninra laj David laj cˈanjel chicuu ut xban nak ninra li tenamit Jerusalén li sicˈbil ru inban, chan li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 11:14  Li Dios quixqˈue jun li cui̱nk re nak xicˈ ta̱ril laj Salomón. Li cui̱nk aˈan aj Hadad xcˈabaˈ xcomoneb li ralal xcˈajol lix reyeb laj Edom.
I Ki Kekchi 11:15  Xicˈ quiril laj Salomón xban nak junxil laj David quinumta saˈ xbe̱neb laj Edom. Ut laj Joab, li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldados, queˈco̱eb chixmukbaleb li camenak. Nak cuanqueb aran quilajeˈxcamsi chixjunileb li cui̱nk li cuanqueb Edom.
I Ki Kekchi 11:16  Quicana aran cuakib po laj Joab rochbeneb chixjunileb laj Israel toj retal queˈxsach ruheb chixjunileb li cui̱nk li cuanqueb Edom.
I Ki Kekchi 11:17  Abanan laj Hadad, li sa̱j al, quie̱lelic ut co̱ Egipto rochbeneb cuib oxib laj Edom li queˈcˈanjelac chiru lix yucuaˈ.
I Ki Kekchi 11:18  Queˈel saˈ li naˈajej Madián ut queˈco̱eb Parán. Aran queˈxjunaji ribeb riqˈuineb li cuanqueb Parán ut queˈco̱eb Egipto. Laj Faraón quixqˈue lix chˈochˈ laj Hadad. Ut quixqˈue ajcuiˈ li rochoch ut lix tzacae̱mkeb.
I Ki Kekchi 11:19  Laj Faraón quisahoˈ xchˈo̱l riqˈuin laj Hadad. Joˈcan nak quixsumub riqˈuin li ri̱tzˈin lix Tahpenes, li rixakil.
I Ki Kekchi 11:20  Li ri̱tzˈin li reina Tahpenes quicuan jun lix cˈulaˈal riqˈuin laj Hadad. Aj Genubat xcˈabaˈ li cˈulaˈal. Ut lix Tahpenes quixqˈuiresi saˈ li palacio rochbeneb li ralal laj Faraón.
I Ki Kekchi 11:21  Nak cuan Egipto, laj Hadad quirabi resil nak ac camenak chic li rey David, joˈ ajcuiˈ laj Joab li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldado. Joˈcan nak laj Hadad quixye re laj Faraón: —Qˈue inlese̱ns re nak naru tinsukˈi̱k saˈ lin tenamit, chan.
I Ki Kekchi 11:22  Quixye laj Faraón: —¿Cˈaˈut nak ta̱cuaj xic? ¿Ma pa̱lt cˈaˈru a̱cue cuiqˈuin? chan. Laj Hadad quixye re: —Ma̱cˈaˈ napaltoˈ chicuu. Caˈaj cuiˈ nacuaj nak tina̱canab chi xic saˈ lin tenamit, chan.
I Ki Kekchi 11:23  Li Dios quixba̱nu nak laj Rezón, li ralal laj Eliada, quijoskˈoˈ riqˈuin laj Salomón ut xicˈ chic ta̱ilekˈ xban. Laj Rezón, aˈan li quie̱lelic chiru laj Hadad-ezer lix reyeb laj Soba.
I Ki Kekchi 11:24  Laj Rezón, aˈan li nacˈamoc be chiruheb jun chˈu̱tal li cui̱nk incˈaˈ useb xnaˈleb. (Aˈin quicˈulman junxil nak laj David ac xsach ruheb li tenamit Soba.) Laj Rezón ut eb li rochben queˈco̱eb chi cua̱nc aran Damasco. Ut laj Rezón qui-oc chokˈ xreyeb laj Damasco, li cuan saˈ xcue̱nt Siria.
I Ki Kekchi 11:25  Laj Rezón quicuan ajcuiˈ chokˈ xreyeb laj Siria. Ut xicˈ quirileb laj Israel joˈ najtil quicuan chokˈ rey laj Salomón. Laj Hadad, aˈan jun chic li cui̱nk xicˈ na-iloc reheb laj Israel.
I Ki Kekchi 11:26  Joˈcan ajcuiˈ laj Jeroboam, li ralal laj Nebat, quixkˈetkˈeti rib chiru li rey Salomón nak yo̱ chi cˈanjelac chiru. Laj Jeroboam, aˈan xcomoneb li ralal xcˈajol laj Efraín. Sereda lix tenamit. Lix naˈ, aˈan xma̱lcaˈan, Zerúa xcˈabaˈ.
I Ki Kekchi 11:27  Aˈan aˈin li xya̱lal nak quijoskˈoˈ saˈ xbe̱n li rey l aj Jeroboam: Li rey Salomón yo̱ chixyi̱banquil li cab Milo joˈ ajcuiˈ li tzˈac li sutsu cuiˈ lix tenamit laj David lix yucuaˈ.
I Ki Kekchi 11:28  Li rey Salomón quixqˈue retal nak laj Jeroboam, aˈan jun sa̱j cui̱nk cuan xnaˈleb ut cau natrabajic. Joˈcan nak quixxakab laj Jeroboam chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li mo̱s li yo̱queb chi cˈanjelac saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj José.
I Ki Kekchi 11:29  Saˈ jun cutan laj Jeroboam qui-el chak Jerusalén ut quicˈuleˈ saˈ be xban li profeta Ahías, Silo xtenamit. Laj Ahías lanlo chak saˈ jun li tˈicr toj acˈ. Xjuneseb nak queˈxcˈul ribeb saˈ cˈaleba̱l.
I Ki Kekchi 11:30  Li profeta Ahías quirisi li aqˈuil tˈicr li lanlo cuiˈ ut quixpej. Cablaju peda̱s quirisi nak quixpej.
I Ki Kekchi 11:31  Ut quixye re laj Jeroboam: —Xoc chokˈ a̱cue li laje̱b peda̱s xban nak li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel, naxye a̱cue, “La̱in tinmakˈ chiru laj Salomón lix cuanquilal ut la̱at chic tatinqˈue chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li laje̱b xte̱pal li ralal xcˈajol laj Israel.
I Ki Kekchi 11:32  Jun te̱peb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Israel tincanab rubel xcuanquil. Tinba̱nu chi joˈcaˈin xban nak ninra laj David laj cˈanjel chicuu ut xban nak ninra li tenamit Jerusalén li sicˈbil ru inban saˈ xya̱nkeb chixjunil li tenamit, chan li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 11:33  Tinjach ruheb lin tenamit xban nak eb laj Israel quineˈxtzˈekta̱na ut queˈxlokˈoniheb li jalanil dios, lix Astoret lix dioseb laj Sidón, laj Quemos lix dioseb laj Moab, ut laj Moloc lix dioseb laj Amón. Incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quinye reheb chi moco queˈcuan saˈ ti̱quilal chicuu. Incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quinye saˈ lin contrato ut saˈ lin chakˈrab, joˈ quixba̱nu laj David lix yucuaˈ laj Salomón.
I Ki Kekchi 11:34  Abanan, la̱in incˈaˈ tinmakˈ chiru laj Salomón lix cuanquil. Ta̱cua̱nk ban xcuanquil joˈ najtil yoˈyo̱k. Tinba̱nu chi joˈcan saˈ xcˈabaˈ laj David laj cˈanjel chicuu, li quinsicˈ ru la̱in. Aˈan junelic quixba̱nu li cˈaˈru quinye saˈ lin contrato joˈ ajcuiˈ saˈ lin chakˈrab.
I Ki Kekchi 11:35  Tinmakˈ chiru li ralal laj Salomón lix cuanquilal, ut la̱at chic tatinqˈue chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li laje̱b xte̱pal li ralal xcˈajol laj Israel.
I Ki Kekchi 11:36  Li ralal laj Salomón tinxakab chi takla̱nc saˈ xbe̱n jun te̱p li ralal xcˈajol laj Israel re nak junelic cua̱nk junak reheb li ralal xcˈajol laj David li ta̱oc chokˈ rey aran Jerusalén, li tenamit li sicˈbil ru inban li tineˈxlokˈoni cuiˈ.
I Ki Kekchi 11:37  At Jeroboam, anakcuan la̱at tatinxakab chi takla̱nc saˈ xbe̱neb laj Israel. Ut la̱at naru nacattaklan saˈ xbe̱n chixjunil joˈ ta̱cuaj la̱at.
I Ki Kekchi 11:38  Cui la̱at ta̱ba̱nu li cˈaˈru tatintakla cuiˈ, ut cui tatcua̱nk saˈ ti̱quilal chicuu, ut cui ta̱ba̱nu li cˈaˈru naxye lin chakˈrab joˈ quixba̱nu laj David laj cˈanjel chicuu, la̱in cua̱nkin a̱cuiqˈuin. Ut tinxakab saˈ xnaˈaj la̱ cuanquilal, la̱at joˈ eb ajcuiˈ la̱ cualal a̱cˈajol, joˈ nak quinxakab xcuanquil laj David.
I Ki Kekchi 11:39  La̱in tebinqˈue chi cˈuluc raylal li ralal xcˈajol laj David xban li ma̱c quixba̱nu laj Salomón. Abanan moco chi junaj cua ta,” chan li Ka̱cuaˈ.—
I Ki Kekchi 11:40  Joˈcan nak laj Salomón quiraj xcamsinquil laj Jeroboam. Abanan laj Jeroboam quie̱lelic ut co̱ Egipto riqˈuin li rey Sisac. Ut aran quicana toj quicam laj Salomón.
I Ki Kekchi 11:41  Chixjunil li cˈaˈru quixba̱nu li rey Salomón, joˈ ajcuiˈ lix naˈleb, tzˈi̱banbil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajxba̱nu laj Salomón nak cuan chokˈ rey.
I Ki Kekchi 11:42  Laj Salomón quicuan chokˈ rey caˈcˈa̱l chihab aran Jerusalén ut quitaklan saˈ xbe̱neb chixjunileb laj Israel.
I Ki Kekchi 11:43  Laj Salomón quicam ut quimukeˈ saˈ lix tenamit laj David lix yucuaˈ, li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut laj Roboam, li ralal, aˈan chic li qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj.
Chapter 12
I Ki Kekchi 12:1  Co̱ laj Roboam Siquem xban nak aran co̱eb chixjunileb laj Israel re teˈxxakab chokˈ rey.
I Ki Kekchi 12:2  Laj Jeroboam, li ralal laj Nabat, cuan chak Egipto nak quirabi resil xban nak aran co̱ nak quie̱lelic chiru li rey Salomón.
I Ki Kekchi 12:3  Queˈxtakla xbokbal laj Jeroboam. Ut aˈan quichal ut chixjunileb laj Israel queˈa̱tinac riqˈuin laj Roboam ut queˈxye re:
I Ki Kekchi 12:4  —La̱ yucuaˈ kˈaxal cau xtaklan saˈ kabe̱n. Abanan la̱at naru tattakla̱nk chi kˈun caˈchˈinak saˈ kabe̱n re nak ta̱ru̱k tohila̱nk caˈchˈinak riqˈuin li cacuil cˈanjel quixqˈue saˈ kabe̱n la̱ yucuaˈ. Cui ta̱ba̱nu chi joˈcan, la̱o tocˈanjelak cha̱cuu, chanqueb.
I Ki Kekchi 12:5  Ut laj Roboam quixye reheb li tenamit: —Sukˈinkex anakcuan ut chiru oxib cutan texcha̱lk cuiˈchic cuiqˈuin, chan. Ut eb li tenamit queˈco̱eb.
I Ki Kekchi 12:6  Ut li rey Roboam quixpatzˈ xnaˈleb riqˈuineb li che̱quel cui̱nk li queˈcˈanjelac riqˈuin lix yucuaˈ nak toj yoˈyo. Quixpatzˈ reheb: —¿Cˈaˈru us tinsumeheb cuiˈ li tenamit? chan.
I Ki Kekchi 12:7  Ut eb li che̱quel cui̱nk queˈxye: —Cui la̱at tattakla̱nk saˈ xbe̱neb li tenamit saˈ xya̱lal, ut cui ta̱cua̱tinaheb riqˈuin kˈunil a̱tin, eb aˈan junelic teˈcˈanjelak cha̱cuu, chanqueb.
I Ki Kekchi 12:8  Abanan laj Roboam incˈaˈ quixba̱nu li cˈaˈru quiyeheˈ re xbaneb li che̱quel cui̱nk. Co̱ ban riqˈuineb li sa̱j cui̱nk li xeˈqˈui rochben, li nequeˈcˈanjelac chiru.
I Ki Kekchi 12:9  Ut quixye reheb: —¿Cˈaˈru nequeye la̱ex? ¿Chanru nak tebinsume li tenamit aˈin, li yo̱queb chixyebal cue nak tincuisi li cacuil trabaj li quiqˈueheˈ saˈ xbe̱neb xban lin yucuaˈ? chan.
I Ki Kekchi 12:10  Eb li sa̱j cui̱nk li queˈqˈui rochben queˈxye re laj Roboam: —Joˈcaˈin ta̱sumeheb cuiˈ li tenamit li yo̱queb chixtzˈa̱manquil cha̱cuu nak incˈaˈ cau tattakla̱nk saˈ xbe̱neb. La̱at ta̱ye reheb, “Cui lin yucuaˈ cau xtaklan saˈ e̱be̱n, la̱in kˈaxal cuiˈchic cau tintakla̱nk saˈ e̱be̱n.
I Ki Kekchi 12:11  Cui lin yucuaˈ xqˈue li cacuil trabaj saˈ e̱be̱n, la̱in kˈaxal cuiˈchic cau li trabaj tinqˈue. Lin yucuaˈ xexsacˈ chi tzˈu̱m, abanan la̱in texinsacˈ riqˈuin li tzˈu̱m li cuan chˈi̱chˈ saˈ ruˈuj,” chaˈkat reheb.—
I Ki Kekchi 12:12  Saˈ rox li cutan eb li tenamit rochben laj Jeroboam queˈchal riqˈuin li rey Roboam xban nak joˈcan quiyeheˈ reheb xban li rey.
I Ki Kekchi 12:13  Li rey Roboam cau quira̱tinaheb li tenamit ut incˈaˈ quixba̱nu li cˈaˈru quiyeheˈ re xbaneb li che̱quel cui̱nk.
I Ki Kekchi 12:14  Li rey quixye reheb li tenamit li cˈaˈru queˈxye li sa̱j cui̱nk. Quixye reheb: —Lin yucuaˈ cau quitaklan saˈ e̱be̱n. Ut la̱in kˈaxal cuiˈchic cau tintakla̱nk saˈ e̱be̱n. Aˈan riqˈuin tzˈu̱m quexrahobtesi. Abanan la̱in riqˈuin li tzˈu̱m cuan chˈi̱chˈ saˈ ruˈuj texinrahobtesi, chan.
I Ki Kekchi 12:15  Li rey incˈaˈ quixba̱nu li queˈxtzˈa̱ma li tenamit xban nak ac joˈcan chak saˈ xchˈo̱l li Dios. Ut re ajcuiˈ nak ta̱tzˈaklok ru li cˈaˈru quiyeheˈ re laj Jeroboam, li ralal laj Nabat xban li profeta Ahías Silo xtenamit nak quixye re li cˈaˈru quixye li Dios.
I Ki Kekchi 12:16  Eb li tenamit queˈril nak incˈaˈ quirabi li rey li queˈxtzˈa̱ma chiru. Eb aˈan queˈxye re: —¿Cˈaˈru takara la̱o riqˈuineb li ralal xcˈajol laj David? La̱o ma̱cˈaˈ junak cˈaˈak re ru teˈxqˈue ke. Joˈcan nak la̱o takil kib kajunes. Ut la̱at taklan saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol laj David, chanqueb. Ut eb aˈan queˈsukˈi saˈ lix naˈajeb.
I Ki Kekchi 12:17  Joˈcan nak laj Roboam quitaklan saˈ xbe̱neb laj Israel li cuanqueb aran Judá.
I Ki Kekchi 12:18  Li rey Roboam quixtakla laj Adoram, li xakabanbil chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li qˈuebileb chi cˈanjelac chi cau. Abanan laj Adoram quicamsi̱c chi pec xbaneb laj Israel. Tojoˈnak laj Roboam quie̱lelic. Qui-oc saˈ xcarruaje ut co̱ Jerusalén.
I Ki Kekchi 12:19  Joˈcaˈin nak queˈrisi ribeb laj Israel rubel xcuanquil li ralal xcˈajol laj David toj chalen anakcuan.
I Ki Kekchi 12:20  Nak eb laj Israel queˈrabi nak quisukˈi chak laj Jeroboam, queˈxchˈutub ribeb. Queˈxbok riqˈuineb laj Jeroboam ut queˈxxakab chokˈ xreyeb. Caˈaj cuiˈ eb laj Judá queˈcana rubel xcuanquil laj Roboam, li ri laj David.
I Ki Kekchi 12:21  Nak laj Roboam quicuulac Jerusalén quixchˈutubeb chixjunileb laj Judá joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Benjamín. Cuanqueb jun ciento mil riqˈuin ca̱cˈa̱l mil chi cui̱nk li quixchˈutubeb re teˈxic chi pletic riqˈuineb laj Israel, li rech tenamitil. Ut re ajcuiˈ nak teˈsukˈi̱k cuiˈchic rubel xcuanquil laj Roboam li ralal laj Salomón.
I Ki Kekchi 12:22  Abanan li Dios quia̱tinac riqˈuin laj Semaías laj cˈanjel chiru, ut quixye re:
I Ki Kekchi 12:23  —Tat-a̱tinak riqˈuin laj Roboam li ralal laj Salomón, li cuan chokˈ rey aran Judá, ut riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Judá ut eb li ralal xcˈajol laj Benjamín ut chixjunileb li tenamit li cuanqueb aran.
I Ki Kekchi 12:24  Ta̱ye reheb, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. Mexxic chi pletic riqˈuineb laj Israel le̱ rech tenamitil. Sukˈinkex ban saˈ le̱ rochoch che̱junilex xban nak la̱in xinba̱nun re li cˈaˈru quicˈulman,” chan li Dios. Ut eb aˈan queˈxba̱nu li quixye li Ka̱cuaˈ. Queˈsukˈi saˈ rochocheb joˈ quiyeheˈ reheb xban li Dios.
I Ki Kekchi 12:25  Ut laj Jeroboam quixtakla xyi̱banquil chi cha̱bil li tenamit Siquem li cuan saˈ li tzu̱l aran Efraín ut quicana chi cua̱nc aran. Ut quixyi̱b ajcuiˈ chi cha̱bil li tenamit Penuel.
I Ki Kekchi 12:26  Quixye saˈ xchˈo̱l laj Jeroboam: —Anakcuan ma̱re li tenamit teˈraj sukˈi̱c rubel xcuanquil li ralal xcˈajol laj David.
I Ki Kekchi 12:27  Cui yo̱keb chi xic chi mayejac chiru li Ka̱cuaˈ saˈ li templo aran Jerusalén, ma̱re teˈxcˈam cuiˈchic ribeb saˈ usilal riqˈuin laj Roboam li cuan chokˈ rey aran Judá. Ut tineˈxcamsi la̱in ut teˈxxakab cuiˈchic laj Roboam chokˈ xreyeb, chan saˈ xchˈo̱l laj Jeroboam.
I Ki Kekchi 12:28  Joˈcan nak laj Jeroboam quixpatzˈ xnaˈleb riqˈuin laj qˈuehol naˈleb ut quixba̱nu joˈ queˈxye. Quixqˈue chi yi̱ba̱c cuib li cuacax oro ut quixye reheb li tenamit: —La̱ex aj Israel, nabal sut ac xexcuulac chak Jerusalén chi lokˈoni̱nc. Joˈcan nak anakcuan arin chic texlokˈoni̱nk. Arin cuan le̱ dios. Aˈaneb aˈin li xeˈisin chak e̱re saˈ li naˈajej Egipto, chan laj Jeroboam reheb.
I Ki Kekchi 12:29  Quixyi̱b xnaˈaj jun li cuacax oro aran Bet-el ut li jun chic quixyi̱b xnaˈaj aran Dan.
I Ki Kekchi 12:30  Ut riqˈuin aˈan eb laj Israel queˈma̱cob xban nak queˈco̱eb aran Bet-el ut aran Dan chi lokˈoni̱nc.
I Ki Kekchi 12:31  Laj Jeroboam quixyi̱b rochocheb li yi̱banbil dios saˈ eb li naˈajej najt xteram. Ut saˈ xya̱nkeb li tenamit quixsiqˈueb ru li quixxakab chokˈ aj tij li ma̱cuaˈeb ralal xcˈajol laj Leví.
I Ki Kekchi 12:32  Ut quixye nak saˈ li oˈlaju xbe li cuakxak li po teˈxba̱nu jun li nimla ninkˈe. Chanchan li ninkˈe li nequeˈxba̱nu aran Judá. Ut quimayejac chiru li artal aran Bet-el chiru li cuacax oro li quixqˈue chi yi̱ba̱c. Ut quixxakab eb ajcuiˈ aj tij re teˈcˈanjelak saˈ eb li naˈajej li najt xteram li quixyi̱b.
I Ki Kekchi 12:33  Joˈcan ut nak laj Jeroboam quixba̱nu li ninkˈe reheb laj Israel saˈ li oˈlaju xbe lix cuakxak li po joˈ quixcˈoxla xjunes. Co̱ aran Bet-el ut quimayejac saˈ li artal li quixyi̱b ut quixcˈat li pom.
Chapter 13
I Ki Kekchi 13:1  Nak laj Jeroboam yo̱ chixcˈatbal lix incienso saˈ li artal li quixyi̱b aran Bet-el, jun li profeta quichal chak Judá taklanbil xban li Dios.
I Ki Kekchi 13:2  Li profeta quia̱tinac chi cau xya̱b xcux ut quixye cˈaˈru tixcˈul li artal joˈ quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ. Quixye: —At artal, joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ Dios: Saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol li rey David ta̱yoˈla̱k jun li cˈulaˈal aj Josías xcˈabaˈ. Ut aˈan ta̱camsi̱nk reheb laj tij li nequeˈcˈatoc incienso saˈ a̱be̱n re xlokˈoninquil li jalanil dios. Ut saˈ a̱be̱n tixcˈateb aˈan, chan li profeta.
I Ki Kekchi 13:3  Ut saˈ ajcuiˈ li cutan aˈan li profeta quixqˈue jun li retalil ut quixye: —Aˈan aˈin li retalil nak li Ka̱cuaˈ, aˈan li xyehoc re aˈin. Li artal aˈin ta̱jorekˈ ut lix chahil li cuan chi saˈ ta̱pajekˈ, chan.
I Ki Kekchi 13:4  Nak li rey quirabi li cˈaˈru quixye lix profeta li Dios chirix li artal li cuan Bet-el, quichal xjoskˈil. Quixcˈut li profeta riqˈuin li rukˈ ut quixye: —¡Chapomak li cui̱nk aˈan! chan. Ut li rukˈ quicana chi telto. Incˈaˈ chic quiru quirecˈasi saˈ xnaˈaj.
I Ki Kekchi 13:5  Saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan li artal quijacheˈ ut li cha cuan saˈ xbe̱n quipajeˈ joˈ quiyeheˈ re li profeta xban li Dios.
I Ki Kekchi 13:6  Li rey Jeroboam quixye re lix profeta li Dios: —Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak tattijok chiru li Ka̱cuaˈ la̱ Dios ut ta̱tzˈa̱ma chiru nak tixqˈuirtesi li cuukˈ, chan. Ut lix profeta li Dios quitijoc chiru li Ka̱cuaˈ ut li rukˈ li rey quiqˈuira ut quicana joˈ nak quicuan junxil.
I Ki Kekchi 13:7  Li rey quixye re lix profeta li Dios: —Yoˈo chicuix saˈ cuochoch. Tatcuaˈak cuiqˈuin ut tinqˈue junak a̱ma̱tan, chan.
I Ki Kekchi 13:8  Ut lix profeta li Dios quixye re li rey: —Usta ta̱qˈue cue yi jachak li cˈaˈru a̱cue, la̱in incˈaˈ tinxic a̱cuiqˈuin, chi moco tincuaˈak chi moco tin-ucˈak haˈ saˈ li naˈajej aˈin,
I Ki Kekchi 13:9  xban nak joˈcan taklanbilin cuiˈ xban li Ka̱cuaˈ. Aˈan quixye cue nak incˈaˈ tincuaˈak, chi moco tin-ucˈak, chi moco tinsukˈi̱k saˈ li be li xinchal cuiˈ, chan li profeta.
I Ki Kekchi 13:10  Joˈcan nak li profeta quisukˈi saˈ jalan chic be. Incˈaˈ co̱ saˈ li be li quinumeˈ cuiˈ nak co̱ Bet-el.
I Ki Kekchi 13:11  Saˈ li tenamit Bet-el cuan jun profeta ac che̱c. Queˈcˈulun li ralal riqˈuin ut queˈxserakˈi re li cˈaˈru quixba̱nu lix profeta li Dios aran Bet-el saˈ li cutan aˈan. Ut queˈxye ajcuiˈ re li cˈaˈru quixye li rey.
I Ki Kekchi 13:12  Ut lix yucuaˈeb quixye reheb: —¿Cˈaˈru behil xco̱ cuiˈ? chan. Ut eb li ralal queˈxcˈut chiru li be li quisukˈi cuiˈ lix profeta li Dios li quichal chak Judá.
I Ki Kekchi 13:13  Li yucuaˈbej quixye reheb li ralal: —Yi̱bomak rix li bu̱r, chan reheb. Ut eb aˈan queˈxyi̱b rix li bu̱r ut lix yucuaˈeb quitakeˈ chirix li bu̱r.
I Ki Kekchi 13:14  Ut co̱ chirix lix profeta li Dios. Coxixtau saˈ be chunchu rubel jun to̱n li ji ut quixye re: —¿Ma la̱at lix profeta li Dios li xatchal chak Judá? chan. Ut li profeta quixye: —La̱in, chan.
I Ki Kekchi 13:15  Aˈan quixye re: —Yoˈo saˈ cuochoch ut tatcuaˈak cuiqˈuin, chan.
I Ki Kekchi 13:16  Lix profeta li Dios quixye re: —Incˈaˈ naru ninxic cha̱cuix, chi moco naru tincuaˈak tin-ucˈak a̱cuiqˈuin,
I Ki Kekchi 13:17  xban nak li Ka̱cuaˈ quixye cue nak incˈaˈ tincuaˈak, chi moco tin-ucˈak saˈ li naˈajej aˈin, chi moco tinsukˈi̱k saˈ li be li xinchal cuiˈ, chan.
I Ki Kekchi 13:18  Abanan li profeta jun chic quixticˈtiˈi ut quixye re: —La̱in profetin ajcuiˈ joˈ la̱at. Ut jun lix ángel li Ka̱cuaˈ x-a̱tinac cuiqˈuin ut xye cue, “Li Ka̱cuaˈ xye, Cˈam saˈ la̱ cuochoch li profeta re ta̱cuaˈak ut ta̱ucˈak”, chan.
I Ki Kekchi 13:19  Joˈcan nak lix profeta li Dios co̱ chirix saˈ li rochoch ut quicuaˈac qui-ucˈac riqˈuin.
I Ki Kekchi 13:20  Ut nak chunchu̱queb saˈ li me̱x li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin li profeta li quisukˈisin re lix profeta li Dios li quichal Judá.
I Ki Kekchi 13:21  Quira̱tina chi cau ut quixye re: —Li Ka̱cuaˈ Dios xye nak xakˈet li cˈaˈru quixye a̱cue ut incˈaˈ xaba̱nu chixjunil li cˈaˈru xatxtakla cuiˈ li Ka̱cuaˈ Dios.
I Ki Kekchi 13:22  La̱at xatsukˈi ut xatcuaˈac xat-ucˈac saˈ li naˈajej li quixye a̱cue nak incˈaˈ tatcuaˈak tat-ucˈak. Xban nak xaba̱nu aˈan, tatcamsi̱k ut incˈaˈ tatmukekˈ saˈ li mukleba̱l li queˈmukeˈ cuiˈ la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, chan.
I Ki Kekchi 13:23  Ut nak queˈrakeˈ chi cuaˈac chi ucˈac, li profeta li quisukˈisin re quixyi̱b rix lix bu̱r re ta̱xic ut lix profeta li Dios co̱.
I Ki Kekchi 13:24  Nak yo̱ chi xic quixcˈul jun li cakcoj saˈ li be ut quicamsi̱c xban. Ut lix tibel quicana chi tˈantˈo saˈ li be. Ut li bu̱r ut li cakcoj cuanqueb chixcˈatk li camenak.
I Ki Kekchi 13:25  Cuanqueb cuib oxib li cui̱nk queˈnumeˈ aran ut queˈril li camenak tˈantˈo aran. Ut li cakcoj cuan chixcˈatk li camenak. Eb li cui̱nk queˈcuulac saˈ li tenamit Bet-el cuan cuiˈ li profeta ut queˈxye resil li cˈaˈru queˈril.
I Ki Kekchi 13:26  Nak quirabi li profeta li cuan Bet-el li cˈaˈru quixcˈul li profeta li quicuaˈac rochben saˈ rochoch, quixye: —Aˈan li profeta li xkˈet ra̱tin li Dios. Li Ka̱cuaˈ xkˈaxtesin re li cakcoj. Li cakcoj quixchap ut quixcamsi joˈ quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ, chan.
I Ki Kekchi 13:27  Li profeta quixye reheb li ralal: —Yi̱bomak rix li bu̱r, chan. Ut eb li ralal queˈxyi̱b rix li bu̱r.
I Ki Kekchi 13:28  Co̱ ut li profeta ut coxtau li camenak tˈantˈo saˈ be rochben lix bu̱r. Ut li cakcoj cuan chixcˈatk. Li cakcoj incˈaˈ quixtiu lix tibel li camenak chi moco quixchˈeˈ li bu̱r.
I Ki Kekchi 13:29  Li profeta quixxoc li camenak ut quixqˈue chirix li bu̱r ut quixcˈam saˈ lix tenamit re nak teˈxyoˈle ut teˈxmuk.
I Ki Kekchi 13:30  Quixmuk li camenak saˈ lix mukleba̱l aˈan ut queˈya̱bac chirix ut queˈxye: —Tokˈob xak a̱cuu, at cuech aj cˈanjelil. Xat-osoˈ, chanqueb.
I Ki Kekchi 13:31  Ut nak ac xeˈxmuk li camenak, li profeta quixye reheb li ralal: —Nak tinca̱mk la̱in, chine̱muk saˈ li mukleba̱l li x-oc cuiˈ lix profeta li Dios. Saˈ li mukleba̱l li x-oc cuiˈ aˈan tincuaj nak ta̱mukekˈ lin tibel, chan.
I Ki Kekchi 13:32  Li profeta quixye li cˈaˈru quiyeheˈ re xban li Dios. Chˈolchˈo nak ta̱cˈulma̱nk li cˈaˈru quixye chirix li artal li cuan arin Bet-el ut chirixeb li naˈajej re lokˈoni̱nc li najt xteram li yi̱banbil aran Samaria, chan.
I Ki Kekchi 13:33  Usta ac xqˈue retal chixjunil li cˈaˈru quicˈulman li rey Jeroboam, incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li incˈaˈ us. Quixxakabeb ban chic saˈ xya̱nkeb li tenamit aj tij re teˈcˈanjelak saˈ eb li naˈajej li najt xteram li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li jalanil dios. Li ani naraj aˈan naxxakab chokˈ aj tij.
I Ki Kekchi 13:34  Aˈan aˈin li ma̱c li quixba̱nu laj Jeroboam. Joˈcan nak qui-isi̱c chokˈ rey chi junaj cua ut queˈcam chixjunileb li ralal xcˈajol.
Chapter 14
I Ki Kekchi 14:1  Saˈ eb li cutan aˈan quiticla xyajel laj Abías li ralal laj Jeroboam.
I Ki Kekchi 14:2  Laj Jeroboam quixye re li rixakil: —Tikib a̱cuib chi jalan re nak incˈaˈ teˈxnau nak la̱at li cuixakil. Ut tatxic aran Silo riqˈuin li profeta Ahías xban nak aˈan li quiyehoc cue nak la̱in tin-oc chokˈ rey saˈ li tenamit aˈin.
I Ki Kekchi 14:3  Ut ta̱cˈam laje̱b li caxlan cua joˈ ajcuiˈ li caxlan cua corech rix ut jun chˈina cuc li yaˈal cab. Ta̱qˈue re, re nak aˈan tixye a̱cue cˈaˈru ta̱cana̱k cuiˈ li chˈina al aˈin, chan laj Jeroboam.
I Ki Kekchi 14:4  Ut li rixakil laj Jeroboam quixba̱nu li cˈaˈru quiyeheˈ re. Co̱ aran Silo saˈ rochoch laj Ahías. Laj Ahías, aˈan incˈaˈ chic saken na-iloc xban nak ti̱x chi us.
I Ki Kekchi 14:5  Abanan li Ka̱cuaˈ Dios quia̱tinac riqˈuin laj Ahías ut quixye re nak li rixakil laj Jeroboam ta̱cuulak riqˈuin chixpatzˈbal re cˈaˈru tixba̱nu riqˈuin li chˈina al yaj. Li Dios quixye ajcuiˈ re nak li ixk aˈan ta̱cuulak chi jalan xtikibanquil re nak incˈaˈ teˈxnau nak aˈan li rixakil laj Jeroboam. Ut quixye re cˈaˈru tixsume cuiˈ li ixk.
I Ki Kekchi 14:6  Laj Ahías quirabi li rok li ixk nak yo̱ chak chi oc saˈ li oqueba̱l ut quixye re: —Ocan chak, at rixakil laj Jeroboam. ¿Cˈaˈut nak nacaqˈue a̱cuib chi jalan? Li Dios xtakla jun esilal a̱cue ra rabinquil.
I Ki Kekchi 14:7  Ayu ut ye re laj Jeroboam: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel, “La̱in xinsicˈoc a̱cuu saˈ xya̱nkeb li tenamit ut xatinxakab chi takla̱nc saˈ xbe̱n lin tenamit Israel.
I Ki Kekchi 14:8  La̱in xcuisiheb li tenamit aˈin rubel xcuanquil li ralal xcˈajol laj David ut xinkˈaxtesi rubel a̱cuanquil la̱at. Abanan la̱at incˈaˈ yo̱cat chi takla̱nc saˈ ti̱quilal saˈ xbe̱neb joˈ quixba̱nu laj David laj cˈanjel chicuu. Aˈan quixba̱nu joˈ naxye saˈ lin chakˈrab ut quicuan saˈ xya̱lal chicuu. Junelic quicuan saˈ ti̱quilal chicuu chi anchal xchˈo̱l.
I Ki Kekchi 14:9  La̱at kˈaxal cuiˈchic yibru xaba̱nu chiruheb li queˈcuan junxil. Xachikˈ injoskˈil nak xayi̱b a̱jalanil dios. Xayi̱b a̱jalam u̱ch chˈi̱chˈ ut xina̱tzˈekta̱na la̱in.
I Ki Kekchi 14:10  Joˈcan nak anakcuan la̱in tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol laj Jeroboam. Tinsach ruheb chixjunileb li ralal, joˈ cocˈ joˈ ni̱nk. Tinsach ruheb chi junaj cua joˈ nak namesuman li mul saˈ junak cab. Ma̱ jun chic tebincanab.
I Ki Kekchi 14:11  Eb li ralal xcˈajol laj Jeroboam li teˈca̱mk saˈ tenamit teˈtiˈekˈ xbaneb li tzˈiˈ. Ut eb li teˈca̱mk saˈ cˈaleba̱l teˈtiˈekˈ xbaneb li soˈsol xban nak joˈcan xye li Ka̱cuaˈ.”
I Ki Kekchi 14:12  Ut la̱at, at ixk, ayu saˈ la̱ cuochoch. Ut nak yo̱kat chi cuulac saˈ li tenamit, ta̱ca̱mk li chˈina al.
I Ki Kekchi 14:13  Chixjunileb laj Israel teˈya̱bak chirix nak teˈxmuk. Caˈaj cuiˈ aˈan li ta̱mukekˈ saˈ xya̱lal xban nak li Dios xqˈue retal nak caˈaj cuiˈ aˈan li us xchˈo̱l saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Jeroboam.
I Ki Kekchi 14:14  Li Ka̱cuaˈ tixxakab jun chic li cui̱nk chokˈ xreyeb laj Israel. Li rey aˈan tixsach ruheb chi junaj cua li ralal xcˈajol laj Jeroboam saˈ ajcuiˈ li cutan nak ta̱xakaba̱k chokˈ rey.
I Ki Kekchi 14:15  Li Ka̱cuaˈ tixqˈueheb chi rahobtesi̱c laj Israel. Chanchan nak na-ecˈasi̱c li caxlan ajl xban li haˈ nak teˈisi̱k saˈ li cha̱bil naˈajej li quixqˈue li Dios reheb lix xeˈto̱nil xyucuaˈeb. Tixchaˈchaˈi ruheb ut tixtaklaheb jun pacˈal li nimaˈ Eufrates xban nak queˈxchikˈ xjoskˈil li Dios nak queˈxyi̱b lix dios Asera ut queˈxlokˈoni.
I Ki Kekchi 14:16  Li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesiheb laj Israel saˈ rukˈeb li jalaneb xtenamiteb xban nak quima̱cob laj Jeroboam ut xban ajcuiˈ nak laj Jeroboam, aˈan li quicˈamoc be chiruheb laj Israel re nak teˈma̱cobk ajcuiˈ eb aˈan, chan li profeta Ahías.
I Ki Kekchi 14:17  Nak quirabi li cˈaˈru quixye laj Ahías, li rixakil laj Jeroboam quicuacli ut co̱ saˈ li tenamit Tirsa. Nak yo̱ chi oc saˈ li rochoch, li chˈina al quicam.
I Ki Kekchi 14:18  Queˈxmuk li camenak ut chixjunileb laj Israel queˈya̱bac joˈ quixye li Dios re li profeta Ahías li nacˈanjelac chiru.
I Ki Kekchi 14:19  Chixjunil li quilajxba̱nu li rey Jeroboam, joˈ ajcuiˈ li ple̱t quixba̱nu, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ chixjunil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel.
I Ki Kekchi 14:20  Laj Jeroboam quicuan chokˈ rey cuib xcaˈcˈa̱l chihab. Quicam ut quimukeˈ saˈ li naˈajej li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ. Aˈ chic laj Nadab li ralal qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj.
I Ki Kekchi 14:21  Jun roxcˈa̱l chihab cuan re laj Roboam, li ralal laj Salomón, nak qui-oc chokˈ rey aran Judá. Cuuklaju chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén, li tenamit li sicˈbil ru xban li Dios saˈ xya̱nkeb lix te̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel. Li Dios quixsicˈ ru li tenamit Jerusalén re nak aran ta̱lokˈoni̱k. Lix naˈ laj Roboam, aˈan lix Naama. Amón xtenamit.
I Ki Kekchi 14:22  Eb li cuanqueb Judá queˈma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ. Kˈaxal cuiˈchic yibru li queˈxba̱nu chiru li queˈxba̱nu lix xeˈto̱nil xyucuaˈeb. Riqˈuin aˈin, queˈxchikˈ xjoskˈil li Dios.
I Ki Kekchi 14:23  Queˈxyi̱b li naˈajej najt xteram re teˈxlokˈoniheb li jalanil dios. Ut queˈxyi̱b riqˈuin pec ut cheˈ li yi̱banbil dios Asera ut queˈxlokˈoni saˈ chixjunil li tzu̱l ut rubel chixjunileb li cheˈ li ni̱nk xmuheb.
I Ki Kekchi 14:24  Eb li ixk ut eb li cui̱nk kˈaxal cuiˈchic yibru queˈxba̱nu chiribileb rib re xqˈuebal xlokˈal lix dioseb li queˈxyi̱b. Queˈxba̱nu joˈ queˈxba̱nu li jalan xtenamiteb li incˈaˈ nequeˈxpa̱b li Dios, li queˈisi̱c xban li Ka̱cuaˈ saˈ li naˈajej li queˈoc cuiˈ eb laj Israel.
I Ki Kekchi 14:25  Nak yo̱ roˈ chihab roquic chokˈ rey laj Roboam, laj Sisac lix reyeb laj Egipto quichal Jerusalén chi pletic riqˈuineb.
I Ki Kekchi 14:26  Ut quixcˈam chokˈ re chixjunil li terto xtzˈak li xocxo saˈ li palacio, joˈ ajcuiˈ li xocxo saˈ li templo. Ut quixcˈam eb ajcuiˈ li chˈi̱chˈ li nequeˈxram cuiˈ re xchˈo̱l, li quixyi̱b riqˈuin oro laj Salomón.
I Ki Kekchi 14:27  Ut li rey Roboam quixyi̱b riqˈuin bronce re̱kajeb li chˈi̱chˈ li nequeˈxram cuiˈ re xchˈo̱leb ut quixkˈaxtesi reheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado li nequeˈcˈacˈalen re li oqueba̱l re li rochoch li rey.
I Ki Kekchi 14:28  Rajlal nak naxic saˈ lix templo li Dios li rey, eb li soldados li nequeˈcˈacˈalen re nequeˈxcˈam li chˈi̱chˈ aˈan ut mokon queˈxxoc cuiˈchic saˈ li naˈajej li nequeˈxoqueˈ cuiˈ.
I Ki Kekchi 14:29  Chixjunil li quilajxba̱nu li rey Roboam tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá.
I Ki Kekchi 14:30  Rajlal queˈxpleti ribeb laj Roboam riqˈuin laj Jeroboam.
I Ki Kekchi 14:31  Laj Roboam quicam ut quimukeˈ saˈ li naˈajej li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ saˈ lix tenamit laj David. Lix naˈ laj Roboam, aˈan lix Naama. Amón xtenamit. Ut aˈ chic laj Abiam li ralal qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj.
Chapter 15
I Ki Kekchi 15:1  Yo̱ cuakxaklaju (18) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Jeroboam li ralal laj Nabat, nak laj Abiam qui-oc chokˈ rey aran Jerusalén.
I Ki Kekchi 15:2  Oxib chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ laj Abiam, aˈan lix Maaca, lix rabin laj Abisalom.
I Ki Kekchi 15:3  Laj Abiam quixba̱nu li ma̱usilal joˈ quixba̱nu laj Roboam lix yucuaˈ. Incˈaˈ quixlokˈoni li Ka̱cuaˈ chi anchal xchˈo̱l joˈ quixba̱nu laj David lix xeˈto̱nil xyucuaˈ.
I Ki Kekchi 15:4  Li Ka̱cuaˈ Dios incˈaˈ quirisi lix cuanquileb li ralal xcˈajol laj David. Quixqˈue ban jun li ralal laj Abiam chi oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj re nak tixcol li tenamit Jerusalén. Quixba̱nu aˈan xban nak naxra laj David laj cˈanjel chiru.
I Ki Kekchi 15:5  Li Ka̱cuaˈ quixba̱nu chi joˈcan xban nak laj David quicuan saˈ ti̱quilal chiru. Junelic quixba̱nu li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ toj chalen nak quicam. Caˈaj cuiˈ quima̱cob chiru laj Urías laj heteo.
I Ki Kekchi 15:6  Junelic queˈpletic chi ribileb rib laj Roboam ut laj Jeroboam toj chalen nak quicam laj Roboam.
I Ki Kekchi 15:7  Ut queˈxpleti ajcuiˈ ribeb laj Abiam ut laj Jeroboam. Chixjunil li quilajxba̱nu laj Abiam tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá.
I Ki Kekchi 15:8  Laj Abiam quicam ut quimukeˈ saˈ lix tenamit laj David saˈ li mukleba̱l li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ. Ut aˈ chic laj Asa, li ralal, qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj laj Abiam.
I Ki Kekchi 15:9  Nak yo̱ junmay chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Jeroboam, laj Asa qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá.
I Ki Kekchi 15:10  Laj Asa quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén jun roxcˈa̱l (41) chihab. Lix naˈ, aˈan lix Maaca, lix rabin laj Abisalom.
I Ki Kekchi 15:11  Laj Asa quicuan saˈ ti̱quilal chiru li Dios joˈ quixba̱nu laj David lix xeˈto̱nil xyucuaˈ.
I Ki Kekchi 15:12  Quirisi saˈ li tenamit eb li ixk ut eb li cui̱nk li kˈaxal yibru queˈxba̱nu chi ribileb rib re xqˈuebal xlokˈal lix dioseb li queˈxyi̱b. Ut quirisiheb ajcuiˈ chixjunil li yi̱banbil dios li quilajeˈxyi̱b lix xeˈto̱nil xyucuaˈeb.
I Ki Kekchi 15:13  Ut quirisi xcuanquil chokˈ reina lix Maaca lix naˈ xban nak quixyi̱b jun lix dios Asera. Laj Asa quixjor lix dios ut quixcˈat chire li haˈ Cedrón.
I Ki Kekchi 15:14  Usta incˈaˈ quixpoˈ chixjunileb li naˈajej li queˈxlokˈoni cuiˈ li jalanil dios, abanan laj Asa junelic cuan saˈ ti̱quilal chiru li Dios toj chalen nak quicam.
I Ki Kekchi 15:15  Ut quixqˈue cuiˈchic saˈ lix templo li Dios li cˈaˈru terto xtzˈak, li oro ut li plata li quixkˈaxtesi lix yucuaˈ re li Ka̱cuaˈ, joˈ ajcuiˈ li quixkˈaxtesi aˈan.
I Ki Kekchi 15:16  Laj Asa, lix reyeb laj Judá, ut laj Baasa, lix reyeb laj Israel, junelic queˈxpleti ribeb chi ribileb rib toj chalen nak queˈcam.
I Ki Kekchi 15:17  Laj Baasa, lix reyeb laj Israel, co̱ Judá chi pletic. Quixyi̱b chi cha̱bil li tenamit Ramá re nak ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱oc ut ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱e̱lk riqˈuin laj Asa, lix reyeb laj Judá.
I Ki Kekchi 15:18  Joˈcan nak li rey Asa quixchap li oro, li plata ut chixjunil li terto xtzˈak li xocxo saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ, ut quixcˈam ajcuiˈ li cuan saˈ li palacio. Ut quixtakla chirixeb li nequeˈcˈanjelac chiru re teˈxcˈam aran Damasco ut teˈxsi re laj Ben-adad lix reyeb laj Siria. Laj Ben-adad, aˈan li ralal laj Tabrimón. Ut laj Tabrimón, aˈan li ralal laj Hezión.
I Ki Kekchi 15:19  Laj Asa quixtakla xyebal re laj Ben-adad: —Kaba̱nuhak junak li contrato chi kibil kib joˈ queˈxba̱nu lin yucuaˈ riqˈuin la̱ yucuaˈ. Xintakla li oro ut li plata chokˈ a̱cue. Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak incˈaˈ chic ta̱qˈue xcuanquil li contrato li xaba̱nu riqˈuin laj Baasa, lix reyeb laj Israel, re nak incˈaˈ chic toxchˈiˈchˈiˈi, chan laj Asa.
I Ki Kekchi 15:20  Li rey Ben-adad quixcˈul xchˈo̱l li quixye laj Asa. Joˈcan nak quixtaklaheb lix soldado joˈqueb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb re nak teˈpletik aran Israel. Ut queˈnumta saˈ xbe̱neb li tenamit Ijón, Dan, Abel-bet-maaca, ut quinumta ajcuiˈ saˈ xbe̱neb chixjunileb li naˈajej Cineret joˈ ajcuiˈ chixjunil lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Neftalí.
I Ki Kekchi 15:21  Nak li rey Baasa quirabi resil li cˈaˈru quicˈulman, quixcanab xyi̱banquil li tenamit Ramá ut quisukˈi cuiˈchic Tirsa.
I Ki Kekchi 15:22  Li rey Asa quixtakla xbokbaleb chixjunileb li cuanqueb Judá ut quixye reheb nak ma̱ jun ta̱paltok. Ut quixtaklaheb aran Ramá chixxocbal li pec ut li cheˈ li yo̱ chi cˈanjelac chiru laj Baasa re xyi̱banquil chi cha̱bil li tenamit Ramá. Ut riqˈuin aˈan li rey Asa quixyi̱b chi cha̱bil li cuib chi tenamit Mizpa ut Geba, lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín.
I Ki Kekchi 15:23  Chixjunil li quilajxba̱nu li rey Asa, ut chanru nak quicuan saˈ xcuanquil, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá. Ut tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalileb li tenamit li quixyi̱b. Nak ac ti̱x chic, quiyajer nak quirahoˈ li rok.
I Ki Kekchi 15:24  Ut laj Asa quicam ut quimukeˈ saˈ lix tenamit laj David saˈ li mukleba̱l li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ. Ut aˈ chic laj Josafat, li ralal, qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj.
I Ki Kekchi 15:25  Nak yo̱ xcab chihab roquic laj Asa chokˈ xreyeb laj Judá, laj Nadab li ralal laj Jeroboam qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Cuib chihab quicuan saˈ xcuanquil.
I Ki Kekchi 15:26  Laj Nadab quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quixba̱nu lix yucuaˈ nak quicˈamoc be chiruheb laj Israel chi ma̱cobc chiru li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 15:27  Laj Baasa, li ralal laj Ahías, aˈan xcomoneb li ralal xcˈajol laj Isacar. Quixcˈu̱b ru chanru nak tixcamsi li rey Nadab. Quixcamsi nak laj Nadab ut lix soldados queˈoc chi pletic saˈ li tenamit Gibetón. Li tenamit Gibetón, aˈan xnaˈajeb laj filisteos.
I Ki Kekchi 15:28  Laj Nadab quicamsi̱c nak ac yo̱ rox chihab roquic laj Asa chokˈ xreyeb laj Judá. Laj Baasa qui-oc chokˈ xrey eb laj Israel chokˈ re̱kaj laj Nadab.
I Ki Kekchi 15:29  Laj Baasa ticto qui-oc chixcamsinquileb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Jeroboam. Quicˈulman joˈ quixye li Dios re li profeta Ahías, Silo xtenamit. Chixjunileb li ralal xcˈajol laj Jeroboam quilajeˈcamsi̱c. Ma̱ jun chic quicana chi yoˈyo.
I Ki Kekchi 15:30  Queˈcamsi̱c xban nak laj Jeroboam quixchikˈ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel nak quixba̱nu li ma̱usilal ut xban nak quixcˈameb xbe laj Israel chi ma̱cobc chiru li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 15:31  Chixjunil li quixba̱nu li rey Nadab tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel.
I Ki Kekchi 15:32  Laj Asa, lix reyeb laj Judá, ut laj Baasa, lix reyeb laj Israel, junelic queˈpletic chi ribil ribeb toj chalen nak queˈcam.
I Ki Kekchi 15:33  Nak yo̱ rox chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Asa, laj Baasa li ralal laj Ahías, qui-oc chokˈ xreyeb chixjunileb laj Israel. Ca̱hib xcaˈcˈa̱l (24) chihab quicuan saˈ xcuanquil laj Baasa aran Tirsa.
I Ki Kekchi 15:34  Laj Baasa quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quixba̱nu laj Jeroboam ut quixcˈam xbeheb laj Israel chi ma̱cobc chiru li Ka̱cuaˈ.
Chapter 16
I Ki Kekchi 16:1  Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin li profeta Jehú, li ralal laj Hanani ut quixye re nak tixye re li rey Baasa nak incˈaˈ us yo̱.
I Ki Kekchi 16:2  Laj Jehú quixye re laj Baasa: —Joˈcaˈin quixye a̱cue li Ka̱cuaˈ. “La̱at ma̱cˈaˈ a̱cuanquil nak xatcuan. La̱in xinqˈue a̱cuanquil nak xatinxakab chi takla̱nc saˈ xbe̱neb laj Israel, lin tenamit. Abanan la̱at xaba̱nu li ma̱usilal joˈ quixba̱nu laj Jeroboam. Xacˈameb xbe laj Israel chi ma̱cobc. Xban li ma̱c xaba̱nu, xachikˈ injoskˈil.
I Ki Kekchi 16:3  Joˈcan nak la̱in tinsach a̱cuu ut tinsach ruheb la̱ cualal a̱cˈajol joˈ nak xinsach ru laj Jeroboam, li ralal laj Nabat, joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol.
I Ki Kekchi 16:4  Eb la̱ cualal a̱cˈajol li teˈca̱mk saˈ tenamit teˈtiˈekˈ xbaneb li tzˈiˈ. Ut eb li teˈca̱mk saˈ cˈaleba̱l teˈtiˈekˈ xbaneb li soˈsol,” chan li Ka̱cuaˈ.—
I Ki Kekchi 16:5  Chixjunil li quixba̱nu li rey Baasa ut chanru nak quicuan saˈ xcuanquil, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel.
I Ki Kekchi 16:6  Laj Baasa quicam ut quimukeˈ Tirsa. Ut aˈ chic laj Ela, li ralal, qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj.
I Ki Kekchi 16:7  Li profeta Jehú, li ralal laj Hanani, quixye li cˈaˈru quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ chirix laj Baasa ut chirixeb ajcuiˈ li ralal xcˈajol xban li ma̱usilal li quixba̱nu chiru li Ka̱cuaˈ. Laj Baasa quixba̱nu joˈ quixba̱nu laj Jeroboam ut quixchikˈ xjoskˈil li Dios xban li ma̱c quixba̱nu ut xban ajcuiˈ nak quixsach ruheb li ralal xcˈajol laj Jeroboam.
I Ki Kekchi 16:8  Nak yo̱ cuakib xcaˈcˈa̱l (26) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Asa, laj Ela, li ralal laj Baasa, qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Cuib chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Tirsa.
I Ki Kekchi 16:9  Laj Zimri, li nacˈanjelac chiru laj Ela, quixcˈu̱b ru chanru nak tixcamsi. Laj Zimri, aˈan li nataklan saˈ xbe̱neb yi jach lix carruaje laj Ela. Saˈ jun li cutan laj Ela cuan saˈ rochoch laj Arsa, li na-iloc re lix jun cablal. Qui-ucˈac ut quicala.
I Ki Kekchi 16:10  Laj Zimri qui-oc cuan cuiˈ laj Ela ut quixcamsi. Chirix aˈan laj Zimri qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá chokˈ re̱kaj laj Ela. Aˈin quicˈulman nak yo̱ cuukub xcaˈcˈa̱l (27) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Asa.
I Ki Kekchi 16:11  Nak laj Zimri qui-oc saˈ xcuanquil quixcamsiheb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Baasa. Chixjunileb li cui̱nk, joˈ rechˈalal, joˈ rami̱g, queˈcamsi̱c.
I Ki Kekchi 16:12  Quicˈulman joˈ quixye li Dios re li profeta Jehú chirix laj Baasa. Laj Zimri quixcamsi chixjunileb li ralal xcˈajol laj Baasa.
I Ki Kekchi 16:13  Queˈcamsi̱c laj Baasa ut laj Ela li ralal xban li ma̱c queˈxba̱nu ut xban ajcuiˈ nak queˈxcˈam xbeheb laj Israel chi ma̱cobc nak queˈxlokˈoni li jalanil dios li ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ ut queˈxchikˈ xjoskˈil li Dios.
I Ki Kekchi 16:14  Chixjunil li quixba̱nu li rey Ela tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel.
I Ki Kekchi 16:15  Nak yo̱ cuukub xcaˈcˈa̱l (27) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Asa, laj Zimri qui-oc saˈ xcuanquil. Cuukub cutan quicuan chokˈ rey aran Tirsa. Eb lix soldados laj Israel cuanqueb Gibetón, saˈ lix tenamiteb laj filisteos.
I Ki Kekchi 16:16  Eb li soldados aj Israel queˈrabi resil nak laj Zimri quixcamsi li rey Ela. Saˈ junpa̱t queˈxxakab laj Omri chokˈ xreyeb laj Israel saˈ li naˈajej li cuanqueb cuiˈ. Laj Omri, aˈan li quitaklan saˈ xbe̱neb li soldados nak toj ma̱jiˈ na-oc chokˈ rey.
I Ki Kekchi 16:17  Chirix aˈan laj Omri rochbeneb chixjunileb laj Israel queˈel saˈ li tenamit Gibetón ut queˈco̱eb chi pletic saˈ li tenamit Tirsa.
I Ki Kekchi 16:18  Laj Zimri quixqˈue retal nak queˈoc chi pletic saˈ li tenamit. Joˈcan nak co̱ saˈ li palacio ut quixloch xxamlel. Ut aran quicˈat laj Zimri saˈ li palacio.
I Ki Kekchi 16:19  Quicam xban li ma̱c quixba̱nu. Quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ, joˈ quixba̱nu laj Jeroboam. Quixchikˈ xjoskˈil li Dios xban nak quixcˈam xbeheb laj Israel chi ma̱cobc chiru li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 16:20  Chixjunil li quixba̱nu li rey Zimri tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. Tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalil chanru nak quixcamsi li rey Ela.
I Ki Kekchi 16:21  Ut eb li ralal xcˈajol laj Israel queˈxjach ribeb. Yi jach queˈajoc re nak laj Tibni li ralal laj Ginat ta̱oc chokˈ rey ut queˈoquen chirix. Ut li yi jach chic queˈoquen chirix laj Omri.
I Ki Kekchi 16:22  Eb li yo̱queb chi oque̱nc chirix laj Omri queˈnumta saˈ xbe̱neb li jun jachal chic. Laj Tibni quicam ut laj Omri qui-oc chokˈ rey.
I Ki Kekchi 16:23  Nak yo̱ junlaju xcaˈcˈa̱l (31) chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Asa, laj Omri qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Cablaju chihab quicuan chokˈ rey. Li xbe̱n cuakib chihab quicuan saˈ li tenamit Tirsa.
I Ki Kekchi 16:24  Laj Omri quixlokˈ riqˈuin laj Semer li tzu̱l li cuan Samaria. Quixlokˈ chi jun ciento riqˈuin o̱b roxcˈa̱l (145) libras li plata. Ut saˈ li naˈajej aˈan quixyi̱b jun li tenamit chi cha̱bil. Samaria quixqˈue chokˈ xcˈabaˈ li tenamit aˈan. Quixqˈue li xcˈabaˈ aˈan xban nak aj Semer xcˈabaˈ laj e̱chal re li naˈajej junxil.
I Ki Kekchi 16:25  Laj Omri quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ. Kˈaxal cuiˈchic yibru quixba̱nu chiru li queˈxba̱nu eb li rey li quilajeˈcuan.
I Ki Kekchi 16:26  Quixba̱nu li ma̱usilal joˈ quixba̱nu laj Jeroboam. Quixchikˈ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ xban li ma̱c quixba̱nu ut xban ajcuiˈ nak quixcˈam xbeheb laj Israel chi ma̱cobc chiru li Ka̱cuaˈ nak queˈxlokˈoni li jalanil dios.
I Ki Kekchi 16:27  Chixjunil li quixba̱nu li rey Omri, joˈ ajcuiˈ li quixba̱nu riqˈuin xcacuilal xchˈo̱l, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel.
I Ki Kekchi 16:28  Li rey Omri quicam ut quimukeˈ saˈ li tenamit Samaria. Ut aˈ chic laj Acab li ralal qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj.
I Ki Kekchi 16:29  Ac yo̱ cuakxaklaju xcaˈcˈa̱l (38) chihab roquic chokˈ rey laj Asa saˈ li naˈajej Judá nak laj Acab li ralal laj Omri qui-oc chokˈ rey aran Israel.
I Ki Kekchi 16:30  Cuib xcaˈcˈa̱l (22) chihab quicuan saˈ xcuanquil saˈ li tenamit Samaria. Quima̱cob chiru li Ka̱cuaˈ ut kˈaxal cuiˈchic numtajenak li ma̱usilal li quixba̱nu chiru li queˈxba̱nu li queˈcuan chokˈ rey nak toj ma̱jiˈ na-oc saˈ xcuanquil aˈan.
I Ki Kekchi 16:31  Incˈaˈ quicˈoxlac chixba̱nunquil li ma̱c li quixba̱nu laj Jeroboam li ralal laj Nabat. Ut kˈaxal cuiˈchic yibru quixba̱nu nak quixcˈam chok rixakil lix Jezabel lix rabin laj Et-baal lix reyeb laj Sidón. Ut laj Acab quixlokˈoni li jalanil dios Baal.
I Ki Kekchi 16:32  Quixqˈue chi yi̱ba̱c jun li artal ut jun li templo aran Samaria re teˈxlokˈoni cuiˈ laj Baal.
I Ki Kekchi 16:33  Ut quixqˈue ajcuiˈ chi yi̱ba̱c jun li jalam u̱ch Asera xcˈabaˈ. Ut kˈaxal cuiˈchic quixtaksi xjoskˈil li Dios xban nak kˈaxal cuiˈchic yibru quixba̱nu chiru li queˈxba̱nu li rey li queˈcuan junxil aran Israel nak toj ma̱jiˈ na-oc laj Acab saˈ xcuanquil.
I Ki Kekchi 16:34  Chiruheb li cutan aˈan jun li cui̱nk Bet-el xtenamit, aj Hiel xcˈabaˈ, quixyi̱b cuiˈchic li tenamit Jericó. Ut nak quixqˈue lix cimiento, quicam laj Abiram li xbe̱n ralal. Ut nak queˈxqˈue saˈ xnaˈajeb lix puertil li tzˈac, quicam laj Segub li i̱tzˈinbej. Joˈcaˈin nak quitzˈakloc ru li quixye laj Josué li ralal laj Nun nak quixye li cˈaˈru quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ.
Chapter 17
I Ki Kekchi 17:1  Quicuan jun li profeta aj Elías xcˈabaˈ. Lix tenamit, aˈan Tisbe li cuan saˈ xcue̱nt Galaad. Laj Elías quixye re li rey Acab: —Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel li nincˈanjelac chiru, la̱in ninye a̱cue nak chiru cuib oxib chihab incˈaˈ chic tixqˈue li hab toj tinye la̱in, chan.
I Ki Kekchi 17:3  —Tat-e̱lk saˈ li naˈajej aˈin. Tatxic saˈ li este, li na-el cuiˈ li sakˈe ut ta̱muk a̱cuib nachˈ riqˈuin li haˈ Querit li cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán.
I Ki Kekchi 17:4  La̱in tintakla li tzˈok chixqˈuebal la̱ cua nak cua̱nkat aran. Ut saˈ li rok haˈ tat-ucˈak, chan li Dios.
I Ki Kekchi 17:5  Ut laj Elías quixba̱nu li cˈaˈru quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ. Co̱ chi cua̱nc aran cuan cuiˈ li rok haˈ Querit, li cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán.
I Ki Kekchi 17:6  Ut eb li tzˈok nequeˈxcˈam lix cua ut lix tib rajlal ekˈela ut rajlal ecuu. Ut laj Elías quirucˈ li haˈ li cuan saˈ li rok haˈ Querit.
I Ki Kekchi 17:7  Abanan mokon chic li rok haˈ quichakic xban nak incˈaˈ chic quixqˈue li hab.
I Ki Kekchi 17:9  —Tat-e̱lk saˈ li naˈajej aˈin ut tatxic saˈ li tenamit Sarepta li cuan saˈ xcue̱nt Sidón ut aran tatcua̱nk. Saˈ li naˈajej aˈan cuan jun li xma̱lcaˈan. Ac xinye re nak aˈan ta̱chˈolani̱nk a̱cue, chan li Dios.
I Ki Kekchi 17:10  Joˈcan nak laj Elías qui-el saˈ li naˈajej aˈan ut co̱ saˈ li tenamit Sarepta. Nak quicuulac saˈ li oqueba̱l re li tenamit, quiril jun li xma̱lcaˈan yo̱ chixxocbal xsiˈ. Quixbok li ixk ut quixye re: —Ba̱nu usilal, cˈam chak bayak inhaˈ re tincuucˈ, chan re.
I Ki Kekchi 17:11  Ac yo̱ chi xic li ixk nak laj Elías quixbok cuiˈchic ut quixye re: —Ta̱ba̱nu usilal, ta̱cˈam ajcuiˈ chak caˈchˈinak incaxlan cua, chan re.
I Ki Kekchi 17:12  Li ixk quichakˈoc ut quixye re laj Elías: —Ma̱cˈaˈ caxlan cua cuiqˈuin ac yi̱banbil. Li Ka̱cuaˈ la̱ Dios naxnau nak ya̱l li yo̱quin chixyebal. Caˈchˈin ajcuiˈ li cˈaj cuan saˈ jun li ucˈal ut caˈchˈin ajcuiˈ li aceite cuan saˈ lin chˈina cuc. Ut anakcuan xinchal xxocbal coˈxibak insiˈ re nak tinyi̱b li caxlan cua chokˈ re lin yum ut chokˈ cue ajcuiˈ la̱in. Nak takachoy aˈan, ma̱re toca̱mk xban katzˈocajic xban nak ma̱cˈaˈ chic cuan ke, chan.
I Ki Kekchi 17:13  Laj Elías quixye re: —Matcˈoxlac. Ayu saˈ la̱ cuochoch. Ba̱nu joˈ xaye. Abanan xbe̱n cua ta̱yi̱b jun chˈina caxlan cua ut ta̱cˈam chak chokˈ cue. Chirix aˈan ta̱yi̱b re la̱ yum ut la̱ cue la̱at.
I Ki Kekchi 17:14  Ba̱nu chi joˈcan xban nak joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ Dios li nakalokˈoni la̱o aj Israel: Incˈaˈ ta̱lajk li cˈaj li cuan saˈ li ucˈal chi moco ta̱osokˈ li aceite li cuan saˈ cuc toj tixqˈue chak li hab saˈ ruchichˈochˈ li Ka̱cuaˈ, chan laj Elías.
I Ki Kekchi 17:15  Li ixk quixba̱nu joˈ quiyeheˈ re xban laj Elías. Ut quicuan xtzacae̱mkeb laj Elías, li ixk ut lix yum re nabal cutan.
I Ki Kekchi 17:16  Ut quicˈulman joˈ quixye li Ka̱cuaˈ re laj Elías. Li cˈaj li cuan saˈ li ucˈal incˈaˈ qui-osoˈ chi moco li aceite li cuan saˈ li chˈina cuc.
I Ki Kekchi 17:17  Mokon chic quiyajer lix yum li xma̱lcaˈan. Quiniman xyajel toj retal quicam.
I Ki Kekchi 17:18  Li naˈbej quixye re laj Elías: —¿Cˈaˈru inma̱c cha̱cuu, at xprofeta li Dios? ¿Ma xatchal cuiqˈuin chixjulticanquil lin ma̱c ut chixcamsinquil lin chˈina yum? chan.
I Ki Kekchi 17:19  Laj Elías quixye re: —Qˈue cue la̱ chˈina yum, chan. Quixcˈul li chˈina al chiru ut quixcˈam takekˈ saˈ xcaˈ tasalil li cab cuan cuiˈ lix cuariba̱l ut quixyocob chiru lix cuarib.
I Ki Kekchi 17:20  Quitijoc chiru li Ka̱cuaˈ ut quixye re: —At Ka̱cuaˈ, at inDios, ¿cˈaˈut nak xaqˈue li raylal saˈ xbe̱n li xma̱lcaˈan aˈin li yo̱ chi qˈuehoc innaˈaj saˈ rochoch? ¿Cˈaˈut nak xaqˈue chi ca̱mc lix chˈina yum? chan.
I Ki Kekchi 17:21  Quixhupub rib saˈ xbe̱n li chˈina al oxib sut ut quixya̱ba xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ. Quixye re: —At Ka̱cuaˈ, at inDios, chaqˈue ta cuiˈchic lix yuˈam li chˈina al aˈin, chan.
I Ki Kekchi 17:22  Li Ka̱cuaˈ quirabi lix tij li profeta Elías ut quixqˈue cuiˈchic lix yuˈam ut quiyoˈla cuiˈchic.
I Ki Kekchi 17:23  Laj Elías quixkˈalu cuiˈchic li chˈina al ut quixcˈam cuiˈchic takˈa saˈ li naˈajej li cuan cuiˈ lix naˈ. Quixkˈaxtesi re li naˈbej ut quixye re: —Cueˈ la̱ chˈina yum yoˈyo chic, chan.
I Ki Kekchi 17:24  Ut li xma̱lcaˈan quixye re: —Riqˈuin aˈin ninqˈue retal nak la̱at xprofeta li Dios ut chixjunil li nacaye, aˈan ya̱l xban nak li Ka̱cuaˈ naxcˈut cha̱cuu, chan.
Chapter 18
I Ki Kekchi 18:1  Mokon chic nak yo̱ rox chihab li cueˈej li Ka̱cuaˈ quixye re laj Elías: —Tatxic cuiˈchic riqˈuin li rey Acab ut ta̱ye re nak la̱in tintakla cuiˈchic li hab, chan.
I Ki Kekchi 18:2  Joˈcan nak laj Elías co̱ riqˈuin laj Acab. Yo̱ chi us li cueˈej aran Samaria.
I Ki Kekchi 18:3  Li rey Acab quixbok riqˈuin laj Abdías, li na-iloc re li cˈaˈru cuan re saˈ li palacio. Laj Abdías, aˈan cˈajoˈ nak naxxucua ru li Ka̱cuaˈ ut naxqˈue xlokˈal.
I Ki Kekchi 18:4  Junxil nak lix Jezabel yo̱ chixcamsinquileb lix profeta li Ka̱cuaˈ, laj Abdías quixcˈam jun ciento li profeta ut quixmukeb saˈ li ochoch pec. Laje̱b roxcˈa̱l (50) quixmuk saˈ li junju̱nk chi ochoch pec. Ut quixqˈueheb xcua rucˈa.
I Ki Kekchi 18:5  Laj Acab quixye re laj Abdías: —Yoˈo takasuti li tenamit chirilbaleb li yuˈam haˈ ut li nimaˈ. Ma̱re anchal takatau caˈchˈinak richajeb li cacua̱y ut li mu̱l. Cui incˈaˈ nakatau xcuaheb, teˈca̱mk ut tocana̱k chi ma̱cˈaˈ chic kacacua̱y ut chi ma̱cˈaˈ chic kamu̱l, chan.
I Ki Kekchi 18:6  Joˈcan nak queˈxjach ribeb ut queˈco̱eb chixsicˈbal richajeb li xul. Li rey Acab co̱ saˈ li jun pacˈal ut laj Abdías co̱ saˈ li jun chic.
I Ki Kekchi 18:7  Laj Abdías quixcˈul saˈ be laj Elías nak yo̱ chi xic riqˈuin li rey. Laj Abdías quixnau ru. Quixcuikˈib rib chiru ut quixye: —Joˈ li la̱at biˈ li ka̱cuaˈ Elías, chan.
I Ki Kekchi 18:8  Laj Elías quixye re: —Ya̱l. La̱in laj Elías. Anakcuan la̱at tatxic riqˈuin li rey ut ta̱ye re nak cuanquin arin, chan.
I Ki Kekchi 18:9  Laj Abdías quixye: —¿Ma cuan junak ma̱c xinba̱nu la̱in nak tina̱qˈue chixcamsi li rey?
I Ki Kekchi 18:10  Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ la̱ Dios la̱in ninye a̱cue nak ma̱cˈaˈ junak tenamit chi moco junak naˈajej incˈaˈ ta quixtakla cuiˈ a̱sicˈbal li rey. Nak xeˈxye nak ma̱ anihat, li rey quixpuersiheb chixba̱nunquil li juramento re nak teˈxye li ya̱l.
I Ki Kekchi 18:11  Abanan la̱at yo̱cat chixyebal nak la̱in tinxic chixyebal re li rey nak cuancat arin.
I Ki Kekchi 18:12  Ma̱re lix musikˈ li Ka̱cuaˈ tatxcˈam saˈ jalan chic naˈajej nak ac xin-el arin. Cui la̱in ninye re li rey Acab nak cuancat arin ut cui ma̱ anihakat nak ta̱cha̱lk cha̱sicˈbal, relic chi ya̱l tinixtakla chi camsi̱c. La̱at nacanau nak chalen saˈ insa̱jilal la̱in ninxucua ru li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 18:13  At ka̱cuaˈ Elías, ¿ma incˈaˈ cacuabi resil nak la̱in xinmuk jun ciento lix profeta li Dios nak lix Jezabel yo̱ chixcamsinquileb? Xinmukeb saˈ li ochoch pec. Laje̱b roxcˈa̱l (50) xinmuk saˈ jun li ochoch pec ut laje̱b roxcˈa̱l saˈ li jun chic ut xinqˈueheb ajcuiˈ lix cua rucˈaheb.
I Ki Kekchi 18:14  ¿Cˈaˈut nak tina̱takla chixyebal re li rey Acab nak cuancat arin? Li rey tinixcamsi cui tinye re nak xcuil a̱cuu, chan.
I Ki Kekchi 18:15  Laj Elías quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li nimajcual Dios li nincˈanjela ru, la̱in ninye a̱cue nak saˈ ajcuiˈ li cutan aˈin, la̱in tina̱tinak riqˈuin li rey Acab, chan.
I Ki Kekchi 18:16  Joˈcan nak laj Abdías co̱ riqˈuin li rey Acab ut quixye re nak laj Elías cuan aran. Ut li rey Acab co̱ chi a̱tinac riqˈuin.
I Ki Kekchi 18:17  Nak laj Acab quiril ru laj Elías quixye re: —Arin peˈ cuancat la̱at li yo̱cat chi qˈuehoc raylal saˈ xbe̱n li tenamit Israel, chan laj Acab.
I Ki Kekchi 18:18  Laj Elías quixye re: —Ma̱cuaˈ la̱in li yo̱quin chi qˈuehoc raylal saˈ xbe̱n li tenamit Israel. La̱at ban li yo̱cat chi qˈuehoc raylal a̱cuochben la̱ yucuaˈ xban nak xetzˈekta̱na lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ ut yo̱quex chixlokˈoninquileb li yi̱banbil dios Baal, chan.
I Ki Kekchi 18:19  Ut quixye ajcuiˈ re li rey Acab nak tixchˈutubeb li ca̱hib ciento riqˈuin mero ciento li profeta li nequeˈcˈanjelac chiru laj Baal ut tixchˈutubeb ajcuiˈ li ca̱hib ciento chi profeta li nequeˈcˈanjelac chiru lix Asera, li nequeˈtzacan riqˈuin lix Jezabel, li rixakil li rey.
I Ki Kekchi 18:20  Joˈcan nak li rey Acab quixtakla xchˈutubanquileb laj Israel ut quixchˈutubeb ajcuiˈ lix profeta laj Baal saˈ li tzu̱l Carmelo.
I Ki Kekchi 18:21  Ut laj Elías quijiloc cuanqueb cuiˈ chixjunil li tenamit ut quixye reheb: —¿Joˈ najtil chic texcua̱nk chi cuib ru le̱ cˈaˈux? Cui li Ka̱cuaˈ, aˈan li tzˈakal Dios, ¿cˈaˈut nak incˈaˈ te̱pa̱b? Ut cui laj Baal, aˈan li tzˈakal Dios, ta̱kehomak aˈan, chan. Ut eb li tenamit ma̱ jun a̱tin queˈxye.
I Ki Kekchi 18:22  Ut quixye ajcuiˈ reheb li tenamit: —Caˈaj cuiˈ la̱in lix profeta li Ka̱cuaˈ quincana. Abanan lix profeta laj Baal, aˈan cuanqueb ca̱hib ciento riqˈuin mero ciento (450).
I Ki Kekchi 18:23  Te̱cˈam chak cuibak li cuacax. Ut eb aˈan teˈxsicˈ ru li bar cuan teˈraj. Teˈxcamsi, teˈxseti, ut teˈxqˈue saˈ xbe̱n li siˈ. Abanan incˈaˈ teˈxqˈue xxamlel. Joˈcan ajcuiˈ tinba̱nu la̱in riqˈuin li cuacax jun. Tinqˈue saˈ xbe̱n li siˈ ut incˈaˈ tinqˈue xxamlel.
I Ki Kekchi 18:24  Nak ac xeyi̱b, te̱ya̱ba xcˈabaˈeb le̱ dios. Ut joˈcan ajcuiˈ tinba̱nu la̱in. Tinya̱ba xcˈabaˈ li nimajcual Dios. Ut li Dios li tixtakla chak li xam saˈ choxa, aˈan li tzˈakal Dios, chan laj Elías. Ut chixjunileb li tenamit queˈxye: —Us chi joˈcan, chanqueb.
I Ki Kekchi 18:25  Ut laj Elías quixye reheb lix profeta laj Baal: —Sicˈomak ru li cuacax ut yi̱bomak le̱ re la̱ex xbe̱n cua xban nak la̱ex nabalex. Abanan, incˈaˈ te̱qˈue xxamlel. Chirix aˈan te̱ya̱ba xcˈabaˈ le̱ dios, chan reheb.
I Ki Kekchi 18:26  Ut eb aˈan queˈxchap li cuacax li quikˈaxtesi̱c reheb ut queˈxyi̱b. Ut queˈxya̱ba xcˈabaˈ laj Baal lix dioseb chalen ekˈela toj cuaˈleb. Yo̱queb chi xajoc chiru li artal li queˈxyi̱b ut yo̱queb chixyebal: —At Baal, choa̱sume, chanqueb. Abanan ma̱ ani quisumen reheb.
I Ki Kekchi 18:27  Nak ac xcuulac cuaˈleb laj Elías qui-oc chixseˈenquileb ut quixye reheb: —Japomak e̱re chi cau. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan le̱ dios? Ma̱re yo̱ chi cˈoxlac malaj ut yo̱ chi cˈanjelac. Ma̱re xco̱ chi be̱c malaj ut yo̱ chi cua̱rc. Ma̱re tento nak te̱rajsi, chan reheb.
I Ki Kekchi 18:28  Ut eb aˈan kˈaxal cuiˈchic cau yo̱queb chixjapbal reheb chi tijoc ut yo̱queb chixyocˈbal ribeb riqˈuin chˈi̱chˈ joˈ cˈaynakeb chixba̱nunquil toj retal queˈxchˈulaqui ribeb saˈ lix quiqˈueleb.
I Ki Kekchi 18:29  Quinumeˈ li cuaˈleb ut toj yo̱queb ajcuiˈ chixjapbal reheb chixya̱banquil lix dioseb toj quicuulac x-o̱ril li mayejac ut ma̱ ani queˈabin reheb ut ma̱ ani queˈsumen reheb.
I Ki Kekchi 18:30  Ut laj Elías quixye reheb li tenamit: —Jilonkex arin cuanquin cuiˈ, chan reheb. Ut chixjunileb li tenamit queˈjiloc riqˈuin laj Elías. Ut aˈan qui-oc chixyi̱banquil lix artal li Ka̱cuaˈ li poˈbil.
I Ki Kekchi 18:31  Laj Elías quixchap cablaju li pec. Aˈan retalil li cablaju xte̱paleb li ralal xcˈajol laj Jacob, li quiqˈueheˈ aj Israel chokˈ xcˈabaˈ xban li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 18:32  Ut riqˈuin li pec aˈan quixyi̱b li artal re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ. Ut chi xjun sutam quixbec jun li rok haˈ tzˈakal ta̱oc cuibak ni̱nki cuc li ru li trigo chi saˈ.
I Ki Kekchi 18:33  Quixtus li siˈ saˈ xbe̱n li artal. Quixcamsi li cuacax, quixseti ut quixqˈue saˈ xbe̱n li siˈ.
I Ki Kekchi 18:34  Ut quixye reheb: —Nujtesihomak ca̱hib cuc chi haˈ ut hoyomak saˈ xbe̱n li mayej ut saˈ xbe̱n li siˈ, chan. Ut queˈxhoy li haˈ saˈ xbe̱n li artal. Ut quixye cuiˈchic reheb: —Qˈuehomak cuiˈchic li haˈ saˈ xbe̱n li artal xcaˈ sut, chan. Ut queˈxqˈue cuiˈchic li haˈ. Ut oxib sut queˈxhoy li haˈ saˈ xbe̱n li artal joˈ quiyeheˈ reheb xban laj Elías.
I Ki Kekchi 18:35  Queˈxqˈue li haˈ saˈ xbe̱n li artal toj retal quibe̱c rok ut quinujac ajcuiˈ li rok haˈ li quixyi̱b chi xjun sutam.
I Ki Kekchi 18:36  Nak quicuulac x-o̱ril xcˈatbal li mayej, li profeta Elías quixye: —At nimajcual Dios, la̱at lix Dios laj Abraham, laj Isaac ut laj Israel. Chicˈutu̱nk taxak chiruheb anakcuan nak la̱at li tzˈakal Dios arin Israel ut nak la̱in laj cˈanjel cha̱cuu. Ut li cˈaˈru yo̱quin chixba̱nunquil anakcuan, la̱at xattaklan cue chixba̱nunquil.
I Ki Kekchi 18:37  At nimajcual Dios, chacuabi taxak li cˈaˈru nintzˈa̱ma cha̱cuu. China̱sume taxak re nak eb li tenamit aˈin teˈxqˈue retal nak la̱at li tzˈakal Dios. Chacˈut taxak chiruheb nak la̱at ta̱cuaj nak teˈsukˈi̱k cuiˈchic a̱cuiqˈuin, chan laj Elías.
I Ki Kekchi 18:38  Saˈ li ho̱nal aˈan li Ka̱cuaˈ quixtakla chak li xam. Quixcˈat li mayej, ut quixcˈat li siˈ ut li pec joˈ ajcuiˈ li poks ut li haˈ li cuan saˈ li rok haˈ, li quixyi̱b chi xjun sutam li artal.
I Ki Kekchi 18:39  Chixjunileb li tenamit li cuanqueb aran queˈril li quicˈulman. Queˈxhupub ribeb saˈ chˈochˈ ut queˈxye: —Li Ka̱cuaˈ, aˈan li tzˈakal Dios. Li Ka̱cuaˈ, aˈan li nimajcual Dios, chanqueb.
I Ki Kekchi 18:40  Laj Elías quixye reheb: —Chapomakeb lix profeta laj Baal. Ma̱ jun reheb te̱canab chi e̱lelic, chan. Ut queˈxchap eb li profeta aj balakˈ. Ut laj Elías quixye reheb nak teˈxcˈameb saˈ li nimaˈ Cisón ut aran quixcamsiheb chi chˈi̱chˈ.
I Ki Kekchi 18:41  Chirix chic aˈan laj Elías quixye re li rey Acab: —Ayu chi cuaˈac chi ucˈac anakcuan xban nak la̱in ac yo̱quin chirabinquil li xya̱b li hab yo̱ chak chi cha̱lc, chan.
I Ki Kekchi 18:42  Nak li rey Acab co̱ chi cuaˈac chi ucˈac, li profeta Elías quitakeˈ saˈ xbe̱n li tzu̱l Carmelo. Quicˈojla aran ut quixxulub lix jolom saˈ xya̱nk rok.
I Ki Kekchi 18:43  Ut quixye re lix mo̱s li cuan rochben: —Tatxic ut tat-ilok toj cuan cuiˈ li palau, chan. Ut lix mo̱s co̱ ut quisukˈi cuiˈchic riqˈuin laj Elías ut quixye re: —Ma̱cˈaˈ nacˈutun, chan. Cuukub sut quixtakla lix mo̱s chi iloc.
I Ki Kekchi 18:44  Saˈ xcuuk sut nak quisukˈi, li mo̱s quixye re laj Elías: —Xcuil jun li chˈina chok joˈ na xnimal junak ukˈej. Li chok aˈan yo̱ chi e̱lc chak saˈ li palau, chan. Ut laj Elías quixye re lix mo̱s: —Tatxic riqˈuin li rey Acab ut ye re nak tixyi̱b lix carruaje ut xicak saˈ rochoch chi junpa̱t nak toj ma̱jiˈ nachal li cacuil hab. Cui ta̱ba̱yk, moco ta̱ru̱k ta chic chi xic xban li hab, chan laj Elías.
I Ki Kekchi 18:45  Ut quikˈojyi̱noˈ ru li choxa. Quixqˈue li cacuil ikˈ. Ut quichal li cacuil hab. Li rey Acab qui-oc saˈ lix carruaje ut co̱ saˈ li tenamit Jezreel.
I Ki Kekchi 18:46  Li Ka̱cuaˈ quixqˈue xmetzˈe̱u li profeta Elías. Quixbacˈ chi us li rakˈ riqˈuin lix cˈa̱mal xsaˈ ut quia̱linac chi cau ut aˈan xbe̱n cua quicuulac chiru laj Acab saˈ li tenamit Jezreel.
Chapter 19
I Ki Kekchi 19:1  Li rey Acab quixye re lix Jezabel, li rixakil, chixjunil li quixba̱nu li profeta Elías. Quixye re chanru nak quixcamsi chi chˈi̱chˈ chixjunileb lix profeta laj Baal.
I Ki Kekchi 19:2  Ut lix Jezabel quixtakla jun lix takl riqˈuin li profeta Elías chixyebal re nak tixcamsi chi chˈi̱chˈ joˈ quixba̱nu reheb lix profeta lix Jezabel. Quixye: —Chineˈxcamsihak lin dios cui toj ma̱jiˈ nacatcam saˈ li ho̱nal aˈin cuulaj, chan re laj Elías.
I Ki Kekchi 19:3  Laj Elías quixqˈue retal li chˈaˈajquilal cuan cuiˈ. Qui-oc xcˈaˈux ut qui-el saˈ li naˈajej aˈan re xcolbal rib. Co̱ toj Beerseba li cuan xcue̱nt Judá ut aran quixcanab lix mo̱s.
I Ki Kekchi 19:4  Ut laj Elías co̱ xjunes saˈ li chaki chˈochˈ. Jun cutan quibe̱c. Nak yo̱ chi ecuu̱c, qui-oc chi hila̱nc rubel jun to̱n li cheˈ enebro xcˈabaˈ. Quiraj raj ca̱mc ut xban xrahil xchˈo̱l quixye re li Dios: —At Ka̱cuaˈ, tzˈakal li raylal ac xincˈul. Us raj cui tina̱qˈue chi ca̱mc. La̱in moco kˈaxal cha̱bilin ta chiruheb lin xeˈto̱nil yucuaˈ, chan.
I Ki Kekchi 19:5  Laj Elías quixyocob rib rubel li cheˈ ut quicube xcuara. Nak yo̱ chi cua̱rc, quicuulac jun x-ángel li Dios riqˈuin ut quixtochˈtochˈi ut quixye re: —Ajsi a̱cuu. Cuaclin ut cuaˈin, chan.
I Ki Kekchi 19:6  Ut laj Elías quiril nak cuan cuiˈ lix jolom cuan jun li caxlan cua pombil saˈ ru xam, ut jun xar li haˈ. Quicuacli, quicuaˈac qui-ucˈac ut quicuar cuiˈchic.
I Ki Kekchi 19:7  Ut quicuulac cuiˈchic xcaˈ sut lix ángel li Dios riqˈuin laj Elías ut quixye re: —Ajsi a̱cuu. Cuaclin ut cuaˈin xban nak najt tatxic, chan.
I Ki Kekchi 19:8  Quicuacli laj Elías, quicuaˈac ut qui-ucˈac. Riqˈuin lix tzacae̱mk li quixtzaca, cau chic rib re ta̱be̱k chiru caˈcˈa̱l cutan ut caˈcˈa̱l kˈojyi̱n toj ta̱cuulak saˈ li tzu̱l Horeb li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 19:9  Nak quicuulac laj Elías cuan cuiˈ li tzu̱l Horeb, qui-oc saˈ li ochoch pec saˈ li tzu̱l aˈan ut aran quixnumsi li kˈojyi̱n. Ut nak ac cuan aran quia̱tinac li Dios riqˈuin ut quixye re: —At Elías, ¿cˈaˈru yo̱cat arin? chan.
I Ki Kekchi 19:10  Laj Elías quichakˈoc ut quixye: —La̱in narahoˈ saˈ inchˈo̱l xban nak xinqˈue inchˈo̱l chi cˈanjelac cha̱cuu, at nimajcual Dios. Eb li ralal xcˈajol laj Israel xeˈxcanab xba̱nunquil li naxye saˈ li contrato li xaba̱nu riqˈuineb. Ut xelajeˈxpoˈ la̱ artal ut xelajeˈxcamsi chi chˈi̱chˈ eb la̱ profetas. Caˈaj chic la̱in xincana injunes ut yo̱queb ajcuiˈ chinsicˈbal la̱in re tineˈxcamsi, chan laj Elías.
I Ki Kekchi 19:11  Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: —Elen saˈ li ochoch pec ut xaklin saˈ xbe̱n li tzu̱l arin chicuu, chan. Saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quinumeˈ li Ka̱cuaˈ ut quinumeˈ ajcuiˈ jun cacuil ikˈ re xcˈutbesinquil lix cuanquil. Kˈaxal cau quinumeˈ li ikˈ toj retal quilajjacheˈ li tzu̱l ut eb li pec quilajeˈjoreˈ. Abanan li Dios toj ma̱jiˈ naa̱tinac riqˈuin laj Elías. Nak ac xnumeˈ li ikˈ, quixqˈue hi̱c, abanan toj ma̱jiˈ naa̱tinac li Ka̱cuaˈ riqˈuin laj Elías.
I Ki Kekchi 19:12  Nak ac xnumeˈ li hi̱c, quinumeˈ li xam, abanan li Dios toj ma̱jiˈ naa̱tinac riqˈuin. Ut nak ac xnumeˈ li xam, quirabi jun li ecˈa̱nc chi timil.
I Ki Kekchi 19:13  Laj Elías quixtzˈap li xnakˈ ru riqˈuin li rakˈ. Qui-el saˈ li ochoch pec ut quixakli saˈ li oqueba̱l. Quirabi xya̱b xcux li Dios nak quiyeheˈ re: —At Elías, ¿cˈaˈru yo̱cat arin? chan.
I Ki Kekchi 19:14  Laj Elías quichakˈoc ut quixye: —La̱in narahoˈ saˈ inchˈo̱l xban nak xinqˈue inchˈo̱l chi cˈanjelac cha̱cuu, at nimajcual Dios. Eb li ralal xcˈajol laj Israel xeˈxcanab xba̱nunquil li naxye saˈ li contrato li xaba̱nu riqˈuineb. Ut xelajeˈxpoˈ la̱ artal ut xelajeˈxcamsi chi chˈi̱chˈ eb la̱ profetas. Caˈaj chic la̱in xincana injunes ut yo̱queb ajcuiˈ chinsicˈbal la̱in re tineˈxcamsi, chan laj Elías.
I Ki Kekchi 19:15  Ut li Ka̱cuaˈ Dios quixye re laj Elías: —Sukˈin saˈ li be li xatchal cuiˈ ut tatxic saˈ li chaki chˈochˈ li cuan xcue̱nt Damasco. Nak tatcuulak aran ta̱qˈue li aceite saˈ xjolom laj Hazael ut ta̱xakab chokˈ rey aran Siria.
I Ki Kekchi 19:16  Ta̱qˈue li aceite saˈ xjolom laj Jehú ralal laj Nimsi re ta̱xakab chokˈ rey aran Israel. Ut joˈcan ajcuiˈ laj Eliseo li ralal laj Safat li cuan aran Abel-mehola. Ta̱qˈue li aceite saˈ xjolom re ta̱xakab chokˈ profeta chokˈ a̱cue̱kaj la̱at.
I Ki Kekchi 19:17  Chi joˈcaˈin li joˈ qˈuial incˈaˈ teˈcamsi̱k xban laj Hazael, aˈan teˈcamsi̱k xban laj Jehú. Ut eb li incˈaˈ teˈcamsi̱k xban laj Jehú, aˈan teˈcamsi̱k xban laj Eliseo.
I Ki Kekchi 19:18  Tincanabeb chi yoˈyo li cuukub mil laj Israel li incˈaˈ queˈxcuikˈib rib chixlokˈoninquil laj Baal, chi moco queˈrutzˈ ru, chan li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 19:19  Joˈcan nak laj Elías qui-el saˈ li naˈajej aˈan. Coxixtau laj Eliseo li ralal laj Safat. Yo̱ chi becoc chˈochˈ riqˈuin cablaju sumal li bo̱yx. Laj Eliseo yo̱ chi beresi̱nc re li cuan chak chi ixbej. Laj Elías quirisi li tˈicr cuan saˈ xbe̱n li rakˈ ut quixqˈue chirix laj Eliseo.
I Ki Kekchi 19:20  Saˈ junpa̱t quixcanab lix bo̱yx laj Eliseo ut quia̱linac chirix laj Elías ut quixye re: —Inchakˈrabihakeb cuan chak lin naˈ inyucuaˈ xbe̱n cua ut chirix aˈan tinxic cha̱cuix, chan. Ut laj Elías quixye re: —Us biˈ. Abanan, chicua̱nk taxak saˈ a̱chˈo̱l li cˈaˈru xinba̱nu a̱cue, chan.
I Ki Kekchi 19:21  Laj Eliseo quisukˈi cuan cuiˈ lix bo̱yx. Quixcamsiheb li bo̱yx cuib ut quixchik lix tibeleb. Li cheˈ li naqˈueman saˈ xcux li bo̱yx quicˈanjelac chokˈ xsiˈil. Nak ac xchakˈac li tib, laj Eliseo quixqˈue chixtiu eb li tenamit. Chirix chic aˈan laj Eliseo co̱ chirix laj Elías ut quicˈanjelac chiru.
Chapter 20
I Ki Kekchi 20:1  Laj Ben-adad, lix reyeb laj Siria, quixchˈutub chixjunileb lix soldados. Ut quixchˈutubeb ajcuiˈ cablaju xcaˈcˈa̱l (32) chic li rey rochbeneb lix cacua̱y ut eb lix carruaje. Ut rochbeneb aˈan co̱ chi pletic saˈ li tenamit Samaria.
I Ki Kekchi 20:2  Quixtaklaheb lix takl saˈ li tenamit chi a̱tinac riqˈuin laj Acab, lix reyeb laj Israel. Queˈxye re: —Joˈcaˈin xtakla chak xyebal a̱cue li rey Ben-adad.
I Ki Kekchi 20:3  Ta̱qˈue chokˈ cue la̱ oro ut la̱ plata. Ut ta̱qˈueheb ajcuiˈ chokˈ cue la̱ cuixakil ut la̱ cocˈal li cˈajoˈ xchakˈaleb ru, chan.
I Ki Kekchi 20:4  Laj Acab, lix reyeb laj Israel, quixye: —Yehomak re li rey nak ta̱uxma̱nk joˈ quixye. La̱in ut chixjunil li cuan cue re chic aˈan, chan.
I Ki Kekchi 20:5  Laj Ben-adad quixtaklaheb cuiˈchic lix takl riqˈuin laj Acab ut queˈxye re: —Joˈcaˈin xye chak a̱cue li rey: Xinye a̱cue nak ta̱qˈue cue la̱ oro ut la̱ plata ut ta̱qˈueheb ajcuiˈ cue la̱ cuixakil ut eb la̱ cocˈal.
I Ki Kekchi 20:6  Abanan anakcuan yo̱quin chixtaklanquil xyebal a̱cue nak joˈcaˈin ho̱nal cuulaj teˈcuulak li nequeˈcˈanjelac chicuu chixsiqˈuinquil saˈ la̱ cuochoch ut saˈ rochocheb li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu. Teˈxxoc ut teˈxcˈam chixjunil li cˈaˈru terto xtzˈak li teˈxtau aran, chan.
I Ki Kekchi 20:7  Li rey Acab quixbok riqˈuin chixjunileb li cui̱nk li nequeˈcˈamoc be ut quixye reheb: —Qˈuehomak retal nak li cui̱nk aˈin ta̱raj tixmakˈ chiku chixjunil li cˈaˈru cuan ke. Nak quixtakla xpatzˈbaleb li cuixakil ut lin cocˈal, joˈ ajcuiˈ lin oro ut lin plata, la̱in incˈaˈ xinkˈetkˈeti cuib chixqˈuebal re li cˈaˈru quixtakla chak xpatzˈbal cue, chan.
I Ki Kekchi 20:8  Eb li tenamit ut eb li nequeˈcˈamoc be chiruheb queˈxye re: —Ma̱ba̱nu li cˈaˈru naxye. Ut ma̱sume xqˈuebal li cˈaˈru yo̱ chixpatzˈbal, chanqueb.
I Ki Kekchi 20:9  Joˈcan nak li rey Acab quixye reheb lix takl laj Ben-adad: —Te̱ye re li rey Ben-adad nak tinqˈue li cˈaˈru xtakla xpatzˈbal xbe̱n cua. Abanan li cˈaˈru xtakla xpatzˈbal anakcuan incˈaˈ naru ninba̱nu, chan. Ut eb li takl queˈco̱eb cuiˈchic riqˈuin laj Ben-adad ut queˈxye re li cˈaˈru quixye laj Acab.
I Ki Kekchi 20:10  Laj Ben-adad quixtakla cuiˈchic xyebal re laj Acab: —Tinsach ru la̱ tenamit Samaria. Chinixcamsihak ta lin Dios cui incˈaˈ tinsach ru. Ma̱cˈaˈ ta̱cana̱k chi moco lix poksil ta̱tzˈaklok re nak lin soldados teˈxcˈam saˈ rukˈeb, chan.
I Ki Kekchi 20:11  Ut lix reyeb laj Israel quixtakla cuiˈchic xyebal re laj Ben-adad: —At rey, ma̱nimobresi a̱cuib chixyebal nak ta̱sach ru lin tenamit. Nak acak xacue̱chani naru nacanimobresi a̱cuib, chan.
I Ki Kekchi 20:12  Laj Ben-adad yo̱ chi ucˈac saˈ lix muheba̱l rochbeneb li rey li queˈoquen chirix nak quirabi resil li quixtakla xyebal laj Acab. Laj Ben-adad quixtaklaheb lix soldados chixcauresinquil ribeb chi xic chi pletic. Ut eb aˈan queˈxcauresi ribeb.
I Ki Kekchi 20:13  Ut li Ka̱cuaˈ quixtakla jun lix profeta riqˈuin laj Acab chixyebal re: —Matxucuac chi rilbaleb lix soldado laj Ben-adad usta nabaleb, xban nak li Dios textenkˈa chi numta̱c saˈ xbe̱neb re nak ta̱nau nak li Ka̱cuaˈ, aˈan li tzˈakal Dios, chan.
I Ki Kekchi 20:14  Laj Acab quixye re: —¿Ani saˈ aj ukˈ tixkˈaxtesiheb laj Siria? chan. Ut li profeta quixye re: —Li Ka̱cuaˈ xye nak tixkˈaxtesiheb saˈ rukˈeb li toj sa̱jeb li nequeˈtenkˈan reheb li nequeˈtaklan saˈ li junju̱nk chi naˈajej, chan. Ut li rey Acab quixye re: —¿Ani ta̱tiquiba̱nk re li ple̱t? chan. Ut lix profeta li Ka̱cuaˈ quixye re: —La̱at tattiquiba̱nk re li ple̱t, chan.
I Ki Kekchi 20:15  Joˈcan nak li rey Acab quixtakla xbokbaleb li soldado li toj sa̱jeb li nequeˈtenkˈan saˈ li junju̱nk chi naˈajej. Cuanqueb cuib ciento riqˈuin cablaju xcaˈcˈa̱l (232) chi cui̱nk. Ut chirix aˈan quixtakla xchˈutubanquileb chixjunileb li soldado. Cuanqueb cuukub mil (7,000) chi cui̱nk.
I Ki Kekchi 20:16  Cuaˈleb re cutan queˈco̱eb laj Acab chi pletic nak yo̱queb chi cala̱c saˈ lix muheba̱leb laj Ben-adad rochbeneb li cablaju xcaˈcˈa̱l (32) chi rey li queˈoquen chirix.
I Ki Kekchi 20:17  Eb li sa̱j cui̱nk yo̱queb chi xic chi ubej. Eb laj qˈuehol etal li taklanbileb xban laj Ben-adad queˈril nak yo̱queb chi cha̱lc. Queˈco̱eb riqˈuin laj Ben-adad chixyebal resil.
I Ki Kekchi 20:18  Laj Ben-adad quixye: —Usta saˈ xya̱lal xeˈchal, usta chi pletic xeˈchal, chapomakeb chi yoˈyo, chan.
I Ki Kekchi 20:19  Queˈel saˈ li tenamit li sa̱j cui̱nk li nequeˈtenkˈan reheb li nequeˈtaklan saˈ li junju̱nk chi naˈajej. Ut chirixeb aˈan yo̱queb chi xic li soldados li jun chˈol chic.
I Ki Kekchi 20:20  Li junju̱nk chi soldado aj Israel queˈxcamsiheb li nequeˈchal chi pletic riqˈuineb. Eb laj Siria yo̱queb chi e̱lelic ut eb laj Israel yo̱queb chira̱linanquileb. Aban li rey Ben-adad quie̱lelic chirix cacua̱y rochbeneb cuib oxib lix soldado li nequeˈxic chirix cacua̱y.
I Ki Kekchi 20:21  Li rey Acab quira̱linaheb toj retal quixchapeb li cacua̱y ut li carruaje ut quinumta saˈ xbe̱neb li soldados aj Siria. Kˈaxal nabaleb li queˈcamsi̱c.
I Ki Kekchi 20:22  Chirix aˈan lix profeta li Dios quicuulac cuiˈchic riqˈuin li rey Acab ut quixye re: —Sukˈin saˈ la̱ tenamit ut ta̱cauresiheb chi us la̱ soldado xban nak saˈ jun chihab ta̱cha̱lk cuiˈchic lix reyeb laj Siria chi pletic a̱cuiqˈuin, chan.
I Ki Kekchi 20:23  Eb li nequeˈtenkˈan re li rey Ben-adad queˈxye re: —Eb lix dioseb laj Israel cuanqueb xcuanquileb saˈ eb li tzu̱l. Joˈcan nak eb laj Israel xeˈnumta saˈ kabe̱n. Abanan cui topletik saˈ li ru takˈa, la̱o chic tonumta̱k saˈ xbe̱neb.
I Ki Kekchi 20:24  Ta̱cuisiheb li cablaju xcaˈcˈa̱l chi rey li xaqˈueheb chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li soldado ut ta̱qˈue jalan saˈ xnaˈajeb xcomoneb li nequeˈxnau pletic chi us.
I Ki Kekchi 20:25  Naru ta̱chˈutubeb cuiˈchic ruheb nabalak la̱ soldados joˈ xqˈuialeb li xeˈsach cha̱cuu. Juntakˈe̱tak xqˈuialeb li cacua̱y ut li carruajes. Topletik cuiˈchic riqˈuineb laj Israel saˈ li ru takˈa. Toj aran teˈril ma incˈaˈ tana tonumta̱k saˈ xbe̱neb saˈ li ple̱t aˈin, chanqueb. Quixcˈul xchˈo̱l laj Ben-adad li cˈaˈru queˈxye ut quixba̱nu joˈ queˈxye re.
I Ki Kekchi 20:26  Nak ac xnumeˈ jun chihab laj Ben-adad quixchˈutubeb lix soldado ut co̱ rochbeneb toj saˈ li tenamit Afec re teˈpletik riqˈuineb laj Israel.
I Ki Kekchi 20:27  Eb li soldados aj Israel queˈchˈutuba̱c ajcuiˈ ruheb. Queˈxcˈam li cˈaˈru ta̱cˈanjelak chiruheb ut queˈco̱eb chi pletic. Queˈxyi̱b lix muheba̱leb saˈ xcaˈyaba̱l lix muheba̱leb laj Siria. Eb laj Israel chanchaneb cuib chˈu̱tal chi chiba̱t xban nak moco qˈuiheb ta. Abanan eb laj Siria kˈaxal nabaleb ut queˈxhel ribeb saˈ chixjunil li ru takˈa.
I Ki Kekchi 20:28  Jun xprofeta li Ka̱cuaˈ Dios quicuulac riqˈuin li rey Acab ut quixye re: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. “Xban nak eb laj Siria xeˈxye nak caˈaj cuiˈ saˈ eb li tzu̱l cuan incuanquil ut xeˈxye nak ma̱cˈaˈ incuanquil saˈ li ru takˈa, joˈcan nak la̱in tinkˈaxtesiheb laj Siria saˈ a̱cuukˈ, usta kˈaxal nabaleb. La̱at ta̱nau nak la̱in li Ka̱cuaˈ,” chan.
I Ki Kekchi 20:29  Chiru cuukub cutan eb laj Siria ut eb laj Israel cuanqueb saˈ lix muheba̱leb ut yo̱queb chirilbal ribeb. Saˈ xcuuk li cutan queˈxtiquib pletic ut eb laj Israel queˈxcamsiheb jun ciento mil (100,000) lix solda̱deb laj Siria li nequeˈxic chi rokeb.
I Ki Kekchi 20:30  Eb li incˈaˈ queˈcamsi̱c queˈe̱lelic ut queˈco̱eb saˈ li tenamit Afec re teˈxcol raj ribeb. Abanan li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit quitˈaneˈ saˈ xbe̱neb ut queˈcamsi̱c cuukub xcaˈcˈa̱l mil (27,000) chic li soldado aj Siria. Abanan li rey Ben-adad quixcol rib saˈ eb li cab cuan aran.
I Ki Kekchi 20:31  Eb li nequeˈtenkˈan re li rey queˈxye: —Kabiom resil nak eb lix reyeb laj Israel nequeˈuxta̱nan u. Kabacˈak li cˈam saˈ li kacux ut kaqˈuehak kˈes ru tˈicr chikix ut toxic riqˈuin laj Acab. Ma̱re tixcuy kama̱c ut incˈaˈ toxcamsi, chanqueb.
I Ki Kekchi 20:32  Queˈxqˈue li kˈes ru tˈicr chirixeb ut queˈxbacˈ li cˈam chixcuxeb. Queˈco̱eb riqˈuin lix reyeb laj Israel ut queˈxye re: —Laj Ben-adad, laj cˈanjel cha̱cuu, naxtzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy xma̱c ut incˈaˈ ta̱camsi, chanqueb. Ut laj Acab quixye reheb: —¿Ma toj yoˈyo laj Ben-adad? Chanchan li cuas chicuu nak nacuil, chan.
I Ki Kekchi 20:33  Eb li nequeˈtenkˈan re laj Ben-adad queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb nak queˈrabi nak quixye chi joˈcan. Saˈ junpa̱t queˈxye: —Toj yoˈyo laj Ben-adad, li chanchan la̱ cuas cha̱cuu, chanqueb. Ut laj Acab quixye reheb: —¡Cˈamomak chak cuiqˈuin! chan. Nak laj Ben-adad quicuulac, laj Acab quixye re nak ta̱oc saˈ lix carruaje rochben.
I Ki Kekchi 20:34  Laj Ben-adad quixye re: —Tinkˈaxtesi cuiˈchic a̱cue li tenamit li quixmakˈ lin yucuaˈ chiru la̱ yucuaˈ, chan. Ut quixye ajcuiˈ re: —Ut naru ajcuiˈ ta̱yi̱b la̱ cˈayiba̱l saˈ li tenamit Damasco joˈ quixba̱nu lin yucuaˈ saˈ li tenamit Samaria, chan. Ut laj Acab quixye re: —La̱in tinqˈue a̱lese̱ns chi xic xban li contrato li xaba̱nu cuiqˈuin, chan. Joˈcaˈin nak queˈxba̱nu li contrato chi ribileb rib ut laj Acab quixcanab chi xic laj Ben-adad ut incˈaˈ quixcamsi.
I Ki Kekchi 20:35  Jun lix profeta li Dios quixye re jun li rech profetil joˈ quixye li Dios re: —China̱yocˈ riqˈuin la̱ chˈi̱chˈ, chan. Abanan li profeta jun chic incˈaˈ quiraj xba̱nunquil.
I Ki Kekchi 20:36  Ut lix profeta li Dios quixye re: —Xban nak xakˈet ra̱tin li Dios ut incˈaˈ xina̱yocˈ, joˈcan nak tatcamsi̱k xban jun li cakcoj nak tat-e̱lk cuiqˈuin, chan. Ut joˈcan quicˈulman. Nak qui-el riqˈuin, quixcˈul jun li cakcoj ut quicamsi̱c xban.
I Ki Kekchi 20:37  Ut lix profeta li Dios co̱ riqˈuin jun chic li cui̱nk ut quixye re: —China̱yocˈ, chan. Ut li cui̱nk quixsacˈ ut quixyocˈ.
I Ki Kekchi 20:38  Ut li profeta li Dios quixlan li ru riqˈuin jun tˈicr re nak incˈaˈ ta̱naˈekˈ ru. Co̱ ut quixakli chire li be roybeninquil nak ta̱numekˈ aran lix reyeb laj Israel.
I Ki Kekchi 20:39  Nak yo̱ chi numecˈ li rey, li profeta quixye re: —At rey, la̱in yo̱quin chi pletic nak xcuulac jun li soldado cuiqˈuin ut quixye cue, “Il chi us li cui̱nk aˈin re nak incˈaˈ ta̱e̱lelik. Cui ta̱e̱lelik cha̱cuu, ta̱toj rix riqˈuin la̱ yuˈam malaj ut ta̱toj rix riqˈuin oˈlaju libra chi tumin plata” chan li profeta.
I Ki Kekchi 20:40  Abanan nak la̱in yo̱quin chi pletic, li cui̱nk quie̱lelic, chan li profeta. Ut li rey quixye re: —La̱at ajcuiˈ xatyehoc re nak tenebanbil saˈ a̱be̱n xtojbal rix. Ut joˈcan ajcuiˈ ta̱cˈul joˈ xaye, chan li rey.
I Ki Kekchi 20:41  Abanan li profeta saˈ junpa̱t quirisi li tˈicr saˈ xnakˈ ru ut li rey quixqˈue retal nak aˈan jun lix profeta li Dios.
I Ki Kekchi 20:42  Ut li profeta quixye re li rey: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ: “La̱at xacuachˈab li cui̱nk li xinye nak ta̱ca̱mk. Joˈcan nak la̱at tatca̱mk chokˈ re̱kaj, ut la̱ tenamit teˈsachekˈ ruheb chokˈ re̱kaj lix tenamit aˈan”, chan li Dios.—
I Ki Kekchi 20:43  Ut li rey co̱ saˈ li palacio aran Samaria chi ra saˈ xchˈo̱l ut chi yo̱ xjoskˈil.
Chapter 21
I Ki Kekchi 21:1  Aran Samaria cuan jun li cui̱nk aj Nabot xcˈabaˈ. Jezreel xtenamit. Li cui̱nk aˈan cuan jun xsir li racui̱mk uvas nachˈ riqˈuin lix palacio laj Acab, lix reyeb laj Samaria.
I Ki Kekchi 21:2  Saˈ jun li cutan li rey Acab quixye re laj Nabot: —Qˈue cue lix naˈaj la̱ cuacui̱mk uvas. Nachˈ cuan riqˈuin lin palacio. La̱in nacuaj raubal li cuacui̱mk aran. Tinqˈue jun chic li naˈajej chokˈ re̱kaj malaj ut tintoj cha̱cuu riqˈuin tumin, chan.
I Ki Kekchi 21:3  Abanan laj Nabot quixye re: —Incˈaˈ taxak chixqˈue inlese̱ns li Dios chixcˈayinquil a̱cue li naˈajej aˈin xban nak la̱in xcue̱chani riqˈuin lin xeˈto̱nil yucuaˈ, chan.
I Ki Kekchi 21:4  Laj Acab co̱ saˈ xpalacio chi ra saˈ xchˈo̱l ut chi yo̱ xjoskˈil xban nak laj Nabot quixye re nak incˈaˈ tixqˈue re li naˈajej li quire̱chani riqˈuin lix xeˈto̱nil xyucuaˈ. Nak quicuulac saˈ rochoch, quixyocob rib saˈ xcuarib ut yo̱ chi iloc chiru li tzˈac ut incˈaˈ quiraj cuaˈac.
I Ki Kekchi 21:5  Ut lix Jezabel, li rixakil, quicuulac riqˈuin ut quixye re: —¿Cˈaˈut nak ra saˈ a̱chˈo̱l? ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ nacacuaj cuaˈac? chan.
I Ki Kekchi 21:6  Laj Acab quixye re: —Xina̱tinac riqˈuin laj Nabot, Jezreel xtenamit. Xinye re nak tixcˈayi chokˈ cue lix naˈaj lix uvas, malaj ut tinjal chiru. Abanan aˈan xye cue nak incˈaˈ tixqˈue cue, chan.
I Ki Kekchi 21:7  Ut lix Jezabel li rixakil quixye re: —La̱at li rey. La̱at nacattaklan arin Israel. Cuaclin ut cuaˈin. Cˈojob a̱chˈo̱l. La̱in tinsicˈ xya̱lal chanru tinba̱nu re nak aˈan tixqˈue a̱cue lix naˈaj li racui̱mk, chan.
I Ki Kekchi 21:8  Ut lix Jezabel quixtzˈi̱ba li hu saˈ xcˈabaˈ li rey Acab ut quixqˈue li retalil lix matkˈab chiru. Quixtakla li hu aˈan riqˈuineb laj cˈamol be ut riqˈuineb li nequeˈtaklan saˈ lix tenamit laj Nabot.
I Ki Kekchi 21:9  Saˈ eb li hu aˈan quixye: —Yehomak resil nak ta̱cua̱nk li ayu̱n. Te̱chunub laj Nabot chiruheb li tenamit.
I Ki Kekchi 21:10  Te̱sicˈ cuibakeb li cui̱nk li incˈaˈ useb xnaˈleb. Te̱cˈam chak chiru laj Nabot re teˈxye nak xmajecua li Dios ut xmajecua ajcuiˈ li rey Acab. Chirix aˈan te̱cˈam laj Nabot chire tenamit ut te̱cuti chi pec toj retal ta̱ca̱mk, chan saˈ li hu.
I Ki Kekchi 21:11  Eb li nequeˈcˈamoc be ut eb li nequeˈtaklan saˈ lix tenamit laj Nabot queˈxba̱nu joˈ queˈtakla̱c cuiˈ xban lix Jezabel joˈ quixtzˈi̱ba saˈ li hu li quixtakla riqˈuineb.
I Ki Kekchi 21:12  Queˈxye resil nak teˈxba̱nu x-ayu̱n li tenamit ut queˈxchunub laj Nabot chiruheb.
I Ki Kekchi 21:13  Ut queˈcuulac li cui̱nk li incˈaˈ useb xnaˈleb. Queˈchunla chiru laj Nabot ut queˈxye li ticˈtiˈ chiruheb li tenamit. Queˈxye nak laj Nabot quixmajecua li Dios ut quixmajecua ajcuiˈ li rey. Ut queˈxcˈam laj Nabot chire tenamit ut queˈxcuti chi pec toj retal quicam.
I Ki Kekchi 21:14  Chirix chic aˈan queˈxtakla resil riqˈuin lix Jezabel ut queˈxye re nak queˈxcuti chi pec laj Nabot ut quicam.
I Ki Kekchi 21:15  Nak quirabi resil lix camic, lix Jezabel quixye re laj Acab: —Ayu ut chap chokˈ a̱cue lix naˈaj lix uvas laj Nabot li incˈaˈ quixcˈayi a̱cue xban nak laj Nabot ma̱ ani chic. Xcam, chan.
I Ki Kekchi 21:16  Nak laj Acab quirabi resil nak xcam laj Nabot, co̱ chixchapbal lix naˈaj lix uvas re tixcˈam chokˈ re.
I Ki Kekchi 21:17  Ut li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin li profeta Elías, Tisbe xtenamit, ut quixye re:
I Ki Kekchi 21:18  —Tatxic chixtaubal laj Acab lix reyeb laj Israel, li cuan Samaria. Anakcuan cuan saˈ lix naˈaj lix uvas laj Nabot xban nak co̱ chixchapbal chokˈ re.
I Ki Kekchi 21:19  Ta̱ye re, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ: ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱at li xatcamsin re laj Nabot? Ut anakcuan yo̱cat chixchapbal lix naˈaj li racui̱mk chokˈ a̱cue”. Ut ta̱ye ajcuiˈ re, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. Saˈ li naˈajej li xeˈxrekˈ cuiˈ lix quiqˈuel laj Nabot eb li tzˈiˈ, aran ajcuiˈ teˈxrekˈ la̱ quiqˈuel la̱at, at rey,” chaˈkat re laj Acab.—
I Ki Kekchi 21:20  Nak laj Elías quicuulac aran, laj Acab quixye re: —At Elías, la̱at li xicˈ nacat-iloc cue. Xina̱tau chixba̱nunquil li incˈaˈ us, chan. Ut laj Elías quixye re: —Ya̱l. Xatintau chixba̱nunquil li incˈaˈ us xban nak la̱at cˈaynakat chixba̱nunquil li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ.
I Ki Kekchi 21:21  Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ xye a̱cue chi joˈcaˈin: “La̱in tinqˈue raylal saˈ a̱be̱n. Tinsach ruheb chixjunileb la̱ cualal a̱cˈajol li cuanqueb Israel ut tinsach ruheb chixjunileb li cui̱nk li cuanqueb saˈ la̱ cuochoch, joˈ mo̱s joˈ ajcuiˈ li ma̱cuaˈeb mo̱s.
I Ki Kekchi 21:22  Tinsach ruheb la̱ cualal a̱cˈajol joˈ quinba̱nu reheb li ralal xcˈajol li rey Jeroboam li ralal laj Nabat. Teˈxcˈul joˈ quixcˈul laj Baasa li ralal laj Ahías xban nak xachikˈ injoskˈil nak xacˈameb xbe laj Israel chi ma̱cobc chicuu”, chan li Dios.
I Ki Kekchi 21:23  Li Dios x-a̱tinac ajcuiˈ chirix li tixcˈul lix Jezabel. Quixye: —Lix tibel lix Jezabel ta̱cˈuxekˈ xbaneb li tzˈiˈ cuan cuiˈ li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Jezreel.
I Ki Kekchi 21:24  Ut eb la̱ cualal a̱cˈajol li teˈca̱mk saˈ tenamit teˈcˈuxekˈ xbaneb li tzˈiˈ. Ut eb li teˈca̱mk saˈ cˈaleba̱l teˈcˈuxekˈ xbaneb li soˈsol, chan li Dios.
I Ki Kekchi 21:25  Kˈaxal quinumta li ma̱usilal quixba̱nu laj Acab chiru li Dios. Ma̱ ani junak reheb li rey quixba̱nu ma̱usilal joˈ quixba̱nu aˈan. Ut lix Jezabel li rixakil, aˈan li quicˈamoc be chiru chixba̱nunquil li ma̱usilal.
I Ki Kekchi 21:26  Kˈaxal yibru li quixba̱nu laj Acab nak quixlokˈoniheb li yi̱banbil dios joˈ queˈxba̱nu eb laj amorreo li queˈisi̱c xban li Ka̱cuaˈ saˈ lix tenamiteb laj Israel.
I Ki Kekchi 21:27  Nak laj Acab quirabi li quixye li Dios, quixpej li rakˈ. Ut quixqˈue chirix li kˈes ru tˈicr ut quixba̱nu lix ayu̱n. Quicuar chirix li kˈes ru tˈicr ut kˈaxal ra saˈ xchˈo̱l.
I Ki Kekchi 21:28  Ut li Ka̱cuaˈ quixye re laj Elías, Tisbe xtenamit:
I Ki Kekchi 21:29  —¿Ma xaqˈue retal nak laj Acab xcubsi rib chicuu? Xban nak xcubsi rib, la̱in incˈaˈ tintakla li raylal saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol nak toj yoˈyo̱k. Abanan tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol nak ac cuan chic li ralal chokˈ rey, chan.
Chapter 22
I Ki Kekchi 22:1  Eb laj Israel ut eb laj Siria incˈaˈ queˈpletic chi ribileb rib chiru oxib chihab.
I Ki Kekchi 22:2  Saˈ li rox chihab laj Josafat lix reyeb laj Judá co̱ chi a̱tinac riqˈuin lix reyeb laj Israel.
I Ki Kekchi 22:3  Lix reyeb laj Israel quixye reheb li nequeˈtenkˈan re: —¿Ma incˈaˈ nequenau nak li tenamit Ramot, li cuan saˈ xcue̱nt Galaad, ke la̱o? Cui ke la̱o, ¿cˈaˈut nak ma̱cˈaˈ yo̱co? ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ nakisi rubel xcuanquil lix reyeb laj Siria? chan.
I Ki Kekchi 22:4  Quixpatzˈ re laj Josafat: —¿Ma tina̱tenkˈa chi pletic riqˈuineb li cuanqueb Ramot, xcue̱nt Galaad? chan. Ut laj Josafat quixye re: —La̱in ut eb lin soldado texkatenkˈa. Lin soldado ut eb lin cacua̱y teˈxic che̱tenkˈanquil chi pletic.
I Ki Kekchi 22:5  Abanan, nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱patzˈ re li Dios ma ta̱raj aˈan nak toxic chi pletic, chan.
I Ki Kekchi 22:6  Ut lix reyeb laj Israel quixchˈutubeb li profeta. Cuanqueb na ca̱hib ciento chi profeta. Ut li rey quixpatzˈ reheb: —¿Ma us nak toxic chi pletic aran Ramot xcue̱nt Galaad? chan. Ut eb li profeta queˈxye re: —Us texxic chi pletic xban nak li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesi li tenamit Ramot saˈ a̱cuukˈ la̱at, chanqueb.
I Ki Kekchi 22:7  Abanan laj Josafat quixpatzˈ: —¿Ma ma̱cˈaˈ junak chic xprofeta li Dios arin naru topatzˈok cuiˈ? chan.
I Ki Kekchi 22:8  Ut lix reyeb laj Israel quixye re laj Josafat: —Cuan jun chic naru naxye ke cˈaˈru naraj li Dios. Li jun aˈan, aˈan laj Micaías, li ralal laj Imla. Abanan xicˈ nacuil xban nak ma̱ jun sut naxye cue cha̱bil esilal. Junes incˈaˈ us naxye cue, chan. Abanan laj Josafat quixye re: —At rey, ma̱ye chi joˈcan, chan.
I Ki Kekchi 22:9  Chirix aˈan lix reyeb laj Israel quixbok jun li natenkˈan re ut quixye re: —¡Cˈam chak saˈ junpa̱t laj Micaías, li ralal laj Imla! chan.
I Ki Kekchi 22:10  Li cuib chi rey chunchu̱queb saˈ lix cˈojariba̱l chire li oqueba̱l re li tenamit Samaria. Tikibanbileb riqˈuin li cha̱bil akˈ li nequeˈrocsi li rey. Chixjunileb li profeta yo̱queb chixyebal li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk.
I Ki Kekchi 22:11  Li profeta Sedequías, li ralal laj Quenaana, quixyi̱b li xucub riqˈuin chˈi̱chˈ ut yo̱ chixjapbal re chixyebal: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ, “Riqˈuineb li xucub aˈin ta̱xekˈeb laj Siria toj retal ta̱sach ruheb chixjunileb”, chan.
I Ki Kekchi 22:12  Juntakˈe̱t li yo̱queb chixyebal chixjunileb li profeta. Queˈxye: —Ayukex chi pletic riqˈuineb laj Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad. Texnumta̱k saˈ xbe̱neb xban nak li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesiheb saˈ e̱rukˈ, chanqueb li profeta.
I Ki Kekchi 22:13  Nak yo̱ chi cˈulma̱nc aˈin, li cui̱nk li quitakla̱c xban li rey chixcˈambal chak laj Micaías quixye re: —Chixjunileb li profeta yo̱queb chixyebal nak teˈre̱chani li ple̱t. Joˈcan ajcuiˈ ta̱ye la̱at, chan re.
I Ki Kekchi 22:14  Abanan laj Micaías quixye: —Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios, la̱in tinye reheb li cˈaˈru tixye cue li Ka̱cuaˈ, chan.
I Ki Kekchi 22:15  Chirix aˈan laj Micaías co̱ ut quixakli chiru li rey, ut li rey quixye re: —At Micaías, ¿ma us cui topletik riqˈuineb laj Ramot li cuan xcue̱nt Galaad malaj ut incˈaˈ toxic? chan. Ut laj Micaías quixye re: —Texxic chi pletic. Te̱re̱chani li ple̱t xban nak li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesi saˈ e̱rukˈ, chan.
I Ki Kekchi 22:16  Li rey quixye re: —¿Jarub sut tinye a̱cue nak tat-a̱tinak saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios junelic ta̱ye li ya̱l? chan.
I Ki Kekchi 22:17  Ut li profeta Micaías quixye re: —La̱in xcuil nak chixjunileb li soldado aj Israel yo̱queb chixchaˈchaˈinquil ribeb chiru li tzu̱l. Chanchaneb li carner li ma̱cˈaˈ aj ilol reheb. Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue, “Eb li cristian aˈin ma̱cˈaˈ aj ilol reheb. Cheˈsukˈi̱k saˈ li rochocheb chixju̱nkaleb chi cˈojcˈo xchˈo̱leb,” chan.—
I Ki Kekchi 22:18  Ut li rey Acab quixye re laj Josafat: —¿Ma incˈaˈ ta biˈ xinye a̱cue nak li cui̱nk aˈin junes ma̱usilal naxye cue? Ma̱ jun sut naxye li us chicuix, chan.
I Ki Kekchi 22:19  Li profeta Micaías quixye ajcuiˈ: —Qˈuehomak retal li cˈaˈru quixcˈutbesi chicuu li Ka̱cuaˈ. Xcuil li Ka̱cuaˈ cˈojcˈo saˈ lix cˈojariba̱l saˈ choxa. Ut chixjunileb lix ángel xakxo̱queb chixcˈatk. Cuanqueb saˈ lix nim ukˈ ut cuanqueb saˈ lix tzˈe.
I Ki Kekchi 22:20  Li Ka̱cuaˈ quixye, “Cuan ta junak ta̱xic chixbalakˈinquil laj Acab re nak ta̱xic Ramot xcue̱nt Galaad re ta̱camsi̱k”, chan. Cuanqueb li ángel queˈxye jun naˈleb ut cuanqueb li queˈxye jalan.
I Ki Kekchi 22:21  Ut jun li musikˈej quichal chi ubej ut quixye, “La̱in tinxic chixbalakˈinquil laj Acab” chan. Ut li Ka̱cuaˈ quixye: “¿Chanru ta̱ba̱nu nak tatxic chixbalakˈinquil?” chan.
I Ki Kekchi 22:22  Li musikˈej quixye, “La̱in tin-oc riqˈuineb chixjunileb li profeta re nak teˈxye ticˈtiˈ re laj Acab,” chan. Ut li Ka̱cuaˈ quixye re, “Us. Ayu ut balakˈi laj Acab. Ta̱uxma̱nk joˈ xaye” chan.—
I Ki Kekchi 22:23  Ut laj Micaías quixye ajcuiˈ re: —Aˈan aˈin li quicˈulman. Li Ka̱cuaˈ quixtakla jun li musikˈej riqˈuineb la̱ profeta re nak teˈxye ticˈtiˈ a̱cue, xban nak ac tenebanbil chak raylal saˈ a̱be̱n xban li Ka̱cuaˈ, chan laj Micaías.
I Ki Kekchi 22:24  Ut li profeta Sedequías, li ralal laj Quenaana, quinachˈoc riqˈuin laj Micaías ut quixtzˈaj chi rukˈ saˈ xnakˈ ru ut quixye re: —¿Ma x-el ta biˈ cuiqˈuin lix musikˈ li Dios re ta̱a̱tinak a̱cuiqˈuin? chan.
I Ki Kekchi 22:25  Ut laj Micaías quixye re: —Nak yo̱kat chixmukbal a̱cuib saˈ eb li cab, tojoˈnak ta̱qˈue retal ma ya̱l na li yo̱quin chixyebal, chan.
I Ki Kekchi 22:26  Chirix aˈan li rey Acab quixye: —Chapomak laj Micaías ut te̱cˈam riqˈuin laj Amón li nataklan saˈ li tenamit. Ut te̱cˈam riqˈuin laj Joás li cualal.
I Ki Kekchi 22:27  Yehomak reheb nak teˈxqˈue saˈ tzˈalam ut junes caxlan cua ut haˈ teˈxqˈue re toj retal tinsukˈi̱k chak la̱in chi sa saˈ inchˈo̱l, chan.
I Ki Kekchi 22:28  Ut laj Micaías quixye re: —Cui la̱at tatsukˈi̱k chak chi sa saˈ a̱chˈo̱l, ma̱cuaˈ li Ka̱cuaˈ xyehoc cue li xinye, chan. Ut quixye reheb li tenamit —Chejunilex la̱ex qˈuehomak retal li xinye, chan.
I Ki Kekchi 22:29  Queˈco̱eb ut lix reyeb laj Israel, ut laj Josafat, lix reyeb laj Judá, chi pletic saˈ li tenamit Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad.
I Ki Kekchi 22:30  Ut lix reyeb laj Israel quixye re laj Josafat: —La̱in tinjal li cuakˈ re nak incˈaˈ teˈxnau cuu. Ut la̱at ta̱qˈue la̱ cuakˈ li nacacuocsi junelic, chan. Ut li rey Acab quixjal li rakˈ ut co̱ chi pletic.
I Ki Kekchi 22:31  Lix reyeb laj Siria ac quixye reheb li cablaju xcaˈcˈa̱l li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li nequeˈxic saˈ li carruaje nak incˈaˈ teˈpletik riqˈuineb lix soldado laj Israel. Caˈaj cuiˈ riqˈuin lix reyeb laj Israel teˈpletik.
I Ki Kekchi 22:32  Nak queˈril li rey Josafat, queˈxcˈoxla nak aˈan laj Acab. Ut queˈco̱eb chixcamsinquil. Abanan laj Josafat quixjap re.
I Ki Kekchi 22:33  Nak queˈxqˈue retal nak ma̱cuaˈ laj Acab, lix reyeb laj Israel, queˈxcanab ra̱linanquileb.
I Ki Kekchi 22:34  Abanan jun li soldado laj Siria quixcut lix tzimaj chi incˈaˈ quixcˈoxla nak toxixtau li rey. Ut li tzimaj aˈan quixtau li rey Acab ut qui-oc saˈ xcˈulbal rib lix chˈi̱chˈ li naxcol cuiˈ rib. Laj Acab quixjap re ut quixye: —Ca̱mc cue. Sukˈisi li carruaje aˈin. Tina̱cuisi saˈ li ple̱t, chan.
I Ki Kekchi 22:35  Cau yo̱queb chi pletic saˈ li cutan aˈan. Nak yo̱queb chi pletic, queˈxxakab li rey Acab saˈ lix carruaje ut yo̱ chi iloc cuanqueb cuiˈ li soldado aj Siria. Yo̱ chi hoyecˈ lix quiqˈuel saˈ li carruaje. Nak qui-ecuu li rey Acab quicam.
I Ki Kekchi 22:36  Nak qui-ecuu quiyeheˈ resil reheb laj Israel nak tento teˈsukˈi̱k saˈ xtenamiteb ut saˈ rochocheb chi xju̱nkaleb.
I Ki Kekchi 22:37  Nak quicam laj Acab, queˈxcˈam Samaria ut aran queˈxmuk.
I Ki Kekchi 22:38  Aran Samaria cuan jun li haˈ li nequeˈatin cuiˈ li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb. Saˈ li haˈ aˈan queˈxcˈam chi chˈajecˈ lix carruaje li rey Acab. Ut eb li tzˈiˈ queˈxrekˈ lix quiqˈuel joˈ quixye li Dios.
I Ki Kekchi 22:39  Chixjunil li quixba̱nu li rey Acab tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Israel. Ut tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalil li palacio li quixyi̱b riqˈuin marfil. Tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalileb li tenamit li quixyi̱b.
I Ki Kekchi 22:40  Laj Acab quicam, ut aˈ chic laj Ocozías li ralal qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj.
I Ki Kekchi 22:41  Nak yo̱ xca̱ chihab roquic chokˈ rey laj Acab aran Israel, laj Josafat li ralal laj Asa qui-oc chokˈ rey aran Judá.
I Ki Kekchi 22:42  Oˈlaju xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Josafat nak qui-oc chokˈ rey. O̱b xcaˈcˈa̱l chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ laj Josafat, aˈan lix Azuba, lix rabin laj Silhi.
I Ki Kekchi 22:43  Laj Josafat quixba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quixba̱nu laj Asa lix yucuaˈ. Incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil. Junelic ban cuan saˈ ti̱quilal. Abanan incˈaˈ quirisiheb li artal li najt xteram li queˈxlokˈoniheb cuiˈ li yi̱banbil dios. Ut eb li tenamit queˈmayejac chiruheb li artal aˈan ut queˈxcˈat li pom re xlokˈoninquil lix dioseb.
I Ki Kekchi 22:44  Li rey Josafat quixcˈam rib saˈ usilal riqˈuin lix reyeb laj Israel.
I Ki Kekchi 22:45  Chixjunil li quixba̱nu li rey Josafat, joˈ ajcuiˈ li quixba̱nu riqˈuin xcacuilal xchˈo̱l, ut li pletic li quixba̱nu, tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu Crónicas, li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li quilajeˈxba̱nu lix reyeb laj Judá.
I Ki Kekchi 22:46  Laj Josafat qui-isin reheb li cui̱nk ut li ixk li queˈxcˈayi ribeb chiruheb li artal re xlokˈonin quil li jalanil dios li cuanqueb saˈ eb li cutan nak quicuan chokˈ rey laj Asa, lix yucuaˈ.
I Ki Kekchi 22:47  Saˈ eb li cutan aˈan ma̱cˈaˈ xreyeb li cuanqueb Edom. Lix reyeb laj Judá quixxakab jun li cui̱nk chi takla̱nc saˈ li naˈajej aˈan.
I Ki Kekchi 22:48  Li rey Josafat quixqˈue chi yi̱ba̱c li ni̱nki jucub joˈ li cuan Tarsis re teˈxic chiru li palau toj Ofir chixcˈambal chak li oro. Abanan incˈaˈ queˈcuulac xban nak queˈjacheˈ li jucub aran Ezión-geber.
I Ki Kekchi 22:49  Li rey Ocozías li ralal laj Acab, quixye re laj Josafat nak tixtaklaheb lix soldado saˈ lix jucub, abanan laj Josafat incˈaˈ quiraj xcˈambaleb lix soldado laj Ocozías.
I Ki Kekchi 22:50  Laj Josafat quicam ut quimukeˈ saˈ li mukleba̱l li queˈmukeˈ cuiˈ lix xeˈto̱nil xyucuaˈ saˈ lix tenamit li rey David. Ut aˈ chic laj Joram li ralal qui-oc saˈ xcuanquil chokˈ re̱kaj.
I Ki Kekchi 22:51  Nak yo̱ cuuklaju chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Josafat, laj Ocozías li ralal laj Acab, qui-oc chokˈ xreyeb laj Israel. Cuib chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Samaria.
I Ki Kekchi 22:52  Li rey Ocozías quixba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ joˈ queˈxba̱nu laj Acab lix yucuaˈ ut lix Jezabel lix naˈ. Ut quixba̱nu ajcuiˈ joˈ quixba̱nu laj Jeroboam, li quicˈamoc xbeheb laj Israel chixba̱nunquil li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ. Laj Jeroboam, aˈan li ralal laj Nabat.
I Ki Kekchi 22:53  Laj Ocozías quixlokˈoniheb li yi̱banbil dios Baal ut quicˈanjelac chiru joˈ quixba̱nu lix yucuaˈ. Riqˈuin li ma̱usilal quixba̱nu quixchikˈ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel.