DEUTERONOMY
Up
Chapter 1
| Deut | Kekchi | 1:1 | Aˈan aˈin li a̱tin li quixye laj Moisés reheb chixjunileb laj Israel nak cuanqueb saˈ li chaki chˈochˈ nachˈ riqˈuin li nimaˈ Jordán saˈ li este. Cuanqueb saˈ li naˈajej Arabá saˈ xcaˈyaba̱l li Caki Palau saˈ xya̱nkeb li naˈajej Parán, Tofel, Labán, Hazerot ut Dizahab. | |
| Deut | Kekchi | 1:2 | Junlaju cutan chi be xnajtil li naˈajej Horeb riqˈuin li naˈajej Cades-barnea nak nequeˈxic saˈ li be li nanumeˈ saˈ li tzu̱l Seir. | |
| Deut | Kekchi | 1:3 | Saˈ li xbe̱n cutan nak yo̱ li junlaju po re li caˈcˈa̱l chihab li reliqueb Egipto nak laj Moisés quia̱tinac riqˈuineb laj Israel ut quixye reheb chixjunil li quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 1:4 | Aˈin quicˈulman nak ac xeˈnumta saˈ xbe̱n laj Sehón lix reyeb laj amorreo, li quicuan Hesbón ut saˈ xbe̱n ajcuiˈ laj Og lix reyeb laj Basán li quicuan Astarot saˈ li naˈajej Edrei. | |
| Deut | Kekchi | 1:5 | Laj Moisés quia̱tinac riqˈuineb laj Israel nak cuanqueb chire li nimaˈ Jordán saˈ li este saˈ lix naˈajeb laj Moab ut quixye reheb cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab. | |
| Deut | Kekchi | 1:6 | Quixye: —Nak cuanco Horeb, li Ka̱cuaˈ li kaDios quia̱tinac kiqˈuin ut quixye ke chi joˈcaˈin. Ac junxil nequex-oc chi cua̱nc saˈ li tzu̱l aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 1:7 | Xocomak li cˈaˈru e̱re ut texxic saˈ li naˈajej li tzu̱l ru li cuanqueb cuiˈ eb laj amorreo. Texxic saˈ eb li naˈajej li cuanqueb chi xjun sutam. Texxic saˈ li ru takˈa re Arabá, ut saˈ eb li tzu̱l. Ut texxic Neguev, ut chire li palau, ut saˈ eb lix naˈajeb laj cananeo ut Líbano. Texxic toj cuan cuiˈ li nimla nimaˈ Eufrates. | |
| Deut | Kekchi | 1:8 | Qˈuehomak retal. La̱in xinqˈue e̱re li naˈajej aˈin. Texxic ut te̱re̱chani li naˈajej joˈ quinye riqˈuin juramento reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob ut reheb ajcuiˈ li ralal xcˈajoleb li teˈcua̱nk mokon, chan li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 1:9 | Laj Moisés quixye reheb: —Nak toj cuanquex chak saˈ li tzu̱l Sinaí la̱in quinye e̱re nak incˈaˈ chic nincuy cˈamoc be che̱ru injunes. | |
| Deut | Kekchi | 1:10 | Li Ka̱cuaˈ li kaDios xoxqˈue chi ta̱mc. Anakcuan chanchano chic xqˈuial li chahim chiru li choxa. | |
| Deut | Kekchi | 1:11 | Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ, ta̱qˈuehok e̱re chi ta̱mc chi nabal chiru anakcuan ut texrosobtesi chi nabal joˈ quixyechiˈi xba̱nunquil ke. | |
| Deut | Kekchi | 1:12 | Abanan, ¿chan ta cuiˈ ru nak tincuy rakoc a̱tin saˈ e̱be̱n injunes? La̱in incˈaˈ tincuy rabinquil le̱ chˈaˈajquilal nak nequecuechˈi e̱rib chi ribil e̱rib. | |
| Deut | Kekchi | 1:13 | Sicˈomakeb ru saˈ li junju̱nk xte̱paleb li tenamit li cui̱nk li cuanqueb xnaˈleb ut nequeˈxnau qˈuehoc naˈleb. Teˈxnau takla̱nc li te̱sicˈ ruheb ut la̱in tinxakabeb chi rakoc a̱tin saˈ e̱be̱n. | |
| Deut | Kekchi | 1:15 | Joˈcan nak la̱in quinxakabeb chi rakoc a̱tin saˈ e̱be̱n li cui̱nk li nequeˈcˈamoc be saˈ e̱ya̱nk, li cuanqueb xnaˈleb ut nequeˈxnau takla̱nc. Cuan li queˈrakoc a̱tin saˈ xbe̱n jun mil li cristian, cuan li queˈrakoc a̱tin saˈ xbe̱n jun ciento, cuan li queˈrakoc a̱tin saˈ xbe̱n laje̱b roˈcˈa̱l, ut cuan ajcuiˈ li queˈrakoc a̱tin saˈ xbe̱n laje̱b chi cristian. | |
| Deut | Kekchi | 1:16 | Ut la̱in quinye reheb li teˈrakok a̱tin saˈ e̱be̱n, “Te̱qˈue retal chi us li cˈaˈru nequeˈxye li yo̱queb chi cuechˈi̱nc. Ut texrakok a̱tin saˈ xya̱lal saˈ xbe̱neb, usta a̱cuechˈ aj Israelil malaj ut li jalan xtenamit li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 1:17 | Incˈaˈ te̱sicˈ ru li ani te̱col rix. Texrakok ban a̱tin saˈ ti̱quilal saˈ xbe̱neb li ma̱cˈaˈeb xcuanquil joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil. Ma̱ ani te̱xucua ru xban nak li tzˈakal aj rakol a̱tin, aˈan li Dios. Cui kˈaxal nim li chˈaˈajquilal ut incˈaˈ texru̱k chixyi̱banquil, te̱cˈameb chak cuiqˈuin ut la̱in tinrakok a̱tin saˈ xbe̱neb,” chanquin reheb. | |
| Deut | Kekchi | 1:19 | La̱o kaba̱nu joˈ quixye ke li Ka̱cuaˈ li KaDios. Co-el saˈ li naˈajej Horeb ut conumeˈ saˈ li nimla chaki chˈochˈ li xiu xiu cuiˈ numecˈ. Queqˈue ajcuiˈ retal la̱ex. Conumeˈ saˈ lix naˈajeb laj amorreo, li tzu̱l ru ut cocuulac toj Cades-barnea. | |
| Deut | Kekchi | 1:20 | Ut la̱in quinye e̱re, ac xocˈulun saˈ lix naˈajeb laj amorreo, li tzu̱l ru. Aˈan li naˈajej li tixkˈaxtesi ke li Ka̱cuaˈ li kaDios. | |
| Deut | Kekchi | 1:21 | Qˈuehomak retal. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixkˈaxtesi e̱re li naˈajej. Texxic ut te̱re̱chani li naˈajej joˈ quixye li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Mexxucuac, chi moco ta̱chˈina̱nk le̱ chˈo̱l, chanquin e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 1:22 | Abanan la̱ex quexcuulac cuiqˈuin ut queye cue: “Takataklaheb li cui̱nk chixqˈuebal retal li naˈajej. Nak teˈcˈulu̱nk, teˈxye ke bar cuan li be takacˈam ut bar cuan li tenamit li to-oc cuiˈ.” | |
| Deut | Kekchi | 1:23 | Quixcˈul inchˈo̱l li cˈaˈru queye. Ut quinsicˈ ruheb cablaju li cui̱nk. Junju̱nk quinsicˈ ru saˈ xya̱nkeb lix te̱paleb laj Israel. | |
| Deut | Kekchi | 1:24 | Queˈco̱eb saˈ li naˈajej li tzu̱l ru ut queˈcuulac toj saˈ li ru takˈa Escol ut queˈoc chixqˈuebal retal chanru li naˈajej. | |
| Deut | Kekchi | 1:25 | Nak queˈsukˈi queˈxcˈam chak kiqˈuin li quiˈil kˈe̱n re takil. Ut queˈxye ke, “Kˈaxal cha̱bil li naˈajej li tixqˈue ke li Ka̱cuaˈ li kaDios,” chanqueb. | |
| Deut | Kekchi | 1:26 | Abanan la̱ex incˈaˈ queraj xic chire̱chaninquil li naˈajej. Quekˈet ban li chakˈrab li quixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 1:27 | Abanan la̱ex quex-oc chi cuechˈi̱nc saˈ le̱ muheba̱l ut queye, “Xicˈ nocoril li Ka̱cuaˈ. Joˈcan nak corisi chak Egipto re nak toxkˈaxtesi saˈ rukˈeb laj Amorreo re nak teˈxsach ku. | |
| Deut | Kekchi | 1:28 | ¿Bar ta̱ru̱k toxic anakcuan? Xchˈinan li kachˈo̱l xban nak eb li kacomon xeˈxye ke nak eb li cristian aran ni̱nkeb rok chiku la̱o ut cauheb rib. Ut ni̱nkeb li tenamit ut ni̱nkeb ajcuiˈ xteram li tzˈac li sutsu̱queb cuiˈ. Ut xeˈrileb ajcuiˈ chak ruheb li ralal xcˈajol li nimla cui̱nk aj Anac xcˈabaˈ.” | |
| Deut | Kekchi | 1:30 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan ta̱cˈamok be che̱ru. Aˈan ta̱tenkˈa̱nk e̱re chi pletic, joˈ nak quextenkˈa nak cuanquex Egipto. La̱ex queqˈue retal cˈaˈru quixba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 1:31 | Ut queril chanru nak li Ka̱cuaˈ quextenkˈa nak cuanquex saˈ li chaki chˈochˈ. Chanchan nak quexkˈalu joˈ jun li yucuaˈbej naxkˈalu li ralal. Ut quicˈamoc be che̱ru toj chalen nak quexcˈulun saˈ li naˈajej aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 1:32 | Usta li Dios quextenkˈa chak, abanan la̱ex incˈaˈ ajcuiˈ quepa̱b li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 1:33 | Ut li Ka̱cuaˈ yo̱ chi cˈamoc be che̱ru riqˈuin li xam chi kˈojyi̱n ut li chok chi cutan. Quixcˈut che̱ru bar te̱yi̱b cuiˈ le̱ muheba̱l ut quixcˈut che̱ru bar cuan li be te̱cˈam nak texxic. | |
| Deut | Kekchi | 1:34 | Cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ li Ka̱cuaˈ nak quirabi li cˈaˈru queye. Joˈcan nak quixye chi joˈcaˈin riqˈuin juramento: | |
| Deut | Kekchi | 1:35 | “Ma̱ jun e̱re la̱ex li incˈaˈ us le̱ naˈleb te̱ril li cha̱bil naˈajej li quinyechiˈi riqˈuin juramento reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 1:36 | Caˈaj cuiˈ laj Caleb li ralal laj Jefone ta̱ril. La̱in tinqˈue re aˈan li naˈajej li quinumeˈ cuiˈ ut tinqˈue ajcuiˈ reheb li ralal xcˈajol xban nak laj Caleb quixpa̱b chi anchal xchˈo̱l li cˈaˈru quinye.” | |
| Deut | Kekchi | 1:37 | E̱ma̱c la̱ex nak quichal xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ inbe̱n la̱in ut quixye cue “Chi moco la̱at tat-oc saˈ li naˈajej aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 1:38 | Abanan laj Josué li natenkˈan a̱cue, li ralal laj Nun, ta̱oc saˈ li naˈajej aˈan. Ta̱qˈue xcacuil xchˈo̱l xban nak aˈan ta̱cˈamok be chiruheb laj Israel nak teˈre̱chani li naˈajej aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 1:39 | Teˈoc le̱ ralal e̱cˈajol li toj ma̱jiˈ nequeˈxqˈue retal cˈaˈru li us ut cˈaˈru li incˈaˈ us. Aˈaneb li queye nak teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ chi pre̱xil, abanan la̱in tinqˈue li naˈajej reheb aˈan. Aˈaneb li teˈe̱chani̱nk re. | |
| Deut | Kekchi | 1:40 | Ut la̱ex, sukˈinkex. Ayukex saˈ li chaki chˈochˈ. Te̱cˈam li be li naxic saˈ li Caki Palau,” chan li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 1:41 | Tojoˈnak la̱ex queye, “La̱o xoma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ. La̱o toxic chi pletic. Takaba̱nu li cˈaˈru tixye ke li Ka̱cuaˈ li kaDios,” chanquex. Ut quecauresi e̱rib chi xic chi pletic saˈ li naˈajej li tzu̱l ru. | |
| Deut | Kekchi | 1:42 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue, “Ta̱ye reheb nak incˈaˈ teˈxic chi pletic xban nak la̱in incˈaˈ tincua̱nk riqˈuineb. Eb li xicˈ nequeˈiloc e̱re teˈnumta̱k saˈ xbe̱neb,” chan li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 1:43 | La̱in quinye e̱re cˈaˈru quixye cue li Ka̱cuaˈ. Abanan la̱ex incˈaˈ queraj rabinquil li cˈaˈru quinye. Quekˈetkˈeti ban e̱rib chiru li Ka̱cuaˈ. Quekˈet li ra̱tin ut co̱ex chi pletic saˈ li naˈajej li tzu̱l ru. | |
| Deut | Kekchi | 1:44 | Eb laj amorreo li cuanqueb saˈ li naˈajej li tzu̱l ru queˈel che̱cˈulbal. Chanchaneb jun tu̱b li chˈub nak queˈchal saˈ e̱be̱n. Ut quexra̱lina toj Horma. Queˈnumta saˈ e̱be̱n saˈ li naˈajej Seir. | |
| Deut | Kekchi | 1:45 | La̱ex texya̱bak nak quexsukˈi chak ut quetzˈa̱ma chiru li Dios nak aˈan textenkˈa. Abanan li Ka̱cuaˈ incˈaˈ quirabi nak queya̱ba lix cˈabaˈ. | |
Chapter 2
| Deut | Kekchi | 2:1 | Chirix aˈan cosukˈi ut co̱o saˈ li chaki chˈochˈ saˈ li Caki Palau joˈ quixye cue li Ka̱cuaˈ. Najt kabeni kib saˈ li naˈajej Seir, li tzu̱l ru. | |
| Deut | Kekchi | 2:3 | “Anakcuan texxic saˈ li norte xban nak ac junxil nequex-oc chixbeninquil e̱rib saˈ li naˈajej aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 2:4 | Ta̱ye reheb laj Israel chi joˈcaˈin: Oc e̱re chi numecˈ saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Esaú, le̱ rechˈalal li cuanqueb saˈ li naˈajej Seir. Eb aˈan teˈxucuak che̱rilbal, abanan la̱ex te̱ba̱nu cue̱nt. | |
| Deut | Kekchi | 2:5 | Mex-oc chi pletic riqˈuineb xban nak la̱in incˈaˈ tinqˈue e̱re li naˈajej li quinqˈue reheb aˈan. Chi moco caˈchˈin ajcuiˈ li bar te̱xakab cuiˈ le̱ rok tinqˈue e̱re xban nak la̱in ac xinqˈue re laj Esaú li naˈajej Seir li tzu̱l ru. | |
| Deut | Kekchi | 2:7 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quexrosobtesi riqˈuin chixjunil li cˈaˈru queba̱nu. Aˈan qui-iloc e̱re chiru li caˈcˈa̱l chihab nak yo̱quex chi numecˈ saˈ li chaki chˈochˈ. Ut quicuan e̱riqˈuin ut ma̱cˈaˈ quipaltoˈ che̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 2:8 | Joˈcan nak co-el Seir, li naˈajej li tzu̱l ru li cuanqueb cuiˈ li ralal xcˈajol laj Esaú li kechˈalal. Kacanab li be re Arabá li naxic Elat ut Ezión-geber. Ut conumeˈ cuiˈchic saˈ li be saˈ li chaki chˈochˈ re Moab. | |
| Deut | Kekchi | 2:9 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue, “Me̱chˈiˈchˈiˈiheb laj Moab li ralal xcˈajol laj Lot. Me̱chikˈ xjoskˈileb re teˈpletik xban nak la̱in incˈaˈ tinqˈue lix naˈajeb chokˈ e̱re la̱ex. La̱in ac quinqˈue li naˈajej Ar reheb”. | |
| Deut | Kekchi | 2:10 | (Junxil queˈcuan eb laj emita saˈ li naˈajej aˈan. Kˈaxal nabaleb ut cauheb rib. Najt rokeb joˈ eb li ralal xcˈajol laj Anac. | |
| Deut | Kekchi | 2:11 | Naˈno̱queb ru nak ni̱nki cui̱nkeb joˈ xni̱nkaleb li ralal xcˈajol laj Anac. Eb laj Moab nequeˈxye “emitas” reheb. | |
| Deut | Kekchi | 2:12 | Najter eb laj horeo queˈcuan saˈ li naˈajej Seir, abanan eb li ralal xcˈajol laj Esaú queˈrisiheb ut queˈxsach ruheb ut queˈcana chi cua̱nc saˈ lix naˈajeb. Queˈxba̱nu joˈ queˈxba̱nu laj Israel nak queˈoc saˈ li naˈajej li quixqˈue li Dios reheb.) | |
| Deut | Kekchi | 2:13 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye, “Ut anakcuan ayukex jun pacˈal li nimaˈ Zered” chan. Ut joˈcan kaba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 2:14 | Cuakxaklaju xcaˈcˈa̱l (38) chihab kelic Cades-barnea toj chalen nak conumeˈ jun pacˈal li nimaˈ Zered. Ac camenakeb chic chixjunileb li cui̱nk li nequeˈxic chi pletic joˈ quixye li Dios riqˈuin juramento. | |
| Deut | Kekchi | 2:15 | Li Ka̱cuaˈ quixsach ruheb chixjunileb riqˈuin lix cuanquil ut ma̱ jun chic queˈcana. | |
| Deut | Kekchi | 2:19 | Nak texcuulak cuanqueb cuiˈ eb li ralal xcˈajol laj Amón, me̱chˈiˈchˈiˈiheb ut me̱chikˈ xjoskˈileb re teˈpletik xban nak la̱in incˈaˈ tinqˈue e̱re lix naˈajeb. La̱in quinqˈue li naˈajej aˈan chokˈ reheb li ralal xcˈajol laj Lot,” chan. | |
| Deut | Kekchi | 2:20 | (Junxil li naˈajej aˈin reheb li ni̱nki cui̱nk ut eb li ralal xcˈajol laj Amón queˈxye zomzomeos reheb. | |
| Deut | Kekchi | 2:21 | Kˈaxal nabaleb ut cauheb rib ut najt rokeb joˈ eb li ralal xcˈajol laj Anac. Li Ka̱cuaˈ quixcanabeb laj Amón chixsachbal ruheb laj zomzomeo. Ut eb li ralal xcˈajol laj Amón queˈcana chi cua̱nc saˈ lix naˈajeb. | |
| Deut | Kekchi | 2:22 | Joˈcan ajcuiˈ quixba̱nu li Ka̱cuaˈ reheb li ralal xcˈajol laj Esaú li cuanqueb saˈ li naˈajej Seir. Queˈxsach ruheb laj horeo ut chalen toj anakcuan cuanqueb saˈ lix naˈajeb. | |
| Deut | Kekchi | 2:23 | Ut eb laj Caftoreo queˈxsach ruheb laj aveo li queˈcuan saˈ li naˈajej nacuulac toj Gaza. Ut eb laj caftoreo queˈcana chi cua̱nc saˈ lix naˈajeb.) | |
| Deut | Kekchi | 2:24 | Li Ka̱cuaˈ quixye, “Ayukex anakcuan ut numenkex jun pacˈal li nimaˈ Arnón. La̱in tinkˈaxtesi saˈ e̱rukˈ laj Sehón laj amorreo, lix reyeb laj Hesbón. Ut tinqˈue e̱re li naˈajej li cuan cuiˈ laj Sehón. Texxic chi pletic riqˈuineb re nak te̱re̱chani li naˈajej. | |
| Deut | Kekchi | 2:25 | Saˈ li cutan aˈin la̱in tinqˈue xxiuheb chixjunileb li tenamit li cuanqueb rubel choxa. Teˈrabi resil li cˈaˈru yo̱kex ut sicsotkeb xban xxiuheb che̱ru,” chan li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 2:26 | Nak cuanco saˈ li chaki chˈochˈ re Cademot la̱in quintaklaheb lin takl riqˈuin laj Sehón lix reyeb laj Hesbón chi a̱tinac riqˈuin saˈ usilal. | |
| Deut | Kekchi | 2:27 | Quinye re: Choa̱canab chi numecˈ saˈ la̱ naˈaj. Yal numecˈ takaba̱nu saˈ li nim be. Ti̱c toxic. Ma̱cˈaˈ takachˈeˈ e̱re. Ti̱c ban tonumekˈ. | |
| Deut | Kekchi | 2:29 | Choa̱canab chi numecˈ saˈ le̱ naˈaj toj retal tonumekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li naˈajej li xqˈue ke li Ka̱cuaˈ li kaDios joˈ nak xoeˈxcanab chi numecˈ saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Esaú li cuanqueb Seir ut eb li ralal xcˈajol laj Moab li cuanqueb Ar, chanquin re li rey. | |
| Deut | Kekchi | 2:30 | Abanan laj Sehón lix reyeb laj Hesbón incˈaˈ coxcanab chi numecˈ xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quixcacuubresi xchˈo̱l re nak tixkˈaxtesi saˈ kukˈ li naˈajej toj chalen anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 2:31 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: “Qˈue retal. La̱in yo̱quin chixkˈaxtesinquil saˈ e̱rukˈ laj Sehón ut lix naˈaj. Anakcuan ayukex chire̱chaninquil lix naˈajeb,” chan. | |
| Deut | Kekchi | 2:32 | Ut laj Sehón rochbeneb chixjunileb lix soldado queˈchal chikacˈulbal ut queˈpletic kiqˈuin saˈ li tenamit Jahaza. | |
| Deut | Kekchi | 2:33 | Ut li Ka̱cuaˈ li kaDios quixkˈaxtesiheb saˈ kukˈ. Ut kasach ruheb laj Sehón rochbeneb li ralal ut chixjunileb lix soldado. | |
| Deut | Kekchi | 2:34 | Ut conumta saˈ xbe̱neb chixjunileb lix tenamit ut kasach ruheb chixjunileb joˈ cui̱nk, joˈ ixk, joˈ cocˈal. Ma̱ jun chic queˈcana. | |
| Deut | Kekchi | 2:35 | Caˈaj cuiˈ lix queto̱mk kaxoc chokˈ ke ut li cˈaˈru terto xtzˈak li cuan saˈ eb lix tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 2:36 | Ma̱ jun li tenamit incˈaˈ ta conumta saˈ xbe̱n naticla Aroer ut nacuulac toj Galaad. Ma̱ jun li tenamit kˈaxal cau rib chiku la̱o. Li Ka̱cuaˈ Dios quixkˈaxtesiheb chixjunileb saˈ kukˈ. | |
Chapter 3
| Deut | Kekchi | 3:1 | Chirix aˈan co̱o saˈ li be li naxic Basán. Ut laj Og, lix reyeb laj Basán, rochbeneb lix soldado queˈchal chi pletic kiqˈuin aran Edrei. | |
| Deut | Kekchi | 3:2 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: “Matxucuac xban laj Og xban nak la̱in tinkˈaxtesi saˈ e̱rukˈ rochbeneb chixjunileb lix soldado ut lix naˈajeb. Ta̱ba̱nu re joˈ xaba̱nu re laj Sehón, lix reyeb laj amorreo li quicuan Hesbón,” chan. | |
| Deut | Kekchi | 3:3 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ li kaDios quixkˈaxtesi saˈ kukˈ laj Og lix reyeb laj Basán rochbeneb chixjunileb lix soldado. Kasach ruheb chixjunileb. Ma̱ jun chic queˈcana. | |
| Deut | Kekchi | 3:4 | Ut quike̱chani chixjunileb li tenamit. Ma̱ jun incˈaˈ ta quike̱chani. Oxcˈa̱l li tenamit kachap. Aˈan chixjunil li naˈajej Argob li quitaklan cuiˈ li rey Og aran Basán. | |
| Deut | Kekchi | 3:5 | Chixjunileb li tenamit aˈin cauresinbileb chi us. Najt xteram eb li tzˈac li sutsu̱queb cuiˈ ut tzˈaptzˈo̱queb li oqueba̱l riqˈuin chˈi̱chˈ. Ut cuanqueb ajcuiˈ nabal li tenamit li kachap li moco sutsu̱queb ta riqˈuin tzˈac. | |
| Deut | Kekchi | 3:6 | Kasach chixjunileb li tenamit joˈ kaba̱nu re laj Sehón lix reyeb laj Hesbón. Ut kasach ruheb li cristian, joˈ cui̱nk, joˈ ixk, ut joˈ cocˈal. | |
| Deut | Kekchi | 3:8 | Saˈ eb li cutan aˈan la̱o quike̱chani lix naˈajeb li cuib chi xreyeb laj amorreo. Quike̱chani chixjunil li naˈajej li cuan saˈ lix pacˈal li nimaˈ Jordán li cuanco cuiˈ. Naticla cuan cuiˈ li nimaˈ Arnón ut nacuulac toj saˈ li tzu̱l Hermón. | |
| Deut | Kekchi | 3:9 | (Eb laj Sidón nequeˈxye Sirión re li naˈajej Hermón ut eb laj amorreo nequeˈxye Senir re.) | |
| Deut | Kekchi | 3:10 | Quike̱chani chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ li ru takˈa, li naˈajej Galaad, li naˈajej Basán ut eb li naˈajej toj Salca ut Edrei. Aˈaneb lix naˈaj li rey Og aran Basán. | |
| Deut | Kekchi | 3:11 | (Chirix lix camic li rey Og, ma̱ jun chic xcana xcomoneb li ni̱nki cui̱nk. Lix chˈa̱t laj Og yi̱banbil riqˈuin chˈi̱chˈ. Numenak ca̱hib metro rok ut numenak cuib metro ru. Toj naru rilbal saˈ li tenamit Rabá, lix tenamiteb li ralal xcˈajol laj Amón.) | |
| Deut | Kekchi | 3:12 | Nak quike̱chani li naˈajej, la̱in quinqˈue reheb li ralal xcˈajol laj Rubén ut eb li ralal xcˈajol laj Gad li naˈajej li cuan saˈ li norte. Naticla Aroer chire li nimaˈ Arnón ut quinqˈue yijach li naˈajej li tzu̱l ru li cuan Galaad rochbeneb li tenamit li cuanqueb aran. | |
| Deut | Kekchi | 3:13 | Ut reheb yijach li ralal xcˈajol laj Manasés quinqˈue li yijach jun chic li tzu̱l ru li cuan Galaad, joˈ ajcuiˈ li naˈajej Basán, li quicuan cuiˈ chi takla̱nc li rey Og. Ut quinqˈue ajcuiˈ reheb chixjunil li naˈajej Argob, li nequeˈxye “xnaˈajeb li ni̱nki cui̱nk” re. | |
| Deut | Kekchi | 3:14 | Laj Jair, xcomoneb li ralal xcˈajol laj Manasés quire̱chani chixjunil li naˈajej Argob nacuulac toj saˈ li nuba̱l re li naˈajej Gesur ut Maaca. Ut quixqˈue chokˈ xcˈabaˈ Basán-javot-jair joˈ lix cˈabaˈ aˈan. Aˈan lix cˈabaˈ toj chalen anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 3:16 | Ut reheb li ralal xcˈajol laj Rubén ut eb li ralal xcˈajol laj Gad quinqˈue li naˈajej li naticla Galaad ut nacuulac toj saˈ li nimaˈ Arnón ut nacuulac cuan cuiˈ li nimaˈ Jaboc li nuba̱l re lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Amón. | |
| Deut | Kekchi | 3:17 | Saˈ li oeste lix naˈajeb quicuulac cuan cuiˈ li nimaˈ Jordán. Naticla cuan cuiˈ li palau Generet ut quicuulac cuan cuiˈ li palau Mar Muerto xcˈabaˈ li cuan saˈ li sur. Nacuulac cuan cuiˈ li tzu̱l Pisga li cuan saˈ li este. | |
| Deut | Kekchi | 3:18 | Saˈ li cutan aˈan la̱in quinye e̱re, Li Ka̱cuaˈ li kaDios xqˈue e̱re li naˈajej aˈin re texcua̱nk cuiˈ. Cauresihomakeb li cauheb xchˈo̱l chi pletic ut taklahomakeb jun pacˈal li nimaˈ Jordán re xtenkˈanquileb li jun chˈol chic laj Israel chixcolbal rix lix naˈajeb. | |
| Deut | Kekchi | 3:19 | Ut caˈaj eb cuiˈ li ixakilbej ut eb li cocˈal teˈcana̱k saˈ eb li tenamit li xinqˈue e̱re. Ut eb le̱ queto̱mk teˈcana̱k xban nak ninnau nak nabaleb le̱ queto̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 3:20 | Incˈaˈ naru texsukˈi̱k saˈ le̱ naˈaj la̱ex toj teˈre̱chani lix naˈajeb li jun chˈol chic joˈ nak li Ka̱cuaˈ xqˈue e̱re la̱ex. Nak ac cua̱nkeb saˈ lix naˈajeb chi cˈojcˈo xchˈo̱leb naru texsukˈi̱k saˈ li naˈajej li xqˈueheˈ e̱re la̱ex. | |
| Deut | Kekchi | 3:21 | Saˈ li cutan aˈan la̱in quinchakˈrabi laj Josué ut quinye re: La̱ex xeril riqˈuin xnakˈ e̱ru chixjunil li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ riqˈuineb li cuib chi rey nak coxtenkˈa chi numta̱c saˈ xbe̱neb. Joˈcan ajcuiˈ tixba̱nu riqˈuineb chixjunileb li rey li cuanqueb bar texnumekˈ cuiˈ. | |
| Deut | Kekchi | 3:22 | Mexxucuac xban nak moco e̱junes ta texpletik riqˈuineb. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ban ta̱tenkˈa̱nk e̱re chi pletic riqˈuineb. | |
| Deut | Kekchi | 3:24 | At nimajcual Dios, la̱in aj cˈanjel cha̱cuu. Xatiquib xcˈutbal la̱ cuanquilal chicuu. Ninnau nak kˈaxal nim la̱ cuanquil xban nak ma̱cˈaˈ chic junak dios tixba̱nu joˈ nacaba̱nu la̱at. Ma̱ jun cuan, chi moco saˈ choxa, chi moco saˈ ruchichˈochˈ. | |
| Deut | Kekchi | 3:25 | Nintzˈa̱ma cha̱cuu nak china̱canab chi xic jun pacˈal li nimaˈ Jordán chirilbal li cha̱bil naˈajej. Tincuil taxak li cha̱bil naˈajej li tzu̱l ru ut li naˈajej Líbano, chanquin re. | |
| Deut | Kekchi | 3:26 | Abanan e̱ma̱c la̱ex nak quijoskˈoˈ li Ka̱cuaˈ cuiqˈuin ut incˈaˈ quirabi li cˈaˈru quintzˈa̱ma chiru. Quixye cue, “Tzˈakal li xaye. Mat-a̱tinac chic chirix aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 3:27 | Ayu saˈ xbe̱n li tzu̱l Pisga ut tat-ilok saˈ li ca̱hib pacˈal. Tat-ilok saˈ li oeste, saˈ li norte, saˈ li sur ut saˈ li este. Ta̱cuil chi us li naˈajej aˈan xban nak la̱at incˈaˈ naru tatnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán. | |
| Deut | Kekchi | 3:28 | Ta̱xakab laj Josué chi cˈanjelac. Ta̱qˈue xcacuilal xchˈo̱l ut ta̱qˈue xnaˈleb xban nak aˈan li ta̱cˈamok be chiruheb li tenamit nak teˈxic jun pacˈal li nimaˈ chire̱chaninquil li naˈajej li yo̱cat chirilbal anakcuan”, chan cue. | |
Chapter 4
| Deut | Kekchi | 4:1 | Laj Moisés quixye reheb: —Anakcuan ut ex aj Israel, cherabihak li chakˈrab ut li tijleb li yo̱quin chixyebal e̱re. Cheba̱nuhak li cˈaˈru naxye li chakˈrab re nak ta̱cua̱nk le̱ yuˈam ut tex-oc saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ lix Dioseb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 4:2 | Incˈaˈ te̱risi junak a̱tin saˈ xya̱nkeb li tinye e̱re chi moco te̱qˈue xtzˈakob. Cheba̱nu chi tzˈakal li naxye lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, li yo̱quin chixyebal e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 4:3 | La̱ex queril riqˈuin xnakˈ e̱ru li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ aran Baal-peor nak quixqˈueheb chi sachecˈ chixjunileb li queˈlokˈonin re li jalanil dios Baal-peor. | |
| Deut | Kekchi | 4:4 | Abanan che̱junilex la̱ex li incˈaˈ quetzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ toj yoˈyo̱quex anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 4:5 | Qˈuehomak retal. La̱in quinchˈolob che̱ru chixjunil li quixye li Ka̱cuaˈ ut quincˈut che̱ru chixjunil lix chakˈrab li Dios joˈ quinixtakla cuiˈ. Cheba̱nu chixjunil lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ nak ac cua̱nkex saˈ li naˈajej li oc e̱re chire̱chaninquil anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 4:6 | Cheqˈue e̱chˈo̱l chixba̱nunquil le̱ taklanquil xban li Ka̱cuaˈ xban nak cui te̱ba̱nu chi joˈcan chixjunileb li tenamit teˈxqˈue retal nak cuan e̱naˈleb. Eb aˈan teˈrabi resil lix chakˈrab li Dios ut teˈxye: “Relic chi ya̱l li nimla tenamit aˈan cuanqueb xnaˈleb ut nequeˈxnau xya̱lal” chaˈkeb. | |
| Deut | Kekchi | 4:7 | ¿Ma cuan ta biˈ junak tenamit ta̱qˈuehekˈ xcuanquil xban lix dioseb joˈ nak naxqˈue kacuanquil la̱o li Ka̱cuaˈ li kaDios? Li kaDios la̱o naxqˈue ke li cˈaˈru nakatzˈa̱ma chiru nak nakaya̱ba lix cˈabaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 4:8 | Ut, ¿Ma cuan ta biˈ junak tenamit cuan xcuanquil xban nak cuan lix chakˈrab kˈaxal ti̱c ut cha̱bil joˈ li kachakˈrab la̱o li xincˈut che̱ru anakcuan? | |
| Deut | Kekchi | 4:9 | Joˈcan nak junelic taxak cua̱nk saˈ e̱chˈo̱l li cˈaˈru xeril joˈ najtil yoˈyo̱kex ut incˈaˈ taxak ta̱sachk saˈ e̱chˈo̱l. Ut junelic taxak te̱serakˈi reheb le̱ ralal e̱cˈajol li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 4:10 | Chijulticokˈ e̱re li cutan nak quexinchˈutub chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios aran Horeb nak quixye cue li Ka̱cuaˈ, “Chˈutubeb chixjunileb li tenamit re teˈrabi lin chakˈrab re nak teˈxqˈue inlokˈal joˈ najtil chic yoˈyo̱keb. Ut re ajcuiˈ nak teˈxcˈut chiruheb li ralal xcˈajol”, chan li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 4:11 | La̱ex xexco̱ex saˈ xto̱n li tzu̱l ut aran quexxakli ut li tzu̱l yo̱ xxamlel. Li xam quicuulac toj saˈ choxa ut kˈojyi̱n chic ru li cutan xban li sib ut li kˈeki chok. | |
| Deut | Kekchi | 4:12 | Ut li Ka̱cuaˈ quia̱tinac e̱riqˈuin saˈ li xam. La̱ex querabi li xya̱b xcux li Ka̱cuaˈ abanan incˈaˈ queril ru. | |
| Deut | Kekchi | 4:13 | Ut li Dios quixba̱nu li contrato e̱riqˈuin ut quixqˈue e̱re li laje̱b chi chakˈrab li quixtzˈi̱ba chiru li cuib pere̱l li pec ti̱c ru. Quixye e̱re nak tento te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye li chakˈrab. | |
| Deut | Kekchi | 4:14 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue nak tento tincˈut che̱ru chixjunil li chakˈrab re nak te̱ba̱nu nak ac cua̱nkex chic saˈ li naˈajej li oc e̱re chire̱chaninquil anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 4:15 | Nak li Dios quia̱tinac e̱riqˈuin saˈ li xam saˈ li tzu̱l Sinaí, incˈaˈ queˈril ru chi tzˈakal. Caˈaj cuiˈ lix ya̱b xcux querabi. Cheba̱nuhak cue̱nt. | |
| Deut | Kekchi | 4:16 | Me̱mux e̱rib riqˈuin xyi̱banquil li jalanil dios. Me̱yi̱b li jalam u̱ch re te̱lokˈoni, chi moco lix jalam u̱ch li cui̱nk, chi moco li ixk. | |
| Deut | Kekchi | 4:17 | Chi moco te̱yi̱b xjalam u̱ch li xul li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ, chi moco li xul li nequeˈrupupic chiru choxa, | |
| Deut | Kekchi | 4:19 | Nak te̱ril li choxa, li sakˈe, li po, ut li chahim, me̱lokˈoniheb xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quixyi̱b eb aˈan re nak teˈcˈanjelak chiruheb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. | |
| Deut | Kekchi | 4:20 | Abanan la̱ex sicˈbil e̱ru xban li Ka̱cuaˈ. Aˈan qui-isin chak e̱re saˈ li naˈajej Egipto, li chanchan tikcual xam xban li raylal li quecˈul. Quexrisi chak re nak texcua̱nk chokˈ xtenamit. Ut relic chi ya̱l nak la̱ex chic lix tenamit anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 4:21 | Li Ka̱cuaˈ Dios quijoskˈoˈ cuiqˈuin e̱ma̱c la̱ex ut quixye nak relic chi ya̱l incˈaˈ naru tinnumekˈ la̱in jun pacˈal li nimaˈ Jordán re tin-oc saˈ li cha̱bil naˈajej li yo̱ chixqˈuebal e̱re re te̱re̱chani. | |
| Deut | Kekchi | 4:22 | La̱in tinca̱mk saˈ li naˈajej aˈin. Incˈaˈ tinnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ. Abanan la̱ex texxic ut te̱re̱chani li cha̱bil naˈajej aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 4:23 | Cheba̱nu cue̱nt re nak incˈaˈ ta̱sachk saˈ e̱chˈo̱l li contrato li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ le̱ Dios e̱riqˈuin. Me̱yi̱b e̱pechˈbil dios joˈ xjalam u̱ch li cˈaˈak re ru li quixye li Dios nak incˈaˈ naru te̱lokˈoni, | |
| Deut | Kekchi | 4:24 | xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios najoskˈoˈ nak nequelokˈoni li jalanil dios. Chanchan jun li xam li naxsach chixjunil li incˈaˈ us. | |
| Deut | Kekchi | 4:25 | Mokon chic nak ac xenumsi nabal chihab saˈ li cha̱bil naˈajej ut nak ac cua̱nkeb chic le̱ ralal e̱cˈajol, mexma̱cob riqˈuin xyi̱banquil le̱ pechˈbil dios ut yalak cˈaˈru chi jalam u̱chil. Aˈan ma̱c chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut ta̱joskˈok saˈ e̱be̱n cui te̱ba̱nu chi joˈcan. | |
| Deut | Kekchi | 4:26 | Cutan saken chiru li choxa ut li ruchichˈochˈ nak ya̱l li yo̱quin chixyebal e̱re. Cui la̱ex te̱yi̱b le̱ pechˈbil dios, saˈ junpa̱t ta̱sachekˈ e̱ru. Incˈaˈ najt texcua̱nk saˈ li chˈochˈ li oc e̱re chire̱chaninquil nak texnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán. | |
| Deut | Kekchi | 4:27 | Li Ka̱cuaˈ Dios tixchaˈchaˈi e̱ru saˈ eb li jalan tenamit ut moco qˈuihex ta chic li texcana̱k chi yoˈyo saˈ eb li naˈajej li texcˈamekˈ cuiˈ xban li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 4:28 | Ut saˈ li naˈajej li texcˈamekˈ cuiˈ texcˈanjelak chiruheb li dios li yi̱banbil xbaneb li cui̱nk riqˈuin cheˈ ut pec. Eb li dios aˈan incˈaˈ nequeˈiloc, incˈaˈ nequeˈabin, incˈaˈ nequeˈcuaˈac ut incˈaˈ nequeˈutzˈuc. | |
| Deut | Kekchi | 4:29 | Abanan cui te̱sicˈ li Ka̱cuaˈ le̱ Dios nak cua̱nkex chak saˈ jalan tenamit, te̱tau cui te̱sicˈ chi anchal e̱chˈo̱l ut chi anchal e̱ra̱m. | |
| Deut | Kekchi | 4:30 | Mokon chic nak ac xecˈul chixjunil li raylal aˈin, cui la̱ex texsukˈi̱k riqˈuin li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye, aˈan ta̱ruxta̱na e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 4:31 | Li Ka̱cuaˈ incˈaˈ textzˈekta̱na chi moco tixsach e̱ru xban nak aˈan junelic jultic re li contrato li quixba̱nu riqˈuineb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 4:32 | Chetzol rix chi us li cˈaˈru quicˈulman nak toj ma̱jiˈ nequexyoˈla chak. Chetzol rix chi us chalen nak quixyoˈobtesi chak li cui̱nk li Dios ut chalen anakcuan. Te̱siqˈui saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. ¿Ma ac quicˈulman ta biˈ jun sutak chi joˈcaˈin junxil? ¿Ma e̱rabiom ta biˈ aˈin jun sutak junxil? | |
| Deut | Kekchi | 4:33 | ¿Ma cuanqueb ta biˈ jalan tenamit queˈabin re nak li Dios quia̱tinac chak saˈ li xam ut incˈaˈ queˈcam xban? Abanan la̱ex querabi nak quia̱tinac li Dios ut incˈaˈ quexcam. | |
| Deut | Kekchi | 4:34 | ¿Ma cuan ta biˈ junak Dios quixsicˈ ta ru junak tenamit saˈ xya̱nkeb li jun chˈol chic? Li Dios quixcˈutbesi nabal li retalil nak quexrisi chak saˈ li naˈajej Egipto. Quixba̱nu riqˈuin milagro ut sachba chˈo̱lej ut riqˈuin pletic. Riqˈuin xnimal xcuanquil quixba̱nu li cˈaˈak re ru xiu xiu rilbal. La̱ex queril nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quixba̱nu li sachba chˈo̱lej nak quexrisi chak saˈ li naˈajej Egipto. | |
| Deut | Kekchi | 4:35 | Li Ka̱cuaˈ quixba̱nu chixjunil aˈin re xcˈutbal che̱ru nak aˈan li tzˈakal Dios. Ut ma̱cˈaˈ chic junak Dios. Caˈaj cuiˈ aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 4:36 | Toj saˈ choxa quia̱tinac chak e̱riqˈuin re xcˈutbal che̱ru cˈaˈru te̱ba̱nu. Ut arin saˈ ruchichˈochˈ quixcˈut che̱ru li xam ut querabi lix ya̱b xcux saˈ li xam nak quexra̱tina. | |
| Deut | Kekchi | 4:37 | Cˈajoˈ nak quixraheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Joˈcan nak quixsiqˈueb ru li ralal xcˈajoleb chokˈ xtenamit. Aˈan qui-isin chak e̱re Egipto riqˈuin xnimal xcuanquil. | |
| Deut | Kekchi | 4:38 | Ut quirisiheb saˈ lix naˈajeb li xni̱nkal ru tenamit li kˈaxal nabaleb ut kˈaxal cauheb rib che̱ru re nak tixkˈaxtesi lix naˈajeb e̱re la̱ex ut reheb ajcuiˈ le̱ ralal e̱cˈajol joˈ yo̱ chi cˈulma̱nc anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 4:39 | Joˈcan nak junelic cua̱nk saˈ e̱chˈo̱l nak li Ka̱cuaˈ, aˈan li nimajcual Dios, joˈ saˈ choxa joˈ saˈ ruchichˈochˈ. Ma̱ jun chic Dios cuan. Caˈaj cuiˈ aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 4:40 | Junelic che̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab ut te̱ba̱nu le̱ taklanquil xban li Dios li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan re nak us tex-e̱lk, joˈqueb ajcuiˈ le̱ ralal e̱cˈajol; ut re ajcuiˈ nak najt texcua̱nk saˈ li cha̱bil naˈajej li yo̱ chixqˈuebal e̱re anakcuan li Ka̱cuaˈ le̱ Dios re te̱re̱chani chi junaj cua. | |
| Deut | Kekchi | 4:41 | Ut laj Moisés quixsicˈ ru oxib li tenamit li cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este, | |
| Deut | Kekchi | 4:42 | bar naru teˈxcol cuiˈ ribeb li ani naxcamsi ras ri̱tzˈin chi yal incˈaˈ xraj xchˈo̱l. Naru ta̱xic saˈ eb li tenamit aˈan re tixcol rix lix yuˈam. | |
| Deut | Kekchi | 4:43 | Li oxib chi tenamit, aˈaneb aˈin: Beser li cuan saˈ li ru takˈa saˈ li chaki chˈochˈ reheb li ralal xcˈajol laj Rubén; Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad reheb li ralal xcˈajol laj Gad; ut Golán li cuan saˈ xcue̱nt Basán reheb li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
| Deut | Kekchi | 4:45 | Aˈaneb aˈin li chakˈrab, li xtaklanquileb ut li tijleb li quixqˈue laj Moisés nak ac xeˈel chak Egipto. | |
| Deut | Kekchi | 4:46 | Toj cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este chiru li tenamit Bet-peor. Aˈan lix naˈaj laj Sehón lix reyeb laj Amorreo. Laj Sehón quicuan chi takla̱nc aran Hesbón. Nak queˈel chak Egipto, laj Moisés ut eb laj Israel queˈnumta saˈ xbe̱n li rey Sehón. | |
| Deut | Kekchi | 4:47 | Eb laj Israel queˈre̱chani lix naˈaj li rey Sehón ut queˈre̱chani ajcuiˈ lix naˈaj laj Og lix reyeb laj Basán. Aˈaneb li cuib xreyeb laj amorreo li queˈcuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este. | |
| Deut | Kekchi | 4:48 | Li naˈajej aˈin quiticla Aroer li cuan chire li nimaˈ Arnón ut nacuulac toj saˈ li tzu̱l Sión li nayeman ajcuiˈ Hermón re. | |
Chapter 5
| Deut | Kekchi | 5:1 | Laj Moisés quixchˈutubeb chixjunileb laj Israel ut quixye reheb: —La̱ex aj Israel, abihomak li chakˈrab ut le̱ taklanquil li oc cue chixyebal e̱re anakcuan. Chetzolak chi us li chakˈrab ut qˈuehomak e̱chˈo̱l chixba̱nunquil. | |
| Deut | Kekchi | 5:3 | Moco caˈaj cuiˈ ta riqˈuineb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ quixba̱nu li contrato. Quixba̱nu ban ajcuiˈ kiqˈuin la̱o li cuanco arin anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 5:5 | La̱in quinqˈue cuib saˈ e̱yi la̱ex ut li Ka̱cuaˈ re nak tinye e̱re cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ. La̱ex quexxucuac xban li xam. Joˈcan nak incˈaˈ quextakeˈ saˈ li tzu̱l. | |
| Deut | Kekchi | 5:6 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye, “La̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. La̱in quin-isin chak e̱re saˈ li tenamit Egipto, saˈ li naˈajej li xexrahobtesi̱c cuiˈ chak. | |
| Deut | Kekchi | 5:8 | Me̱yi̱b e̱pechˈbil dios chi moco xjalam u̱ch ta li cuan saˈ choxa, chi moco li cuan saˈ ruchichˈochˈ, chi moco li cuan saˈ haˈ. | |
| Deut | Kekchi | 5:9 | Me̱cuikˈib e̱rib chiruheb li yi̱banbil dios, chi moco chelokˈoniheb. La̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Cau cuib. La̱in incˈaˈ nacuulac chicuu nak jalan te̱qˈue xlokˈal. Ut ninrahobtesiheb li alal cˈajolbej riqˈuin lix ma̱queb lix naˈ xyucuaˈeb toj saˈ rox saˈ xca̱ xtasalil li ralal xcˈajoleb li xicˈ nequeˈiloc cue. | |
| Deut | Kekchi | 5:11 | Me̱patzˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ le̱ Dios saˈ yoˈobanbil a̱tin. Li Ka̱cuaˈ Dios moco tixcanab ta chi incˈaˈ tixtoj xma̱c li ani tixpatzˈ lix cˈabaˈ chi ma̱cˈaˈ rajbal. | |
| Deut | Kekchi | 5:12 | Julticak e̱re li hiloba̱l cutan re nak oxlokˈinbilak che̱ru, joˈ quixye e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 5:14 | Saˈ xcuuk li cutan aˈan jun hiloba̱l cutan chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Ma̱ jun li cˈanjel te̱ba̱nu. Ma̱ ani ta̱trabajik chi moco la̱ex, chi moco le̱ ralal e̱cˈajol, chi moco le̱ mo̱s cui̱nk, chi moco le̱ mo̱s ixk, chi moco le̱ bo̱yx, chi moco le̱ bu̱r. Ma̱ jun reheb le̱ xul te̱qˈue chi cˈanjelac, chi moco junak li jalan xtenamit li cuan saˈ le̱ rochoch re nak teˈhila̱nk le̱ mo̱s cui̱nk le̱ mo̱s ixk joˈ nak texhila̱nk la̱ex. | |
| Deut | Kekchi | 5:15 | Chijulticokˈ e̱re la̱ex nak quexcuan chak chokˈ rahobtesinbil mo̱s aran Egipto. Abanan li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quexrisi chak saˈ li naˈajej aˈan riqˈuin lix nimal xcuanquilal. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ yo̱ chixyebal e̱re nak te̱qˈue xlokˈal li hiloba̱l cutan. | |
| Deut | Kekchi | 5:16 | Che-oxlokˈi le̱ naˈ le̱ yucuaˈ joˈ xextakla cuiˈ li Dios re nak ta̱najtokˈ ru le̱ yuˈam ut re ajcuiˈ nak us tex-e̱lk saˈ li chˈochˈ li yo̱ chixqˈuebal e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 5:21 | Me̱ra ru rixakil le̱ ras e̱ri̱tzˈin, chi moco li rochoch, chi moco lix chˈochˈ, chi moco lix mo̱s cui̱nk, chi moco lix mo̱s ixk. Me̱ra ru lix bo̱yx chi moco lix bu̱r. Ma̱cˈaˈ cˈaˈak chic re ru, re le̱ ras e̱ri̱tzˈin te̱ra ru”, chan li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 5:22 | Aˈaneb aˈin li chakˈrab li quixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ nak chˈutchˈu̱quex che̱junilex saˈ xto̱n li tzu̱l. Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac chi cau xya̱b xcux saˈ li xam, ut saˈ li chok li kˈojyi̱n ru. Ut ma̱cˈaˈ chic quixye. Chirix aˈan quixtzˈi̱ba li chakˈrab aˈan chiru li cuib chi perpo̱quil pec, ut quixqˈue cue li pec aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 5:23 | Nak querabi lix ya̱b xcux li Ka̱cuaˈ nak quia̱tinac chak saˈ li kˈojyi̱n ru ut yo̱ chi cˈatc li tzu̱l, eb li nequeˈcˈamoc be ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li junju̱nk xte̱paleb laj Israel queˈcuulac cuiqˈuin. | |
| Deut | Kekchi | 5:24 | Ut queˈxye cue, “Li Ka̱cuaˈ li kaDios quixcˈut chiku lix lokˈal ut lix cuanquilal. Xkabi lix ya̱b xcux nak quia̱tinac chak saˈ li xam. Nakanau nak li Dios naru naa̱tinac riqˈuineb li cui̱nk ut incˈaˈ teˈca̱mk li cui̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 5:25 | Abanan, ¿cˈaˈut nak takaqˈue kib chi ca̱mc? To-osokˈ xban li xam li kˈaxal xiu xiu. Incˈaˈ chic takacuy cui li Dios ta̱a̱tinak cuiˈchic kiqˈuin. | |
| Deut | Kekchi | 5:26 | ¿Ma cuan ta biˈ chic junak qui-abin re lix ya̱b xcux li yoˈyo̱quil Dios nak quia̱tinac saˈ xam joˈ nak quikabi la̱o ut incˈaˈ xcam? | |
| Deut | Kekchi | 5:27 | At Ka̱cuaˈ Moisés, tatjilok cuiˈchic la̱at ut ta̱cuabi chixjunil li cˈaˈru tixye li Ka̱cuaˈ li kaDios. Chirix aˈan ta̱ye ke cˈaˈru tixye ut la̱o takabi ut takaba̱nu li cˈaˈru tixye ke”, chanqueb. | |
| Deut | Kekchi | 5:28 | Li Ka̱cuaˈ quirabi li cˈaˈru xeye cue ut quixye cue, “La̱in xcuabi chixjunil li queˈxye a̱cue eb li tenamit aˈin. Us li cˈaˈru xeˈxye. | |
| Deut | Kekchi | 5:29 | Us raj nak eb li cualal incˈajol incˈaˈ teˈxjal xcˈaˈuxeb. Junelic raj teˈxxucua cuu. Junelic raj teˈxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lin chakˈrab re nak junelic us teˈe̱lk joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajoleb. | |
| Deut | Kekchi | 5:31 | Abanan, la̱at tatcha̱lk cuiˈchic ut tatcana̱k arin cuiqˈuin re nak ta̱ru̱k tinqˈue a̱cue chixjunileb li chakˈrab, ut le̱ taklanquil ut le̱ tijbal. Ut la̱at ta̱cˈut chiruheb re nak teˈxba̱nu chi joˈcan saˈ li naˈajej li tinqˈue reheb”, chan li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 5:32 | Joˈcan nak cheqˈuehak retal ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Me̱canab xba̱nunquil. Te̱ba̱nu ban chixjunil li naxye li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 6
| Deut | Kekchi | 6:1 | Aˈaneb aˈin li chakˈrab ut le̱ taklanquil li quixye li Ka̱cuaˈ le̱ Dios nak tincˈut che̱ru re nak te̱ba̱nu nak cua̱nkex saˈ li naˈajej li oc e̱re chire̱chaninquil anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 6:2 | Tincˈut li chakˈrab che̱ru re nak la̱ex ut eb le̱ ralal e̱cˈajol ut eb le̱ ri te̱xucua ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Junelic te̱ba̱nu lix chakˈrab ut le̱ taklanquil xban re nak ta̱najtokˈ rok le̱ yuˈam. | |
| Deut | Kekchi | 6:3 | La̱ex aj Israel, abihomak li yo̱quin chixyebal. Qˈuehomak e̱chˈo̱l chixba̱nunquil li cˈaˈru naraj li Ka̱cuaˈ re nak us tex-e̱lk ut re nak texnabalokˈ nak cua̱nkex saˈ li cha̱bil naˈajej li na-el cuiˈ chi nabal li sahil echej joˈ quixye e̱re li Ka̱cuaˈ lix Dioseb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 6:5 | Te̱ra li Ka̱cuaˈ le̱ Dios chi anchal e̱chˈo̱l, chi anchal e̱cˈaˈux ut chi anchal e̱metzˈe̱u. | |
| Deut | Kekchi | 6:6 | Le̱ chakˈrabinquil li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan, tento ta̱cana̱k saˈ e̱chˈo̱l. | |
| Deut | Kekchi | 6:7 | Ut te̱chˈolob xya̱lal chiruheb le̱ ralal e̱cˈajol. Rajlal te̱cˈut li xya̱lal chiruheb saˈ le̱ rochoch, ut nak yo̱kex chi be̱c, joˈ ajcuiˈ nak oc e̱re chi cua̱rc ut nak texcuacli̱k. | |
| Deut | Kekchi | 6:8 | Te̱bacˈ che̱rukˈ li chakˈrab aˈin ut te̱bacˈ ajcuiˈ saˈ e̱pe̱quem re nak junelic cua̱nk saˈ e̱chˈo̱l. | |
| Deut | Kekchi | 6:10 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texqˈue chi cua̱nc saˈ li naˈajej li quixyechiˈi chak reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Quixye nak tixqˈue e̱re li xni̱nkal ru tenamit li kˈaxal chˈinaˈus, usta ma̱cuaˈ la̱ex xexyi̱ban re. | |
| Deut | Kekchi | 6:11 | La̱ex te̱re̱chani eb li cab ac yi̱banbil chi cha̱bil rochben li cˈaˈak re ru cuan chi saˈ, usta ma̱cuaˈ la̱ex xexyi̱ban re. Te̱re̱chani ajcuiˈ eb li becbil haˈ, usta ma̱cuaˈ la̱ex xexbecoc re. Ut te̱re̱chani eb li acui̱mk uvas ut olivos. Te̱re̱chani chixjunil aˈin ut textzaca̱nk chi cha̱bil usta ma̱cuaˈ la̱ex xex-acuoc re. | |
| Deut | Kekchi | 6:12 | Nak sa cua̱nkex, incˈaˈ taxak ta̱sachk saˈ e̱chˈo̱l li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, li qui-isin chak e̱re Egipto, li quexcuan cuiˈ chak chokˈ rahobtesinbil mo̱s. | |
| Deut | Kekchi | 6:13 | Chelokˈonihak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut caˈaj cuiˈ chiru aˈan texcˈanjelak. Ut nak te̱ba̱nu junak juramento, te̱ba̱nu saˈ xcˈabaˈ aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 6:14 | Incˈaˈ te̱lokˈoni li jalanil dios li nequeˈxlokˈoni li cuanqueb chi xjun sutam le̱ tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 6:15 | Xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li cuan e̱riqˈuin najoskˈoˈ nak te̱lokˈoni li jalanil dios. Naru najoskˈoˈ saˈ e̱be̱n ut ma̱re tixsach e̱ru chi junaj cua. | |
| Deut | Kekchi | 6:16 | Joˈcan nak me̱yal rix li Ka̱cuaˈ le̱ Dios joˈ queba̱nu nak cuanquex chak saˈ li naˈajej Masah. | |
| Deut | Kekchi | 6:17 | Qˈuehomak ban e̱chˈo̱l chixba̱nunquil li naxye e̱re li Ka̱cuaˈ Dios. Cheba̱nuhak chi anchal e̱chˈo̱l li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab li quixqˈue e̱re. Me̱canab xba̱nunquil le̱ taklanquil xban li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 6:18 | Cheba̱nuhak li ti̱quilal ut li cha̱bilal joˈ nacuulac chiru li Ka̱cuaˈ re nak us tex-e̱lk ut tex-oc chi cua̱nc saˈ li cha̱bil naˈajej li quixyechiˈi riqˈuin juramento li Ka̱cuaˈ reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 6:19 | Ut te̱risiheb saˈ li naˈajej eb li xicˈ nequeˈiloc e̱re nak yo̱kex chi xic saˈ le̱ naˈaj joˈ quixye e̱re li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 6:20 | Ut saˈ eb li cutan teˈcha̱lk eb le̱ ralal e̱cˈajol teˈxpatzˈ e̱re cˈaˈru aj e chixjunil li chakˈrab ut li taklanquil li quixqˈue ke li Ka̱cuaˈ li kaDios. | |
| Deut | Kekchi | 6:21 | Ut la̱ex te̱ye reheb, “Najter cuanco chak Egipto chokˈ rahobtesinbil mo̱s chiru laj Faraón. Abanan li Ka̱cuaˈ corisi chak Egipto riqˈuin xnimal xcuanquilal. | |
| Deut | Kekchi | 6:22 | Riqˈuin xnakˈ ku xkil li sachba chˈo̱lej ut li milagros li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ. Xkil li xni̱nkal ru raylal li quixtakla li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱neb laj Egipto ut saˈ xbe̱n laj Faraón rochbeneb li ralal xcˈajol. | |
| Deut | Kekchi | 6:23 | Abanan li Ka̱cuaˈ coxrisi chak aran Egipto ut coxcˈam chak arin re tixqˈue ke li naˈajej aˈin li quixyechiˈi riqˈuin juramento reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 6:24 | Li Ka̱cuaˈ quixye ke nak takaba̱nu chixjunil li chakˈrab aˈin ut takaxucua ru li Ka̱cuaˈ li kaDios re nak ta̱najtokˈ rok li kayuˈam ut us toe̱lk riqˈuin li cˈaˈru takaba̱nu joˈ nak cuanco anakcuan. | |
Chapter 7
| Deut | Kekchi | 7:1 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱ocsi̱nk e̱re saˈ li naˈajej li te̱re̱chani la̱ex. Ta̱risiheb che̱ru li cuukub chi xni̱nkal ru tenamit. Aˈaneb laj heteo, eb laj gereseo, eb laj amorreo, eb laj cananeo, eb laj ferezeo, eb laj heveo, ut eb laj jebuseo. Eb li tenamit aˈin cauheb rib ut kˈaxal ni̱nkeb xcuanquil che̱ru la̱ex. | |
| Deut | Kekchi | 7:2 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixkˈaxtesiheb saˈ e̱rukˈ re nak texpletik riqˈuineb ut texnumta̱k saˈ xbe̱neb. Incˈaˈ te̱ba̱nu li contrato riqˈuineb, chi moco te̱ril xtokˈoba̱l ruheb. Te̱sach ban ruheb chi junaj cua. | |
| Deut | Kekchi | 7:3 | Incˈaˈ texsumla̱k riqˈuineb ut incˈaˈ te̱sumubeb le̱ rabin riqˈuineb li ralal eb aˈan, chi moco te̱sumubeb le̱ ralal riqˈuin lix rabin eb aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 7:4 | Cui texsumla̱k riqˈuineb, teˈrisi ribeb le̱ ralal e̱cˈajol riqˈuin li Ka̱cuaˈ ut teˈoc chixlokˈoninquil li jalanil dios. Riqˈuin aˈan ta̱cha̱lk xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ e̱be̱n ut saˈ junpa̱t ta̱sachekˈ e̱ru chi junaj cua. | |
| Deut | Kekchi | 7:5 | Li cˈaˈru tento te̱ba̱nu, aˈan aˈin: te̱sach chi junaj cua lix artaleb. Te̱sach chixjunil li joˈ qˈuial cuan saˈ li naˈajej li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li jalanil dios. Te̱sach lix jalam u̱cheb lix Asera xcˈabaˈ ut te̱cˈat chixjunileb lix yi̱banbil dios. | |
| Deut | Kekchi | 7:6 | Te̱ba̱nu chi joˈcan xban nak la̱ex jun xsantil tenamit li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quisicˈoc e̱ru saˈ xya̱nkeb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ re nak la̱exak lix tenamit. Ut kˈaxal lokˈex chiru li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 7:7 | Moco xban ta nak kˈaxal nabalex joˈ eb li tenamit jun chˈol chic nak quixsicˈ e̱ru li Dios ut quexra, xban nak la̱ex moco qˈuihex ta. | |
| Deut | Kekchi | 7:8 | Quixsicˈ ban e̱ru xban nak nequexra ut xban nak quiraj xba̱nunquil li quixyechiˈi reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ nak texrisi Egipto. Joˈcan nak quexrisi riqˈuin xcuanquil saˈ li naˈajej li quexcuan cuiˈ chokˈ rahobtesinbil mo̱s rubel xcuanquil laj Faraón. | |
| Deut | Kekchi | 7:9 | Joˈcan nak chenauhak nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan li tzˈakal Dios. Aˈan cha̱bil ut ti̱c xchˈo̱l chixba̱nunquil li cˈaˈru naxyechiˈi ut naruxta̱na ruheb li nequeˈrahoc re li Dios ut nequeˈxba̱nu li cˈaˈru naxye toj saˈ xnabalil xtasalil li ralal xcˈajol. | |
| Deut | Kekchi | 7:10 | Abanan li Ka̱cuaˈ moco tixcanab ta chi incˈaˈ tixqˈue chixtojbal xma̱c li ani xicˈ na-iloc re. Tixqˈue ban chixtojbal xma̱c. Ut tixsach ruheb li nequeˈtzˈekta̱nan re. | |
| Deut | Kekchi | 7:11 | Joˈcan nak cheqˈuehak retal ut te̱ba̱nu chixjunil li naxye li chakˈrab ut te̱ba̱nu le̱ taklanquil li quixqˈue li Dios. Te̱ba̱nu chixjunil li tinye e̱re anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 7:12 | Cui la̱ex te̱qˈue retal li chakˈrab aˈin ut cui te̱qˈue e̱chˈo̱l chixba̱nunquil, li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixba̱nu joˈ quixye saˈ li contrato ut ta̱ruxta̱na e̱ru joˈ quixyechiˈi reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 7:13 | Li Ka̱cuaˈ texra ut texrosobtesi ut tixqˈue chi qˈuia̱nc le̱ ralal e̱cˈajol ut ta̱rosobtesiheb. Ut tixqˈue ajcuiˈ chi nabalocˈ li ru le̱ racui̱mk. Tixqˈue nabal le̱ trigo, le̱ vino ut le̱ aceite. Tixqˈue nabal li ral le̱ cuacax ut le̱ carner saˈ li naˈajej li quixyechiˈi riqˈuin juramento reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 7:14 | Kˈaxal cuiˈchic nabal le̱ rosobtesinquil tixqˈue li Ka̱cuaˈ chiruheb chixjunileb li tenamit. Ma̱ jun e̱re incˈaˈ ta teˈcua̱nk ralal xcˈajol, joˈ cui̱nk joˈ ixk. Ut teˈcua̱nk ajcuiˈ li raleb le̱ queto̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 7:15 | Li Ka̱cuaˈ ta̱colok e̱re chiruheb li yajel. Incˈaˈ te̱yajeni li yibru yajel li queˈxcˈul eb laj Egipto nak cuanquex chak aran. Tixtakla ban li yajel saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 7:16 | Tento nak te̱sach ruheb chixjunileb li tenamit li tixkˈaxtesi saˈ e̱rukˈ li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Incˈaˈ te̱ruxta̱na ruheb chi moco te̱ril xtokˈoba̱l ruheb. Ut me̱lokˈoniheb lix yi̱banbil dios re nak incˈaˈ ta̱sachekˈ e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 7:17 | Ma̱re te̱ye chi ribil e̱rib, “Eb li tenamit aˈin kˈaxal cauheb rib chiku la̱o. ¿Chanru nak ta̱ru̱k takisiheb saˈ li naˈajej aˈin?” | |
| Deut | Kekchi | 7:18 | Abanan, mexxucuac chiruheb. Chinak ban saˈ e̱chˈo̱l cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ le̱ Dios re laj Faraón ut reheb chixjunileb laj Egipto. | |
| Deut | Kekchi | 7:19 | Riqˈuin xnakˈ e̱ru la̱ex xeril li sachba chˈo̱lej ut li milagro li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ riqˈuin xnimal xcuanquil nak quexrisi saˈ li raylal li cuanquex cuiˈ. Ut joˈcan ajcuiˈ tixba̱nu li Ka̱cuaˈ le̱ Dios riqˈuineb li tenamit aˈin li yo̱queb chixqˈuebal e̱xiu. | |
| Deut | Kekchi | 7:20 | Ut tixseˈbesiheb xbaneb li chˈub li tixtakla re xtiubaleb toj retal nak teˈosokˈ chixjunileb, usta yo̱keb chixmukbal ribeb che̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 7:21 | Mexxucuac chiruheb xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li cuan e̱riqˈuin, aˈan li kˈaxal nim xcuanquil che̱tenkˈanquil. | |
| Deut | Kekchi | 7:22 | Chi caˈchˈinkil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱risiheb li tenamit aˈan che̱ru nak yo̱kex chi xic. Incˈaˈ naru te̱sacheb ru chi junaj cua re nak incˈaˈ teˈta̱mk li joskˈ aj xul saˈ le̱ naˈaj re nak incˈaˈ texchˈiˈchˈiˈi̱k xbaneb. | |
| Deut | Kekchi | 7:23 | Ta̱cuulak xkˈehil nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixkˈaxtesiheb saˈ e̱rukˈ. Tixsach lix cuanquileb ut tixsacheb ru chi junaj cua. | |
| Deut | Kekchi | 7:24 | Li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesiheb lix reyeb saˈ e̱rukˈ. Te̱camsiheb ut ma̱ ani chic ta̱jultica̱nk reheb. Ma̱ ani tixcuy e̱sumenquil la̱ex. Te̱sach ban ruheb chixjunileb. | |
| Deut | Kekchi | 7:25 | Te̱cˈat chixjunileb lix yi̱banbil dios. Me̱rahi ru li plata ut li oro li cuan chiru lix dioseb ut me̱xoc chokˈ e̱re ma̱re anchal te̱tzˈek e̱rib xbaneb, xban nak li Ka̱cuaˈ xicˈ narileb lix yi̱banbil dios. | |
Chapter 8
| Deut | Kekchi | 8:1 | Qˈuehomak e̱chˈo̱l chixba̱nunquil chixjunil li chakˈrab li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan re nak ta̱cua̱nk le̱ yuˈam ut texnabalokˈ ut tex-oc chi cua̱nc saˈ li naˈajej li quixyechiˈi li Dios reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ riqˈuin juramento. | |
| Deut | Kekchi | 8:2 | Chijulticokˈ e̱re chanru nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quicˈamoc be che̱ru chiru caˈcˈa̱l chihab nak cuanquex chak saˈ li chaki chˈochˈ. Quixtakla li raylal saˈ e̱be̱n re xyalbal e̱rix, ut re te̱cubsi e̱rib, ut re ajcuiˈ nak tixnau cˈaˈru cuan saˈ le̱ chˈo̱l, ma te̱ba̱nu lix chakˈrab malaj ut incˈaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 8:3 | Usta quexcanab chixcuybal raylal ut chixcuybal e̱tzˈocajic, abanan mokon quixqˈue li maná re te̱cuaˈ, li ma̱ jun sut e̱cuaˈom chi moco le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ queˈcuaˈoc re. Quixba̱nu chi joˈcan re nak te̱qˈue retal nak ma̱cuaˈ caˈaj cuiˈ riqˈuin li cua yoˈyo cuiˈ li cui̱nk. Riqˈuin ban li a̱tin li naxye li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 8:4 | Chiru li caˈcˈa̱l chihab incˈaˈ quikˈeloˈ le̱ rakˈ chi moco quisi̱poˈ le̱ rok nak cuanquex aran. | |
| Deut | Kekchi | 8:5 | Chijulticokˈ e̱re nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios naxtijeb li ralal xcˈajol joˈ nak li yucuaˈbej naxtij li ralal xcˈajol. | |
| Deut | Kekchi | 8:6 | Joˈcan nak cheba̱nuhak li cˈaˈru nequexchakˈrabi cuiˈ li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Cheba̱nu li cˈaˈru naraj li Dios ut chexucua ru. | |
| Deut | Kekchi | 8:7 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios yo̱ che̱cˈambal saˈ jun li cha̱bil naˈajej. Aran cuan nabal li rok haˈ, li yuˈam haˈ, ut li nimaˈ, joˈ eb ajcuiˈ li haˈ li nequeˈel chak saˈ eb li tzu̱l. | |
| Deut | Kekchi | 8:8 | Saˈ li chˈochˈ aˈan na-el chi us li acui̱mk. Na-el li trigo, li cebada, li uvas, li higos ut li granadas. Ut na-el ajcuiˈ li olivo. Ut cuan chi nabal li aceite ut li xyaˈal cab. | |
| Deut | Kekchi | 8:9 | Saˈ li naˈajej aˈan ma̱cˈaˈ ta̱paltok e̱re. Incˈaˈ ta̱paltokˈ che̱ru le̱ tzacae̱mk. Saˈ eb li pec li cuanqueb aran te̱risi li hierro. Ut saˈ eb li tzu̱l te̱risi li cobre. | |
| Deut | Kekchi | 8:10 | Sa texcuaˈak toj retal ta̱cˈojla̱k e̱chˈo̱l. Ut texbantioxi̱nk chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios xban li cha̱bil naˈajej li tixqˈue e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 8:11 | Cheqˈuehak retal chi us re nak incˈaˈ te̱canab xpa̱banquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Junelic te̱ba̱nu li chakˈrab li quixqˈue e̱re. Cheba̱nuhak le̱ taklanquil li quixqˈue. Junelic taxak te̱ba̱nu chixjunil li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 8:12 | Ta̱cuulak xkˈehil nak te̱yi̱b le̱ rochoch chi cha̱bil ut ta̱cua̱nk ajcuiˈ le̱ tzacae̱mk chi nabal. | |
| Deut | Kekchi | 8:13 | Nabalakeb chic le̱ cuacax ut le̱ carner. Ut ta̱ta̱mk ajcuiˈ le̱ plata ut le̱ oro. Chixjunil li cˈaˈru cuan e̱re ta̱nabalokˈ. | |
| Deut | Kekchi | 8:14 | Nak acak xtam li cˈaˈru e̱re, incˈaˈ taxak te̱nimobresi e̱rib. Ut incˈaˈ taxak ta̱sachk saˈ e̱chˈo̱l nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan li qui-isin chak e̱re Egipto, li quexcuan cuiˈ chak chokˈ rahobtesinbil mo̱s. | |
| Deut | Kekchi | 8:15 | Aˈan quicˈamoc be che̱ru nak quexnumeˈ chak saˈ li nimla chaki chˈochˈ li xiu xiu cuiˈ cua̱nc. Aran cuanqueb li cˈantiˈ li nequeˈcamsin. Cuanqueb ajcuiˈ eb laj xo̱cˈ. Ut xecuy ajcuiˈ li chaki el. Ut nak ma̱cˈaˈ li haˈ, li Ka̱cuaˈ quirisi li haˈ saˈ li cacuil sako̱nac re te̱rucˈ. | |
| Deut | Kekchi | 8:16 | Nak cuanquex saˈ li chaki chˈochˈ quixqˈue li maná re te̱cuaˈ, li incˈaˈ naubil ru xbaneb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Quixtakla li raylal saˈ e̱be̱n re te̱cubsi e̱rib ut re xyalbal e̱rix re nak us tex-e̱lk mokon nak cua̱nkex saˈ li naˈajej aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 8:17 | Incˈaˈ taxak te̱cˈoxla nak riqˈuin le̱ cuanquil ut riqˈuin le̱ metzˈe̱u cuan chixjunil li cˈaˈru e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 8:18 | Chinak ban saˈ e̱chˈo̱l nak li Ka̱cuaˈ, aˈan li naqˈuehoc le̱ cuanquil chi biomocˈ. Naxba̱nu aˈan re nak ta̱tzˈaklok ru li contrato li quixba̱nu riqˈuineb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ joˈ yo̱ chixba̱nunquil e̱re anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 8:19 | Abanan cui la̱ex ta̱sachk saˈ e̱chˈo̱l li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut cui te̱cuikˈib e̱rib chiruheb li jalanil dios re xlokˈoninquileb, la̱in ninye e̱re nak relic chi ya̱l ta̱sachekˈ e̱ru. | |
Chapter 9
| Deut | Kekchi | 9:1 | Abihomak la̱ex aj Israel. Anakcuan texnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán re texnumta̱k saˈ xbe̱neb li qˈuila tenamit li cuanqueb aran ut te̱re̱chani lix naˈajeb. Eb aˈan kˈaxal cauheb rib che̱ru la̱ex. Ut lix tenamiteb ni̱nkeb ut sutsu̱queb saˈ tzˈac kˈaxal najt xteram. | |
| Deut | Kekchi | 9:2 | Ut ni̱nkeb ajcuiˈ li cristian ut kˈaxal cauheb rib. Ac e̱rabiom resil nak ma̱ ani naru naxcol rib chiruheb li ralal xcˈajol laj Anac, li nimla cui̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 9:3 | Joˈcan ut chenauhak nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱xic che̱ru. Chanchanak li xam li yo̱ chixcˈatbal chixjunil. Aˈan ta̱numta̱k saˈ xbe̱neb nak yo̱kex chi xic. Aˈan ta̱tenkˈa̱nk e̱re chirisinquileb saˈ li naˈajej aˈan ut tixsach ruheb chi junpa̱t. Li Ka̱cuaˈ tixba̱nu joˈ quixyechiˈi e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 9:4 | Nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱risiheb li cristian aˈan saˈ li tenamit li xic cuiˈ e̱re, me̱ye nak xban xti̱quilal le̱ chˈo̱l nak li Dios tixqˈue chere̱chani li naˈajej aˈan. Li Dios xrisiheb aˈan xban lix ma̱usilaleb. | |
| Deut | Kekchi | 9:5 | Moco xban ta xti̱quilal le̱ chˈo̱l nak li Dios tixqˈue chere̱chani li naˈajej aˈan. Ta̱risiheb ban xban nak kˈaxal yibru lix naˈlebeb ut xban ajcuiˈ nak tento tixba̱nu li cˈaˈru quixyechiˈi riqˈuin juramento reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob. | |
| Deut | Kekchi | 9:6 | Joˈcan nak chenauhak nak ma̱cuaˈ xban xti̱quilal le̱ chˈo̱l nak li Ka̱cuaˈ tixqˈue e̱re li cha̱bil naˈajej. La̱ex cau e̱chˈo̱l ut incˈaˈ nequetau xya̱lal. | |
| Deut | Kekchi | 9:7 | Chijulticokˈ e̱re chanru nak quechikˈ chak xjoskˈil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios nak cuanquex saˈ li chaki chˈochˈ. Chalen saˈ li cutan nak quex-el chak Egipto toj chalen anakcuan nak cuanquex saˈ li naˈajej aˈin, yo̱quex chixkˈetkˈetinquil e̱rib chiru li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 9:8 | Nak cuanquex Horeb quechikˈ xjoskˈil li Dios. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixsach raj e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 9:9 | Nak la̱in quintakeˈ saˈ xbe̱n li tzu̱l chixcˈulbal li perpo̱quil pec li tzˈi̱banbil cuiˈ lix contrato li Dios, quincana saˈ li tzu̱l caˈcˈa̱l cutan ut caˈcˈa̱l kˈojyi̱n. Incˈaˈ quincuaˈac chi moco quin-ucˈac. | |
| Deut | Kekchi | 9:10 | Ut li Ka̱cuaˈ quixqˈue cue li cuib chi perpo̱quil pec li tzˈi̱banbil cuiˈ li contrato. Li Dios quixtzˈi̱ba riqˈuin ruˈuj rukˈ li a̱tin li quixye e̱re nak quia̱tinac chak saˈ li xam nak chˈutchˈu̱quex la̱ex saˈ xto̱n li tzu̱l. | |
| Deut | Kekchi | 9:11 | Nak ac xnumeˈ li caˈcˈa̱l cutan ut li caˈcˈa̱l kˈojyi̱n li Ka̱cuaˈ quixqˈue cue li perpo̱quil pec li tzˈi̱banbil cuiˈ li contrato li quixba̱nu e̱riqˈuin. | |
| Deut | Kekchi | 9:12 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue, “Ayu. Cuben chi junpa̱t xban nak eb li cristian li cacuisiheb chak Egipto incˈaˈ us yo̱queb chixba̱nunquil. Queˈxtzˈekta̱na lin chakˈrab li quinqˈue reheb ut queˈxyi̱b lix dios chˈi̱chˈ re teˈxlokˈoni. | |
| Deut | Kekchi | 9:13 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: La̱in quinqˈue retal nak li cristian aˈin kˈaxal cauheb xchˈo̱l. Incˈaˈ nequeˈabin chicuu. | |
| Deut | Kekchi | 9:14 | Canabin chixba̱nunquil li tincuaj. Tinsach ruheb chi junaj cua ut incˈaˈ chic ta̱patzˈekˈ lix cˈabaˈ jun sut rubel choxa. Ut la̱in tinqˈueheb chi ta̱mc la̱ cualal a̱cˈajol la̱at. Kˈaxal nabalakeb chiruheb aˈan. Ut riqˈuineb aˈan tinyi̱b jun tenamit kˈaxal cauheb rib chiruheb aˈan”, chan li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 9:15 | Ut la̱in quincubeˈ chak saˈ li tzu̱l nak toj lochlo li xam. Ut cuanqueb saˈ cuukˈ li cuib chi perpo̱quil pec li tzˈi̱banbil cuiˈ li contrato. | |
| Deut | Kekchi | 9:16 | Ut la̱in quicuil nak yo̱quex chi ma̱cobc chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Queyi̱b jun li cuacax oro re te̱lokˈoni. Saˈ junpa̱t quetzˈekta̱na li chakˈrab li quixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ. Quekˈet li ra̱tin. | |
| Deut | Kekchi | 9:17 | Ut la̱in quincut chi chˈochˈ li cuib chi perpo̱quil pec li cuan saˈ cuukˈ, ut quinjor che̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 9:18 | Ut quincut cuib saˈ chˈochˈ chiru li Ka̱cuaˈ joˈ quinba̱nu junxil. Ut chiru caˈcˈa̱l cutan ut caˈcˈa̱l kˈojyi̱n incˈaˈ quincuaˈac chi moco quin-ucˈac xban chixjunil li ma̱c li queba̱nu. Queba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ ut quechikˈ xjoskˈil. | |
| Deut | Kekchi | 9:19 | Cˈajoˈ nak quinxucuac xban nak quinumta xjoskˈil li Ka̱cuaˈ ut naru texcamsi. Abanan jun sut chic li Ka̱cuaˈ quirabi li cˈaˈru quintzˈa̱ma chiru. | |
| Deut | Kekchi | 9:20 | Ut quijoskˈoˈ ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ riqˈuin laj Aarón ut quiraj xsachbal. Abanan la̱in quintijoc chirix laj Aarón re nak ta̱colekˈ. | |
| Deut | Kekchi | 9:21 | Ut la̱in quinchap li cuacax oro li queyi̱b nak quexma̱cob chiru li Dios ut quincˈat saˈ xam. Chirix aˈan quinjori ut quinqueˈi ut lix poksil quincut saˈ li nimaˈ li yo̱ chi xic saˈ li ru takˈa. | |
| Deut | Kekchi | 9:22 | Ut quechikˈ ajcuiˈ xjoskˈil li Dios saˈ eb li naˈajej Tabera, Masah, ut Kibrot-hataava. | |
| Deut | Kekchi | 9:23 | Ut aran Cades-barnea li Ka̱cuaˈ quixye e̱re: Texxic anakcuan chire̱chaninquil li naˈajej li quinqˈue e̱re, chan. Abanan la̱ex quekˈet li ra̱tin li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Incˈaˈ quepa̱b li cˈaˈru quixye e̱re chi moco queba̱nu li quixye. | |
| Deut | Kekchi | 9:24 | Junelic yo̱quex chixkˈetkˈetinquil e̱rib chiru li Ka̱cuaˈ chalen saˈ li cutan nak quinnau e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 9:25 | Joˈcan nak la̱in quincut cuib saˈ chˈochˈ chi tijoc chiru li Ka̱cuaˈ chiru caˈcˈa̱l cutan ut caˈcˈa̱l kˈojyi̱n xban nak li Ka̱cuaˈ quixye nak tixsach e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 9:26 | Quintijoc chiru li Ka̱cuaˈ ut quinye re: At nimajcual Dios, ma̱sach ru li tenamit aˈin xban nak aˈineb la̱ tenamit li cacoleb riqˈuin lix nimal a̱cuanquil nak cacuisiheb chak Egipto. | |
| Deut | Kekchi | 9:27 | Chijulticokˈ taxak a̱cue eb laj cˈanjel cha̱cuu, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Ma̱qˈue saˈ a̱chˈo̱l lix cacuilal xchˈo̱leb li tenamit aˈin ut chacuy taxak lix ma̱usilaleb ut lix ma̱queb. | |
| Deut | Kekchi | 9:28 | Cui ta̱sach ruheb, eb laj Egipto li coa̱cuisi cuiˈ chak, teˈxye, “Li Ka̱cuaˈ lix Dioseb incˈaˈ quixcuy xcˈambaleb saˈ li naˈajej li quixyechiˈi reheb. Xicˈ quirileb. Joˈcan nak quixcˈameb saˈ li chaki chˈochˈ re nak tixcamsiheb,” chaˈakeb. | |
Chapter 10
| Deut | Kekchi | 10:1 | Tojoˈnak li Ka̱cuaˈ quixye cue, “Ta̱yi̱b cuib chic li perpo̱quil pec joˈ li cuib li queˈjoreˈ ut ta̱cˈam cuiqˈuin saˈ li tzu̱l. Ut ta̱yi̱b ajcuiˈ jun li ca̱x riqˈuin cheˈ. | |
| Deut | Kekchi | 10:2 | La̱in tintzˈi̱ba chiru li pec li a̱tin li quintzˈi̱ba chiru li pec li xajor. Ut la̱at ta̱xoqueb saˈ li ca̱x li ta̱yi̱b”, chan. | |
| Deut | Kekchi | 10:3 | Joˈcan nak la̱in quinyi̱b li ca̱x riqˈuin li cheˈ acacia ut quinyi̱b ajcuiˈ cuib li perpo̱quil pec joˈ li queˈjoreˈ. Ut quincˈam saˈ cuukˈ li cuib chi pec nak quintakeˈ saˈ li tzu̱l. | |
| Deut | Kekchi | 10:4 | Ut li Ka̱cuaˈ quixtzˈi̱ba cuiˈchic li laje̱b chi chakˈrab joˈ nak quixtzˈi̱ba xbe̱n cua. Aˈan li chakˈrab li quixqˈue e̱re saˈ li tzu̱l nak quia̱tinac chak saˈ li xam saˈ li cutan nak quechˈu̱tub e̱rib. Ut chirix aˈan li Ka̱cuaˈ quixqˈue cue. | |
| Deut | Kekchi | 10:5 | Ut la̱in quincubeˈ cuiˈchic riqˈuineb ut quinqˈue li pec saˈ li ca̱x li quinyi̱b joˈ quixye cue li Ka̱cuaˈ. Ut aran xocxo anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 10:6 | Chirix aˈan eb li ralal xcˈajol laj Israel queˈel Beerot-bene-jaacán ut queˈco̱eb saˈ li naˈajej Mosera. Ut laj Aarón quicam ut quimukeˈ Mosera. Ut laj Eleazar qui-oc chokˈ aj tij chokˈ ru̱chil laj Aarón lix yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 10:7 | Nak queˈel Mosera, queˈco̱eb Gudgoda. Queˈel aran ut queˈco̱eb saˈ li naˈajej Jotbata, li cuan cuiˈ nabal li rok haˈ. | |
| Deut | Kekchi | 10:8 | Saˈ eb li cutan aˈan li Ka̱cuaˈ quixxakabeb li ralal xcˈajol laj Leví chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ ut chixpakonquil li Lokˈlaj Ca̱x li cuan cuiˈ lix contrato li Ka̱cuaˈ, ut chixtzˈa̱manquil li rosobtesinquileb li tenamit. Ut joˈcan queˈxba̱nu toj chalen anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 10:9 | Xban aˈan nak eb laj levita incˈaˈ teˈxcˈul lix chˈochˈ joˈ teˈxcˈul eb li rech aj Israel. Lix ma̱taneb aˈan, aˈan li cˈanjelac chiru li Dios, joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 10:10 | La̱in quincana saˈ li tzu̱l chiru caˈcˈa̱l cutan ut caˈcˈa̱l kˈojyi̱n joˈ quinba̱nu xbe̱n cua. Ut li Ka̱cuaˈ quirabi li cˈaˈru quintzˈa̱ma chiru. Ut incˈaˈ quixsach e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 10:11 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue, “Ayu anakcuan ut tatcˈamok be chiruheb li tenamit nak teˈxic re nak teˈoc saˈ li cha̱bil naˈajej ut teˈre̱chani joˈ xinye reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈ riqˈuin juramento.” | |
| Deut | Kekchi | 10:12 | ¿Cˈaˈru naraj li Ka̱cuaˈ le̱ Dios e̱riqˈuin nak nequecˈoxla la̱ex aj Israel? Li cˈaˈru naraj li Dios, aˈan nak la̱ex te̱xucua ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, ut texcua̱nk joˈ naraj aˈan. Te̱ra ut texcˈanjelak chiru chi anchal le̱ chˈo̱l ut chi anchal le̱ ra̱m. | |
| Deut | Kekchi | 10:13 | Te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lix chakˈrab li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan. Cui te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ, us texcua̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 10:14 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan laj e̱chal re chixjunil li choxa, joˈ ajcuiˈ li ruchichˈochˈ ut li joˈ qˈuial cuan chi saˈ. | |
| Deut | Kekchi | 10:15 | Li Ka̱cuaˈ Dios quixsicˈ ruheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ ut quixraheb. Ut quixsicˈ ajcuiˈ e̱ru la̱ex xban nak la̱ex li ralal xcˈajoleb aˈan. La̱ex li quixsicˈ e̱ru saˈ xya̱nkeb chixjunileb li tenamit, joˈ yo̱quex chirilbal anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 10:16 | Joˈcan ut chalen anakcuan isihomak saˈ le̱ ra̱m chixjunil li incˈaˈ us. Chanchan nak te̱ba̱nu li circuncisión. Cheba̱nu ban li cˈaˈru naraj li Ka̱cuaˈ ut me̱cacuubresi chic le̱ chˈo̱l. | |
| Deut | Kekchi | 10:17 | Xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan li nimajcual Dios. Ma̱cˈaˈ chic junak Dios chiru aˈan. Kˈaxal nim xcuanquil saˈ xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil ut xucuajel ru. Aˈan incˈaˈ naxsicˈ ru li ani tixra ut ma̱ ani naru ta̱tumina̱nk ru. | |
| Deut | Kekchi | 10:18 | Aˈan na-iloc reheb li ma̱cˈaˈeb xnaˈ xyucuaˈ joˈ ajcuiˈ eb li xma̱lcaˈan. Naxraheb li jalaneb xtenamit ut naxqˈue xcua rucˈaheb ut naxqˈue ajcuiˈ rakˈeb. | |
| Deut | Kekchi | 10:19 | Joˈcan nak la̱ex cherahakeb li jalaneb xtenamit xban nak la̱ex jalan ajcuiˈ e̱tenamit nak quexcuan chak Egipto. | |
| Deut | Kekchi | 10:20 | Chexucua ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut caˈaj cuiˈ chiru aˈan texcˈanjelak. Chexcua̱nk saˈ ti̱quilal chiru. Ut caˈaj cuiˈ saˈ xcˈabaˈ aˈan te̱ba̱nu li juramento. | |
| Deut | Kekchi | 10:21 | Li Ka̱cuaˈ aˈan li te̱lokˈoni xban nak aˈan le̱ Dios. La̱ex queril li sachba chˈo̱lej li quixba̱nu riqˈuin lix nimal xcuanquilal. | |
Chapter 11
| Deut | Kekchi | 11:1 | Cherahak biˈ li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab ut le̱ taklanquil xban. Junelic te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye ut li cˈaˈru tenebanbil saˈ e̱be̱n xba̱nunquil. | |
| Deut | Kekchi | 11:2 | Anakcuan cheqˈuehak retal nak eb le̱ cocˈal incˈaˈ queˈril nak li Ka̱cuaˈ quexkˈus. La̱ex ban quex-iloc re lix lokˈal, lix cuanquilal ut li sachba chˈo̱lej, | |
| Deut | Kekchi | 11:3 | ut li milagros li quixba̱nu. La̱ex queril cˈaˈru quixba̱nu re lix reyeb laj Egipto ut reheb chixjunileb lix tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 11:4 | La̱ex queril chanru nak li Ka̱cuaˈ quixsach ruheb chixjunileb li soldado aj Egipto ut quixsach ajcuiˈ eb lix cacua̱y ut lix carruaje. Queˈosoˈ saˈ li Caki Palau nak yo̱queb che̱ra̱linanquil. | |
| Deut | Kekchi | 11:5 | Ut la̱ex nequenau chanru nak li Ka̱cuaˈ quextenkˈa chak saˈ li chaki chˈochˈ nak toj ma̱jiˈ nequexcˈulun saˈ li naˈajej aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 11:6 | La̱ex nequenau cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ re laj Datán ut laj Abiram, eb li ralal laj Eliab li ralal laj Rubén. Chixjunileb laj Israel yo̱queb chirilbal nak quixjach rib li chˈochˈ ut laj Datán ut laj Abiram queˈtˈaneˈ toj chi saˈ rochbeneb lix jun cablal, lix muheba̱leb, ut chixjunil lix queto̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 11:7 | La̱ex queril riqˈuin xnakˈ e̱ru chixjunil li quilajxba̱nu li Ka̱cuaˈ riqˈuin lix nimal xcuanquilal. | |
| Deut | Kekchi | 11:8 | Joˈcan nak cheba̱nu chi tzˈakal re ru chixjunil li naxye saˈ lix chakˈrab li Dios li yo̱quin chixkˈaxtesinquil e̱re anakcuan re nak cauhak e̱chˈo̱l chire̱chaninquil li naˈajej aˈan li yechiˈinbil e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 11:9 | Cui te̱ba̱nu li naxye li chakˈrab, ta̱najtokˈ rok le̱ yuˈam saˈ li naˈajej li quiyechiˈi̱c reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ joˈ ajcuiˈ e̱re la̱ex li ralal xcˈajolex. Saˈ li naˈajej aˈan natauman li cha̱bil echej joˈ li leche ut li xyaˈal cab. | |
| Deut | Kekchi | 11:10 | Li naˈajej li xic e̱re chire̱chaninquil, aˈan moco joˈ ta li naˈajej Egipto li quex-el cuiˈ chak. Nak quexcuan chak saˈ li naˈajej aˈan, la̱ex nequex-au. Abanan toj nequetacuasi e̱rib xtˈakresinquil. | |
| Deut | Kekchi | 11:11 | Abanan li naˈajej li xic cuiˈ e̱re, aˈan jun cha̱bil naˈajej. Cuan tzu̱l ut cuan ru takˈa ut tˈakresinbil xban li hab li naxqˈue chak li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 11:12 | Li naˈajej aˈan lokˈ chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Aˈan na-iloc re junelic chalen saˈ xticlajic li chihab junju̱nk toj saˈ rosoˈjic. | |
| Deut | Kekchi | 11:13 | Joˈcan nak cheba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab li xinqˈue e̱re anakcuan. Te̱ra li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut texcˈanjelak chiru chi anchal le̱ chˈo̱l ut chi anchal le̱ ra̱m. | |
| Deut | Kekchi | 11:14 | Cui te̱ba̱nu chi joˈcan, li Dios tixqˈue li hab saˈ xbe̱n le̱ chˈochˈ saˈ xkˈehil. Tixqˈue saˈ sakˈehil ut tixqˈue saˈ habalkˈe re nak ta̱e̱lk chi cha̱bil li ru le̱ racui̱mk. Ta̱cua̱nk nabal le̱ trigo, le̱ vino ut le̱ aceite. | |
| Deut | Kekchi | 11:15 | Ut tixqˈue ajcuiˈ chi qˈui̱c li rax pim saˈ le̱ cˈaleba̱l re nak ta̱cua̱nk xtzacae̱mkeb le̱ cuacax. Ut re ajcuiˈ nak ta̱cua̱nk chi nabal le̱ tzacae̱mk la̱ex toj retal ta̱cˈojla̱k e̱chˈo̱l. | |
| Deut | Kekchi | 11:16 | Joˈcan nak cheba̱nuhak cue̱nt re nak incˈaˈ te̱qˈue e̱rib chi balakˈic. Ut incˈaˈ te̱canab xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ xban xlokˈoninquil li jalanil dios chi moco te̱cuikˈib e̱rib chiruheb. | |
| Deut | Kekchi | 11:17 | Cui te̱lokˈoni li jalanil Dios, li Ka̱cuaˈ ta̱joskˈok saˈ e̱be̱n ut incˈaˈ chic tixqˈue chak li hab saˈ xbe̱n li chˈochˈ. Ut incˈaˈ chic ta̱e̱lk chi cha̱bil li ru le̱ racui̱mk. Ut la̱ex texca̱mk chi junpa̱t saˈ li cha̱bil chˈochˈ li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 11:18 | Joˈcan ut nak ninye e̱re nak checˈu̱la li ra̱tin li Dios saˈ le̱ chˈo̱l ut saˈ le̱ ra̱m. Te̱bacˈ chiru le̱ rukˈ ut saˈ le̱ pe̱quem re nak incˈaˈ ta̱sachk saˈ e̱chˈo̱l xba̱nunquil li naxye. | |
| Deut | Kekchi | 11:19 | Ut te̱cˈut ajcuiˈ li ra̱tin li Dios chiruheb le̱ ralal e̱cˈajol. Junelic te̱serakˈi reheb nak cua̱nkex saˈ le̱ rochoch ut nak yo̱kex chi be̱c, nak oc e̱re chi cua̱rc, ut joˈcan ajcuiˈ nak texcuacli̱k. | |
| Deut | Kekchi | 11:20 | Ut te̱tzˈi̱ba ajcuiˈ chiru li rokechal le̱ rochoch, joˈ ajcuiˈ chire le̱ be chiru li oqueba̱l. | |
| Deut | Kekchi | 11:21 | Cui te̱ba̱nu li yo̱quin chixyebal e̱re, ta̱najtokˈ rok le̱ yuˈam ut ta̱najtokˈ rok lix yuˈameb le̱ cocˈal saˈ li naˈajej li quixqˈue li Ka̱cuaˈ reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Texcua̱nk aran joˈ najtil ta̱cua̱nk li choxa saˈ xbe̱n li ruchichˈochˈ. | |
| Deut | Kekchi | 11:22 | Cheba̱nu chi anchal e̱chˈo̱l chixjunil li chakˈrab li xinye e̱re. Ut cherahak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut cheba̱nu chixjunil le̱ taklanquil xban. Te̱ba̱nu chi anchal e̱chˈo̱l li cˈaˈru naxye e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 11:23 | Cui te̱ba̱nu chi joˈcan, li Ka̱cuaˈ ta̱risiheb li tenamit che̱ru nak yo̱kex chi oc saˈ li naˈajej aˈan. La̱ex texnumta̱k saˈ xbe̱neb li tenamit ni̱nkeb xcuanquil ut kˈaxal cauheb rib che̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 11:24 | Chixjunil li naˈajej li texnumekˈ cuiˈ, e̱rehak la̱ex. Naticla chak saˈ li chaki chˈochˈ nacuulac Líbano. Naticla cuan cuiˈ li nimaˈ Eufrates ut nacuulac toj cuan cuiˈ li palau Mediterráneo. Chixjunil li naˈajej li texbe̱k cuiˈ, e̱rehak. | |
| Deut | Kekchi | 11:25 | Ma̱ ani tixcuy e̱sumenquil. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixba̱nu joˈ quixye e̱re. Tixqˈueheb xxiuheb chixjunileb ut teˈxucuak e̱ban yalak bar texxic. | |
| Deut | Kekchi | 11:26 | Anakcuan oc cue chixyebal e̱re chanru nak naru tex-osobtesi̱k ut chanru nak naru textzˈekta̱na̱k. | |
| Deut | Kekchi | 11:27 | Tex-osobtesi̱k cui te̱ba̱nu li naxye saˈ li chakˈrab li quixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, li chakˈrab li yo̱quin chixchˈolobanquil che̱ru anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 11:28 | Ut textzˈekta̱na̱k cui incˈaˈ te̱ba̱nu li chakˈrab li quixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Textzˈekta̱na̱k cui te̱tzˈekta̱na le̱ taklanquil li xinye e̱re ut cui te̱lokˈoni li jalanil dios li incˈaˈ xenau ru junxil. | |
| Deut | Kekchi | 11:29 | Nak li Ka̱cuaˈ texcˈam saˈ li naˈajej li te̱re̱chani, te̱ye resilal le̱ rosobtesinquil saˈ li tzu̱l Gerizim. Ut saˈ li tzu̱l Ebal te̱ye resilal le̱ tzˈekta̱nanquil. | |
| Deut | Kekchi | 11:30 | Eb li tzu̱l aˈin cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ xjayal li na-oc cuiˈ li sakˈe saˈ li ru takˈa Arabá li cuanqueb cuiˈ eb laj cananeo. Nachˈ cuanqueb riqˈuineb li ni̱nki ji re More chiru li tenamit Gilgal. | |
| Deut | Kekchi | 11:31 | Chi se̱b texxic jun pacˈal li nimaˈ Jordán chire̱chaninquil li naˈajej li quixyechiˈi e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Te̱re̱chani ut texcua̱nk aran. | |
Chapter 12
| Deut | Kekchi | 12:1 | Aˈaneb aˈin li chakˈrab ut le̱ taklanquil li tento te̱ba̱nu nak cua̱nkex saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ lix Dioseb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Cheba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab aˈin joˈ najtil texcua̱nk saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 12:2 | Te̱sach chi junaj cua chixjunileb li naˈajej li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li jalanil dios eb li tenamit li te̱re̱chani. Te̱jucˈ chi junaj cua lix artal li cuanqueb saˈ eb li tzu̱l, ut saˈ xbe̱n bol, joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb rubel li cheˈ li ni̱nkeb xmu. | |
| Deut | Kekchi | 12:3 | Te̱jucˈ chi junaj cua lix artaleb. Te̱jori li pec li nequeˈlokˈonin cuiˈ ut te̱cˈat ajcuiˈ li cheˈ li nequeˈxlokˈoni cuiˈ lix Asera lix dioseb. Sachomak ruheb chi junaj cua chixjunil li yi̱banbil dios re nak ma̱ ani chic ta̱jultica̱nk re lix cˈabaˈeb. | |
| Deut | Kekchi | 12:4 | Abanan nak la̱ex te̱lokˈoni li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, me̱ba̱nu joˈ nequeˈxba̱nu eb aˈan nak nequeˈxlokˈoni li jalanil dios. | |
| Deut | Kekchi | 12:5 | Li Ka̱cuaˈ ban ta̱sicˈok ru li naˈajej bar te̱lokˈoni cuiˈ lix cˈabaˈ. Ut la̱ex texxic saˈ li naˈajej aˈan chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 12:6 | Ut aran te̱cˈam le̱ mayej xul ut te̱camsi ut te̱cˈat re xqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ. Ut te̱cˈam ajcuiˈ le̱ mayej li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil joˈ ajcuiˈ li mayej li na-ala saˈ e̱chˈo̱l xqˈuebal. Te̱cˈam ajcuiˈ le̱ mayej li ac xeyechiˈi re li Ka̱cuaˈ. Ut aran ajcuiˈ te̱mayeja li xbe̱n ral le̱ cuacax ut li xbe̱n ral le̱ carner. | |
| Deut | Kekchi | 12:7 | Saˈ li naˈajej aˈan texcuaˈak chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l la̱ex e̱rochben le̱ ralal e̱cˈajol xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios xexrosobtesi. | |
| Deut | Kekchi | 12:8 | Saˈ li naˈajej aˈan incˈaˈ chic te̱ba̱nu joˈ nakaba̱nu la̱o saˈ li naˈajej aˈin. Anakcuan nakaba̱nu joˈ nakaj la̱o chikaju̱nkal. | |
| Deut | Kekchi | 12:9 | Toj ma̱jiˈ nequexcuulac saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ li texcua̱nk cuiˈ saˈ tuktu̱quil usilal. | |
| Deut | Kekchi | 12:10 | Nak acak xexcuulac jun pacˈal li nimaˈ Jordán, li Ka̱cuaˈ texcanab chi cua̱nc aran. Texcua̱nk saˈ tuktu̱quil usilal xban nak incˈaˈ chic tixqˈueheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re chi pletic e̱riqˈuin, usta cuanqueb chi xjun sutam le̱ naˈaj. | |
| Deut | Kekchi | 12:11 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixsicˈ ru jun li naˈajej li ta̱lokˈoni̱k cuiˈ. Ut la̱ex te̱cˈam aran le̱ mayej li te̱qˈue re li Ka̱cuaˈ. Te̱cˈam aran le̱ cˈatbil mayej ut li mayej li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil, ut li mayej li na-ala saˈ e̱chˈo̱l xqˈuebal, joˈ ajcuiˈ li mayej li te̱qˈue nak nequeyechiˈi xba̱nunquil li cˈaˈak re ru re li Ka̱cuaˈ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 12:12 | Ut nak cua̱nkex saˈ li naˈajej aˈan ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l la̱ex chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l la̱ex e̱rochben le̱ ralal e̱cˈajol, ut eb le̱ mo̱s cui̱nk ut eb le̱ mo̱s ixk ut e̱rochben ajcuiˈ eb laj levita li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk. Eb aˈan incˈaˈ queˈxcˈul lix naˈajeb. | |
| Deut | Kekchi | 12:14 | Caˈaj cuiˈ saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru li Ka̱cuaˈ saˈ lix naˈajeb li jun xte̱paleb laj Israel naru te̱qˈue le̱ cˈatbil mayej. Ut aran ajcuiˈ te̱ba̱nu li yo̱quin chixyebal e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 12:15 | Abanan naru te̱camsiheb li xul li te̱tzaca yalak bar cuanquex, joˈ nak nequetzaca xtibel li quej. Naru te̱tzaca li joˈ qˈuial te̱raj, aˈ yal joˈ qˈuial tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ. Naru nequextzacan usta muxbil e̱ru, usta incˈaˈ muxbil e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 12:16 | Caˈaj cuiˈ lix quiqˈuel li xul incˈaˈ naru te̱tzaca. Tento nak te̱hoy saˈ chˈochˈ joˈ nak nequehoy li haˈ. | |
| Deut | Kekchi | 12:17 | Abanan li mayej li nequeqˈue chiru li Ka̱cuaˈ incˈaˈ naru te̱tzaca saˈ le̱ tenamit, joˈ li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil li ru le̱ racui̱mk, ut le̱ vino, ut le̱ aceite, joˈ ajcuiˈ li xbe̱n ral le̱ cuacax, ut li xbe̱n ral le̱ carner. Ut incˈaˈ naru te̱tzaca saˈ le̱ tenamit li mayej li nequeqˈue nak nequeyechiˈi re li Dios xba̱nunquil li cˈaˈak re ru, ut li mayej li na-ala saˈ e̱chˈo̱l xqˈuebal, joˈ ajcuiˈ li mayej li nequetaksi chiru li Ka̱cuaˈ saˈ le̱ rukˈ. | |
| Deut | Kekchi | 12:18 | Te̱tzaca ban li mayej aˈan chiru li Ka̱cuaˈ saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Joˈcan te̱ba̱nu la̱ex, ut eb le̱ ralal e̱cˈajol, eb le̱ mo̱s ixk ut eb le̱ mo̱s cui̱nk, joˈ eb ajcuiˈ laj levita li cua̱nkeb saˈ le̱ tenamit. Ut ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l chiru li Ka̱cuaˈ riqˈuin chixjunil li cˈanjel te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 12:19 | Cheba̱nuhak cue̱nt re nak incˈaˈ te̱canabeb laj levita chi ma̱cˈaˈ cuan reheb joˈ najtil texcua̱nk saˈ ruchichˈochˈ. | |
| Deut | Kekchi | 12:20 | Ut nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios naxnimobresi le̱ naˈaj joˈ quixye e̱re, naru te̱tzaca li tib yalak jokˈe te̱raj. | |
| Deut | Kekchi | 12:21 | Cui najt cuan li naˈajej li tixsicˈ ru li Dios re ta̱lokˈoni̱k cuiˈ, naru te̱camsi li xul li te̱sicˈ ru saˈ xya̱nkeb le̱ queto̱mk li quixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ. Ut naru te̱tzaca saˈ le̱ tenamit lix tibel li joˈ qˈuial te̱raj. | |
| Deut | Kekchi | 12:22 | Joˈ nak nequetzaca xtibel li quej, joˈcan ajcuiˈ nak te̱tzaca. Eb li cristian li muxbil ruheb naru teˈxtzaca, joˈ eb ajcuiˈ li incˈaˈ muxbil ruheb. | |
| Deut | Kekchi | 12:23 | Abanan, incˈaˈ naru te̱tzaca lix quiqˈueleb li xul xban nak li quicˈ, aˈan li naqˈuehoc xyuˈam li xul. Ut incˈaˈ naru te̱tzaca li naqˈuehoc yuˈam rochben li tib. | |
| Deut | Kekchi | 12:25 | Me̱tzaca li quicˈ re nak us tex-e̱lk riqˈuin li cˈaˈru te̱ba̱nu. Ut re ajcuiˈ nak us teˈe̱lk le̱ ralal e̱cˈajol li teˈcua̱nk mokon xban nak yo̱kex chixba̱nunquil li ti̱quilal chiru li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 12:26 | Abanan te̱cˈam le̱ mayej li ac kˈaxtesinbil re Dios saˈ li naˈajej li sicˈbil ru xban li Ka̱cuaˈ ut te̱cˈam ajcuiˈ aran li ac yechiˈinbil. | |
| Deut | Kekchi | 12:27 | Aran saˈ li naˈajej li sicˈbil ru te̱qˈue li mayej li ta̱cˈatma̱nk chi jun saˈ xbe̱n lix artal li Ka̱cuaˈ. Ut te̱qˈue ajcuiˈ li mayej li te̱tzaca xtibel ut te̱mayeja xquiqˈuel saˈ xbe̱n lix artal li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 12:28 | Cheba̱nu chi anchal e̱chˈo̱l chixjunil li yo̱quin chixyebal e̱re re nak us tex-e̱lk joˈ eb ajcuiˈ le̱ ralal e̱cˈajol li teˈcua̱nk mokon. Us tex-e̱lk xban nak yo̱kex chixba̱nunquil li us ut li ti̱c chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 12:29 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixsach ruheb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb saˈ li naˈajej li texxic cuiˈ chi cua̱nc la̱ex. | |
| Deut | Kekchi | 12:30 | Nak ac cua̱nkex chic saˈ li naˈajej ut nak ac xeˈsacheˈ ruheb, me̱qˈue e̱rib chi balakˈi̱c xbaneb. Me̱patzˈi lix jalanil dios ut me̱ye nak te̱lokˈoniheb li jalanil dios joˈ nak nequeˈxlokˈoni eb aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 12:31 | Nak texlokˈoni̱nk chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, me̱ba̱nu li incˈaˈ us joˈ nequeˈxba̱nu li jalan xtenamiteb nak nequeˈxlokˈoni lix yi̱banbil dioseb. Nequeˈxba̱nu li ma̱usilal toj retal nak nequeˈxcˈat li ralal xcˈajol chokˈ xmayejeb chiru lix jalanil dios. | |
Chapter 13
| Deut | Kekchi | 13:1 | Ma̱re junak profeta malaj junak li naxye xya̱lal li matcˈ ta̱cuulak e̱riqˈuin ut tixye resil junak milagro malaj ut junak sachba chˈo̱lej. | |
| Deut | Kekchi | 13:2 | Cui nacˈulman li cˈaˈru tixye ut tixye ajcuiˈ e̱re “Takalokˈoni li jalanil dios ut tocˈanjelak chiruheb”, | |
| Deut | Kekchi | 13:3 | me̱pa̱b li cˈaˈru tixye e̱re li profeta aˈan, chi moco li naxye xya̱lal li matcˈ. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios yo̱k chixyalbal e̱rix re rilbal ma nequera li Ka̱cuaˈ chi anchal e̱chˈo̱l ut chi anchal e̱metzˈe̱u. | |
| Deut | Kekchi | 13:4 | Aˈ li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan li te̱pa̱b ut aˈan li te̱lokˈoni. Cheba̱nuhak li chakˈrab li quixqˈue e̱re ut te̱ba̱nu le̱ taklanquil xban. Chexcˈanjelak chiru ut chepa̱b chi anchal e̱chˈo̱l. | |
| Deut | Kekchi | 13:5 | Te̱qˈue chi camsi̱c li profeta aj balakˈ malaj ut li naxchˈolob xya̱lal li matcˈ cui teˈxye e̱re nak te̱kˈetkˈeti e̱rib chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li qui-isin chak e̱re Egipto li quexcuan cuiˈ chokˈ rahobtesinbil mo̱s. Incˈaˈ cha̱bil aˈan xban nak quixye e̱re nak te̱tzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ ut te̱canab xba̱nunquil li chakˈrab li quixqˈue e̱re. Tento nak te̱risi li ma̱usilal saˈ e̱ya̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 13:6 | Cui ani tixye e̱re saˈ mukmu nak te̱lokˈoni li jalanil dios, me̱ba̱nu chi joˈcan. Me̱ba̱nu aˈan usta le̱ ras, usta le̱ ralal malaj ut le̱ rabin, usta le̱ rixakil li nequera, usta li tzˈakal e̱rami̱g li ta̱yehok e̱re nak te̱lokˈoniheb li jalanil dios li incˈaˈ xelokˈoni ruheb, chi moco xeˈxlokˈoni le̱ naˈ e̱yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 13:7 | Ma̱re tixye e̱re nak te̱lokˈoni lix dioseb li tenamit li cuanqueb yalak bar saˈ li naˈajej aˈin, joˈ li cuanqueb chi nachˈ ut li cuanqueb chi najt. | |
| Deut | Kekchi | 13:8 | Me̱ba̱nu li cˈaˈru naxye chi moco te̱rabi. Me̱ril xtokˈoba̱l ru, chi moco te̱ruxta̱na ru, chi moco te̱col rixeb. | |
| Deut | Kekchi | 13:9 | Abanan te̱camsi li xyehoc e̱re nak te̱lokˈoniheb li jalanil dios. Ut la̱ex xbe̱n texcutuk re chi pec. Ut chirix aˈan, eb li tenamit teˈcutuk re chi pec. | |
| Deut | Kekchi | 13:10 | Ta̱cutekˈ chi pec toj retal ta̱ca̱mk xban nak quixye e̱re nak te̱tzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li qui-isin chak e̱re Egipto li quexcuan cuiˈ chak chokˈ rahobtesinbil mo̱s. | |
| Deut | Kekchi | 13:11 | Ut chixjunileb laj Israel teˈxucuak nak teˈrabi resil li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. Ut ma̱ ani chic saˈ e̱ya̱nk tixba̱nu li ma̱usilal aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 13:13 | nak cuanqueb cui̱nk incˈaˈ useb xnaˈleb yo̱keb chixcˈambal xbe li tenamit chixlokˈoninquil li jalan Dios li incˈaˈ xelokˈoni la̱ex. | |
| Deut | Kekchi | 13:14 | Cui te̱rabi resil te̱tzˈil rix chi us. Cui te̱qˈue retal nak ya̱l nak cuan li yo̱queb chixba̱nunquil li ma̱usilal aˈan, | |
| Deut | Kekchi | 13:15 | tento nak teˈcamsi̱k chi chˈi̱chˈ chixjunileb li cuanqueb saˈ li tenamit aˈan. Teˈsachekˈ ru chi junaj cua, joˈ cristian, joˈ eb ajcuiˈ lix queto̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 13:16 | Te̱chˈutub saˈ xyi li tenamit chixjunil li cˈaˈak re ru cuan saˈ li tenamit aˈan ut te̱cˈat chixjunil li tenamit joˈ ajcuiˈ li cˈaˈru cuan chi saˈ chokˈ cˈatbil mayej chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Ut poˈbilak chic li tenamit aˈan chi junaj cua. Incˈaˈ chic ta̱yi̱ba̱k. | |
| Deut | Kekchi | 13:17 | Ut me̱xoc chokˈ e̱re li cˈaˈru ac kˈaxtesinbil re sachecˈ re nak ta̱numekˈ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ. Ut li Ka̱cuaˈ ta̱ril xtokˈoba̱l e̱ru ut aˈan ta̱uxta̱na̱nk e̱ru. Texqˈue chi nabalocˈ joˈ quixye reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ riqˈuin juramento. | |
Chapter 14
| Deut | Kekchi | 14:1 | La̱ex ralal xcˈajol li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Joˈcan nak incˈaˈ te̱set le̱ tibel xban xrahil e̱chˈo̱l chirix junak camenak, chi moco te̱jo le̱ rismal li cuan saˈ xbe̱n le̱ pe̱quem. | |
| Deut | Kekchi | 14:2 | La̱ex jun santil tenamit chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Saˈ xya̱nkeb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ li Dios quixsicˈ e̱ru ut la̱ex li tenamit li kˈaxal lokˈ saˈ xya̱nkeb li jun chˈo̱l chic. | |
| Deut | Kekchi | 14:5 | ut li qˈuila pa̱y ru li quej ut li yuc, joˈ ajcuiˈ li carner li nacuan saˈ qˈuicheˈ. | |
| Deut | Kekchi | 14:6 | Naru te̱tzaca xtibel li xul li jun ajcuiˈ lix xala rok ut cuib rixiˈij, li nequeˈxhab xcuaheb xcaˈ sut. | |
| Deut | Kekchi | 14:7 | Incˈaˈ naru te̱tzaca li xul li incˈaˈ nequeˈxhab xcuaheb xcaˈ sut ut ma̱cˈaˈ cuib rixiˈij. Incˈaˈ naru nequetzaca li camello, chi moco li imul, chi moco li tejón xban nak usta nequeˈxhab xcuaheb xcaˈ sut, abanan moco cuib ta li rixiˈij. Incˈaˈ naru te̱tzaca xtibel li xul aˈan xban nak muxbil ru. | |
| Deut | Kekchi | 14:8 | Joˈcan ajcuiˈ li a̱k. Incˈaˈ naru nequetzaca xban nak usta cuib li rixiˈij, abanan incˈaˈ nequeˈxhab xcuaheb xcaˈ sut. Incˈaˈ naru te̱tzaca xtibel chi moco naru te̱chˈeˈ cui camenak. | |
| Deut | Kekchi | 14:9 | Ut xcomoneb li xul li cuanqueb saˈ li palau ut saˈ eb li nimaˈ, naru nequetzaca li car li cuanqueb xxicˈ ut li cuan xta rixeb. | |
| Deut | Kekchi | 14:12 | Ut eb li incˈaˈ naru nequetzaca, aˈaneb aˈin: laj tˈiu, li soˈsol li kˈek rix, ut li soˈsol li cak rix, | |
| Deut | Kekchi | 14:19 | Incˈaˈ naru te̱tzaca li cocˈ xul li nequeˈrupupic ut nequeˈxmululi ribeb, insecto xcˈabaˈeb. | |
| Deut | Kekchi | 14:21 | Incˈaˈ naru te̱tzaca xtibel li xul li nacam yal xjunes. Naru te̱qˈue reheb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk ut eb aˈan naru teˈxtzaca. Malaj ut naru te̱cˈayi reheb li jalan xtenamit li yo̱queb chi numecˈ saˈ le̱ naˈaj. Incˈaˈ naru te̱tzaca xtibel li xul aˈan xban nak la̱ex jun santil tenamit chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Ut me̱chik xtibel li chˈina chiba̱t saˈ xyaˈal xtuˈ lix naˈ. | |
| Deut | Kekchi | 14:22 | Rajlal chihab tento nak te̱qˈue re li Ka̱cuaˈ li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil li ru le̱ racui̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 14:23 | Ut texxic saˈ li naˈajej li sicˈbil ru xban li Ka̱cuaˈ bar te̱lokˈoni cuiˈ. Ut aran chiru li Ka̱cuaˈ te̱tzaca li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil li ru le̱ racui̱mk, li acˈ vino ut li aceite joˈ ajcuiˈ li xbe̱n ral le̱ cuacax ut li xbe̱n ral le̱ carner. Te̱ba̱nu chi joˈcan re nak te̱tzol e̱rib chixxucuanquil ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios chi junelic. | |
| Deut | Kekchi | 14:24 | Abanan, cui kˈaxal najt cuan li naˈajej li quixsicˈ ru li Dios re te̱lokˈoni cuiˈ, ut cui incˈaˈ naru xcˈambal le̱ mayej toj aran xban xnajtil, | |
| Deut | Kekchi | 14:25 | naru te̱jal ru le̱ mayej riqˈuin tumin. Ut li tumin aˈan te̱cˈam saˈ li naˈajej li quixsicˈ ru li Dios re te̱lokˈoni cuiˈ. | |
| Deut | Kekchi | 14:26 | Ut chiru li tumin aˈan te̱lokˈ li cˈaˈru te̱raj chokˈ re le̱ mayej. Naru te̱lokˈ li cuacax, li carner, li vino, malaj ut jalan ucˈa ac xchˈamoˈ. Ut la̱ex rochbeneb le̱ jun cablal textzaca̱nk aran chiru li Ka̱cuaˈ ut ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l. | |
| Deut | Kekchi | 14:27 | Ut julticokˈ e̱re xqˈuebal reheb laj levita li cuanqueb saˈ le̱ tenamit xban nak eb aˈan incˈaˈ xeˈxcˈul lix chˈochˈ joˈ nak xecˈul la̱ex. | |
| Deut | Kekchi | 14:28 | Rajlal ox ox chihab, nak rakecˈ re li chihab, te̱cˈam li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil chixjunil li ru le̱ racui̱mk re xcˈulanquil saˈ le̱ tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 14:29 | Li tzacae̱mk aˈin reheb laj levita xban nak incˈaˈ xeˈxcˈul lix chˈochˈeb. Ut reheb ajcuiˈ li jalaneb xtenamit, li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈ ut reheb ajcuiˈ li xma̱lcaˈan li cuanqueb saˈ le̱ tenamit. Eb aˈan ta̱ru̱k teˈtzaca̱nk toj ta̱cˈojla̱k xchˈo̱leb. Ut li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texrosobtesi re nak us tex-e̱lk riqˈuin chixjunil li cˈaˈru te̱ba̱nu. | |
Chapter 15
| Deut | Kekchi | 15:2 | Joˈcaˈin te̱ba̱nu. Li ani quixqˈue chi toˈ lix tumin tixcuy xma̱c li ani cuan xcˈas riqˈuin. Incˈaˈ naru tixye reheb li rech aj Israel nak tixtoj lix cˈas xban nak li Ka̱cuaˈ quixye nak incˈaˈ chic tento nak teˈxtoj xcˈas. | |
| Deut | Kekchi | 15:3 | Li jalan xtenamiteb teˈxtoj lix cˈaseb, abanan le̱ rech tenamitil te̱cuy xma̱queb. Incˈaˈ teˈxtoj lix cˈaseb. | |
| Deut | Kekchi | 15:4 | Cui te̱ba̱nu chi joˈcan, incˈaˈ ta̱cua̱nk nebaˈil saˈ e̱ya̱nk. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texrosobtesi chi us saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 15:5 | Texrosobtesi cui te̱pa̱b chi anchal le̱ chˈo̱l li cˈaˈru xye e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 15:6 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texrosobtesi joˈ quixyechiˈi e̱re. Ut ta̱cua̱nk nabal le̱ tumin re te̱qˈue chi toˈ reheb nabal li xni̱nkal ru tenamit. Abanan la̱ex ma̱ bar te̱patzˈ e̱tumin chi toˈ. La̱ex nimak le̱ cuanquil saˈ xbe̱neb nabal li tenamit. Abanan ma̱ ani ta̱cua̱nk xcuanquil saˈ e̱be̱n la̱ex. | |
| Deut | Kekchi | 15:7 | Cui junak le̱ rech tenamitil nebaˈ saˈ junak reheb le̱ tenamit li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, me̱kˈetkˈeti e̱rib chixtenkˈanquil. Te̱tenkˈa ban chi incˈaˈ minbilak e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 15:9 | Micuan yibru naˈleb saˈ le̱ chˈo̱l ut me̱ye “La̱in incˈaˈ tinqˈue cˈaˈru re chi toˈ xban nak cuulac re li xcuuk li chihab nak incˈaˈ teˈxqˈue re̱kaj li nequeˈxtoˈoni.” Cui incˈaˈ nequeqˈue chi toˈ li cˈaˈru naraj, naru tixya̱ba xcˈabaˈ li Dios ut li Dios tixqˈue saˈ e̱be̱n li ma̱c xeba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 15:10 | Cheqˈue ban chi anchal e̱chˈo̱l ut chi nabal li cˈaˈru ta̱raj. Ut li Ka̱cuaˈ texrosobtesi riqˈuin chixjunil li cˈaˈru nequeba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 15:11 | Junelic ta̱cua̱nk nebaˈ saˈ le̱ tenamit. Joˈcan nak la̱in ninye e̱re nak te̱tenkˈaheb le̱ ras e̱ri̱tzˈin ut te̱tenkˈaheb ajcuiˈ li nebaˈ ut li tenkˈa̱c nequeˈraj saˈ e̱tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 15:12 | Cui te̱lokˈ junak e̱mo̱s e̱rech aj Israel, usta cui̱nk usta ixk, cuakib chihab ajcuiˈ ta̱cˈanjelak che̱ru. Saˈ xcuuk li chihab te̱risi. Libre chic ta̱cana̱k ut incˈaˈ tento tixtoj li relic. | |
| Deut | Kekchi | 15:14 | Te̱qˈue ban lix queto̱mk li te̱risi saˈ xya̱nk le̱ re. Ut te̱qˈue chi nabal li ru le̱ racui̱mk ut le̱ vino. Joˈ chanru nak quexrosobtesi li Ka̱cuaˈ, joˈcan nak te̱qˈue li cˈaˈru re. | |
| Deut | Kekchi | 15:15 | Chijulticokˈ e̱re chanru nak quexcuan chak la̱ex chokˈ rahobtesinbil mo̱s aran Egipto ut li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quicoloc chak e̱re. Joˈcan nak la̱in xinqˈue e̱re li chakˈrab aˈin anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 15:16 | Abanan, ma̱re le̱ mo̱s tixye e̱re nak incˈaˈ naraj e̱lc e̱riqˈuin xban nak nequexra ut naxraheb ajcuiˈ le̱ ralal e̱cˈajol, ut naxnau nak us cua̱nk e̱riqˈuin. | |
| Deut | Kekchi | 15:17 | Cui naxye e̱re chi joˈcan, te̱xakab le̱ mo̱s chiru li puerta ut te̱hop lix xic riqˈuin jun li chˈi̱chˈ kˈes ruˈuj. Aˈan retalil nak ta̱cana̱k chokˈ e̱mo̱s chi junaj cua. Joˈcan te̱ba̱nu riqˈuin le̱ mo̱s, usta ixk, usta cui̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 15:18 | Me̱cˈoxla nak chˈaˈaj chokˈ e̱re xcanabanquil libre le̱ mo̱s. Julticokˈ e̱re nak quicˈanjelac che̱ru chiru cuakib chihab ut incˈaˈ terto xtojbal joˈ eb li tojbil mo̱s. Cui te̱ba̱nu chi joˈcan, li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texrosobtesi ut us tex-e̱lk riqˈuin chixjunil li te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 15:19 | Te̱kˈaxtesi re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li xbe̱n ral le̱ cuacax li te̱lom, ut li xbe̱n ral le̱ carner li te̱lom. Incˈaˈ te̱qˈue chi cˈanjelac li xbe̱n ral le̱ bo̱yx ut me̱bes rix li xbe̱n ral le̱ carner. | |
| Deut | Kekchi | 15:20 | Rajlal chihab e̱rochben le̱ ralal e̱cˈajol te̱tzaca xtibel li xul aˈan chiru li Ka̱cuaˈ saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru re te̱lokˈoni cuiˈ. | |
| Deut | Kekchi | 15:21 | Abanan incˈaˈ naru te̱qˈue chokˈ mayej chiru li Ka̱cuaˈ junak xul cui cuan re̱cˈ, malaj ut cui ye̱k rok, malaj ut mutzˈ li ru. Cui incˈaˈ tzˈakal re ru incˈaˈ naru te̱mayeja chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 15:22 | Te̱tzaca li xul aˈan saˈ eb le̱ tenamit. Usta muxbil e̱ru usta incˈaˈ muxbil e̱ru, naru te̱tzaca joˈ nak nequetzacaheb li quej. | |
Chapter 16
| Deut | Kekchi | 16:1 | Saˈ li po Abib te̱ba̱nu li ninkˈe Pascua re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios xban nak chiru li po Abib quexrisi chak li Ka̱cuaˈ saˈ li naˈajej Egipto chiru kˈojyi̱n. | |
| Deut | Kekchi | 16:2 | Nak te̱ba̱nu li ninkˈe Pascua re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, texxic saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru li Ka̱cuaˈ re te̱lokˈoni cuiˈ. Ut aran te̱camsi jun li xul li te̱sicˈ ru saˈ xya̱nkeb le̱ queto̱mk chokˈ re le̱ mayej chiru li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 16:3 | Incˈaˈ te̱tzaca tib riqˈuin li caxlan cua cuan xchˈamal. Chiru cuukub cutan te̱cuaˈ li caxlan cua ma̱cˈaˈ xchˈamal, li caxlan cua re rahil chˈo̱lej. Te̱ba̱nu chi joˈcan re nak junelic ta̱julticokˈ e̱re chanru nak quex-el chak Egipto saˈ junpa̱t, li bar quexrahobtesi̱c cuiˈ. | |
| Deut | Kekchi | 16:4 | Chiru cuukub cutan incˈaˈ ta̱cua̱nk li cˈaˈru nachˈamobresin saˈ le̱ naˈaj. Tento nak te̱choy xtzacanquil saˈ li kˈojyi̱n aˈan lix tibel li xul li te̱mayeja saˈ li ecuu re li xbe̱n cutan. Incˈaˈ te̱canab li relaˈ re cuulaj. | |
| Deut | Kekchi | 16:5 | Incˈaˈ naru te̱mayeja li xul re li ninkˈe Pascua yalak bar saˈ eb le̱ tenamit li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 16:6 | Te̱mayeja ban saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru li Dios re te̱lokˈoni cuiˈ. Aran texmayejak re li ninkˈe Pascua saˈ li ecuu nak oc re li sakˈe, saˈ li ho̱nal nak quex-el chak aran Egipto. | |
| Deut | Kekchi | 16:7 | Te̱pom li tib ut te̱tzaca saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Ut cuulajak chic texsukˈi̱k saˈ le̱ muheba̱l. | |
| Deut | Kekchi | 16:8 | Chiru cuakib cutan te̱cuaˈ li caxlan cua li ma̱cˈaˈ xchˈamal. Saˈ xcuuk li cutan te̱chˈutub e̱rib chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, ut ma̱ jun li cˈanjel te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 16:10 | Li ninkˈe li te̱ba̱nu, aˈan re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Ut li mayej li te̱qˈue, aˈan li joˈ qˈuial na-ala saˈ e̱chˈo̱l xqˈuebal, aˈ yal chanru le̱ rosobtesinquil xban li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 16:11 | Ut ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios saˈ li naˈajej li quixsicˈ ru re te̱lokˈoni cuiˈ. Ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l la̱ex e̱rochben le̱ ralal e̱cˈajol joˈ eb ajcuiˈ le̱ mo̱s ixk ut le̱ mo̱s cui̱nk. Ut ta̱sahokˈ ajcuiˈ saˈ xchˈo̱leb laj levita ut eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk ut eb li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈ joˈ eb ajcuiˈ li xma̱lcaˈan li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 16:12 | Julticak e̱re nak junxil la̱ex chak rahobtesinbil mo̱s aran Egipto. Joˈcan nak qˈuehomak le̱ chˈo̱l chixba̱nunquil chixjunil li chakˈrab aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 16:13 | Nak ac xesicˈ ru le̱ racui̱mk trigo ut nak ac xesicˈ ru le̱ uvas, te̱yi̱b le̱ cocˈ muheba̱l riqˈuin rukˈ cheˈ ut te̱ba̱nu le̱ ninkˈe. | |
| Deut | Kekchi | 16:14 | Ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l la̱ex e̱rochben le̱ ralal e̱cˈajol, eb le̱ mo̱s ixk ut eb le̱ mo̱s cui̱nk. Ut ta̱sahokˈ ajcuiˈ saˈ xchˈo̱leb laj levita, eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saˈ le̱ naˈaj, ut eb li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈ joˈ eb ajcuiˈ li xma̱lcaˈan li cuanqueb saˈ le̱ tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 16:15 | Cuukub cutan texninkˈei̱k re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱osobtesi̱nk e̱re ut tixqˈue e̱re nabal li ru le̱ racui̱mk. Ta̱rosobtesi chixjunil li cˈaˈru te̱ba̱nu. Relic chi ya̱l ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l. | |
| Deut | Kekchi | 16:16 | Oxib sut chiru li chihab chixjunileb li cui̱nk teˈxic chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru. Aˈaneb aˈin li oxib sut: li ninkˈe nak nequecuaˈ li caxlan cua li ma̱cˈaˈ xchˈamal, li ninkˈe nak nequemayeja li xbe̱n ru le̱ racui̱mk, ut li ninkˈe nak nequeyi̱b le̱ cocˈ muheba̱l riqˈuin rukˈ cheˈ. Ma̱ ani tixcˈut rib chiru li Ka̱cuaˈ chi ma̱cˈaˈ li tixcˈam chokˈ xmayej. | |
| Deut | Kekchi | 16:17 | Li junju̱nk tixqˈue lix mayej aˈ yal chanru li rosobtesinquil quiqˈueheˈ xban li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 16:18 | Te̱xakab laj rakol a̱tin ut eb li teˈtakla̱nk saˈ xbe̱neb li junju̱nk xte̱paleb saˈ eb le̱ tenamit li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Ut eb aˈan teˈrakok a̱tin saˈ xbe̱neb le̱ tenamit saˈ ti̱quilal. | |
| Deut | Kekchi | 16:19 | Laj rakol a̱tin li te̱xakab incˈaˈ teˈrisi xcuanquil li ti̱quilal ut incˈaˈ teˈxsicˈ ru li ani teˈxba̱nu usilal re. Incˈaˈ cheˈtumina̱k ruheb xban nak li ani naxcˈul xtumin incˈaˈ chic naxtau xya̱lal ut incˈaˈ narakoc a̱tin saˈ ti̱quilal. | |
| Deut | Kekchi | 16:20 | Chesicˈak li rakba a̱tin saˈ ti̱quilal re nak ta̱najtokˈ rok le̱ yuˈam ut te̱re̱chani li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 16:21 | Me̱rau li cheˈ re xlokˈoninquil li jalanil dios lix Asera, chi moco te̱qˈue chixcˈatk lix artal li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
Chapter 17
| Deut | Kekchi | 17:1 | Me̱mayeja chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li bo̱yx malaj ut li carner li cuanqueb xpaltil. Xicˈ naril li Ka̱cuaˈ li mayej li cuan xpaltil. | |
| Deut | Kekchi | 17:2 | Ma̱re cua̱nk junak cui̱nk malaj ixk saˈ eb li tenamit li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ li tixkˈet li contrato ut ta̱ma̱cobk chiru li Ka̱cuaˈ | |
| Deut | Kekchi | 17:3 | riqˈuin xlokˈoninquil li jalanil dios, malaj li sakˈe, li po ut li chahim chi ac xye e̱re li Ka̱cuaˈ nak incˈaˈ te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 17:4 | Cui la̱ex te̱rabi resil li cˈaˈru yo̱queb chixba̱nunquil, tento nak te̱tzˈil rix chi us re rilbal ma ya̱l nak yo̱queb chixba̱nunquil li ma̱usilal aˈan saˈ li tenamit Israel. | |
| Deut | Kekchi | 17:5 | Cui ya̱l, te̱cˈam li cui̱nk malaj ut li ixk aˈan chirix li tenamit ut te̱cuti chi pec toj retal ta̱ca̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 17:6 | Abanan tento nak cua̱nk cuib malaj oxib ta̱yehok re nak cuan xma̱c. Incˈaˈ naru ta̱camsi̱k cui jun ajcuiˈ li ta̱yehok nak cuan xma̱c. | |
| Deut | Kekchi | 17:7 | Li ani teˈyehok re nak cuan xma̱c, aˈaneb li xbe̱n li teˈcutuk re chi pec. Chirix aˈan, eb li jun chˈol chic teˈxcut chi pec. Chi joˈcaˈin te̱risi saˈ e̱ya̱nk li naˈleb li incˈaˈ us. | |
| Deut | Kekchi | 17:8 | Cui cuan li nimla chˈaˈajquil li incˈaˈ naru te̱rak a̱tin saˈ xbe̱n, usta camsi̱nc, usta pletic malaj ut cuechˈi̱nc, te̱cˈameb li cristian saˈ li naˈajej li quixsicˈ ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 17:9 | Texxic riqˈuineb laj tij xcomoneb li ralal xcˈajol laj Leví ut texxic riqˈuin laj rakol a̱tin. Eb aˈan teˈxtzˈil rix le̱ chˈaˈajquilal ut teˈxye e̱re cˈaˈru te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 17:10 | Abanan tento nak te̱ba̱nu li cˈaˈru nequeˈxye eb aˈan saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru li Dios. Cheqˈue retal nak te̱ba̱nu chixjunil li cˈaˈru teˈxye e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 17:11 | Checˈu̱luban saˈ e̱chˈo̱l li chakˈrab li teˈxcˈut che̱ru ut le̱ tijbal xbaneb. Te̱ba̱nu chi tzˈakal re ru li cˈaˈru teˈxye e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 17:12 | Cui cuan junak naxkˈetkˈeti rib chiruheb laj tij ut laj rakol a̱tin ut incˈaˈ tixba̱nu li teˈxye eb aˈan li yo̱queb chi cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, tento nak ta̱teneba̱k ca̱mc saˈ xbe̱n aˈan. Tento nak te̱risi li ma̱usilal saˈ e̱ya̱nk la̱ex aj Israel. | |
| Deut | Kekchi | 17:13 | Chixjunileb li tenamit teˈrabi resil li ta̱cˈulma̱nk ut teˈxucuak. Ut ma ani chic tixkˈetkˈeti rib chiruheb laj tij ut laj rakol a̱tin. | |
| Deut | Kekchi | 17:14 | Nak tex-oc saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ, nak ac xere̱chani ut cua̱nkex chic aran, ma̱re te̱ye, “Takaj junak karey re ta̱takla̱nk saˈ kabe̱n joˈ eb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam li kanaˈaj”, chaˈkex. | |
| Deut | Kekchi | 17:15 | Naru te̱xakab le̱ rey, abanan li rey li te̱xakab, tento nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱sicˈok ru saˈ e̱ya̱nk. Incˈaˈ naru te̱xakab junak chi takla̱nc saˈ e̱be̱n cui ma̱cuaˈ e̱rech tenamitil. | |
| Deut | Kekchi | 17:16 | Li rey li te̱xakab incˈaˈ naru nak cua̱nk nabalak xcacua̱y. Chi moco ta̱ru̱k tixtaklaheb li tenamit chixsicˈbal xtzˈakob lix cacua̱y saˈ li tenamit Egipto xban nak li Ka̱cuaˈ quixye nak incˈaˈ chic naru texsukˈi̱k saˈ li naˈajej aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 17:17 | Chi moco naru ta̱cua̱nk nabalak rixakil xban nak naru naxjal lix naˈleb xbaneb. Chi moco naru nacuan nabalak x-oro ut nabalak xplata. | |
| Deut | Kekchi | 17:18 | Nak ta̱oc saˈ xcuanquil li rey tixtakla xtzˈi̱banquil saˈ junak hu retalil li chakˈrab li cuan riqˈuineb laj levita aj tij re nak junelic cua̱nk riqˈuin. | |
| Deut | Kekchi | 17:19 | Li chakˈrab aˈan cua̱nk riqˈuin ut rajlal cutan ta̱ril xsaˈ joˈ najtil yoˈyo re nak tixtzol rib chixxucuanquil ru li Ka̱cuaˈ lix Dios ut re ajcuiˈ nak tixba̱nu lix taklanquil joˈ ajcuiˈ li cˈaˈru tzˈi̱banbil saˈ li chakˈrab. | |
Chapter 18
| Deut | Kekchi | 18:1 | Eb laj tij ut li jun chˈol chic li ralal xcˈajol laj Leví incˈaˈ teˈre̱chani lix chˈochˈeb joˈ eb li jun chˈol chic laj Israel. Eb aˈan teˈxcˈul xcomon li mayej li nacˈatman chiru li Ka̱cuaˈ. Aˈan li teˈre̱chani. | |
| Deut | Kekchi | 18:2 | Ma̱cˈaˈ teˈxcˈul rochbeneb li ras ri̱tzˈin xban nak lix ma̱taneb aˈan, aˈan li cˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 18:3 | Nak eb laj levita teˈxqˈue jun li bo̱yx malaj ut jun li carner li toj sa̱j re lix cˈatbil mayej, eb laj tij teˈxcˈul lix tel, lix ca̱lam re, ut lix puj. | |
| Deut | Kekchi | 18:4 | Te̱qˈue reheb laj tij li xbe̱n ru le̱ racui̱mk, li acˈ vino, li aceite, ut li rix li carner li tojeˈ xbe̱n cua te̱bes. | |
| Deut | Kekchi | 18:5 | Teˈxcˈul aˈin xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quixsicˈ ruheb rochbeneb li ralal xcˈajol saˈ xya̱nkeb chixjunileb laj Israel re nak teˈcˈanjelak chiru chi junelic kˈe cutan. | |
| Deut | Kekchi | 18:6 | Ma̱re junak laj levita ta̱raj e̱lc saˈ junak reheb le̱ tenamit aran Israel, ut ta̱recˈa saˈ xchˈo̱l nak ta̱xic chi cˈanjelac saˈ jalan naˈajej li tixsicˈ ru li Ka̱cuaˈ Dios re ta̱lokˈoni̱k. | |
| Deut | Kekchi | 18:7 | Naru teˈcˈanjelak chiru li Ka̱cuaˈ lix Dioseb saˈ li naˈajej aˈan, joˈ nequeˈxba̱nu li jun chˈol chic laj levita li nequeˈcˈanjelac chiru li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 18:8 | Juntakˈe̱t xqˈuial li cˈaˈru teˈxcˈul riqˈuin li nequeˈxcˈul li jun chˈol chic laj levita, usta cuan cˈaˈru xeˈre̱chani riqˈuin lix yucuaˈeb. | |
| Deut | Kekchi | 18:9 | Nak tex-oc saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ, incˈaˈ te̱tzol e̱rib chixba̱nunquil li yibru naˈleb li nequeˈxba̱nu li cuanqueb saˈ eb li tenamit li texxic cuiˈ. | |
| Deut | Kekchi | 18:10 | Ut ma̱ jun e̱re tixcˈat lix cocˈal chokˈ xmayej, chi moco texkˈehi̱nk, chi moco textu̱lak, chi moco texxic chi patzˈoc riqˈuineb laj tu̱l ut eb laj kˈe. | |
| Deut | Kekchi | 18:11 | Chi moco texxic chi patzˈoc riqˈuineb laj kˈe li nequeˈa̱tinac riqˈuineb li musikˈej ut riqˈuineb lix musikˈ li camenak, chi moco te̱qˈue cˈaˈak re ru che̱cux re nak ma̱cˈaˈ te̱cˈul, chi moco te̱cuaˈtesi le̱ yajel. | |
| Deut | Kekchi | 18:12 | Li Ka̱cuaˈ xicˈ narileb li nequeˈxba̱nu li yibru naˈleb aˈin. Aˈan xma̱queb li cristian li cuanqueb saˈ li naˈajej li tex-oc cuiˈ. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱risiheb saˈ li naˈajej aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 18:14 | Eb li cristian li cuanqueb saˈ li tenamit aˈan, li te̱re̱chani, nequeˈpatzˈoc riqˈuineb laj kˈe ut riqˈuineb laj tu̱l. Abanan li Ka̱cuaˈ le̱ Dios xye nak la̱ex incˈaˈ te̱ba̱nu li incˈaˈ us joˈ nequeˈxba̱nu eb aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 18:15 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixqˈue junak profeta saˈ e̱ya̱nk sicˈbil ru xban joˈ la̱in. E̱comon ajcuiˈ la̱ex. Tento nak chiru aˈan tex-abi̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 18:16 | Saˈ li cutan nak chˈutchˈu̱quex che̱junilex saˈ li tzu̱l Horeb queye chi joˈcaˈin, “Incˈaˈ chic nakaj rabinquil li xya̱b xcux li Ka̱cuaˈ li kaDios, chi moco nakaj rilbal li nimla xam. Incˈaˈ chic takacuy. Toca̱mk xban,” chanquex. | |
| Deut | Kekchi | 18:18 | La̱in tinqˈue junak profeta saˈ e̱ya̱nk joˈ la̱at. E̱comon ajcuiˈ la̱ex. La̱in tinqˈue li cua̱tin re ut aˈan tixye reheb li tenamit chixjunil li cˈaˈru tinye la̱in. | |
| Deut | Kekchi | 18:19 | Ut la̱in tinqˈue chixtojbal xma̱c li ani incˈaˈ ta̱rabi li cˈaˈru tixye li profeta saˈ incˈabaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 18:20 | Cui junak profeta tixqˈue rib chi a̱tinac saˈ incˈabaˈ chi incˈaˈ xinye la̱in, malaj ut cui ta̱a̱tinak saˈ xcˈabaˈeb li jalanil dios, li jun aˈan ta̱camsi̱k”, chan li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 18:21 | Ma̱re te̱ye saˈ e̱chˈo̱l, “¿Chanru nak takaqˈue retal nak ma̱cuaˈ ra̱tin li Ka̱cuaˈ Dios li yo̱ chixyebal junak profeta?” | |
Chapter 19
| Deut | Kekchi | 19:1 | Nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ac xsach ruheb chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ, nak acak xere̱chani ut cua̱nkex chic saˈ lix tenamiteb ut saˈ li rochocheb, | |
| Deut | Kekchi | 19:2 | la̱ex te̱sicˈ ru chokˈ e̱re oxib li tenamit li cuanqueb saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 19:3 | Te̱yi̱b li be li ta̱xic saˈ eb li tenamit aˈin. Ut te̱jach saˈ oxib jachal li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ. Ut cui junak tixcamsi li ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal xraj xchˈo̱l nak tixcamsi, li jun aˈan ta̱ru̱k ta̱xic saˈ junak reheb li oxib chi tenamit aˈin re tixcol rib. | |
| Deut | Kekchi | 19:4 | Li ani tixcamsi li ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal xraj xchˈo̱l nak tixcamsi, ut cui incˈaˈ xicˈ naril, naru ta̱xic saˈ li tenamit re tixcol rib. | |
| Deut | Kekchi | 19:5 | Ma̱re junak cui̱nk ta̱xic chixyocˈbal xsiˈ, saˈ qˈuicheˈ ut nak ta̱oc chi yocˈoc, ta̱tobekˈ lix ma̱l ut tixyocˈ li rochben ut ta̱ca̱mk. Li cui̱nk aˈan li xcamsin re chi incˈaˈ yal xraj xchˈo̱l naru ta̱xic saˈ jun reheb li oxib chi tenamit aˈin re tixcol chak rib. | |
| Deut | Kekchi | 19:6 | Cui kˈaxal najt cuan li tenamit, ma̱re incˈaˈ ta̱ru̱k ta̱cuulak saˈ li tenamit re tixcol rib. Li rechˈalal li camenak naru toxtau saˈ be ut xban xjoskˈil tixcamsi chokˈ re̱kaj li camenak, usta li cui̱nk aˈan incˈaˈ tenebanbil ca̱mc saˈ xbe̱n xban nak incˈaˈ yal xraj xchˈo̱l nak xcamsi li rochben. | |
| Deut | Kekchi | 19:8 | Ut li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixnimobresi le̱ naˈaj joˈ quixyechiˈi riqˈuin juramento reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, ut tixqˈue e̱re li naˈajej joˈ quixye. | |
| Deut | Kekchi | 19:9 | Cherahak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lix chakˈrab. Junelic chexcua̱nk joˈ naraj aˈan ut li Ka̱cuaˈ tixnimobresi le̱ naˈaj. Tojoˈnak la̱ex te̱sicˈ ru oxib chic li tenamit bar ta̱ru̱k teˈxcol cuiˈ ribeb li cristian li nequeˈxcamsi ras ri̱tzˈin chi incˈaˈ yal xraj xchˈo̱l. | |
| Deut | Kekchi | 19:10 | Chesicˈ ruheb li tenamit aˈin re nak incˈaˈ teˈcamsi̱k saˈ le̱ naˈaj li ani ma̱cˈaˈ xma̱c. Cheba̱nu aˈan re nak incˈaˈ texma̱cobk riqˈuin xcamsinquil li ani ma̱cˈaˈ xma̱c saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 19:11 | Abanan ma̱re junak cui̱nk xicˈ ta̱ril li ras ri̱tzˈin ut tixcˈu̱b ru chanru nak tixcamsi. Ut nak tixcamsi li ras ri̱tzˈin ta̱e̱lelik ut ta̱xic saˈ junak reheb li tenamit aˈin re xcolbal rib. | |
| Deut | Kekchi | 19:12 | Eb li nequeˈcˈamoc be saˈ li tenamit li qui-el cuiˈ li cui̱nk teˈxtakla xcˈambal ut teˈxkˈaxtesi saˈ rukˈ li rechˈalal li camenak re tixcamsi. | |
| Deut | Kekchi | 19:13 | Incˈaˈ te̱ril xtokˈoba̱l ru li ani nama̱cob riqˈuin xcamsinquil ras ri̱tzˈin. Tento nak te̱risi li ma̱c saˈ le̱ naˈaj re nak us tex-e̱lk. | |
| Deut | Kekchi | 19:14 | Ut incˈaˈ naru te̱jal li nuba̱l re lix chˈochˈ le̱ ras e̱ri̱tzˈin li quixakaba̱c junxil saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios re texcua̱nk cuiˈ. | |
| Deut | Kekchi | 19:15 | Incˈaˈ tzˈakal cui jun ajcuiˈ ta̱yehok re nak cuan xma̱c junak cristian. Tento nak ta̱cua̱nk cuib malaj ut oxib li teˈyehok re cuan xma̱c. | |
| Deut | Kekchi | 19:17 | tento nak li cuib chi cristian li yo̱queb chi pletic teˈxic chiru li Ka̱cuaˈ ut chiruheb laj tij ut chiruheb ajcuiˈ laj rakol a̱tin li cuanqueb saˈ xcuanquil. | |
| Deut | Kekchi | 19:18 | Ut laj rakol a̱tin teˈxtzˈil rix chi us li chˈaˈajquilal. Cui nacˈutun nak li jun quixye ticˈtiˈ chirix ras ri̱tzˈin, | |
| Deut | Kekchi | 19:19 | tojoˈnak te̱ba̱nu re aˈan joˈ quiraj raj xba̱nunquil re li ras ri̱tzˈin. Tento nak te̱risi li ma̱usilal saˈ e̱ya̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 19:20 | Ut chixjunileb li tenamit teˈrabi resil li quicˈulman ut teˈxucuak. Ut incˈaˈ chic ta̱ba̱numa̱nk li ma̱usilal aˈan saˈ e̱ya̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 19:21 | Incˈaˈ te̱ril xtokˈoba̱l ruheb li nequeˈxba̱nu li ma̱usilal. Cui junak tixcamsi ras ri̱tzˈin, ta̱camsi̱k ajcuiˈ aˈan. Cui junak ta̱risi xnakˈ ru li ras ri̱tzˈin, ta̱isi̱k ajcuiˈ xnakˈ ru aˈan; cui junak ta̱risi ruch re li ras ri̱tzˈin, ta̱isi̱k ajcuiˈ ruch re aˈan; cui junak ta̱risi li rukˈ li ras ri̱tzˈin, ta̱isi̱k ajcuiˈ li rukˈ aˈan; cui junak ta̱risi li rok li ras ri̱tzˈin, ta̱isi̱k ajcuiˈ li rok aˈan. | |
Chapter 20
| Deut | Kekchi | 20:1 | Nak texxic chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc e̱re ut te̱ril nak kˈaxal nabaleb lix soldado ut lix cacua̱y ut lix carruaje chiru le̱ re la̱ex, mexxucuac xbaneb. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li qui-isin chak e̱re aran Egipto, aˈan cua̱nk e̱riqˈuin ut ta̱tenkˈa̱nk e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 20:3 | Ut tixye reheb, “Abihomak la̱ex aj Israel. Anakcuan texxic chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Incˈaˈ ta̱chˈina̱k e̱chˈo̱l chi moco texxucuak. Incˈaˈ texcˈoxlak chi moco ta̱sachk e̱chˈo̱l xbaneb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 20:4 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan li ta̱cua̱nk e̱riqˈuin. Aˈan ta̱tenkˈa̱nk e̱re chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc e̱re re texnumta̱k saˈ xbe̱neb.” | |
| Deut | Kekchi | 20:5 | Ut eb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb li soldados teˈxye, “Cui cuan junak saˈ e̱ya̱nk xyi̱b junak rochoch ut toj ma̱jiˈ naxsul, mas us nak ta̱sukˈi̱k saˈ li rochoch re nak tixsul xban nak ma̱re ta̱ca̱mk chak saˈ li ple̱t ut ma̱re jalan chic ta̱suluk re li rochoch. | |
| Deut | Kekchi | 20:6 | ¿Ma cuan junak saˈ e̱ya̱nk xrau lix uvas ut toj ma̱jiˈ naxyal xsahil? Cui cuan, li jun aˈan ta̱sukˈi̱k saˈ rochoch re nak tixyal xsahil xban nak ma̱re ta̱camsi̱k saˈ li ple̱t ut ma̱re jalan chic ta̱yalok xsahil. | |
| Deut | Kekchi | 20:7 | ¿Ma cuan junak xtzˈa̱ma rixakil ut toj ma̱jiˈ nasumla? Cui cuan, li jun aˈan ta̱sukˈi̱k saˈ rochoch xban nak ma̱re ta̱camsi̱k saˈ li ple̱t ut jalan chic cui̱nk ta̱cˈamok re.” | |
| Deut | Kekchi | 20:8 | Ut eb li nequeˈtaklan teˈxye ajcuiˈ, “¿Ma cuan junak xchˈinan xchˈo̱l ut ta̱xucuak? Cui cuan, chisukˈi̱k saˈ rochoch re nak eb li ras ri̱tzˈin incˈaˈ teˈchˈina̱nk xchˈo̱leb xban.” | |
| Deut | Kekchi | 20:9 | Ut nak teˈrakekˈ chi a̱tinac, eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado teˈoc chi cˈamoc be chiruheb. | |
| Deut | Kekchi | 20:10 | Ut nak tex-oc chi pletic riqˈuin junak li tenamit li te̱re̱chani, xbe̱n cua te̱ye reheb nak naru teˈxcˈam ribeb saˈ usilal e̱riqˈuin. | |
| Deut | Kekchi | 20:11 | Cui teˈxcˈul xchˈo̱l ut saˈ usilal teˈxte li oqueba̱l re li tenamit che̱ru, chixjunileb li cuanqueb saˈ li tenamit teˈcˈanjelak che̱ru chokˈ e̱mo̱s. | |
| Deut | Kekchi | 20:12 | Abanan cui eb aˈan incˈaˈ teˈxcˈam ribeb saˈ usilal e̱riqˈuin ut teˈraj pletic, la̱ex te̱sut rix lix tenamiteb. | |
| Deut | Kekchi | 20:13 | Ut nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixkˈaxtesi li tenamit aˈan saˈ e̱rukˈ, tento nak te̱camsiheb chi chˈi̱chˈ chixjunileb li cui̱nk li cuanqueb saˈ li tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 20:14 | Abanan naru te̱cˈam chokˈ e̱re eb li ixk, eb li cocˈal, li queto̱mk ut chixjunil li cˈaˈak re ru cuan saˈ li tenamit li tixkˈaxtesi chokˈ e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 20:15 | Joˈcaˈin te̱ba̱nu riqˈuineb chixjunileb li tenamit li najt cuanqueb li ma̱cuaˈ saˈ xcue̱nteb li tenamit li nachˈ cuanqueb e̱riqˈuin. | |
| Deut | Kekchi | 20:16 | Abanan saˈ eb li tenamit li tixqˈue e̱re li Dios re texcua̱nk cuiˈ, ma̱ jun cristian ta̱ru̱k te̱canab chi yoˈyo. | |
| Deut | Kekchi | 20:17 | Te̱sach ruheb chi junaj cua eb laj heteo, eb laj amorreo, eb laj cananeo, eb laj ferezeo, ut eb laj heveo, joˈ eb ajcuiˈ laj jebuseo, joˈ quixye e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 20:18 | Cui incˈaˈ te̱sach ruheb, eb aˈan teˈxcˈut che̱ru li incˈaˈ us joˈ nequeˈxba̱nu eb aˈan nak nequeˈxlokˈoni li jalanil dios. Ut la̱ex texma̱cobk chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 20:19 | Nak yo̱kex chi pletic re te̱re̱chani junak li tenamit, cui texba̱yk chi pletic riqˈuineb, me̱tˈaneb li cheˈ li nequeˈu̱chin xban nak ta̱ru̱k te̱tzaca li ru li nequeˈxqˈue. Li cheˈ ma̱cuaˈeb cui̱nk re nak te̱sach ruheb. | |
Chapter 21
| Deut | Kekchi | 21:1 | Ma̱re te̱tau junak li camenak saˈ cˈaleba̱l saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut incˈaˈ te̱nau ani xcamsin re. | |
| Deut | Kekchi | 21:2 | Eb li nequeˈcˈamoc be saˈ e̱ya̱nk rochbeneb laj rakol a̱tin teˈxic ut teˈxbis joˈ najtil cuan li camenak riqˈuineb li tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 21:3 | Ut eb li nequeˈcˈamoc be saˈ li tenamit li cuan chi nachˈ riqˈuin li camenak teˈxchap jun li cuacax li toj ma̱jiˈ xcˈanjelac, li ma̱ jun sut qˈuebil yugo chirix xcux. | |
| Deut | Kekchi | 21:4 | Teˈxcˈam li cuacax saˈ junak li ru takˈa li ma̱ jun sut quibequeˈ li chˈochˈ chi moco qui-ux a̱uc aran. Saˈ li naˈajej aˈan teˈxtok xcux li cuacax. | |
| Deut | Kekchi | 21:5 | Teˈcha̱lk eb laj tij, li ralal xcˈajol laj Leví, xban nak aˈaneb li sicˈbil ruheb xban li Dios chi cˈanjelac chiru ut chixtzˈa̱manquil nak li Dios ta̱rosobtesiheb li tenamit. Aˈaneb li teˈrakok re li ple̱t ut li cuechˈi̱nc. | |
| Deut | Kekchi | 21:6 | Ut chixjunileb li nequeˈcˈamoc be saˈ li tenamit, li cuanqueb nachˈ riqˈuin li naˈajej li queˈxtau cuiˈ li camenak, teˈxchˈaj li rukˈ saˈ xbe̱n li cuacax li quitokeˈ xcux saˈ li ru takˈa. | |
| Deut | Kekchi | 21:7 | Ut teˈxye, “Ma̱cuaˈ la̱o xocamsin re li cui̱nk aˈan, chi moco xkil li ani xba̱nun re. | |
| Deut | Kekchi | 21:8 | At Ka̱cuaˈ, chacuy xma̱queb la̱ tenamit Israel li cacuisiheb chak Egipto. Ma̱qˈue taxak saˈ kabe̱n lix camic li cui̱nk aˈin li ma̱cˈaˈ xma̱c. Ut riqˈuin li teˈxba̱nu tojbil chic rix lix camic li cui̱nk.” | |
| Deut | Kekchi | 21:9 | Ut xban nak la̱ex xeba̱nu li us chiru li Ka̱cuaˈ incˈaˈ ta̱teneba̱k saˈ e̱be̱n lix camic li cui̱nk li ma̱cˈaˈ xma̱c. | |
| Deut | Kekchi | 21:10 | Nak texxic chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc e̱re ut nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixkˈaxtesi saˈ e̱rukˈ li tenamit, cuanqueb li te̱cˈam chi pre̱xil. | |
| Deut | Kekchi | 21:11 | Cui junak cui̱nk saˈ e̱ya̱nk ta̱ril jun li ixk chˈinaˈus saˈ xya̱nkeb li queˈcˈameˈ chi pre̱xil ut tixra ru, naru tixcˈam chokˈ rixakil. | |
| Deut | Kekchi | 21:12 | Tixcˈam li ixk saˈ rochoch ut tixye re nak tixjo li rismal xjolom ut tixset li rixiˈij. | |
| Deut | Kekchi | 21:13 | Li ixk tixjal li rakˈ li quirocsi saˈ li jalan tenamit ut ta̱cua̱nk saˈ li rochoch li cui̱nk. Ut chiru jun po ta̱rahokˈ xchˈo̱l xban xcamic lix naˈ xyucuaˈ. Chirix li jun po li cui̱nk naru ta̱cua̱nk riqˈuin. Aˈanak chic li rixakil, ut aˈanak chic lix be̱lom. | |
| Deut | Kekchi | 21:14 | Cui li cui̱nk incˈaˈ cˈojcˈo xchˈo̱l riqˈuin li ixk, naru tixcanab chi xic. Abanan incˈaˈ naru tixcˈayi li ixk, chi moco naru tixba̱nu re joˈ naxba̱nu reheb lix lokˈbil mo̱s, xban nak li cui̱nk, aˈan li xmux ru li ixk. | |
| Deut | Kekchi | 21:15 | Ma̱re cuan junak cui̱nk ta̱cua̱nk cuib li rixakil. Naxra li jun, abanan xicˈ naril li jun chic. Ut ma̱re cua̱nk ralal riqˈuineb li cuib chi ixk. Abanan ma̱re riqˈuin li ixk li incˈaˈ naxra ta̱cua̱nk li xbe̱n ralal. | |
| Deut | Kekchi | 21:16 | Li cui̱nk incˈaˈ naru tixsicˈ ru li ralal li tixra. Nak tixjeqˈui li cˈaˈru cuan re, tento nak tixqˈue li ma̱tan re li xbe̱n alalbej li xcˈulub xcˈulbal, usta aˈan li ralal li cuan riqˈuin li ixk li incˈaˈ naxra. | |
| Deut | Kekchi | 21:17 | Tento nak tixqˈue cuib sut xqˈuial li cˈaˈak re ru re li xbe̱n alalbej usta aˈan ma̱cuaˈ li ralal li cuan riqˈuin li rixakil li naxra. Tento nak tixqˈue re li joˈ qˈuial xcˈulub xcˈulbal xban nak aˈan li xbe̱n alalbej. | |
| Deut | Kekchi | 21:18 | Ma̱re cua̱nk junak cui̱nk cua̱nk junak ralal li incˈaˈ na-abin. Naxkˈetkˈeti ban rib. Usta nakˈuseˈ, incˈaˈ naxcˈul lix kˈusbal xbaneb lix naˈ xyucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 21:19 | Tento nak li naˈbej yucuaˈbej teˈxcˈam li al aˈan saˈ li oqueba̱l re lix tenamiteb ut teˈxxakab chiruheb li nequeˈcˈamoc be saˈ li tenamit aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 21:20 | Teˈxye reheb li nequeˈcˈamoc be, “Li al aˈin naxkˈetkˈeti rib chiku. Incˈaˈ na-abin chiku ut incˈaˈ naxpa̱b lix kˈusbal. Junes cuaˈac naraj ut aj calajenak.” | |
| Deut | Kekchi | 21:21 | Ut chixjunileb li cui̱nk li cuanqueb saˈ li tenamit aˈan teˈxcuti chi pec toj retal ta̱ca̱mk. Chi joˈcaˈin te̱risi li ma̱usilal saˈ e̱ya̱nk. Ut chixjunileb laj Israel teˈrabi resil ut teˈxucuak xban. | |
| Deut | Kekchi | 21:22 | Cui junak cui̱nk naxba̱nu li ma̱c ut nateneba̱c ca̱mc saˈ xbe̱n ut natˈuyuba̱c chiru cheˈ, | |
Chapter 22
| Deut | Kekchi | 22:1 | Cui junak le̱ ras e̱ri̱tzˈin ta̱sachk lix bo̱yx malaj ut lix carner ut la̱ex te̱ril ru, incˈaˈ te̱canab chi joˈcan. Te̱chap ut te̱cˈam riqˈuin laj e̱chal re. | |
| Deut | Kekchi | 22:2 | Cui laj e̱chal re li xul ma̱cuaˈ e̱rechcablal, malaj ut incˈaˈ nequenau ani, te̱cˈam li xul saˈ le̱ rochoch ut ta̱cua̱nk aran toj nak ta̱cuulak laj e̱chal re chixsicˈbal. Nak ta̱cuulak te̱kˈaxtesi re lix xul. | |
| Deut | Kekchi | 22:3 | Joˈcan ajcuiˈ te̱ba̱nu riqˈuin junak li bu̱r, malaj ut junak tˈicr malaj ut li cˈaˈak chic re ru li te̱tau chi tzˈektzˈo. Me̱canab yal chi joˈcan. | |
| Deut | Kekchi | 22:4 | Cui te̱ril lix bu̱r malaj lix bo̱yx le̱ ras e̱ri̱tzˈin tˈantˈo saˈ be, me̱canab yal chi joˈcan. Te̱tenkˈa ban chi cuacli̱c cuiˈchic. | |
| Deut | Kekchi | 22:5 | Junak ixk incˈaˈ naru ta̱rocsi li rakˈ li cui̱nk, chi moco li cui̱nk ta̱ru̱k ta̱rocsi li rakˈ li ixk xban nak aˈan incˈaˈ nacuulac chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 22:6 | Cui te̱tau junak xul chi huphu saˈ lix soc chire be malaj saˈ rukˈ junak li cheˈ, ut cuan li cocˈ ral, malaj ut lix mol chi rubel, incˈaˈ naru te̱chˈeˈ li naˈbej. | |
| Deut | Kekchi | 22:7 | Naru te̱cˈam li ral, abanan te̱rachab li naˈbej re nak us tex-e̱lk riqˈuin li cˈaˈru nequeba̱nu ut re ajcuiˈ nak ta̱najtokˈ rok le̱ yuˈam. | |
| Deut | Kekchi | 22:8 | Nak te̱yi̱b le̱ rochoch, tento nak te̱qˈue xramleb nak te̱yi̱b re nak incˈaˈ ta̱cana̱k saˈ e̱be̱n li chˈaˈajquilal cui junak ta̱tˈanekˈ aran ut nacam. | |
| Deut | Kekchi | 22:9 | Me̱rau jalanil iyaj saˈ xnaˈaj le̱ uvas. Cui te̱rau jalanil iyaj, naru nequesach li ru le̱ uvas ut te̱sach ajcuiˈ li iyaj li te̱rau. | |
| Deut | Kekchi | 22:10 | Me̱qˈue chi trabajic junak bo̱yx rochben junak bu̱r re te̱bec cuiˈ xnaˈaj le̱ racui̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 22:13 | Ma̱re junak cui̱nk tixcˈam jun li xkaˈal chokˈ rixakil. Ut nak ac xcuan riqˈuin incˈaˈ chic ta̱raj ru. | |
| Deut | Kekchi | 22:14 | Nak ac xmux ru li xkaˈal, li cui̱nk ta̱ticˈtiˈik ut tixye, “Ac cuanjenak riqˈuin cui̱nk li ixk aˈin nak xincˈam,” chaˈak. | |
| Deut | Kekchi | 22:15 | Tojoˈnak lix naˈ xyucuaˈ li xkaˈal teˈxcˈam li tˈicr retalil nak ya̱l nak toj ma̱jiˈ cuanjenak riqˈuin cui̱nk nak xcˈameˈ xban li cui̱nk. Ut teˈxcˈut li tˈicr chiruheb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb li tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 22:16 | Li yucuaˈbej tixye reheb, “La̱in xinsumub lin rabin riqˈuin li cui̱nk aˈin, abanan xicˈ chic naril. | |
| Deut | Kekchi | 22:17 | Anakcuan xmux ru lin rabin ut naxye nak ac cuanjenak riqˈuin cui̱nk nak quixcˈam. Abanan arin cuan li tˈicr retalil nak ya̱l nak toj ma̱jiˈ cuanjenak riqˈuin cui̱nk.” Ut li naˈbej ut li yucuaˈbej teˈxcˈut li tˈicr chiruheb li nequeˈcˈamoc be. | |
| Deut | Kekchi | 22:19 | Tento nak li cui̱nk tixtoj jun ciento chi tumin plata re li yucuaˈbej xban nak quixyoˈob ticˈtiˈ chirix li tukˈ ix aj Israel. Ut tento ajcuiˈ nak ta̱cana̱k riqˈuin li rixakil ut incˈaˈ ta̱ru̱k tixjach rib riqˈuin joˈ najtil chic yoˈyo̱k li cui̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 22:20 | Abanan cui ya̱l nak cuanjenak riqˈuin cui̱nk nak xtauheˈ xban li cui̱nk ut cui li naˈbej ut li yucuaˈbej incˈaˈ nequeˈxcˈam li retalil lix tukˈ ixkilal, | |
| Deut | Kekchi | 22:21 | li xkaˈal ta̱cˈamekˈ chiru li puerta re li rochoch lix yucuaˈ ut eb li cui̱nk saˈ li tenamit aˈan teˈxcuti chi pec toj retal teˈxcamsi xban nak xba̱nu li incˈaˈ us nak toj cuan saˈ rochoch lix yucuaˈ. Chi joˈcaˈin te̱risi li ma̱usilal aˈan saˈ e̱ya̱nk la̱ex. | |
| Deut | Kekchi | 22:22 | Cui junak cui̱nk natauheˈ chi cua̱rc riqˈuin junak ixk ac sumsu, teˈcamsi̱k chi xcaˈbichaleb. Chi joˈcaˈin ta̱sachma̱nk li ma̱usilal saˈ e̱ya̱nk la̱ex aj Israel. | |
| Deut | Kekchi | 22:23 | Cui junak xkaˈal ac tzˈa̱manbil ta̱tauhekˈ xban junak chic cui̱nk saˈ be ut li ixk tixsume ut li cui̱nk ta̱cua̱nk riqˈuin, | |
| Deut | Kekchi | 22:24 | aˈaneb tento nak teˈcˈamekˈ chi xcaˈbichaleb chiruheb laj rakol a̱tin saˈ li oqueba̱l re li tenamit ut teˈcutekˈ chi pec toj retal teˈcamsi̱k. Ta̱camsi̱k li ixk xban nak incˈaˈ quixjap re saˈ li tenamit chixcolbal rib. Ut li cui̱nk ta̱camsi̱k xban nak quixmux ru li rixakil li ras ri̱tzˈin. Chi joˈcaˈin te̱risi li ma̱usilal saˈ e̱ya̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 22:25 | Abanan cui junak cui̱nk tixtau saˈ cˈaleba̱l junak xkaˈal ac tzˈa̱manbil ut tixchap chi pue̱rs ut ta̱cua̱nk riqˈuin, li cui̱nk aˈan ta̱camsi̱k. | |
| Deut | Kekchi | 22:26 | Abanan ma̱cˈaˈ te̱ba̱nu re li xkaˈal xban nak ma̱cˈaˈ xma̱c ut moco xcˈulub ta nak ta̱camsi̱k. Li cui̱nk aˈin xcˈulub ca̱mc joˈ quixcˈul li cui̱nk li quixcamsi ras ri̱tzˈin, | |
| Deut | Kekchi | 22:27 | xban nak li cui̱nk quixcˈul li xkaˈal saˈ cˈaleba̱l ut ma̱ ani quiru quicoloc re, usta quixjap re. | |
| Deut | Kekchi | 22:28 | Cui junak cui̱nk tixtau jun li tukˈ ix li incˈaˈ tzˈa̱manbil ut tixchap ut ta̱cua̱nk riqˈuin, ut nequeˈtaˈli chi ma̱cobc, | |
| Deut | Kekchi | 22:29 | li cui̱nk li quicuan riqˈuin li xkaˈal tento nak tixtoj laje̱b roxcˈa̱l (50) chi tumin plata re lix yucuaˈ li xkaˈal. Ut tento ajcuiˈ nak li cui̱nk ta̱sumla̱k riqˈuin li xkaˈal xban nak quixmux ru. Ut incˈaˈ ta̱ru̱k tixjach rib riqˈuin joˈ najtil yoˈyo̱k li cui̱nk. | |
Chapter 23
| Deut | Kekchi | 23:1 | Cui jun li cui̱nk pucˈul xnakˈ lix tzˈejcual malaj ut tokbil lix tzˈejcual, aˈan incˈaˈ naru ta̱oc chokˈ xcomoneb laj Israel, lix tenamit li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 23:2 | Li incˈaˈ sumsu̱queb lix naˈ xyucuaˈeb, incˈaˈ naru teˈoc chokˈ xcomoneb laj Israel, chi moco li ralal xcˈajol, usta toj saˈ li laje̱b xte̱paleb li ralal xcˈajol li teˈcua̱nk mokon. | |
| Deut | Kekchi | 23:3 | Incˈaˈ naru teˈoc chokˈ xcomoneb laj Israel lix tenamit li Dios eb laj amonita, chi moco laj moabita, chi moco li ralal xcˈajol usta toj chirix li laje̱b xte̱paleb li ralal xcˈajol. | |
| Deut | Kekchi | 23:4 | Incˈaˈ naru teˈoc chokˈ xcomoneb laj Israel xban nak incˈaˈ queˈcuulac che̱cˈulbal, chi moco queˈxqˈue e̱cua e̱rucˈa nak quex-el chak Egipto. Ut queˈxtoj laj Balaam chixtzˈa̱manquil ma̱usilal saˈ e̱be̱n. Laj Balaam, aˈan li ralal laj Beor. Petor xtenamit, li cuan saˈ xcue̱nt Mesopotamia. | |
| Deut | Kekchi | 23:5 | Abanan, li Ka̱cuaˈ le̱ Dios incˈaˈ quirabi li cˈaˈru quixye laj Balaam. Quixsukˈisi ban chokˈ usilal li ma̱usilal li quixtzˈa̱ma saˈ e̱be̱n xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios kˈaxal nequexra. | |
| Deut | Kekchi | 23:6 | Incˈaˈ te̱cˈam e̱rib saˈ usilal riqˈuineb li tenamit aˈan, chi moco te̱sicˈ li us chokˈ reheb joˈ najtil yoˈyo̱kex. | |
| Deut | Kekchi | 23:7 | Incˈaˈ xicˈ te̱ril eb laj Edom xban nak eb aˈan le̱ rechˈalal. Ut incˈaˈ xicˈ te̱ril eb laj Egipto xban nak quexcuan saˈ lix tenamiteb. | |
| Deut | Kekchi | 23:8 | Li rox xte̱paleb li ralal xcˈajol eb aˈan naru teˈoc chokˈ xcomoneb laj Israel lix tenamit li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 23:9 | Nak acak xic e̱re chi pletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc e̱re cheqˈuehak retal re nak incˈaˈ te̱ba̱nu li cˈaˈak re ru incˈaˈ us. | |
| Deut | Kekchi | 23:10 | Cui cuan junak cui̱nk saˈ e̱ya̱nk ac xmux rib xban nak x-el xyaˈal lix tzˈejcual chiru kˈojyi̱n, li jun aˈan ta̱e̱lk saˈ e̱ya̱nk ut ta̱xic chirix li naˈajej li cuanqueb cuiˈ le̱ muheba̱l. Incˈaˈ chic naru ta̱oc saˈ li naˈajej li cuanquex cuiˈ chiru chixjunil li cutan. | |
| Deut | Kekchi | 23:12 | Tento nak cua̱nk junak naˈajej chirix li naˈajej li cuan cuiˈ le̱ muheba̱l re texxic cuiˈ xtzˈekbal e̱rib. | |
| Deut | Kekchi | 23:13 | Ut te̱cˈam ajcuiˈ junak le̱ cheˈ kˈes ruˈuj re te̱bec xnaˈaj le̱ tzˈekom ut te̱tzˈap li xbe̱n riqˈuin chˈochˈ. | |
| Deut | Kekchi | 23:14 | Te̱ba̱nu chi joˈcan xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios cua̱nk saˈ li naˈajej li cua̱nkex cuiˈ re texcol ut re ajcuiˈ nak texqˈue chi numta̱c saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Joˈcan nak li naˈajej li cua̱nkex cuiˈ santak re nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios incˈaˈ ta̱ril li cˈaˈak re ru tzˈaj saˈ e̱ya̱nk. Ut re ajcuiˈ nak incˈaˈ texcanab e̱junes yal xban li cˈaˈak re ru incˈaˈ us. | |
| Deut | Kekchi | 23:15 | Cui junak li lokˈbil mo̱s nacuulac e̱riqˈuin chixcolbal rib, me̱kˈaxtesi chic re lix patrón. | |
| Deut | Kekchi | 23:16 | Te̱canab chi cua̱nc e̱riqˈuin saˈ li tenamit li naraj ut saˈ li naˈajej li nacuulac chiru. Ut incˈaˈ te̱rahobtesi. | |
| Deut | Kekchi | 23:17 | Ma̱ jun aj Israel tixcˈayi rib, usta ixk, usta cui̱nk, joˈ nequeˈxba̱nu li nequeˈxlokˈoni li jalanil dios. | |
| Deut | Kekchi | 23:18 | Ut incˈaˈ naru teˈxqˈue chokˈ xmayej saˈ lix tabernáculo li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li tumin li nequeˈxcˈul li nequeˈxcˈayi ribeb. Incˈaˈ naru nequeˈxtoj riqˈuin li tumin aˈan li cˈaˈru xeˈxyechiˈi re li Dios. Li Ka̱cuaˈ xicˈ naril li ma̱c aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 23:19 | Nak te̱toˈoni li cˈaˈak re ru reheb le̱ rech tenamitil, usta tumin, usta tzacae̱mk, usta cˈaˈak chic re ru, incˈaˈ naru te̱patzˈ ral. | |
| Deut | Kekchi | 23:20 | Caˈaj cuiˈ li jalaneb xtenamit naru te̱patzˈ ral li cˈaˈru te̱toˈoni reheb. Abanan le̱ rech tenamitil incˈaˈ naru te̱patzˈ ral li cˈaˈru te̱toˈoni reheb. Cheba̱nuhak aˈin re nak texrosobtesi li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut re ajcuiˈ nak us tex-e̱lk riqˈuin chixjunil li te̱ba̱nu saˈ li naˈajej li ta̱qˈuehekˈ e̱re xban li Dios re texcua̱nk cuiˈ. | |
| Deut | Kekchi | 23:21 | Cui cuan li cˈaˈru te̱yechiˈi re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, mexbay chixqˈuebal. Li Ka̱cuaˈ tixcanab saˈ e̱be̱n xtojbal ut cuan e̱ma̱c cui incˈaˈ nequetoj. | |
| Deut | Kekchi | 23:23 | Li cˈaˈru nequeyechiˈi re li Dios xba̱nunquil, tento nak te̱ba̱nu, xban nak yal e̱junes xeyechiˈi chi incˈaˈ minbil e̱re xba̱nunquil. | |
| Deut | Kekchi | 23:24 | Cui nequexxic saˈ xnaˈajeb lix uvas le̱ rech cabal, naru te̱lou li ru toj ta̱cˈojla̱k e̱chˈo̱l, abanan incˈaˈ naru te̱xoc li ru saˈ le̱ chacach re te̱cˈam che̱rix. | |
Chapter 24
| Deut | Kekchi | 24:1 | Cui junak cui̱nk tixcˈam junak rixakil ut ta̱sumla̱k riqˈuin, abanan nak ac xsumla riqˈuin incˈaˈ nacuulac chiru xban nak tixqˈue retal nak incˈaˈ us xnaˈleb, naru tixyi̱b junak li hu re tixjach rib riqˈuin. Tixqˈue li hu re li ixk ut ta̱risi saˈ li rochoch. | |
| Deut | Kekchi | 24:2 | Nak ac x-el saˈ rochoch li cui̱nk, li ixk naru nasumla cuiˈchic riqˈuin jalan cui̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 24:3 | Abanan cui li cui̱nk li ta̱cˈamok re xcaˈ sut xicˈ cuiˈchic naril ut tixyi̱b cuiˈchic lix hu re tixjach rib riqˈuin ut ta̱risi saˈ li rochoch, malaj ut ta̱ca̱mk li cui̱nk aˈan li quicˈamoc cuiˈchic re li ixk, | |
| Deut | Kekchi | 24:4 | li cui̱nk li quicˈamoc re xbe̱n cua incˈaˈ chic naru naxcˈam li ixk aˈan chokˈ rixakil xban nak li ixk aˈan ac xmux rib. Aˈan incˈaˈ nacuulac chiru li Dios. La̱ex incˈaˈ naru te̱sach xlokˈal le̱ naˈaj li tixqˈue e̱re li Dios riqˈuin xba̱nunquil li ma̱c aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 24:5 | Incˈaˈ naru xtaklanquil chi pletic junak li cui̱nk li tojeˈ xsumla, ut ma̱ jun cˈanjel ta̱teneba̱k saˈ xbe̱n. Ta̱cua̱nk ban jun chihab saˈ rochoch re xqˈuebal xsahil xchˈo̱l li rixakil. | |
| Deut | Kekchi | 24:6 | Incˈaˈ te̱cˈul junak li caˈ, chi moco li rukˈ, chokˈ prenda xban nak riqˈuin lix caˈ naxsicˈ lix tumin li cristian re xnumsinquil li cutan junju̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 24:7 | Cui junak li cui̱nk ta̱relkˈa li rech aj Israelil ut tixqˈue joˈ jun lix mo̱s malaj ut naxcˈayi, tento nak ta̱camsi̱k li ani qui-elkˈan re. Tento nak te̱risi saˈ e̱ya̱nk chixjunil li ma̱usilal aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 24:8 | Te̱ba̱nu reheb li saklep rixeb chi tzˈakal re ru chixjunil li nequeˈxye eb laj tij. Tento te̱ba̱nu joˈ xinye reheb aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 24:9 | Julticokˈ e̱re li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ le̱ Dios re lix María nak quex-el chak Egipto ut yo̱quex chi xic. | |
| Deut | Kekchi | 24:10 | Nak te̱toˈoni li cˈaˈak re ru re le̱ ras e̱ri̱tzˈin, mex-oc saˈ rochoch chixcˈulbal li tˈicr tixqˈue e̱re chokˈ prenda. | |
| Deut | Kekchi | 24:11 | Texcana̱k ban chirix cab ut li cui̱nk li xtoˈonin e̱riqˈuin tixcˈam li prenda ut tixqˈue e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 24:12 | Cui nebaˈ li xtoˈonin e̱riqˈuin, me̱xoc li tˈicr li xqˈue chokˈ prenda chiru jun kˈojyi̱n. | |
| Deut | Kekchi | 24:13 | Te̱kˈaxtesi ban lix prenda nak toj ma̱jiˈ na-oc li sakˈe re nak tixtzˈap rib riqˈuin lix tˈicr nak oc re chi cua̱rc. Li cui̱nk tixbantioxi che̱ru ut ta̱cuulak chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li cˈaˈru te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 24:14 | Me̱rahobtesiheb le̱ mo̱s nebaˈ li tenkˈa̱c naraj, usta le̱ rech aj Israelil usta jalan xtenamit li cuan saˈ e̱ya̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 24:15 | Te̱toj le̱ mo̱s rajlal cutan nak toj ma̱jiˈ na-oc li sakˈe. Me̱canab chokˈ re cuulaj xban nak nebaˈ ut naraj ru lix tojbal re xnumsinquil li cutan. Ma̱re anchal tixya̱ba xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ xban nak incˈaˈ xe̱toj chi ticto ut saˈ e̱be̱n ta̱cana̱k li ma̱c. | |
| Deut | Kekchi | 24:16 | Eb li naˈbej yucuaˈbej incˈaˈ teˈcamsi̱k xban lix ma̱queb li ralal xcˈajol, chi moco li alal cˈajolbej teˈcamsi̱k xban lix ma̱queb lix naˈ xyucuaˈeb. Li junju̱nk tixtoj rix lix ma̱c. | |
| Deut | Kekchi | 24:17 | Me̱ba̱nu ma̱usilal reheb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk, joˈ eb ajcuiˈ li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈ. Ut incˈaˈ te̱cˈul chokˈ prenda li rakˈ li xma̱lcaˈan. | |
| Deut | Kekchi | 24:18 | Chijulticokˈ e̱re nak la̱ex rahobtesinbil mo̱s nak quexcuan chak Egipto ut li Ka̱cuaˈ le̱ Dios qui-isin chak e̱re saˈ li naˈajej aˈan. Joˈcan nak la̱in yo̱quin chixqˈuebal e̱re li chakˈrab aˈin re nak te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 24:19 | Ut nak yo̱kex chixsicˈbal li ru le̱ racui̱mk, cui xsach saˈ e̱chˈo̱l jarubak jo̱b le̱ trigo, mexsukˈi chixxocbal. Canabomak ban reheb li jalan xtenamiteb, ut reheb li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈ, joˈ eb ajcuiˈ li xma̱lcaˈan re nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texrosobtesi riqˈuin chixjunil li te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 24:20 | Nak te̱sicˈ ru li cheˈ olivo, me̱sicˈ xcaˈ sut. Canabomak ban reheb li jalan xtenamiteb, ut reheb li ma̱cˈaˈeb xnaˈ xyucuaˈ, joˈ eb ajcuiˈ li xma̱lcaˈan. | |
| Deut | Kekchi | 24:21 | Ut nak te̱sicˈ ru li uvas, me̱sicˈ ru xcaˈ sut. Te̱canab ban reheb li jalan xtenamiteb, ut reheb li ma̱cˈaˈeb xnaˈ xyucuaˈ, ut reheb ajcuiˈ li xma̱lcaˈan. | |
Chapter 25
| Deut | Kekchi | 25:1 | Cui cuan li yo̱queb chi pletic, eb aˈan teˈxic riqˈuin laj rakol a̱tin. Ut laj rakol a̱tin tixtzˈil rix li ani cuan xma̱c ut li ani ma̱cˈaˈ xma̱c. | |
| Deut | Kekchi | 25:2 | Ut li cuan xma̱c ta̱teneba̱k li saqˈuecˈ saˈ xbe̱n. Ut laj rakol a̱tin tixye re nak tixhupub rib saˈ chˈochˈ ut ta̱qˈuehekˈ lix tzˈu̱m chiru laj rakol a̱tin, aˈ yal chanru lix ma̱c. | |
| Deut | Kekchi | 25:3 | Abanan incˈaˈ tixcˈul numenak caˈcˈa̱l chi tzˈu̱m. Cui tixcˈul numenak caˈcˈa̱l chi tzˈu̱m ta̱cˈutekˈ xxuta̱n chiruheb li tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 25:5 | Cui cuibak cui̱nk cuanqueb saˈ jun chi cab, ut li jun ta̱ca̱mk ut tixcanab li rixakil chi ma̱cˈaˈ ralal xcˈajol, li ixk aˈan tento ta̱cˈamekˈ xban li ri̱tzˈin li camenak re nak ta̱cua̱nk ralal xcˈajol saˈ xcˈabaˈ li camenak. Incˈaˈ ta̱sumla̱k li ixk riqˈuin junak ma̱cuaˈ xcomon li camenak. | |
| Deut | Kekchi | 25:6 | Ut li xbe̱n ralal ta̱cua̱nk tento nak tixcˈam xcˈabaˈ li camenak re nak lix cˈabaˈ incˈaˈ ta̱sachekˈ saˈ xya̱nkeb laj Israel. | |
| Deut | Kekchi | 25:7 | Ut cui li i̱tzˈinbej incˈaˈ naraj xcˈambal li rixakil li ras camenak, li ixk aˈan ta̱xic saˈ li oqueba̱l re li tenamit chi a̱tinac riqˈuineb li nequeˈcˈamoc be. Ut tixye reheb, “Li ri̱tzˈin lin be̱lom camenak incˈaˈ naraj incˈambal chokˈ rixakil re nak ta̱cua̱nk cocˈal saˈ xcˈabaˈ li camenak joˈ tento xba̱nunquil.” | |
| Deut | Kekchi | 25:8 | Ut eb li nequeˈcˈamoc be teˈxtakla xbokbal li ri̱tzˈin li camenak re teˈa̱tinak riqˈuin. Ut cui aˈan tixye nak incˈaˈ naraj sumla̱c riqˈuin li ixk, | |
| Deut | Kekchi | 25:9 | li rixakil li camenak ta̱xic riqˈuin li cui̱nk chiruheb li nequeˈcˈamoc be. Ta̱risi jun lix xa̱b li cui̱nk ut tixchu̱ba saˈ xnakˈ ru ut tixye re, “Joˈcaˈin ta̱uxma̱nk re li cui̱nk li incˈaˈ naraj xqˈuebal ralal xcˈajol li ras camenak.” | |
| Deut | Kekchi | 25:10 | Ut aran Israel eb li ralal xcˈajol li cui̱nk aˈan teˈqˈuehekˈ chokˈ xcˈabaˈ “ralal xcˈajol li cui̱nk li qui-isi̱c xxa̱b.” | |
| Deut | Kekchi | 25:11 | Cui yo̱keb chi pletic cuib li cui̱nk ut li rixakil li jun ta̱xic chixcolbal lix be̱lom, cui li ixk aˈan tixchap lix yoˈleba̱l li cui̱nk li yo̱ chi sacˈoc re lix be̱lom, | |
| Deut | Kekchi | 25:15 | Tento nak texbisok chi tzˈakal, usta li ra̱lal usta lix nimal yo̱kex chixbisbal. Texbisok chi tzˈakal re nak ta̱najtokˈ rok le̱ yuˈam saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 25:16 | Li Ka̱cuaˈ xicˈ narileb li nequeˈxbalakˈi ras ri̱tzˈin ut incˈaˈ nequeˈbisoc chi tzˈakal. | |
| Deut | Kekchi | 25:17 | Chijulticokˈ e̱re li cˈaˈru queˈxba̱nu e̱re eb li ralal xcˈajol laj Amalec nak quex-el chak Egipto nak yo̱quex chi numecˈ saˈ lix naˈajeb. | |
| Deut | Kekchi | 25:18 | Nak lublu̱quex ut tacuajenakex, eb li ralal xcˈajol laj Amalec queˈpletic e̱riqˈuin ut queˈxcamsiheb li ma̱cˈaˈ chic xmetzˈe̱uheb. Incˈaˈ queˈxxucua ru li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 25:19 | Nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texqˈue chi hila̱nc ut incˈaˈ chic texpletik riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc e̱re li cuanqueb chi xjun sutam li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ, tento nak te̱camsi chixjunileb li ralal xcˈajol laj Amalec re nak ta̱sachk xcˈabaˈeb chi junaj cua saˈ ruchichˈochˈ. Misach saˈ e̱chˈo̱l xba̱nunquil aˈan. | |
Chapter 26
| Deut | Kekchi | 26:1 | Nak ac tex-oc chi cua̱nc saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, re nak texcua̱nk aran, | |
| Deut | Kekchi | 26:2 | te̱sicˈ li xbe̱n ru le̱ racui̱mk li x-el saˈ li chˈochˈ li xqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Te̱qˈue li ru le̱ racui̱mk saˈ jun li chacach ut te̱cˈam saˈ li naˈajej li tixsicˈ ru li Ka̱cuaˈ re te̱lokˈoni cuiˈ. | |
| Deut | Kekchi | 26:3 | Ut texxic riqˈuineb laj tij li cua̱nkeb saˈ li cutan aˈan ut te̱ye reheb, “La̱in ninye anakcuan chiru li Ka̱cuaˈ lin Dios nak xo-oc saˈ li naˈajej li quixye reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ riqˈuin juramento nak tixqˈue ke.” | |
| Deut | Kekchi | 26:4 | Ut laj tij tixcˈul li chacach li cuan saˈ e̱rukˈ, ut tixqˈue chiru lix artal li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 26:5 | Ut la̱ex te̱ye chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, “Eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ, aˈaneb jun chˈina chˈu̱tal chi arameo li queˈco̱eb chi cua̱nc Egipto. Aran queˈtam ut queˈnabaloˈ. Cuanqueb xcuanquil joˈ jun xnimal ru tenamit, ut cuanqueb xmetzˈe̱u. | |
| Deut | Kekchi | 26:6 | Eb laj Egipto queˈnumta saˈ kabe̱n ut coeˈxrahobtesi ut coeˈxqˈue saˈ cacuil trabaj. | |
| Deut | Kekchi | 26:7 | La̱o kaya̱ba lix cˈabaˈ li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Li Ka̱cuaˈ quirabi li katij ut quiril xtokˈoba̱l ku. Quixqˈue retal nak cuanco saˈ cacuil cˈanjel ut rahobtesinbilo. | |
| Deut | Kekchi | 26:8 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ corisi chak Egipto riqˈuin xnimal xcuanquil. Quixba̱nu li milagro ut sachba chˈo̱lej nak corisi chak Egipto. | |
| Deut | Kekchi | 26:9 | Ut aˈan quicˈamoc chak ke saˈ li naˈajej aˈin, ut quixqˈue ke li cha̱bil naˈajej aˈin li na-el cuiˈ chi us li acui̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 26:10 | Joˈcan nak la̱o xkacˈam chak li xbe̱n ru li kacui̱mk li x-el saˈ li chˈochˈ aˈin li xaqˈue ke, at Ka̱cuaˈ”, chaˈkex. Chirix aˈan te̱qˈue li chacach chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱cuikˈib e̱rib chiru. | |
| Deut | Kekchi | 26:11 | Ut la̱ex, ut eb laj levita, joˈ eb ajcuiˈ li jalan xtenamit li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk teˈsahokˈ saˈ e̱chˈo̱l xban li sahil echej li quixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut reheb ajcuiˈ le̱ jun cablal. | |
| Deut | Kekchi | 26:12 | Rajlal oxib chihab te̱qˈue li junju̱nk saˈ xlaje̱tkil li ru le̱ racui̱mk reheb laj levita ut li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈ ut reheb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk joˈ eb ajcuiˈ li xma̱lcaˈan. Te̱qˈue reheb re nak naru teˈtzaca̱nk saˈ le̱ tenamit ut ta̱cˈojla̱k xchˈo̱leb. | |
| Deut | Kekchi | 26:13 | Ut te̱ye re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, “La̱in xcuisi saˈ li cuochoch li lokˈlaj mayej. Xinqˈue reheb laj levita, eb li jalaneb xtenamit, ut eb li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈ joˈ eb ajcuiˈ li xma̱lcaˈan. Xinba̱nu joˈ xaye cue. Incˈaˈ xinkˈet la̱ chakˈrab chi moco xsach saˈ inchˈo̱l li xaye cue. | |
| Deut | Kekchi | 26:14 | Incˈaˈ xintzaca nak ra saˈ inchˈo̱l xban xcamic junak, chi moco xcuisi saˈ cuochoch nak muxbil cuu, chi moco xinqˈue reheb li camenak. La̱in xinba̱nu li chakˈrab ut xinba̱nu ajcuiˈ chixjunil li xaye cue. | |
| Deut | Kekchi | 26:15 | China̱cuil, at Ka̱cuaˈ, toj saˈ la̱ santil naˈaj saˈ choxa. Chacuosobtesiheb laj Israel la̱ tenamit. Ut chacuosobtesi li naˈajej li xaqˈue ke joˈ xaye reheb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ nak xaba̱nu li juramento. Xaqˈue ke li cha̱bil naˈajej li na-el cuiˈ chi us li acui̱mk,” chaˈkex. | |
| Deut | Kekchi | 26:16 | Anakcuan li Ka̱cuaˈ le̱ Dios yo̱ chixyebal e̱re nak te̱ba̱nu chi tzˈakal li chakˈrab ut le̱ taklanquil xban. Cheba̱nuhak biˈ chi anchal le̱ chˈo̱l ut chi anchal le̱ ra̱m. | |
| Deut | Kekchi | 26:17 | La̱ex xechˈolob saˈ li cutan aˈin nak li Ka̱cuaˈ, aˈan le̱ Dios. Xeyechiˈi nak te̱pa̱b aˈan ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye. Xeyechiˈi nak junelic te̱ba̱nu li chakˈrab li xqˈue e̱re ut te̱ba̱nu le̱ taklanquil xban. | |
| Deut | Kekchi | 26:18 | Ut saˈ ajcuiˈ li cutan aˈin li Ka̱cuaˈ quixye nak la̱ex lix lokˈlaj tenamit. Ut rehex chic chi tzˈakal joˈ quixyechiˈi e̱re. Ut aˈan naraj nak te̱ba̱nu chixjunil li chakˈrab li quixqˈue e̱re. | |
Chapter 27
| Deut | Kekchi | 27:1 | Laj Moisés rochbeneb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel, quixye reheb li tenamit: —Cheba̱nu chixjunil li chakˈrab li oc cue chixyebal e̱re anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 27:2 | Nak la̱ex texnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán re tex-oc saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, saˈ li cutan aˈan te̱xakab li ni̱nki pec ut te̱boneb riqˈuin chun. | |
| Deut | Kekchi | 27:3 | Ut te̱tzˈi̱ba chiru chixjunil li chakˈrab ut li tijleb aˈin nak ac xex-oc saˈ li cha̱bil naˈajej li na-el cuiˈ chi us li acui̱mk, li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ lix Dioseb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, joˈ quixye e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 27:4 | Nak ac xexnumeˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán, te̱xakabeb li pec joˈ yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan ut te̱boneb riqˈuin chun. | |
| Deut | Kekchi | 27:5 | Te̱yi̱b jun li artal aran re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Incˈaˈ te̱rocsi li chˈi̱chˈ re xyi̱banquil li artal. | |
| Deut | Kekchi | 27:6 | Te̱yi̱b li artal re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios riqˈuineb li pec li incˈaˈ setbil riqˈuin chˈi̱chˈ. Ut saˈ li artal aˈan te̱qˈue li mayej li te̱cˈat re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 27:7 | Ut aran ajcuiˈ te̱qˈue le̱ mayej re xcˈambal e̱rib saˈ usilal riqˈuin li Dios ut te̱tzaca ut ta̱sahokˈ saˈ e̱chˈo̱l chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 27:9 | Ut laj Moisés, rochbeneb laj tij quixye reheb laj Israel: —La̱ex aj Israel, abihomak li cˈaˈru tinye e̱re ut cheqˈuehak retal. Anakcuan la̱ex chic lix tenamit li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 27:10 | Joˈcan nak tento nak te̱ba̱nu li cˈaˈru tixye e̱re ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab li yo̱quin chixqˈuebal e̱re anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 27:12 | —Nak ac xexnumeˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán, aˈineb li xte̱paleb laj Israel li teˈxakli̱k saˈ li tzu̱l Gerizim chixyebal resil li rosobtesinquileb li tenamit: eb li ralal xcˈajol laj Simeón, eb li ralal xcˈajol laj Leví, eb li ralal xcˈajol laj Judá, eb li ralal xcˈajol laj Isacar, eb li ralal xcˈajol laj José ut eb li ralal xcˈajol laj Benjamín. | |
| Deut | Kekchi | 27:13 | Ut aˈineb li xte̱paleb laj Israel li teˈxakli̱k saˈ li tzu̱l Ebal chixyebal resil li xtzˈekta̱nanquileb li tenamit: eb li ralal xcˈajol laj Rubén, eb li ralal xcˈajol laj Gad, eb li ralal xcˈajol laj Aser, eb li ralal xcˈajol laj Zabulón, eb li ralal xcˈajol laj Dan ut eb li ralal xcˈajol laj Neftalí. | |
| Deut | Kekchi | 27:14 | Ut eb laj levita teˈa̱tinak chi cau xya̱b xcuxeb ut teˈxye li a̱tin aˈin reheb chixjunileb laj Israel: | |
| Deut | Kekchi | 27:15 | Tzˈekta̱nanbil li ani tixyi̱b lix jalanil dios ut xjalam u̱ch riqˈuin chˈi̱chˈ ut riqˈuin cheˈ usta tixqˈue saˈ junak naˈajej mukmu re tixlokˈoni xban nak li Ka̱cuaˈ xicˈ naril aˈan. Ut chixjunileb li tenamit teˈchakˈok ut teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:16 | Tzˈekta̱nanbil li ani tixtzˈekta̱na xnaˈ xyucuaˈ. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:17 | Tzˈekta̱nanbil li ani tixjal xnuba̱l lix chˈochˈ li rech cabal. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:18 | Tzˈekta̱nanbil li ani tixjal xbe junak li mutzˈ. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:19 | Tzˈekta̱nanbil li ani naxba̱nu ma̱usilal reheb li jalan xtenamiteb, malaj ut li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈ, malaj ut li xma̱lcaˈan. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:20 | Tzˈekta̱nanbil li tixchˈic rib riqˈuin li rixakil lix yucuaˈ ut tixcˈut xxuta̱n lix yucuaˈ. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:21 | Tzˈekta̱nanbil li ani tixchˈic rib riqˈuin junak xul. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:22 | Tzˈekta̱nanbil li ani tixchˈic rib riqˈuin li ranab, usta jalan xnaˈ, ut usta jalan xyucuaˈ. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:23 | Tzˈekta̱nanbil li ani tixchˈic rib riqˈuin lix naˈ li rixakil. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:24 | Tzˈekta̱nanbil li ani tixcamsi ras ri̱tzˈin usta chi mukmu naxba̱nu. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
| Deut | Kekchi | 27:25 | Tzˈekta̱nanbil li ani ta̱tumina̱k ru re nak tixcamsi li ras ri̱tzˈin li ma̱cˈaˈ xma̱c. Ut chixjunileb li tenamit teˈxye: Joˈcan taxak. | |
Chapter 28
| Deut | Kekchi | 28:1 | Cui la̱ex tex-abi̱nk chiru li Ka̱cuaˈ ut te̱ba̱nu chi anchal e̱chˈo̱l li cˈaˈru naxye ut cui te̱ba̱nu lix chakˈrab li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan, kˈaxal cuiˈchic tixnimobresi le̱ cuanquil saˈ xya̱nkeb chixjunileb li tenamit saˈ ruchichˈochˈ. | |
| Deut | Kekchi | 28:4 | Li Ka̱cuaˈ texrosobtesi ut tixqˈue nabal e̱ralal e̱cˈajol. Tixqˈue nabal li ru le̱ racui̱mk ut tixqˈue ajcuiˈ nabal li ral le̱ cuacax ut le̱ carner. | |
| Deut | Kekchi | 28:5 | Osobtesinbilak li naˈajej li nequexoc cuiˈ li ru le̱ racui̱mk ut osobtesinbilak ajcuiˈ li nequeyi̱b cuiˈ lix kˈemal le̱ tzacae̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 28:7 | Li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesiheb saˈ e̱rukˈ li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Tzololnakeb nak teˈcha̱lk chi pletic e̱riqˈuin, abanan sachso̱keb chic xnaˈleb nak teˈe̱lelik che̱ru ut teˈxchaˈchaˈi ribeb. | |
| Deut | Kekchi | 28:8 | Li Ka̱cuaˈ ta̱rosobtesi le̱ cˈanjel ut ta̱rosobtesi le̱ racui̱mk ut junelic cua̱nk chi nujenak li naˈajej li nequexoc cuiˈ li ru le̱ racui̱mk. Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texrosobtesi saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 28:9 | Cui la̱ex te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut incˈaˈ te̱kˈet lix chakˈrab, li Ka̱cuaˈ texxakab chokˈ jun xsantil tenamit joˈ quixye e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 28:10 | Ut chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈxqˈue retal nak li Ka̱cuaˈ quisicˈoc chak e̱ru chokˈ ralal xcˈajol ut teˈxucuak e̱ban. | |
| Deut | Kekchi | 28:11 | Li Ka̱cuaˈ tixqˈue nabal le̱ ralal e̱cˈajol ut nabal le̱ queto̱mk ut nabal le̱ racui̱mk saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re joˈ quixyechiˈi riqˈuin juramento reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 28:12 | Li Ka̱cuaˈ toj saˈ choxa tixtakla chak li hab saˈ xkˈehil ut ta̱rosobtesi le̱ cˈanjel. Eb li xni̱nkal ru tenamit teˈxpatzˈ chi toˈ cˈaˈruheb re e̱riqˈuin, abanan la̱ex incˈaˈ te̱patzˈ cˈaˈru e̱re chi toˈ riqˈuineb aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 28:13 | Li Ka̱cuaˈ tixqˈue e̱cuanquil saˈ xbe̱neb li jun chˈol chic. Cui te̱ba̱nu le̱ chakˈrabinquil xban li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan, la̱ex junelic texcˈamok be ut incˈaˈ texcana̱k chi ixbej. | |
| Deut | Kekchi | 28:14 | Me̱canab xba̱nunquil li chakˈrab li yo̱quin chixqˈuebal e̱re anakcuan. Ut me̱lokˈoni li jalanil dios chi moco texcˈanjelak chiruheb. | |
| Deut | Kekchi | 28:15 | Abanan cui incˈaˈ te̱ba̱nu li cˈaˈru naraj li Dios, ut cui incˈaˈ nequeba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lix chakˈrab ut le̱ taklanquil xban joˈ yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan, ta̱cha̱lk li raylal aˈin saˈ e̱be̱n: | |
| Deut | Kekchi | 28:17 | Tzˈekta̱nanbilakeb li nequexoc cuiˈ li ru le̱ racui̱mk ut tzˈekta̱nanbilak ajcuiˈ li nequeyi̱b cuiˈ lix kˈemal le̱ tzacae̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 28:18 | Incˈaˈ chic ta̱cua̱nk le̱ ralal e̱cˈajol ut incˈaˈ chic ta̱e̱lk le̱ racui̱mk chi moco teˈcua̱nk chic raleb le̱ queto̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 28:19 | Ut incˈaˈ us tex-e̱lk riqˈuin li cˈanjel te̱ba̱nu xban nak moco osobtesinbilakex ta chic. | |
| Deut | Kekchi | 28:20 | Li Ka̱cuaˈ tixtakla li raylal saˈ e̱be̱n ut textzˈekta̱na xban chixjunil li cˈaˈru te̱ba̱nu. Sachso e̱chˈo̱l texcana̱k ut texsachekˈ chi junpa̱t xban li ma̱usilal te̱ba̱nu nak te̱tzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 28:21 | Li Ka̱cuaˈ tixqˈue li caki yajel saˈ e̱be̱n toj retal texsachekˈ saˈ li naˈajej li tex-oc cuiˈ. | |
| Deut | Kekchi | 28:22 | Tixtakla nabal pa̱y ru li yajel saˈ e̱be̱n joˈ li caki yajel. Texsipokˈ ut cˈajoˈak le̱ tik. Incˈaˈ chic tixqˈue li hab saˈ xbe̱n le̱ racui̱mk ut cˈajoˈ xtikcual. Ta̱moˈo̱nk le̱ racui̱mk. Cˈajoˈ li raylal te̱cˈul toj retal texca̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 28:23 | Li choxa ta̱kˈanokˈ ru joˈ li kˈan chˈi̱chˈ bronce xban xtikcual ut li chˈochˈ ta̱cacuu̱k ru joˈ li cacuil chˈi̱chˈ hierro. | |
| Deut | Kekchi | 28:24 | Li Ka̱cuaˈ toj saˈ choxa tixtakla chak li poks ut li samaib saˈ e̱be̱n chokˈ re̱kaj li hab toj retal tex-osokˈ. | |
| Deut | Kekchi | 28:25 | Li Ka̱cuaˈ texcanab saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Tzololnakex nak texxic chi pletic, abanan sachso chic e̱naˈleb nak tex-e̱lelik ut te̱chaˈchaˈi e̱rib. Ut chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈsachk xchˈo̱leb che̱rilbal xban nak ma̱cˈaˈ chic le̱ cuanquil. | |
| Deut | Kekchi | 28:26 | Eb laj xicˈanel xul ut eb li joskˈ aj xul teˈxtiu le̱ tibel nak camenakex chic ut ma̱ ani ta̱chikˈok reheb. | |
| Deut | Kekchi | 28:27 | Li Ka̱cuaˈ tixtakla li xox che̱rix joˈ xeˈxcˈul eb laj Egipto. Ta̱cua̱nk li raylal saˈ chixjunil le̱ tibel ut tixpati rib le̱ raylal ut cˈajoˈ nak ta̱cuotzˈocokˈ ut ma̱cˈaˈak xbanol. | |
| Deut | Kekchi | 28:29 | Yal te̱chˈeˈ aj chic le̱ be nak yo̱kex chi be̱c joˈ nequeˈxba̱nu li mutzˈ nak nequeˈxchˈeˈ lix be, usta chi cutan yo̱kex chi be̱c. Ut incˈaˈ te̱tau li be li texxic raj cuiˈ. Incˈaˈ tex-e̱lk chi us riqˈuin li cˈaˈru te̱ba̱nu. Junelic rahobtesinbilakex ut ta̱e̱lkˈa̱k li cˈaˈru e̱re. Ma̱ ani ta̱tenkˈa̱nk e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 28:30 | Usta tzˈa̱manbilak junak xkaˈal e̱ban, abanan jalan ta̱cˈamok re. Texcablak, abanan incˈaˈ texcua̱nk saˈ li cab li te̱yi̱b. Te̱rau le̱ racui̱mk uvas, abanan incˈaˈ te̱yal xsahil li ru li tixqˈue. | |
| Deut | Kekchi | 28:31 | Teˈcamsi̱k le̱ bo̱yx che̱ru, abanan la̱ex incˈaˈ te̱yal xtibel. Yo̱kex chi iloc nak teˈmakˈekˈ che̱ru le̱ bu̱r ut incˈaˈ chic ta̱kˈaxtesi̱k e̱re. Eb le̱ carner teˈqˈuehekˈ reheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re ut ma̱ ani ta̱tenkˈa̱nk e̱re re xcolbaleb. | |
| Deut | Kekchi | 28:32 | Eb le̱ ralal e̱cˈajol teˈcˈamekˈ chokˈ rahobtesinbil mo̱seb saˈ jalan tenamit. Cuulaj cuulaj te̱siqˈuiheb le̱ ralal e̱cˈajol, abanan incˈaˈ chic te̱tauheb. | |
| Deut | Kekchi | 28:33 | Ut li jalaneb xtenamit tixmakˈ che̱ru le̱ racui̱mk li xetacuasi e̱rib xcˈanjelanquil. Xicˈ chic tex-ilekˈ ut junes raylal chic te̱cˈul. | |
| Deut | Kekchi | 28:35 | Li Ka̱cuaˈ tixcanab chi xoxi̱rc le̱ tibel. Ta̱ticla̱k chak che̱rok ut ta̱cuulak toj le̱ jolom. Kˈaxal ra te̱cˈul ut ma̱cˈaˈak xbanbal le̱ yajel. | |
| Deut | Kekchi | 28:36 | Li Ka̱cuaˈ texqˈue chi cˈamecˈ la̱ex joˈ ajcuiˈ le̱ rey saˈ jalan tenamit li incˈaˈ nequenau ru, chi moco le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ queˈxnau ru. Ut aran te̱lokˈoni li jalanil dios li yi̱banbileb riqˈuin cheˈ ut riqˈuin pec. | |
| Deut | Kekchi | 28:37 | Ut chixjunileb li tenamit teˈsachk xchˈo̱leb che̱rilbal. Xicˈ tex-ilekˈ ut texseˈe̱k ut tex-etzˈu̱k saˈ li naˈajej li textakla̱k cuiˈ xban li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 28:38 | Nabal li iyaj li te̱rau, abanan caˈchˈin ajcuiˈ li ru li te̱xoc xban nak eb laj sa̱cˈ teˈxcuaˈ le̱ racui̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 28:39 | Te̱rau le̱ uvas ut te̱sabesi, abanan incˈaˈ te̱rucˈ li xyaˈal le̱ uvas, chi moco te̱sicˈ li ru xban nak eb li motzoˈ teˈxcuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 28:40 | Cua̱nk li cheˈ olivo saˈ chixjunil le̱ naˈaj. Abanan ma̱cˈaˈak le̱ aceite re te̱yul che̱rix xban nak ta̱tˈanekˈ li ru. | |
| Deut | Kekchi | 28:41 | Teˈcua̱nk le̱ ralal e̱cˈajol, abanan incˈaˈ teˈcua̱nk e̱riqˈuin xban nak teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ saˈ jalan tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 28:43 | Ta̱nima̱nk xcuanquileb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk, ut la̱ex ta̱sachk le̱ cuanquil chi timil timil. | |
| Deut | Kekchi | 28:44 | Ta̱cua̱nk xtumineb li jalan xtenamit re teˈxqˈue chi toˈ e̱re, abanan la̱ex ma̱cˈaˈak le̱ tumin re te̱qˈue chi toˈ. Ta̱nima̱k xcuanquileb toj retal teˈtakla̱nk saˈ e̱be̱n. Eb aˈan teˈxic chi ubej ut la̱ex texcana̱k chi ixbej. | |
| Deut | Kekchi | 28:45 | Chixjunil li raylal aˈin ta̱cha̱lk saˈ e̱be̱n toj retal nak ta̱sachekˈ e̱ru xban nak incˈaˈ te̱ba̱nu li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Incˈaˈ te̱ba̱nu li chakˈrab li quixqˈue e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 28:46 | Aˈanak jun retalil chokˈ e̱re ut reheb le̱ ralal e̱cˈajol li teˈcua̱nk mokon nak li Ka̱cuaˈ quirakoc a̱tin saˈ e̱be̱n. | |
| Deut | Kekchi | 28:47 | Li Ka̱cuaˈ qui-osobtesin e̱re riqˈuin chixjunil. Abanan la̱ex incˈaˈ quexcˈanjelac chiru chi anchal e̱chˈo̱l, chi moco chi sa saˈ e̱chˈo̱l, riqˈuin chixjunil li quixqˈue e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 28:48 | Joˈcan nak la̱ex texcˈanjelak chiruheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re li tixtakla chak li Ka̱cuaˈ. Textzˈoca̱k ut ta̱chakik e̱re ut ma̱cˈaˈak le̱ rakˈ. Ut ma̱cˈaˈak chic cˈaˈru e̱re. Li Ka̱cuaˈ texqˈue chi cˈanjelac chokˈ rahobtesinbil mo̱s chiruheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re toj retal nak tex-osokˈ. | |
| Deut | Kekchi | 28:49 | Li Ka̱cuaˈ tixcˈameb chak chi najt eb li jalan xtenamit. La̱ex incˈaˈ te̱tau ru li ra̱tinoba̱leb. Chanchanakeb li xul tˈiu nak teˈcha̱lk chi junpa̱t chixsachbal e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 28:50 | Kˈaxal joskˈeb. Incˈaˈ teˈril xtokˈoba̱l e̱ru, chi moco li cocˈal, chi moco li ac ti̱xeb. | |
| Deut | Kekchi | 28:51 | Eb aˈan teˈxtzacaheb li ral le̱ queto̱mk joˈ ajcuiˈ li ru le̱ racui̱mk. Ma̱cˈaˈak chic le̱ trigo, chi moco le̱ vino, chi moco le̱ aceite. Ut ma̱cˈaˈak chic le̱ cuacax chi moco le̱ carner toj retal tex-osokˈ xban cueˈej. | |
| Deut | Kekchi | 28:52 | Teˈpletik riqˈuin chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Ut eb li tzˈac li najt xteram li cˈojcˈo̱k cuiˈ le̱ chˈo̱l telajeˈtˈanekˈ chixjunileb. | |
| Deut | Kekchi | 28:53 | Xban li raylal li te̱cˈul saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc e̱re nak yo̱keb chixsutinquil le̱ tenamit, textzˈoca̱k toj retal te̱tiu xtibeleb le̱ ralal e̱cˈajol li xqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 28:54 | Chi moco li cui̱nk li kˈaxal tu̱lan ut kˈun xchˈo̱l li cuan saˈ e̱ya̱nk ta̱ril xtokˈoba̱l ruheb li ras ri̱tzˈin, chi moco li rixakil li raro xban, chi moco lix cocˈal. | |
| Deut | Kekchi | 28:55 | Incˈaˈ tixsi reheb caˈchˈinak xtibel lix cocˈal li yo̱k chixtzacanquil. Caˈaj cuiˈ aˈan ta̱tiˈok re xban li raylal li yo̱k chixcˈulbal saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc e̱re nak yo̱keb chi numta̱c saˈ xbe̱neb le̱ tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 28:56 | Ut li ixakilbej li kˈaxal kˈun xchˈo̱l ut ma̱ jun sut quixyal be̱c chi ma̱cˈaˈ xxa̱b, xicˈ chic ta̱ril lix be̱lom joˈ eb ajcuiˈ lix cocˈal, li raro̱queb raj xban, ut incˈaˈ chic tixqˈue xtzacae̱mkeb. | |
| Deut | Kekchi | 28:57 | Xban tzˈocajic tixmuk lix cˈulaˈal li tojeˈ xyoˈla re tixtzaca xjunes chi mukmu xban nak ma̱cˈaˈak re teˈxtzaca nak eb li xicˈ nequeˈiloc reheb yo̱keb chi numta̱c saˈ xbe̱neb le̱ tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 28:58 | Cui incˈaˈ te̱ba̱nu chi anchal e̱chˈo̱l chixjunil li chakˈrab li tzˈi̱banbil saˈ li hu aˈin, ut cui incˈaˈ te̱xucua ru li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios li kˈaxal lokˈ, | |
| Deut | Kekchi | 28:59 | li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixqˈue xtzˈakob li raylal saˈ e̱be̱n. Tixqˈue li caki yajel saˈ e̱be̱n ut incˈaˈ chic ta̱e̱lk. Kˈaxal yibru li yajel li tixqˈue saˈ e̱be̱n ut saˈ xbe̱neb ajcuiˈ le̱ ralal e̱cˈajol. | |
| Deut | Kekchi | 28:60 | Tixqˈue saˈ e̱be̱n eb li yajel li quixqˈue saˈ xbe̱neb laj Egipto, li kˈaxal xiu xiu, ut incˈaˈ chic tex-usa̱k. | |
| Deut | Kekchi | 28:61 | Tixtakla ajcuiˈ saˈ e̱be̱n qˈuila pa̱y ru li yajel li incˈaˈ tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu aˈin, li tzˈi̱banbil cuiˈ lix chakˈrab li Dios. Tixtakla li raylal saˈ e̱be̱n toj retal ta̱sachekˈ e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 28:62 | Incˈaˈ chic qˈuihex texcana̱k, usta kˈaxal nabalex nak quexcuan chak joˈ xqˈuial li chahim chiru li choxa, xban nak incˈaˈ xeba̱nu li naxye li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 28:63 | Joˈ nak quisahoˈ xchˈo̱l li Ka̱cuaˈ nak quexqˈue chi nabalocˈ, joˈcan ajcuiˈ nak ta̱sahokˈ xchˈo̱l nak texqˈue chi sachecˈ. Tex-isi̱k saˈ li naˈajej li oc e̱re chire̱chaninquil. | |
| Deut | Kekchi | 28:64 | Li Ka̱cuaˈ tixchaˈchaˈi e̱ru yalak bar saˈ ruchichˈochˈ. Ut saˈ eb li naˈajej aˈan te̱lokˈoni li jalanil dios li yi̱banbil riqˈuin cheˈ ut pec, chi moco la̱ex chi moco le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ queˈxlokˈoniheb junxil. | |
| Deut | Kekchi | 28:65 | Incˈaˈ texcua̱nk saˈ tuktu̱quil usilal saˈ eb li jalan tenamit. Ma̱cˈaˈak chic le̱ naˈaj. Li Ka̱cuaˈ ta̱ba̱nu̱nk re nak xiu xiu cua̱nkex ut incˈaˈ chic sahak saˈ e̱chˈo̱l. Ta̱chˈina̱nk le̱ chˈo̱l xban li raylal li tixqˈue saˈ e̱be̱n li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 28:66 | Yo̱k le̱ cˈaˈux chi kˈek chi cutan ut yo̱kex chixcˈoxlanquil nak ma̱re texcamsi̱k xban nak junelic xiu xiu cua̱nkex. | |
| Deut | Kekchi | 28:67 | Nak ta̱sake̱uk te̱ye, “Us raj ac ta x-oc li kˈojyi̱n,” ut nak ta̱kˈojyi̱nokˈ, te̱ye, “Us raj ac ta xsake̱u,” chaˈkex xban le̱ xiu ut xban li raylal li yo̱quex chixcˈulbal. | |
Chapter 29
| Deut | Kekchi | 29:1 | Aˈan aˈin li contrato li quixye li Dios re laj Moisés re tixba̱nu riqˈuineb laj Israel nak cuanqueb saˈ li naˈajej Moab. Aˈan aˈin lix comon li contrato li quixba̱nu li Dios riqˈuineb saˈ li tzu̱l Horeb. | |
| Deut | Kekchi | 29:2 | Laj Moisés quixchˈutubeb chixjunileb laj Israel ut quixye reheb: —La̱ex queril li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ re laj Faraón lix reyeb laj Egipto ut reheb chixjunileb li nequeˈtenkˈan reheb joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 29:3 | La̱ex queril chixjunil li raylal, li milagro ut li sachba chˈo̱lej li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 29:4 | Ut toj chalen anakcuan li Dios incˈaˈ xexqˈue chixtaubal ru li cˈaˈru xeril ut li cˈaˈru xerabi. | |
| Deut | Kekchi | 29:5 | Chiru caˈcˈa̱l chihab nak la̱in xincˈamoc be che̱ru saˈ li chaki chˈochˈ, incˈaˈ x-osoˈ le̱ rakˈ chi moco le̱ xa̱b li cuan che̱rok. | |
| Deut | Kekchi | 29:6 | Quima̱cˈaˈoˈ le̱ caxlan cua ut le̱ vino. Ut quima̱cˈaˈoˈ ajcuiˈ le̱ rucˈa li nachˈamoˈ. Abanan li Ka̱cuaˈ quixqˈue e̱re re nak te̱nau nak aˈan li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 29:7 | Ut nak xocˈulun saˈ li naˈajej aˈin, laj Sehón lix reyeb laj Hesbón ut laj Og lix reyeb laj Basán queˈchal chi pletic kiqˈuin. Abanan la̱o xonumta saˈ xbe̱neb. | |
| Deut | Kekchi | 29:8 | La̱o xke̱chani lix naˈajeb ut xkajeqˈui reheb li ralal xcˈajol laj Rubén, ut reheb li ralal xcˈajol laj Gad, ut reheb ajcuiˈ yi jach li ralal xcˈajol laj Manasés. | |
| Deut | Kekchi | 29:9 | Cheba̱nu chi tzˈakal re ru chixjunil li naxye saˈ li contrato aˈin re nak us tex-e̱lk riqˈuin li cˈaˈru te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 29:10 | Anakcuan xakxo̱quex arin chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Cuanquex che̱junilex joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈcˈamoc be che̱ru ut eb li nequeˈtaklan saˈ e̱be̱n. Cuanqueb chixjunileb li cui̱nk. | |
| Deut | Kekchi | 29:11 | Ut cuanqueb li ixk ut eb li cocˈal joˈ eb ajcuiˈ li jalan xtenamiteb li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk, li nequeˈyocˈoc re le̱ siˈ ut nequeˈbelan re le̱ haˈ. | |
| Deut | Kekchi | 29:12 | Cuanquex arin anakcuan re nak te̱ba̱nu li contrato riqˈuin li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Riqˈuin juramento tixba̱nu li contrato li Ka̱cuaˈ, | |
| Deut | Kekchi | 29:13 | re nak texxakab chokˈ ralal xcˈajol. La̱exak lix tenamit ut aˈanak le̱ Dios joˈ quixyechiˈi riqˈuin juramento reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob. | |
| Deut | Kekchi | 29:14 | Ma̱cuaˈ caˈaj cuiˈ e̱riqˈuin la̱ex aj Israel li xakxo̱quex arin tixba̱nu li contrato riqˈuin juramento li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 29:15 | Xakxo aj ban cuiˈ lix cuanquil chiru chixjunileb le̱ ralal e̱cˈajol li teˈcua̱nk mokon. | |
| Deut | Kekchi | 29:16 | La̱ex joltic e̱re chanru le̱ yuˈam nak quexcuan Egipto ut cˈaˈru xecˈul nak yo̱quex chak chi numecˈ saˈ lix naˈajeb li jalaneb xtenamit. | |
| Deut | Kekchi | 29:17 | La̱ex xerileb lix jalanil dios li yi̱banbil riqˈuin cheˈ, pec, plata ut oro, li xicˈ naril li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 29:18 | Cheqˈue retal nak ma̱ jun saˈ e̱ya̱nk tixtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ le̱ Dios re tixlokˈoniheb lix jalanil dios li jalaneb xtenamit. Ma̱ jun taxak saˈ e̱ya̱nk tixba̱nu aˈan, chi moco li cui̱nk, chi moco li ixk, chi moco jun cabalak, chi moco jun xte̱paleb. Incˈaˈ te̱ba̱nu chi joˈcan re nak ma̱cuaˈakex joˈ li cˈahil kˈe̱n li nacamsin. | |
| Deut | Kekchi | 29:19 | Cui cuan junak saˈ kaya̱nk ta̱rabi chixjunil li tenebanbil saˈ kabe̱n ut incˈaˈ tixqˈue xcuanquil ut tixcˈoxla “us tine̱lk usta tinba̱nu li cˈaˈru nacuaj injunes” chaˈak, xban li jun aˈan ta̱sachekˈ e̱ru che̱junilex, li cha̱bil xnaˈleb joˈ ajcuiˈ li incˈaˈ us xnaˈleb. | |
| Deut | Kekchi | 29:20 | Li Ka̱cuaˈ incˈaˈ tixcuy xma̱c li ani tixba̱nu chi joˈcan. Ta̱joskˈokˈ ban riqˈuin ut tixtakla saˈ xbe̱n chixjunil li raylal li tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu aˈin toj retal ta̱sachekˈ ru ut incˈaˈ ta̱cua̱nk ralal xcˈajol. | |
| Deut | Kekchi | 29:21 | Li Ka̱cuaˈ ta̱risi li cui̱nk aˈan saˈ e̱ya̱nk la̱ex aj Israel ut tixtakla li raylal saˈ xbe̱n joˈ naxye saˈ lix contrato li Dios, li tzˈi̱banbil saˈ li hu aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 29:22 | Eb le̱ ralal e̱cˈajol li teˈcua̱nk mokon ut eb li jalan xtenamiteb li teˈcha̱lk chi najt teˈril li raylal li te̱cˈul nak li Ka̱cuaˈ tixsach ru le̱ naˈaj. | |
| Deut | Kekchi | 29:23 | Ma̱cˈaˈ chic ta̱e̱lk saˈ eb le̱ cˈaleba̱l. Junes azufre ut atzˈam ta̱cua̱nk saˈ le̱ chˈochˈ. Incˈaˈ ta̱e̱lk li acui̱mk chi moco li rax pim. Le̱ naˈaj chanchanak chic li tenamit Sodoma ut Gomorra ut eb li tenamit Adma ut Zeboim, li queˈsacheˈ xban li Ka̱cuaˈ nak yo̱ xjoskˈil saˈ xbe̱neb. | |
| Deut | Kekchi | 29:24 | Ut chixjunileb li cuanqueb saˈ li xni̱nkal ru tenamit teˈxye: ¿Cˈaˈut nak quixba̱nu li Ka̱cuaˈ chi joˈcan re lix naˈajeb laj Israel? ¿Cˈaˈru xya̱lal nak quinumta lix joskˈil saˈ xbe̱neb? | |
| Deut | Kekchi | 29:25 | Ut ta̱yehekˈ reheb, “Quixba̱nu chi joˈcan li Ka̱cuaˈ xban nak queˈxkˈet li contrato li queˈxba̱nu riqˈuin li Ka̱cuaˈ lix Dioseb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb nak li Dios qui-isin chak reheb saˈ li naˈajej Egipto. | |
| Deut | Kekchi | 29:26 | Queˈxlokˈoniheb li jalanil dios li ma̱ jun sut queˈxlokˈoni junxil. Queˈxcuikˈib ribeb chiruheb li jalanil dios usta ma̱cˈaˈ quiqˈueheˈ reheb xbaneb. | |
| Deut | Kekchi | 29:27 | Joˈcan nak quichal xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱neb lix tenamit ut quixqˈue saˈ lix naˈajeb chixjunil li raylal li tzˈi̱banbil retalil saˈ li hu aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 29:28 | Xban nak quinumta xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱neb, joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quirisiheb saˈ li naˈajej aˈin. Xban xjoskˈil quixtaklaheb saˈ jalan naˈajej li cuanqueb cuiˈ toj chalen anakcuan,” chuˈuxk reheb. | |
Chapter 30
| Deut | Kekchi | 30:1 | Nak acak xecˈul chixjunil le̱ rosobtesinquil ut le̱ xtzˈekta̱nanquil li xinye e̱re anakcuan, te̱cˈoxla chi us saˈ li naˈajej li textakla̱k cuiˈ xban li Ka̱cuaˈ le̱ Dios saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit. | |
| Deut | Kekchi | 30:2 | Nak la̱ex joˈ eb ajcuiˈ le̱ ralal e̱cˈajol te̱jal e̱cˈaˈux ut texsukˈi̱k riqˈuin li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, chi anchal e̱chˈo̱l ut chi anchal e̱metzˈe̱u te̱ba̱nu li cˈaˈru naraj aˈan joˈ yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 30:3 | Nak texsukˈi̱k riqˈuin li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texrosobtesi cuiˈchic ut ta̱ril xtokˈoba̱l e̱ru. Ut texrisi saˈ eb li jalan tenamit li quixjeqˈui cuiˈ e̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 30:4 | Usta kˈaxal najt quextakla li Ka̱cuaˈ, abanan toj aran tixchˈutub chak e̱ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut texcˈam cuiˈchic saˈ le̱ naˈaj. | |
| Deut | Kekchi | 30:5 | Texcˈam cuiˈchic saˈ li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ ut la̱ex te̱re̱chani li naˈajej. Texrosobtesi ut kˈaxal cuiˈchic texta̱mk chiruheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ ut kˈaxal biomakex. | |
| Deut | Kekchi | 30:6 | Chanchan nak te̱ba̱nu li circuncisión nak li Ka̱cuaˈ ta̱risi saˈ le̱ ra̱m li incˈaˈ us, joˈ tixba̱nu reheb le̱ ralal e̱cˈajol re nak te̱ra li Ka̱cuaˈ le̱ Dios chi anchal e̱chˈo̱l ut chi anchal le̱ ra̱m ut ta̱cua̱nk le̱ yuˈam chi junelic. | |
| Deut | Kekchi | 30:7 | Ut li Ka̱cuaˈ le̱ Dios tixtakla chixjunil li raylal aˈin saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc e̱re, li nequeˈrahobtesin e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 30:8 | Te̱ba̱nu cuiˈchic li cˈaˈru naraj li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱ba̱nu chixjunil li chakˈrab li yo̱quin chixqˈuebal e̱re saˈ li cutan aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 30:9 | Ut li Ka̱cuaˈ le̱ Dios texrosobtesi re nak us tex-e̱lk riqˈuin chixjunil li cˈaˈru te̱ba̱nu. Teˈnabalokˈ le̱ ralal e̱cˈajol ut teˈta̱mk le̱ queto̱mk. Ut nabalak ajcuiˈ li ru le̱ racui̱mk. Li Ka̱cuaˈ ta̱sahokˈ saˈ xchˈo̱l e̱riqˈuin ut texrosobtesi joˈ quixba̱nu reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 30:10 | Abanan tento nak te̱ba̱nu li cˈaˈru naraj li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Te̱ba̱nu chixjunil li chakˈrab li tzˈi̱banbil saˈ li hu aˈin. Tento nak te̱sicˈ li Ka̱cuaˈ le̱ Dios chi anchal le̱ chˈo̱l ut chi anchal le̱ ra̱m. | |
| Deut | Kekchi | 30:11 | Moco chˈaˈaj ta xba̱nunquil le̱ chakˈrabinquil li yo̱quin chixqˈuebal e̱re anakcuan. Naru te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye xban nak moco najt ta cuan e̱riqˈuin. | |
| Deut | Kekchi | 30:12 | Moco saˈ choxa ta cuan chak. Ut incˈaˈ naru te̱ye: ¿Ani ta̱takekˈ saˈ choxa chixcˈambal chak li chakˈrab ut tixye ke cˈaˈru naxye re nak naru takaba̱nu? | |
| Deut | Kekchi | 30:13 | Chi moco jun pacˈal li palau cuan chak, re nak te̱ye: ¿Ani takatakla jun pacˈal li palau re ta̱xic chixcˈambal chak li chakˈrab ut tixye ke cˈaˈru naxye re nak naru takaba̱nu? | |
| Deut | Kekchi | 30:14 | Me̱ye chi joˈcan xban nak li chakˈrab cuan e̱riqˈuin. Cuan chi xtzˈu̱mal e̱re ut cuan saˈ le̱ chˈo̱l re nak ta̱ru̱k te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye. | |
| Deut | Kekchi | 30:15 | Cheqˈuehak retal anakcuan li cˈaˈru yo̱quin chixyebal e̱re. Xinye e̱re chanru naru ta̱cua̱nk le̱ yuˈam ut le̱ cha̱bilal. Ut xinye ajcuiˈ e̱re chanru nacuan li ca̱mc ut li ma̱usilal. Tento te̱sicˈ ru bar cuan li te̱ba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 30:16 | Anakcuan yo̱quin chixyebal e̱re nak te̱ra li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naraj aˈan. Cheba̱nu le̱ taklanquil xban ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lix chakˈrab. Cui te̱ba̱nu aˈan, ta̱cua̱nk le̱ yuˈam ut teˈcua̱nk nabal le̱ ralal e̱cˈajol. Ut li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ta̱osobtesi̱nk e̱re saˈ li naˈajej li oc e̱re chire̱chaninquil anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 30:17 | Abanan cui te̱jal e̱cˈaˈux ut incˈaˈ te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ, ut cui nequetiquib xpa̱banquil li jalanil dios ut nequecuikˈib e̱rib chiru chixlokˈoninquil, | |
| Deut | Kekchi | 30:18 | relic chi ya̱l ninye e̱re nak texca̱mk. Ut incˈaˈ chic najt texcua̱nk saˈ li cha̱bil naˈajej li cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán li oc e̱re chire̱chaninquil anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 30:19 | Chiru li choxa ut chiru li ruchichˈochˈ ninye e̱re nak te̱sicˈ ru li cˈaˈru te̱raj. ¿Ma te̱raj le̱ yuˈam malaj ut te̱raj li ca̱mc? ¿Ma te̱raj te̱cˈul le̱ rosobtesinquil malaj ut te̱raj le̱ tzˈekta̱nanquil? Sicˈomak ru li yuˈam re nak yoˈyo̱kex ut yoˈyo̱keb ajcuiˈ le̱ ralal e̱cˈajol. | |
| Deut | Kekchi | 30:20 | Te̱ra taxak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱ba̱nu taxak li cˈaˈru naxye aˈan. Ti̱cak taxak le̱ chˈo̱l chiru ut me̱jal taxak e̱cˈaˈux. Li Ka̱cuaˈ ta̱qˈuehok re le̱ yuˈam re nak najt texcua̱nk saˈ li naˈajej li quixyechiˈi riqˈuin juramento reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob, chan laj Moisés. | |
Chapter 31
| Deut | Kekchi | 31:1 | Saˈ jun li cutan laj Moisés quia̱tinac cuiˈchic riqˈuineb laj Israel ut quixye reheb: | |
| Deut | Kekchi | 31:2 | —Anakcuan ac ti̱xin chic chi us. Cuakcˈa̱l (120) chihab cuan cue. Incˈaˈ chic nincuy cˈamoc be che̱ru. Li Ka̱cuaˈ Dios quixye cue nak la̱in incˈaˈ tinnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán. | |
| Deut | Kekchi | 31:3 | Li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, aˈan ta̱cˈamok be che̱ru nak texnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ. Aˈan ta̱sachok reheb li tenamit nak yo̱kex chi xic re nak texnumta̱k saˈ xbe̱neb ut te̱re̱chani li naˈajej. Laj Josué, aˈan li ta̱cˈamok re le̱ be joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 31:4 | Li Ka̱cuaˈ tixba̱nu reheb li tenamit aˈin joˈ quixba̱nu reheb laj Sehón ut laj Og, lix reyeb laj amorreo. Quixsach ruheb aˈan, joˈ ajcuiˈ lix tenamiteb. | |
| Deut | Kekchi | 31:5 | Li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesiheb saˈ e̱rukˈ ut texnumta̱k saˈ xbe̱neb. Tento nak te̱ba̱nu reheb chixjunil li xinye e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 31:6 | Cacuubresihomak e̱chˈo̱l ut chicua̱nk e̱metzˈe̱u. Mexxucuak chi moco texcˈoxlak xbaneb, xban nak li Ka̱cuaˈ incˈaˈ texcanab e̱junes. Cua̱nk ban e̱riqˈuin chi junelic, chan laj Moisés. | |
| Deut | Kekchi | 31:7 | Ut chirix aˈan laj Moisés quixbok laj Josué ut chiruheb chixjunileb laj Israel quixye re: —Cacuubresi a̱chˈo̱l, at Josué, ut cauhak taxak a̱cuib, xban nak la̱at tatcˈamok be chiruheb li tenamit nak teˈoc saˈ li naˈajej li quixyechiˈi li Ka̱cuaˈ reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. La̱at ta̱cˈam xbeheb chire̱chaninquil li naˈajej. | |
| Deut | Kekchi | 31:8 | Li Ka̱cuaˈ ta̱cua̱nk a̱cuiqˈuin. Aˈan ta̱cˈamok be cha̱cuu. Incˈaˈ tatxcanab a̱junes chi moco tatxtzˈekta̱na. Joˈcan nak matxucuac chi moco ta̱chˈina̱nk a̱chˈo̱l, chan laj Moisés. | |
| Deut | Kekchi | 31:9 | Ut laj Moisés quixtzˈi̱ba li chakˈrab aˈin ut quixqˈue reheb laj tij, eb li ralal laj Leví. Aˈan eb li nequeˈcˈamoc re li Lokˈlaj Ca̱x li cuan cuiˈ li contrato li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ. Ut quixqˈue ajcuiˈ reheb li cui̱nk li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel. | |
| Deut | Kekchi | 31:10 | Ut laj Moisés quixye reheb: —Rajlal saˈ lix xcuuk chihab nak nacuyeˈ xma̱queb riqˈuin lix cˈaseb, ta̱cuil li chakˈrab chiruheb li tenamit nak yo̱keb chi ninkˈei̱c saˈ li cocˈ muheba̱l yi̱banbil riqˈuin rukˈ cheˈ. | |
| Deut | Kekchi | 31:11 | Nak teˈxchˈutub ribeb chixjunileb laj Israel chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ saˈ li naˈajej li tixye e̱re, aran te̱ril xsaˈ li chakˈrab aˈin saˈ xxiqueb chixjunileb. | |
| Deut | Kekchi | 31:12 | Ta̱chˈutub ruheb chixjunileb laj Israel, joˈ cui̱nk, joˈ ixk, joˈ cocˈal. Ut joˈcan ajcuiˈ li jalaneb xtenamit li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk. Ta̱chˈutubeb chixjunileb re nak teˈrabi ut teˈxtzol rib chixba̱nunquil li naxye saˈ li chakˈrab aˈin. Cheˈxxucua ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut teˈxqˈue xchˈo̱l chixba̱nunquil li naxye li chakˈrab. | |
| Deut | Kekchi | 31:13 | Tento nak teˈrabi eb li ralal xcˈajoleb, li toj ma̱jiˈ nequeˈrabi li chakˈrab aˈin. Teˈxtzol ribeb chixxucuanquil ru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios joˈ najtil teˈcua̱nk saˈ li naˈajej li xic e̱re chire̱chaninquil nak te̱kˈax li nimaˈ Jordán, chan laj Moisés. | |
| Deut | Kekchi | 31:14 | Li Ka̱cuaˈ quixye re laj Moisés: —Cuulac re xkˈehil nak tatca̱mk. Ta̱bok chak laj Josué ut saˈ cuibal texxic saˈ li tabernáculo re nak tinxakab laj Josué saˈ xcˈanjel, chan. Ut laj Moisés ut laj Josué queˈco̱eb saˈ li tabernáculo ut queˈxakli chiru li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 31:15 | Ut li Ka̱cuaˈ quixcˈutbesi rib saˈ jun li chok ut quixakli saˈ xbe̱n li oqueba̱l re li tabernáculo. | |
| Deut | Kekchi | 31:16 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye re laj Moisés: —La̱at tatxic chi hila̱nc a̱cuochbeneb la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Chi se̱b li tenamit aˈin teˈxtiquib xlokˈoninquileb li jalanil dios saˈ li naˈajej li teˈxic cuiˈ. Chanchanakeb chic li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb. Tineˈxtzˈekta̱na ut teˈxkˈet li contrato li quinba̱nu riqˈuineb. | |
| Deut | Kekchi | 31:17 | Saˈ li cutan aˈan la̱in tinjoskˈokˈ saˈ xbe̱neb ut tintzˈekta̱naheb. Tincanabeb xjuneseb ut teˈsachekˈ ruheb. Nabal li raylal ut li chˈaˈajquilal ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb. Ut eb aˈan teˈxye: —Yo̱co chixcˈulbal li raylal aˈin xban nak li Ka̱cuaˈ li kaDios xoxcanab kajunes, chaˈkeb. | |
| Deut | Kekchi | 31:18 | Ut la̱in incˈaˈ tincuabi lix tijeb saˈ li cutan aˈan. Tinmuk ban cuib chiruheb xban li ma̱usilal teˈxba̱nu nak teˈxlokˈoniheb li jalanil Dios. | |
| Deut | Kekchi | 31:19 | Chatzˈi̱ba biˈ li bich aˈin ut ta̱cˈut chiruheb laj Israel re nak aˈaneb teˈxbicha. Li bich aˈin tixchˈolob xya̱lal chiruheb nak incˈaˈ us queˈxba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 31:20 | La̱in tincˈameb saˈ li naˈajej li kˈaxal cha̱bil li na-el cuiˈ chi us li acui̱mk joˈ quinyechiˈi reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. Ta̱cua̱nk chixjunil li tzacae̱mk li teˈraj ut teˈcua̱nk aran chi saheb saˈ xchˈo̱l. Abanan eb aˈan teˈxjal xnaˈlebeb ut teˈxlokˈoniheb li jalanil dios. Tineˈxtzˈekta̱na ut teˈrisi xcuanquil lin contrato. | |
| Deut | Kekchi | 31:21 | Nabal li raylal ut li chˈaˈajquilal ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb. Abanan ta̱bicha̱k li bich aˈin chokˈ retalil li ma̱usilal queˈxba̱nu. La̱in ninnau cˈaˈru cuan saˈ xchˈo̱leb usta toj ma̱jiˈ xincˈameb saˈ li naˈajej li quinyechiˈi reheb, chan li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 31:22 | Ut saˈ li cutan aˈan laj Moisés quixtzˈi̱ba li bich ut quixcˈut chiruheb laj Israel. | |
| Deut | Kekchi | 31:23 | Ut li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Josué li ralal laj Nun ut quixye re: —Cacuubresi a̱chˈo̱l ut chicua̱nk a̱metzˈe̱u xban nak la̱at tatcˈamok reheb laj Israel saˈ li naˈajej li xinyechiˈi reheb riqˈuin juramento. Ut la̱in tincua̱nk a̱cuiqˈuin, chan. | |
| Deut | Kekchi | 31:25 | Chirix aˈan quixye reheb laj levita li nequeˈpakon re li Lokˈlaj Ca̱x li cuan cuiˈ lix contrato li Ka̱cuaˈ: | |
| Deut | Kekchi | 31:26 | —Cˈamomak li hu aˈin li tzˈi̱banbil cuiˈ li chakˈrab ut te̱qˈue chixcˈatk li Lokˈlaj Ca̱x li cuan cuiˈ lix contrato li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Aran ta̱cua̱nk chokˈ retalil che̱ru. | |
| Deut | Kekchi | 31:27 | La̱in ninnau nak aj kˈetoleb a̱tin li tenamit aˈin ut kˈaxal cauheb xchˈo̱l. Xeˈxkˈetkˈeti ribeb chiru li Ka̱cuaˈ nak cuanquin riqˈuineb. Ut kˈaxal cuiˈchic teˈxba̱nu nak ac xincam nak ma̱ anihakin chic riqˈuineb. | |
| Deut | Kekchi | 31:28 | Ta̱chˈutubeb chicuu chixjunileb li nequeˈcˈamoc be joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan re nak la̱in tina̱tinak riqˈuineb. Ut cutan saken chiru li choxa ut li ruchichˈochˈ nak nequenau cˈaˈru te̱cˈul cui te̱kˈet li chakˈrab li xinye anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 31:29 | La̱in ninnau nak chirix lin camic eb li tenamit teˈxba̱nu li ma̱usilal ut teˈxtzˈekta̱na li cˈaˈru xinye reheb. Raylal ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb chiruheb li cutan cha̱lel xban nak teˈxba̱nu li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ. Teˈxqˈue xjoskˈil li Ka̱cuaˈ riqˈuin li cˈaˈru teˈxyi̱b riqˈuin li rukˈeb.— | |
Chapter 32
| Deut | Kekchi | 32:1 | Cherabihak la̱ex li cuanquex saˈ choxa, li cˈaˈru tinye. Cherabihak la̱ex li cuanquex saˈ ruchichˈochˈ, li cˈaˈru tinye riqˈuin xtzˈu̱mal cue. | |
| Deut | Kekchi | 32:2 | Li tijleb li tinye chanchanak li hab. Li cua̱tin li tinye chanchanak li xchuˈque. Chanchanak li hab cocˈ ru li naxtˈakresi li rax pim. Chanchanak li hab li naxtˈakresi li acui̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 32:4 | Li Ka̱cuaˈ, aˈan li nacoloc ke joˈ jun li sako̱nac li nequeˈxcol cuiˈ ribeb li tenamit. Li Ka̱cuaˈ, aˈan kˈaxal cha̱bil ut ti̱c xchˈo̱l. Naxba̱nu li ti̱quilal. Li Ka̱cuaˈ kˈaxal cha̱bil. Incˈaˈ naxba̱nu li incˈaˈ us. Junelic ban naxba̱nu li us ut li ti̱quilal. | |
| Deut | Kekchi | 32:5 | La̱ex lix tenamit li Ka̱cuaˈ queba̱nu li ma̱usilal. Quecˈut e̱xuta̱n. Moco e̱cˈulub ta nak la̱ex li ralal xcˈajol. Nequexma̱cob ut incˈaˈ us le̱ naˈleb. | |
| Deut | Kekchi | 32:6 | ¿Ma joˈcaˈin nak te̱qˈue re̱kaj li usilal li naxba̱nu li Ka̱cuaˈ? Incˈaˈ us le̱ naˈleb. Incˈaˈ nequetau xya̱lal. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li quiqˈuehoc e̱yuˈam? Aˈan quiyoˈobtesin e̱re ut quexxakab saˈ le̱ naˈaj. | |
| Deut | Kekchi | 32:7 | Chijulticokˈ e̱re cˈaˈru quicˈulman junxil. Ut cˈoxlankex chirixeb li chihab li ac xelajeˈnumeˈ. Ut patzˈomak reheb le̱ yucuaˈ. Aˈan teˈxye e̱re li xya̱lal. Ut eb li ti̱xil cui̱nk teˈxserakˈi e̱re cˈaˈru quicˈulman. | |
| Deut | Kekchi | 32:8 | Li Ka̱cuaˈ li kˈaxal nim xcuanquil quixqˈue xnaˈajeb li xni̱nkal ru tenamit. Quixye reheb bar cuan xnuba̱l lix chˈochˈeb. Ut quixqˈue lix chˈochˈeb laj Israel aˈ yal jarubeb saˈ li junju̱nk xte̱paleb. | |
| Deut | Kekchi | 32:10 | Quextau nak yo̱quex chixbeninquil e̱rib saˈ li chaki chˈochˈ, li naˈajej li ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ. Quexcol ut quexril ut quextenkˈa xban nak lokˈex chiru joˈ li xnakˈ ru. | |
| Deut | Kekchi | 32:11 | Li Ka̱cuaˈ quitenkˈan e̱re ut quicˈamoc be che̱ru joˈ nak li tˈiu naxcoleb li cocˈ ral saˈ lix soc ut naxcˈameb saˈ xbe̱n lix xicˈ nak toj ma̱jiˈ nequeˈxnau rupupic. | |
| Deut | Kekchi | 32:12 | Li Ka̱cuaˈ, aˈan li quicˈamoc be che̱ru. Ma̱cuaˈ junak jalanil dios li quitenkˈan e̱re. | |
| Deut | Kekchi | 32:13 | Li Ka̱cuaˈ quixqˈue e̱cuanquil saˈ xbe̱neb li tenamit ut saˈ xbe̱neb li tzu̱l. Ut quixqˈue li ru li acui̱mk re te̱tzaca. Saˈ xya̱nkeb li pec quetau li xyaˈal cab ut saˈ xya̱nkeb li sako̱nac quicuan le̱ cheˈ olivo. | |
| Deut | Kekchi | 32:14 | Quixqˈue le̱ cuacax re ta̱cua̱nk le̱ leche ut le̱ queso. Quixqˈue le̱ cha̱bil carner ut chiba̱t li cuanqueb Basán re nak ta̱cua̱nk le̱ tib. Ut quixqˈue ajcuiˈ li cha̱bil trigo. Ut querucˈ li xyaˈal li uvas li chanchan quicˈ xban xcakal. | |
| Deut | Kekchi | 32:15 | Eb laj Jesurún queˈni̱nkan ut queˈxkˈetkˈeti ribeb. Nalemtzˈun nequeˈiloc xban xni̱nkaleb. Ut queˈxtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ li quiyi̱ban reheb. Queˈxtzˈekta̱na laj Colol reheb. | |
| Deut | Kekchi | 32:16 | Queˈxchikˈ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ nak queˈxlokˈoni li jalanil dios. Quinumta xjoskˈil xban li ma̱usilal queˈxba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 32:17 | Queˈmayejac chiruheb li ma̱us aj musikˈej ut queˈxlokˈoniheb li moco dioseb ta. Queˈxlokˈoni li jalanil dios li incˈaˈ queˈxlokˈoni lix xeˈto̱nil yucuaˈ chi moco queˈrabi resil. | |
| Deut | Kekchi | 32:18 | Queˈxtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ li quicoloc reheb. Queˈxtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ li quiyoˈobtesin reheb. | |
| Deut | Kekchi | 32:19 | Li Ka̱cuaˈ quiril li queˈxba̱nu. Joˈcan nak quixtzˈekta̱naheb. Queˈxqˈue xjoskˈil xban lix ma̱usilaleb. | |
| Deut | Kekchi | 32:20 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱in incˈaˈ chic tincuileb chi moco tincuabiheb. Toj tincuil cˈaˈru teˈxcˈul xban nak incˈaˈ useb xnaˈleb. Queˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu ut ma̱cˈaˈeb xpa̱ba̱l. | |
| Deut | Kekchi | 32:21 | Queˈxchikˈ injoskˈil riqˈuin xlokˈoninquil jalanil dios. Queˈxqˈue injoskˈil riqˈuin xlokˈoninquil li ma̱cuaˈ Dios. Joˈcan ajcuiˈ tinba̱nu reheb. La̱in tinchikˈ xjoskˈileb riqˈuin jalan tenamit. Tinqˈueheb xjoskˈileb xban jun tenamit incˈaˈ nequeˈraj xtaubal xya̱lal. | |
| Deut | Kekchi | 32:22 | Cˈajoˈ nak queˈxqˈue injoskˈil. Lin joskˈil chanchan li xam yo̱ chixcˈatbal chixjunil toj saˈ xchamal li ruchichˈochˈ. Chanchan nak tixcˈat li ruchichˈochˈ ut li acui̱mk li cuan chiru. Tixcˈat lix to̱n li tzu̱l. | |
| Deut | Kekchi | 32:23 | Kˈaxal nabaleb li raylal li tintakla saˈ xbe̱neb. Chanchan nak tincuteb riqˈuin tzimaj. | |
| Deut | Kekchi | 32:24 | Telajeˈca̱mk xban cueˈej ut xban li caki yajel ut li tik. Tintaklaheb li joskˈ aj xul chixtiubaleb. Ut teˈtiˈekˈ xbaneb li cˈantiˈ li nequeˈcamsin. | |
| Deut | Kekchi | 32:25 | Telajeˈcamsi̱k riqˈuin chˈi̱chˈ li cuanqueb saˈ be. Ut cˈajoˈ nak teˈxucuak saˈ li rochocheb. Telajeˈca̱mk li sa̱jeb, joˈ chˈajom, joˈ xkaˈal. Telajeˈca̱mk li cˈulaˈal ut li ac ti̱xeb. | |
| Deut | Kekchi | 32:27 | Xinsach raj ruheb chi junaj cua, abanan incˈaˈ xcuaj nak eb li xicˈ nequeˈiloc reheb teˈxnimobresi ribeb chixyebal, “La̱o xosachoc reheb. Ma̱cuaˈ li Ka̱cuaˈ,” chaˈakeb. | |
| Deut | Kekchi | 32:29 | Us raj cui cuan xnaˈlebeb. Us raj nak teˈxqˈue retal li raylal li teˈxcˈul. Ut us raj ajcuiˈ cui teˈxqˈue retal chanru nak teˈosokˈ. | |
| Deut | Kekchi | 32:30 | ¿Chanru nak jun chi cui̱nk ta̱ra̱lina jun mil chi cristian? Ut, ¿chanru nak cuib chi cui̱nk teˈra̱lina laje̱b mil? Teˈxcˈul chi joˈcan xban nak li Ka̱cuaˈ lix Dioseb ac quixcanabeb xjuneseb ut quixtzˈekta̱naheb. | |
| Deut | Kekchi | 32:31 | Eb li xicˈ nequeˈiloc reheb nequeˈxqˈue retal nak lix jalanil dios moco juntakˈe̱t ta riqˈuin lix Dioseb laj Israel. | |
| Deut | Kekchi | 32:32 | Eb li xicˈ nequeˈiloc reheb chanchaneb laj Sodoma ut chanchaneb laj Gomorra. Li cˈaˈru nequeˈxba̱nu chanchaneb ru li uvas li cˈa li nacamsin. | |
| Deut | Kekchi | 32:34 | Li Ka̱cuaˈ naxnau cˈaˈru queˈxba̱nu li xicˈ nequeˈiloc reheb laj Israel. Cuan saˈ xchˈo̱l li cˈaˈru queˈxba̱nu. | |
| Deut | Kekchi | 32:35 | Cuulac re xkˈehil nak li Ka̱cuaˈ tixqˈue re̱kaj reheb li incˈaˈ us queˈxba̱nu ut telajeˈtˈanekˈ. Cuulac re xkˈehil nak teˈsachekˈ ruheb ut teˈosokˈ. | |
| Deut | Kekchi | 32:36 | Li Ka̱cuaˈ ta̱rakok a̱tin saˈ xbe̱neb lix tenamit. Abanan, xban nak naxraheb ta̱ril xtokˈoba̱l ruheb nak tixqˈue retal nak ma̱cˈaˈ chic xmetzˈe̱uheb. Ta̱ruxta̱na ruheb nak ta̱ril nak ma̱cˈaˈeb xmetzˈe̱uheb li nequeˈcˈanjelac chiru. | |
| Deut | Kekchi | 32:38 | Quemayeja le̱ cha̱bil mayej chiruheb ut quemayeja le̱ vino chiruheb. Cha̱lk anakcuan. Xtenkˈakex ut xcolakex. | |
| Deut | Kekchi | 32:39 | ¿Ma incˈaˈ nequenau nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios? Ma̱cˈaˈ chic junak dios chicuu la̱in. Caˈaj cuiˈ la̱in. La̱in nincamsin ut la̱in ninqˈuehoc yuˈam. La̱in ninqˈuehoc raylal ut la̱in ninbanoc. Ut ma̱ ani ta̱ru̱k tixcol rib saˈ cuukˈ. | |
| Deut | Kekchi | 32:40 | La̱in nintaksi li cuukˈ saˈ choxa ut ninye: La̱in li yoˈyo̱quil Dios chi junelic kˈe cutan. | |
| Deut | Kekchi | 32:41 | La̱in tinqˈue xkˈesnal lin chˈi̱chˈ ut la̱in tinrakok a̱tin. La̱in tinqˈue re̱kaj reheb li xicˈ nequeˈiloc cue ut tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb. | |
| Deut | Kekchi | 32:42 | Ta̱tˈanekˈ li quicˈ chiru lin tzimaj nak tincamsiheb li xicˈ nequeˈiloc cue. Ma̱ ani ta̱colekˈ chicuu nak tinpletik riqˈuineb. Telajeˈcamsi̱k chixjunileb joˈ eb li tochˈol ut eb li cuanqueb chi pre̱xil, joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil saˈ xya̱nkeb li xicˈ nequeˈiloc cue, chan li Dios. | |
| Deut | Kekchi | 32:43 | La̱ex li xni̱nkal ru tenamit, te̱qˈue xlokˈal lix tenamit li Ka̱cuaˈ xban nak li Ka̱cuaˈ tixsach ruheb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Li Ka̱cuaˈ tixqˈue re̱kaj reheb li queˈcamsin reheb lix tenamit, abanan tixcuy xma̱queb lix tenamit ut ta̱risi li ma̱usilal saˈ lix naˈajeb. | |
| Deut | Kekchi | 32:44 | Laj Moisés quicuulac rochben laj Josué li ralal laj Nun ut quixye reheb li tenamit li ra̱tinal li bich aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 32:46 | Tojoˈnak quixye reheb:—Qˈuehomak retal chixjunil li xinye e̱re chiru li cutan aˈin ut cheba̱nuhak. Ut te̱ye reheb le̱ ralal e̱cˈajol nak teˈxba̱nu chixjunil li naxye saˈ li chakˈrab aˈin. | |
| Deut | Kekchi | 32:47 | Li chakˈrab li quixqˈue li Dios ma̱cuaˈ yal a̱tin. Cuan ban rajbal xban nak aˈan ta̱qˈuehok e̱yuˈam. Cui te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab, najt texcua̱nk saˈ li naˈajej li xic e̱re chire̱chaninquil jun pacˈal li nimaˈ Jordán, chan laj Moisés. | |
| Deut | Kekchi | 32:49 | —Tatxic saˈ xbe̱n li tzu̱l Nebo li cuan saˈ xya̱nkeb li tzu̱l re Abarim saˈ lix naˈajeb laj Moab, li cuan chiru li tenamit Jericó. Ut aran saˈ xbe̱n li tzu̱l Nebo ta̱cuil li naˈajej Canaán li tinqˈue reheb laj Israel re teˈre̱chani. | |
| Deut | Kekchi | 32:50 | Ut saˈ li tzu̱l aˈan tatca̱mk ut ta̱tauheb la̱ cuechˈalal li ac camenakeb joˈ nak laj Aarón la̱ cuas quicam saˈ li tzu̱l Hor ut coxtauheb li rechˈalal li ac camenakeb. | |
| Deut | Kekchi | 32:51 | Ta̱cˈulma̱nk chi joˈcan xban nak chixcabichalex xekˈet li cua̱tin chiruheb laj Israel nak cuanquex chiru li haˈ li cuan Meriba li cuan Cades saˈ li chaki chˈochˈ Zin. La̱ex incˈaˈ xeqˈue inlokˈal chiruheb laj Israel. | |
Chapter 33
| Deut | Kekchi | 33:1 | Laj Moisés, li sicˈbil ru xban li Dios, quixtzˈa̱ma li rosobtesinquileb laj Israel chiru li Dios nak toj ma̱jiˈ nacam. | |
| Deut | Kekchi | 33:2 | Quixye: —Li Ka̱cuaˈ quichal chak saˈ li tzu̱l Sinaí. Toj Seir quicˈutun lix saken. Quicˈutun xlokˈal toj saˈ li tzu̱l Parán. Quicˈulun rochben lix qˈuila okˈob chi ángel. Ut saˈ lix nim ukˈ cuan li chakˈrab chanchan xam. | |
| Deut | Kekchi | 33:3 | Li Ka̱cuaˈ naxraheb lix tenamit ut naxcoleb. Joˈcan nak nequeˈxcuikˈib ribeb chiru ut nequeˈxba̱nu li cˈaˈru naxye. | |
| Deut | Kekchi | 33:4 | La̱in laj Moisés quinqˈue e̱re lix chakˈrab li Dios, li kˈaxal lokˈ chiku la̱o li ralal xcˈajol laj Jacob. | |
| Deut | Kekchi | 33:5 | Li Ka̱cuaˈ, aˈan li rey aran Jesurún nak queˈxchˈutub ribeb li nequeˈcˈamoc be rochbeneb lix te̱paleb laj Israel.— | |
| Deut | Kekchi | 33:6 | Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj Rubén: Incˈaˈ teˈsachekˈ ruheb li ralal xcˈajol laj Rubén. Cheˈnabalokˈ ban ut teˈta̱mk. | |
| Deut | Kekchi | 33:7 | Ut quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj Judá: At Ka̱cuaˈ, chacuabiheb taxak nak nequeˈxya̱ba la̱ cˈabaˈ eb li ralal xcˈajol laj Judá. Chacˈameb riqˈuineb li rech tenamitil. Chatenkˈaheb riqˈuin la̱ cuanquil nak nequeˈpletic riqˈuineb li xicˈ nequeˈiloc reheb ut chacoleb chiruheb li xicˈ nequeˈiloc reheb. | |
| Deut | Kekchi | 33:8 | Quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj Leví: At Ka̱cuaˈ, chaqˈue la̱ Tumin ut la̱ Urim reheb li ralal xcˈajol laj Leví, li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu. Cayal rixeb aran Masah ut cayal rixeb aran Meriba. | |
| Deut | Kekchi | 33:9 | Kˈaxal cateˈxra chiruheb lix naˈ xyucuaˈeb ut chiruheb ajcuiˈ li rechˈalaleb ut lix cocˈaleb. Queˈxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ la̱ chakˈrab ut incˈaˈ queˈxkˈet li contrato caba̱nu riqˈuineb. | |
| Deut | Kekchi | 33:10 | Eb aˈan nequeˈxcˈut li chakˈrab chiruheb laj Israel, li ralal xcˈajol laj Jacob. Nequeˈxcˈat li incienso cha̱cuu ut nequeˈxcˈat ajcuiˈ li mayej saˈ la̱ artal. | |
| Deut | Kekchi | 33:11 | At Ka̱cuaˈ, chacuosobtesi li cˈaˈru nequeˈxba̱nu. Ta̱sahokˈ taxak saˈ a̱chˈo̱l riqˈuin lix xyehom xba̱nuhomeb. Chasacheb ru li nequeˈpletic riqˈuineb. Ut chasacheb ru li xicˈ nequeˈiloc reheb toj retal teˈosokˈ. | |
| Deut | Kekchi | 33:12 | Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj Benjamín: Cheˈcua̱nk chi cˈojcˈo xchˈo̱leb li ralal xcˈajol laj Benjamín li raro̱queb xban li Ka̱cuaˈ. Li Ka̱cuaˈ, aˈan junelic nacoloc reheb ut nacuan riqˈuineb ut na-iloc reheb. | |
| Deut | Kekchi | 33:13 | Ut quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj José: Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ chi osobtesi̱nc re lix naˈajeb ut tixtˈakresi lix chˈochˈeb riqˈuin li hab ut li xchuˈque ut riqˈuin li haˈ li na-el saˈ chˈochˈ. | |
| Deut | Kekchi | 33:14 | Tixqˈueheb li ru li racui̱mkeb li kˈaxal cha̱bil li nakˈanoˈ chiru li sakˈe ut li nequeˈqˈui rajlal po. | |
| Deut | Kekchi | 33:15 | Ta̱cua̱nk chi nabal li ru li racui̱mkeb li kˈaxal cha̱bil saˈ eb li tzu̱l li cuan chalen najter kˈe cutan ut chi junelic. | |
| Deut | Kekchi | 33:16 | Nujenak taxak lix naˈajeb riqˈuin li cha̱bil echej. Osobtesinbilak taxak lix chˈochˈeb xban li Ka̱cuaˈ, li quia̱tinac chak saˈ li qˈuix li yo̱ xxamlel. Cheˈxcˈul taxak chixjunil li usilal aˈin eb li ralal xcˈajol laj José xban nak laj José, aˈan li nim xcuanquil saˈ xbe̱neb li ras. | |
| Deut | Kekchi | 33:17 | Lix metzˈe̱u li ralal xcˈajol laj José chanchan xmetzˈe̱u li xbe̱n ral jun li toro. Chanchan xcacuilal lix xucub li bo̱yx li cuan saˈ qˈuicheˈ. Riqˈuin lix cacuilaleb teˈnumta̱k saˈ xbe̱neb li xni̱nkal ru tenamit ut teˈra̱linaheb toj saˈ xmaril li ruchichˈochˈ. Aˈan li usilal li tintzˈa̱ma reheb li qˈuila ralal xcˈajol laj Efraín ut reheb li qˈuila ralal xcˈajol laj Manasés. | |
| Deut | Kekchi | 33:18 | Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj Zabulón ut eb li ralal xcˈajol laj Isacar: Cheˈsahokˈ taxak saˈ xchˈo̱leb li ralal xcˈajol laj Zabulón nak teˈe̱lk chi us nak nequeˈxic chi cˈayi̱nc yalak bar. Ut teˈbiomokˈ taxak li ralal xcˈajol laj Isacar saˈ lix naˈajeb. | |
| Deut | Kekchi | 33:19 | Teˈxbokeb li tenamit saˈ eb li tzu̱l ut aran teˈmayejak saˈ ti̱quilal. Teˈxtau lix biomaleb saˈ eb li palau ut saˈ li samaib li cuan chire li palau. | |
| Deut | Kekchi | 33:20 | Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj Gad: Lokˈoninbilak taxak li Ka̱cuaˈ li quixnimobresi lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Gad. Chanchaneb li cakcoj li yo̱ chiroybeninquil li ani tixchap re ta̱risi lix tel malaj ut lix jolom. | |
| Deut | Kekchi | 33:21 | Queˈxsicˈ ru li naˈajej li kˈaxal cha̱bil chokˈ reheb. Ut quiqˈueheˈ reheb li naˈajej joˈ quiqˈueheˈ reheb li nequeˈcˈamoc be. Ut queˈxba̱nu li cˈaˈru quiraj li Ka̱cuaˈ ut queˈxba̱nu li ti̱quilal nak chˈutchˈu̱queb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel. | |
| Deut | Kekchi | 33:22 | Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj Dan: Eb li ralal xcˈajol laj Dan chanchaneb li cakcoj toj sa̱jeb, li nequeˈel chak toj Basán. | |
| Deut | Kekchi | 33:23 | Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj Neftalí: Eb li ralal xcˈajol laj Neftalí numtajenak li rosobtesinquileb xban li Ka̱cuaˈ. Nabal li usilal quixba̱nu reheb. Reheb li naˈajej li cuan saˈ li roqueba̱l li sakˈe joˈ ajcuiˈ li cuan saˈ li sur nacuulac toj cuan cuiˈ li palau Galilea. | |
| Deut | Kekchi | 33:24 | Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcˈajol laj Aser: Kˈaxal nabal li rosobtesinquileb li ralal xcˈajol laj Aser chiruheb li jun chˈol chic. Oxlokˈinbilakeb xbaneb li rech aj Israel. Ut nabalakeb li cheˈ olivo li ta̱e̱lk saˈ lix naˈajeb. | |
| Deut | Kekchi | 33:25 | Li oqueba̱l re lix tenamit yi̱banbilakeb riqˈuin bronce ut hierro. Ut junelic cua̱nkeb xmetzˈe̱u joˈ najtil yoˈyo̱keb. | |
| Deut | Kekchi | 33:26 | La̱ex aj Jesurún te̱nau nak ma̱cˈaˈ chic junak dios juntakˈe̱t riqˈuin li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Li Ka̱cuaˈ nachal chak saˈ choxa re textenkˈa. Chanchan nak nachal saˈ xbe̱n li chok riqˈuin lix nimal xcuanquil ut riqˈuin lix nimal xlokˈal. | |
| Deut | Kekchi | 33:27 | Li Ka̱cuaˈ li cuan chi junelic, aˈan li nacoloc e̱re. Aˈan natenkˈan e̱re riqˈuin lix cuanquil li incˈaˈ na-osoˈ. Aˈan li ta̱isi̱nk reheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re. Aˈan li quixye e̱re nak te̱sach ruheb. | |
| Deut | Kekchi | 33:28 | Joˈcan nak la̱ex li ralal xcˈajol laj Israel texcua̱nk chi tuktu le̱ chˈo̱l. Ma̱cˈaˈ ta̱chˈiˈchˈiˈi̱nk e̱re la̱ex li ralal xcˈajol laj Jacob. Kˈaxal nabal li ru le̱ racui̱mk ut kˈaxal nabal li vino saˈ le̱ naˈaj li ta̱tˈakresi̱k riqˈuin li hab li nachal saˈ choxa. | |
| Deut | Kekchi | 33:29 | Us xak e̱re la̱ex aj Israel. ¿Ma cuan ta biˈ junak chic tenamit juntakˈe̱t e̱riqˈuin la̱ex? La̱ex colbilex xban li Ka̱cuaˈ. Li Ka̱cuaˈ, aˈan li ta̱tenkˈa̱nk e̱re ut aˈan li ta̱colok e̱re. Aˈan ta̱qˈuehok e̱re chi numta̱c saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Eb li xicˈ nequeˈiloc e̱re teˈxcuikˈib ribeb che̱ru xban xxiuheb ut la̱ex texnumta̱k saˈ xbe̱neb lix tenamit li queˈxnimobresi cuiˈ ribeb. | |
Chapter 34
| Deut | Kekchi | 34:1 | Laj Moisés qui-el saˈ li ru takˈa aran Moab ut quitakeˈ chiru li tzu̱l Nebo ut co̱ saˈ xbe̱n li tzu̱l Pisga li cuan saˈ xcaˈyaba̱l li tenamit Jericó. Ut li Ka̱cuaˈ quixcˈut chiru chixjunil li nimla naˈajej li cuan Galaad toj saˈ li naˈajej li teˈre̱chani li ralal xcˈajol laj Dan. | |
| Deut | Kekchi | 34:2 | Quixcˈut ajcuiˈ chiru li naˈajej li teˈre̱chani li ralal xcˈajol laj Neftalí, laj Efraín, ut laj Manasés joˈ ajcuiˈ li naˈajej li teˈre̱chani li ralal xcˈajol laj Judá. Li chˈochˈ li quixcˈut chiru quicuulac cuan cuiˈ li palau Mediterráneo. | |
| Deut | Kekchi | 34:3 | Quixcˈut ajcuiˈ chiru li naˈajej Neguev ut eb li ru takˈa Jordán ut Jericó, li tenamit li cuanqueb cuiˈ li cheˈ palmera toj saˈ li naˈajej Zoar. | |
| Deut | Kekchi | 34:4 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye re laj Moisés: —Aˈan aˈin li naˈajej li quinyechiˈi reheb laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Quinye riqˈuin juramento nak tinqˈue reheb li ralal xcˈajoleb. La̱in nacuaj nak ta̱cuil, usta incˈaˈ naru tat-oc saˈ li naˈajej aˈan, chan li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 34:5 | Ut laj Moisés, laj cˈanjel chiru li Dios, quicam saˈ li naˈajej Moab joˈ yebil xban li Ka̱cuaˈ. | |
| Deut | Kekchi | 34:6 | Ut aran ajcuiˈ quimukeˈ xban li Dios saˈ li ru takˈa li cuan Moab saˈ xcaˈyaba̱l li tenamit Bet-peor. Ut ma̱ ani nanaˈoc re li naˈajej li quimukeˈ cuiˈ toj chalen anakcuan. | |
| Deut | Kekchi | 34:7 | Cuakcˈa̱l (120) chihab cuan re laj Moisés nak quicam. Toj saken na-iloc ut toj cau rib chi us. | |
| Deut | Kekchi | 34:8 | Laje̱b xcaˈcˈa̱l cutan queˈrahoˈ saˈ xchˈo̱leb laj Israel ut queˈxya̱ba lix camic laj Moisés saˈ li naˈajej Moab. Joˈcaˈin nak queˈxnumsiheb li cutan re rahil chˈo̱lejil ut ya̱bac xban lix camic. | |
| Deut | Kekchi | 34:9 | Ut laj Josué li ralal laj Nun quiqˈueheˈ xnaˈleb xban nak laj Moisés quixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱n retalil nak aˈan chic ta̱cˈamok be chiruheb laj Israel. Joˈcan nak eb laj Israel queˈabin chiru ut queˈxba̱nu joˈ quiyeheˈ re laj Moisés xban li Ka̱cuaˈ Dios. | |
| Deut | Kekchi | 34:10 | Chalen saˈ li cutan aˈan, ma̱ jun chic profeta quicuan saˈ xya̱nkeb laj Israel joˈ laj Moisés queˈril ta ru li Dios chi tzˈakal joˈ quixba̱nu aˈan. | |
| Deut | Kekchi | 34:11 | Ma̱ ani chic quiru xba̱nunquil li sachba chˈo̱lej ut li milagros li quixba̱nu laj Moisés aran Egipto chiru laj Faraón, ut chiruheb laj cˈanjel chiru, joˈqueb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit. Quixba̱nu joˈ quitakla̱c cuiˈ xban li Dios. | |