JEREMIAH
Up
Chapter 1
Jere | Kekchi | 1:1 | Aˈan aˈin resil lix yehom xba̱nuhom laj Jeremías li ralal laj Hilcías. Laj Hilcías, aˈan xcomoneb laj tij li queˈcuan saˈ li naˈajej Anatot saˈ xcue̱nt lix naˈajeb laj Benjamín. | |
Jere | Kekchi | 1:2 | Yo̱ oxlaju chihab roquic chi cˈanjelac laj Josías ralal laj Amón chokˈ xreyeb laj Judá nak li Ka̱cuaˈ Dios quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 1:3 | Quia̱tinac cuiˈchic li Ka̱cuaˈ riqˈuin laj Jeremías nak laj Joacim ralal laj Josías quicuan chokˈ xreyeb laj Judá. Ut quia̱tinac ajcuiˈ riqˈuin nabal sut chalen toj saˈ li junlaju chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Sedequías ralal laj Josías. Saˈ roˈ li po saˈ ajcuiˈ li chihab aˈan, eb laj Jerusalén queˈchapeˈ xbaneb laj Babilonia ut queˈcˈameˈ chi pre̱xil. | |
Jere | Kekchi | 1:4 | Laj Jeremías quixye: —Nak quia̱tinac li Ka̱cuaˈ cuiqˈuin xbe̱n sut joˈcaˈin quixye cue: | |
Jere | Kekchi | 1:5 | Nak toj ma̱jiˈ nacana chi yaj aj ixk la̱ naˈ, la̱in ac ninnau nak tatyoˈla̱k. Ut toj ma̱jiˈ nacatyoˈla nak xatinsantobresi re tatcˈanjelak chokˈ inprofeta saˈ xya̱nkeb chixjunileb li tenamit, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 1:6 | Ut la̱in quinchakˈoc ut quinye: —At inDios, ¿cˈaˈru tinba̱nu? La̱in incˈaˈ ninnau a̱tinac xban nak toj sa̱jin, chanquin. | |
Jere | Kekchi | 1:7 | Ut li Ka̱cuaˈ Dios quixye cue: —Ma̱ye nak toj sa̱jat. Bar tatintakla la̱at tatxic ut ta̱ye chixjunil li cˈaˈru tinye a̱cue. | |
Jere | Kekchi | 1:8 | Matxucuac chiruheb li tenamit. La̱in cua̱nkin a̱cuiqˈuin cha̱colbal, chan li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Jere | Kekchi | 1:9 | Ut li Ka̱cuaˈ Dios quixqˈue li rukˈ saˈ xtzˈu̱mal cue ut quixye cue: —Anakcuan ac xinqˈue li cua̱tin saˈ xtzˈu̱mal a̱cue. | |
Jere | Kekchi | 1:10 | Abi li tinye a̱cue. Anakcuan xinqˈue a̱cuanquil saˈ xbe̱neb li xni̱nkal ru tenamit ut saˈ xbe̱neb li cuanqueb xcuanquil. Cua̱nk a̱cuanquil chixpoˈbaleb li tenamit ut chixsachbaleb, chirisinquileb ut chi numta̱c saˈ xbe̱neb. Ut cua̱nk ajcuiˈ a̱cuanquil re xcuaclesinquileb cuiˈchic ut re xqˈuebal xcacuilal xchˈo̱leb, chan li Dios cue. | |
Jere | Kekchi | 1:11 | Ut li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiˈchic cuiqˈuin ut quixye cue: —At Jeremías, ¿cˈaˈru li yo̱cat chirilbal?— La̱in quinchakˈoc ut quinye re: —Yo̱quin chirilbal jun rukˈ cheˈ almendro.— | |
Jere | Kekchi | 1:12 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Ya̱l nak aˈan li xacuil. Ut ya̱l ajcuiˈ nak ta̱uxma̱nk li cˈaˈru xinye.— | |
Jere | Kekchi | 1:13 | Ut quixye cuiˈchic cue li Ka̱cuaˈ: —Ut anakcuan, ¿cˈaˈru li yo̱cat chirilbal?— Ut la̱in quinye re: —Yo̱quin chirilbal jun li ucˈal saˈ li norte yo̱ chi cuokxi̱nc ut yo̱ chi salku̱c chak arin.— | |
Jere | Kekchi | 1:14 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Saˈ li norte ta̱cha̱lk chak li raylal saˈ xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈin. | |
Jere | Kekchi | 1:15 | La̱in tinbokeb chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ li norte. Eb lix reyeb teˈxxakab lix muheba̱leb saˈ li oqueba̱l re li tenamit Jerusalén ut teˈxsut rix li tenamit. Ut teˈxsut ajcuiˈ rixeb li jun chˈo̱l chic tenamit li cuanqueb Judá. | |
Jere | Kekchi | 1:16 | Aˈan aˈin li tojba ma̱c li tinqˈue saˈ xbe̱neb lin tenamit xban li ma̱usilal queˈxba̱nu. Quineˈxtzˈekta̱na ut queˈxcˈat lix pomeb re xlokˈoninquileb li jalanil dios ut queˈxlokˈoniheb li jalam u̱ch li queˈxyi̱b riqˈuin rukˈeb. | |
Jere | Kekchi | 1:17 | Joˈcan ut nak cauresi a̱cuib, at Jeremías, ut ayu chixyebal reheb li cˈaˈru xinye a̱cue. Matxucuac chiruheb. Cui tatxucuak anakcuan, naru ninqˈue a̱xiu nak cua̱nkat chiruheb. | |
Jere | Kekchi | 1:18 | Anakcuan tinqˈue a̱cacuilal joˈ jun li tenamit cauresinbil chi pletic. Chanchanakat xcacuil li okech chˈi̱chˈ malaj ut li tzˈac chˈi̱chˈ. Ut la̱at ta̱ye reheb chixjunileb li cuanqueb Judá nak incˈaˈ us yo̱queb. Ta̱ye ajcuiˈ reheb li rey ut eb laj tij. | |
Chapter 2
Jere | Kekchi | 2:2 | —Ayu ut ye reheb laj Jerusalén chi cau xya̱b a̱cux nak la̱in li Ka̱cuaˈ ninye chi joˈcaˈin: Jultic cue chanru nak xine̱ra saˈ e̱sa̱jilal. Xine̱ra joˈ jun li ixakilbej naxra lix be̱lom. Xine̱ta̱ke saˈ li chaki chˈochˈ li incˈaˈ na-el cuiˈ li acui̱mk. | |
Jere | Kekchi | 2:3 | La̱ex aj Israel santil tenamit nak quexcuan chicuu. Chanchanex li xbe̱n ru li acui̱mk li kˈaxal cha̱bil nak cuanquex chicuu. Chixjunileb li nequeˈxba̱nu raylal e̱re la̱in quinqˈue raylal saˈ xbe̱neb xban nak cuanqueb xma̱c, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 2:4 | La̱ex aj Israel, li ralal xcˈajol laj Jacob, cherabihak li cˈaˈru yo̱ chixyebal e̱re li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 2:5 | Li Ka̱cuaˈ naxye chi joˈcaˈin: —¿Ma cuan ta biˈ cˈaˈak re ru incˈaˈ us xinba̱nu nak xineˈxtzˈekta̱na le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ? Eb aˈan queˈxlokˈoniheb li yi̱banbil dios li ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ. Joˈcan nak ma̱cˈaˈ ajcuiˈ nequeˈoc cuiˈ le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 2:6 | Incˈaˈ chic queˈxcˈoxla insicˈbal, usta la̱in quin-isin chak reheb saˈ li naˈajej Egipto ut usta la̱in quincˈamoc be chiruheb nak queˈnumeˈ saˈ li naˈajej bar ma̱cˈaˈ cuan ut bar xiu xiu cuiˈ li cua̱nc. La̱in quincˈamoc be chiruheb nak queˈnumeˈ saˈ li naˈajej bar ma̱cˈaˈ haˈ, chi moco cuanqueb cristian, chi moco queˈnumeˈ cristian aran. | |
Jere | Kekchi | 2:7 | La̱in quincˈamoc reheb saˈ li naˈajej li na-el cuiˈ nabal li acui̱mk re nak teˈxtzaca li ru li cheˈ ut li ru li cha̱bil acui̱mk li na-el aran. Abanan eb aˈan incˈaˈ us queˈxba̱nu. Queˈxmux ban ru li naˈajej li quinqˈue reheb. | |
Jere | Kekchi | 2:8 | Eb laj tij incˈaˈ queˈxcˈoxla insicˈbal. Eb li nequeˈxcˈut li chakˈrab chiruheb li tenamit incˈaˈ queˈxqˈue inlokˈal. Eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb laj Israel queˈxkˈet li cua̱tin. Ut eb li profetas queˈa̱tinac saˈ xcˈabaˈ li yi̱banbil dios Baal, ut queˈxlokˈoniheb li jalanil dios li ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 2:9 | Joˈcan nak la̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n la̱ex joˈ ajcuiˈ saˈ xbe̱neb le̱ ralal e̱cˈajol. | |
Jere | Kekchi | 2:10 | Ayukex aran Quitim li cuan chire li nimla palau ut taklahomakeb li teˈxic aran Cedar. Qˈuehomak chak retal chi us. ¿Ma xeˈxba̱nu joˈ yo̱quex la̱ex? | |
Jere | Kekchi | 2:11 | ¿Ma xeˈxjal ta biˈ lix dioseb li tenamit aˈan? ¿Ma xeˈxcanab ta biˈ xlokˈoninquil lix dioseb usta ma̱cuaˈeb tzˈakal dios? Abanan, la̱in xine̱tzˈekta̱na la̱ex lin tenamit, usta la̱in li xinqˈuehoc e̱lokˈal. Aˈ chic li yi̱banbil dios li ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ nequelokˈoni. | |
Jere | Kekchi | 2:12 | La̱at at choxa, chatxucuak chirilbal li cˈaˈru yo̱ chi cˈulma̱nc. Chat-ecˈa̱nk saˈ la̱ naˈaj xban a̱xiu, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 2:13 | Cuib li ma̱c queˈxba̱nu lin tenamit. Quineˈxtzˈekta̱na la̱in li Dios, li chanchanin li yuˈam haˈ li incˈaˈ na-osoˈ xban nak ninqˈue xyuˈameb. Chanchan nak queˈxbec xjulel li haˈ, li incˈaˈ natˈil haˈ chi saˈ, nak queˈxlokˈoni li jalanil dios. | |
Jere | Kekchi | 2:14 | ¿Ma cuanqueb ta biˈ chokˈ lokˈbil mo̱s eb laj Israel? ¿Ma re ta biˈ nak teˈcua̱nk chokˈ rahobtesinbil mo̱s nak queˈyoˈla? ¿Cˈaˈut nak rahobtesinbileb anakcuan? | |
Jere | Kekchi | 2:15 | Chanchan nak nequeˈxjap re li cakcoj xban xjoskˈileb nak queˈchal li jalan tenamit chixrahobtesinquileb laj Israel. Queˈxsach ru li racui̱mkeb ut queˈxcˈat lix tenamiteb. Quicana chi ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ. | |
Jere | Kekchi | 2:17 | La̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li quincˈamoc chak be che̱ru. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ xban nak quine̱tzˈekta̱na nak yo̱quex chixcˈulbal li raylal aˈin? | |
Jere | Kekchi | 2:18 | ¿Cˈaˈut nak te̱raj xic chixpatzˈbal e̱tenkˈanquil aran Egipto? ¿Ma textenkˈa ta biˈ li nimaˈ Nilo? Ut, ¿cˈaˈut nak te̱raj xic xpatzˈbal e̱tenkˈanquil aran Asiria? ¿Ma naru ta biˈ texcol li nimaˈ Eufrates? | |
Jere | Kekchi | 2:19 | Xebok raylal saˈ e̱be̱n xban li ma̱usilal queba̱nu. Li incˈaˈ us li queba̱nu texqˈue chixtojbal le̱ ma̱c. Anakcuan te̱qˈue retal li raylal quebok saˈ e̱be̱n nak quine̱tzˈekta̱na, ut quecanab xxucuanquil cuu, la̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Jere | Kekchi | 2:20 | Li nimajcual Dios quixye: —La̱ex aj Israel, ac junxil xerisi e̱rib rubel incuanquil ut queye nak incˈaˈ chic texcˈanjelak chicuu. Saˈ xbe̱neb li tzu̱l ut rubeleb li cheˈ li ni̱nk xmu xelokˈoni li jalanil dios. Chanchanex li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb. | |
Jere | Kekchi | 2:21 | La̱in xinsicˈ e̱ru ut xexinqˈue chi cua̱nc saˈ le̱ naˈaj. Chanchan nak nasiqˈueˈ ru li cha̱bil iyaj ut na-aueˈ. ¿Chanru nak xejal e̱naˈleb? Chanchanex chic li acui̱mk li ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 2:22 | Usta te̱chˈaj e̱rib riqˈuin lejía, malaj ut riqˈuin nabal li xabo̱n, abanan le̱ ma̱c junelic cua̱nk chicuu. Incˈaˈ chic ta̱e̱lk. | |
Jere | Kekchi | 2:23 | ¿Cˈaˈut nak nequeye nak incˈaˈ xemux e̱rib? ¿Cˈaˈut nak nequeye nak incˈaˈ xelokˈoniheb li jalanil dios? Qˈuehomak retal cˈaˈru xeba̱nu saˈ li ru takˈa. Cˈoxlahomak li ma̱usilal xeba̱nu. Chanchanex li camello li yo̱queb chi a̱linac yalak bar chixsicˈbal lix sum. | |
Jere | Kekchi | 2:24 | Chanchanex li bu̱r re qˈuicheˈ li narutzˈ saˈ ikˈ li cˈaˈru naraj ru. Ma̱ ani naru ta̱ramok xbe nak ta̱raj batzˈu̱nc. Incˈaˈ tento nak tixtacuasi rib li ta̱cua̱nk riqˈuin, xban nak li ixki bu̱r ta̱xic chi sicˈoc re. | |
Jere | Kekchi | 2:25 | La̱ex aj Israel, la̱in xinye e̱re, “me̱tacuasi e̱rib chixsicˈbal li jalanil dios toj retal nak ta̱chakik e̱re”. Abanan la̱ex xeye, “Ma̱cˈaˈ xjalenquil. La̱o nakara li jalanil dios ut aˈan li takalokˈoni”, chanquex. | |
Jere | Kekchi | 2:26 | La̱ex aj Israel, xecˈut e̱xuta̱n joˈ nak nacˈuteˈ xxuta̱n laj e̱lkˈ nak nataˈli chi elkˈac. Jun xiquic nak xecˈut e̱xuta̱n la̱ex ut eb le̱ rey, joˈ eb li cuanqueb saˈ xcuanquil ut eb laj tij ut eb li profetas. | |
Jere | Kekchi | 2:27 | Nequeye “At inyucuaˈ” re li yal cheˈ. Ut nequeye ajcuiˈ re li pec “La̱at nacatqˈuehoc re inyuˈam”. Niquine̱tzˈekta̱na, abanan nak cuanquex saˈ raylal nequetzˈa̱ma chicuu nak texintenkˈa. | |
Jere | Kekchi | 2:28 | La̱ex aj Judá, ¿ma incˈaˈ ta biˈ xeyi̱b le̱ dios re textenkˈa? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ ta̱ru̱k te̱tzˈa̱ma e̱tenkˈanquil riqˈuin aˈan? Cui cuanqueb xcuanquil, chextenkˈa nak cua̱nkex saˈ raylal. Kˈaxal nabaleb le̱ jalanil dios. Chanchan xqˈuialeb le̱ tenamit. | |
Jere | Kekchi | 2:29 | Ut quixye ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ: —¿Cˈaˈut nak yo̱quex chixcuechˈbal cuix? ¿Cˈaˈru inma̱c che̱ru? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱ex xekˈetkˈeti e̱rib chicuu? | |
Jere | Kekchi | 2:30 | Ma̱cˈaˈ rajbal nak quebinkˈus chi cau le̱ ralal e̱cˈajol xban nak incˈaˈ queˈxqˈue saˈ xchˈo̱l lix tijbaleb. La̱ex xecamsiheb li profeta joˈ nak li cakcoj naxcamsi lix tib. | |
Jere | Kekchi | 2:31 | La̱ex aj Israel, ¿cˈaˈut nak incˈaˈ nequerabi li cˈaˈru ninye e̱re? ¿Ma la̱in ta biˈ joˈ jun li naˈajej chaki che̱ru? ¿Ma la̱in joˈ jun li kˈojyi̱n nak nequecˈoxla? ¿Ma ma̱cˈaˈ nin-oc cuiˈ che̱ru? ¿Cˈaˈut nak nequeye nak te̱ba̱nu li cˈaˈru nequeraj? ¿Cˈaˈut nak nequeye nak incˈaˈ chic texsukˈi̱k cuiqˈuin? | |
Jere | Kekchi | 2:32 | ¿Ma naxtzˈekta̱na ta biˈ lix kˈol junak li sa̱j ixk? ¿Ma naxtzˈekta̱na ta biˈ lix sahob ru junak li tukˈ ix li oc re chi sumla̱c? Abanan, la̱ex lin tenamit junxil nequex-oc chintzˈekta̱nanquil. | |
Jere | Kekchi | 2:33 | La̱ex kˈaxal cuan e̱naˈleb chixsicˈbal li cˈaˈru nequera ru ut kˈaxal cuiˈchic nabal li ma̱usilal naru nequeˈxtzol e̱riqˈuin li incˈaˈ useb xnaˈleb. | |
Jere | Kekchi | 2:34 | Chanchan nak osoˈjenak le̱ rakˈ saˈ xquiqˈueleb li nebaˈ ut eb li ma̱cˈaˈeb xma̱c. Usta incˈaˈ xetauheb chirelkˈanquil li cˈaˈru e̱re, abanan xecamsiheb. | |
Jere | Kekchi | 2:35 | Usta ac xeba̱nu chixjunil aˈin, aban la̱ex nequeye nak ma̱cˈaˈ e̱ma̱c. “Moco yo̱ ta xjoskˈil li Dios saˈ kabe̱n”, chanquex. Xban nak nequeye chi joˈcan, la̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n. | |
Jere | Kekchi | 2:36 | ¿Cˈaˈut nak xejal e̱naˈleb nak xepatzˈ e̱tenkˈanquil riqˈuineb li jalaneb xtenamit? Ta̱cˈutekˈ e̱xuta̱n xbaneb laj Egipto joˈ nak xcˈuteˈ e̱xuta̱n xbaneb laj Asiria. | |
Chapter 3
Jere | Kekchi | 3:1 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Cui junak cui̱nk naxjach rib riqˈuin li rixakil ut li ixk nasumla riqˈuin jalan chic cui̱nk, ¿ma ta̱sukˈi̱k cuiˈchic li xbe̱n cui̱nk riqˈuin li ixk? Aˈan nimla ma̱c chiruheb li tenamit. Abanan la̱ex aj Israel, chanchanex li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb xban nak xelokˈoniheb li jalanil dios. Ut anakcuan te̱raj cuiˈchic sukˈi̱c cuiqˈuin, chan. | |
Jere | Kekchi | 3:2 | Ilomakeb li tzu̱l. ¿Ma cuan ta biˈ junak naˈajej li incˈaˈ xelokˈoniheb cuiˈ li jalanil dios? Xecˈojob e̱rib chire li be roybeninquileb li te̱lokˈoniheb. Chanchanex laj árabe li naroybeni ani tixchap saˈ li chaki chˈochˈ. La̱ex xemux ru li naˈajej xban nak xelokˈoniheb li jalanil dios. | |
Jere | Kekchi | 3:3 | Joˈcan nak incˈaˈ chic naxqˈue li hab. Incˈaˈ xtˈaneˈ li hab saˈ xkˈehil li a̱uc. Xban nak la̱ex yo̱quex chixlokˈoninquil li jalanil dios, chanchanex li ixk li naxcˈayi rib. Incˈaˈ nequexxuta̱nac. | |
Jere | Kekchi | 3:4 | La̱ex yo̱quex chixba̱nunquil li ma̱usilal ut nequeye cue, “La̱at li kayucuaˈ. Xoa̱ra chalen saˈ kasa̱jilal. | |
Jere | Kekchi | 3:5 | ¿Ma junelic ta biˈ yo̱k a̱joskˈil saˈ kabe̱n? ¿Ma chi ti̱c incˈaˈ ta̱numekˈ a̱joskˈil?” chanquex. La̱ex aj Israel, joˈcan yo̱quex chixyebal. Abanan toj yo̱quex chixba̱nunquil chixjunil li ma̱usilal, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 3:6 | Quixye laj Jeremías: —Nak toj cuan chokˈ rey laj Josías, li Ka̱cuaˈ quixye cue chi joˈcaˈin: ¿Ma yo̱cat chixqˈuebal retal cˈaˈru yo̱queb laj Israel? Eb aˈan yo̱queb chintzˈekta̱nanquil. Chanchaneb chic li ixk li nequeˈxcˈayi rib xban nak nequeˈtakeˈ saˈ eb li tzu̱l. Ut rubeleb li cheˈ li ni̱nk xmu nequeˈxlokˈoni li jalanil dios. | |
Jere | Kekchi | 3:7 | La̱in quincˈoxla nak ma̱re teˈsukˈi̱k cuiˈchic cuiqˈuin, usta ac xeˈxba̱nu li ma̱c aˈan. Abanan incˈaˈ queˈsukˈi cuiqˈuin. Eb laj Judá li rech tenamitil queˈril li yo̱queb chixba̱nunquil ut queˈoc ajcuiˈ chixba̱nunquil joˈ yo̱queb aˈan. | |
Jere | Kekchi | 3:8 | Laj Judá queˈxqˈue retal nak la̱in quintzˈekta̱naheb laj Israel. Chanchan nak naxjach rib riqˈuin li rixakil junak cui̱nk xban nak xtau xma̱c chiru. Abanan incˈaˈ queˈoc xxiuheb laj Judá, usta queˈril li cˈaˈru queˈxcˈul laj Israel. Queˈxkˈaxtesi ban ribeb chixlokˈoninquil li jalanil dios. | |
Jere | Kekchi | 3:9 | Xban nak eb laj Israel queˈxlokˈoni li jalanil dios, joˈcan nak eb laj Judá incˈaˈ queˈxcˈoxla nak ma̱c li yo̱queb chixba̱nunquil. Queˈxmux ru lix chˈochˈeb riqˈuin li queˈxba̱nu. Ut quineˈxtzˈekta̱na nak queˈxlokˈoni li dios yi̱banbil riqˈuin pec ut cheˈ. | |
Jere | Kekchi | 3:10 | Usta ac xeˈxba̱nu li ma̱usilal aˈin eb laj Judá, incˈaˈ ajcuiˈ queˈsukˈi cuiqˈuin chi anchal xchˈo̱leb. Yal xcab rix xchˈo̱leb nak niquineˈxlokˈoni, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 3:11 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Usta kˈaxal yibru queˈxba̱nu eb laj Israel nak quineˈxtzˈekta̱na, abanan kˈaxal cuiˈchic numtajenak li ma̱c queˈxba̱nu laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 3:12 | Ayu ut ta̱ye reheb li tenamit li cuanqueb saˈ li norte: Joˈcaˈin xye e̱re li Ka̱cuaˈ Dios. Sukˈinkex cuiqˈuin, la̱ex aj Israel, usta xine̱tzˈekta̱na. Incˈaˈ chic tincˈut lin joskˈil che̱ru. Texincˈul ban saˈ usilal xban nak la̱in nin-uxta̱nan u ut nim lin cuyum. | |
Jere | Kekchi | 3:13 | Caˈaj cuiˈ te̱qˈue retal nak xexma̱cob chicuu la̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱patzˈ e̱cuybal. Xekˈet li cua̱tin. Xelokˈoniheb li jalanil dios rubeleb li ni̱nki cheˈ. Ut incˈaˈ xeba̱nu li cˈaˈru xinye e̱re, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 3:14 | Jalomak e̱cˈaˈux, ex cualal incˈajol, li xekˈetkˈeti e̱rib chicuu xban nak la̱in le̱ Dios. Ut la̱in tinsicˈ ru junak saˈ li junju̱nk chi tenamit ut tinsicˈ ajcuiˈ ruheb cuibak saˈ li junju̱nk xte̱paleb laj Israel re tincˈameb aran Sión. | |
Jere | Kekchi | 3:15 | La̱in tinxakabeb li ani teˈilok e̱re. Eb aˈan cua̱nkeb xnaˈleb chi cˈamoc be che̱ru joˈ li nacuaj la̱in, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 3:16 | Saˈ eb li cutan aˈan nak acak xextam ut nak acak xeˈtam le̱ ralal e̱cˈajol incˈaˈ chic tex-a̱tinak chirix lin Lokˈlaj Ca̱x, chi moco te̱cˈoxla, chi moco ta̱cˈanjelak che̱ru, chi moco te̱yi̱b jalan chic. | |
Jere | Kekchi | 3:17 | Saˈ eb li cutan aˈan li tenamit Jerusalén “Xcˈojariba̱l li Ka̱cuaˈ” chic tixcˈabaˈin. Ut chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit teˈxchˈutub ribeb aran chixqˈuebal inlokˈal la̱in li Ka̱cuaˈ. Ut incˈaˈ chic teˈxcacuubresi xchˈo̱leb chixba̱nunquil li ma̱usilal li queˈxrahi ru xba̱nunquil junxil. | |
Jere | Kekchi | 3:18 | Saˈ eb li cutan aˈan, eb laj Judá teˈxjunaji ribeb riqˈuineb laj Israel saˈ li naˈajej li cuan saˈ li norte. Ut cuotz teˈxic saˈ li naˈajej li quinqˈue reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 3:19 | La̱ex aj Israel, la̱in xcuaj nak xexincˈul chokˈ cualal incˈajol. Xinqˈue e̱re jun li cha̱bil naˈajej. Aˈan li kˈaxal cha̱bil chiru chixjunil li naˈajej li cuan saˈ ruchichˈochˈ. La̱in xcuaj nak te̱ye “At inyucuaˈ” cue. Incˈaˈ xcuaj nak tine̱tzˈekta̱na. | |
Jere | Kekchi | 3:20 | Abanan la̱ex xine̱tzˈekta̱na. Chanchanex li ixk li xtzˈekta̱na xbe̱lom. La̱in li Ka̱cuaˈ yo̱quin chi yehoc re aˈin. | |
Jere | Kekchi | 3:21 | Qui-abi̱c xya̱b cux saˈ eb li tzu̱l. Aˈan xya̱b xcuxeb laj Israel nak yo̱queb chi ya̱bac ut yo̱queb chixtzˈa̱manquil xtenkˈanquileb chicuu. Xeˈxba̱nu li ma̱usilal ut xineˈxtzˈekta̱na la̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. | |
Jere | Kekchi | 3:22 | La̱ex cualal incˈajol li xekˈetkˈeti e̱rib, jalomak e̱cˈaˈux. La̱in texinqˈuirtesi, chan li Ka̱cuaˈ. Ut eb laj Israel queˈxye: —La̱o tosukˈi̱k a̱cuiqˈuin xban nak la̱at li Ka̱cuaˈ. La̱at li kaDios. | |
Jere | Kekchi | 3:23 | Relic chi ya̱l nak ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ li cˈaˈru xkaba̱nu chak saˈ eb li tzu̱l. Junes choki̱nc xkaba̱nu. Relic chi ya̱l nak caˈaj cuiˈ la̱at li Ka̱cuaˈ li kaDios naru nacatcoloc ke la̱o aj Israel. | |
Jere | Kekchi | 3:24 | Chalen saˈ kasa̱jilal xkacˈut kaxuta̱n xban xlokˈoninquil li yi̱banbil dios. Ut xban aˈan xsach chiku li cˈaˈru queˈxcanab ke li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. Xkasach li kaqueto̱mk ut xkasach li kalal kacˈajol. | |
Chapter 4
Jere | Kekchi | 4:1 | Li Ka̱cuaˈ quixye reheb: —La̱ex aj Israel, cui te̱raj sukˈi̱c cuiqˈuin tento te̱canab xlokˈoninquil li yi̱banbil dios li cˈajoˈ xyi̱bal ru. Ut incˈaˈ chic te̱cˈoxla incanabanquil.— | |
Jere | Kekchi | 4:2 | Cui te̱tzˈekta̱naheb li yi̱banbil dios naru te̱ba̱nu li juramento saˈ incˈabaˈ la̱in li yoˈyo̱quil Dios. Te̱ba̱nu saˈ xya̱lal ut saˈ ti̱quilal. Ut saˈ incˈabaˈ la̱in chixjunileb li tenamit teˈosobtesi̱k ut tineˈxlokˈoni, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 4:3 | Li Ka̱cuaˈ quixye reheb laj Judá ut eb laj Jerusalén: —Checanabak chi oc li cua̱tin saˈ le̱ cˈaˈux ut me̱cacuubresi le̱ chˈo̱l. Chanchan nak nayamtesi̱c li chˈochˈ re nak li iyaj incˈaˈ ta̱auhekˈ saˈ xya̱nk li qˈuix. | |
Jere | Kekchi | 4:4 | La̱ex aj Judá ut la̱ex aj Jerusalén, isihomak li yibru naˈleb li cuan saˈ le̱ chˈo̱l ut kˈaxtesihomak e̱rib chi tzˈakal saˈ cuukˈ la̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Chanchan nak na-uxman li circuncisión. Cui incˈaˈ te̱ba̱nu li cˈaˈru ninye, la̱in tinjoskˈokˈ e̱riqˈuin xban li ma̱usilal li nequeba̱nu. Ut incˈaˈ ta̱numekˈ lin joskˈil saˈ e̱be̱n. Chanchanak li xam li incˈaˈ nachup, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 4:5 | Laj Jeremías quixye: —Ya̱basihomak li trompeta yalak bar saˈ li naˈajej aˈin. Japomak e̱re chi cau ut te̱ye reheb li tenamit Judá ut Jerusalén nak teˈxic saˈ eb li tenamit li ac cauresinbileb re teˈxcol cuiˈ ribeb. | |
Jere | Kekchi | 4:6 | Cˈutumakeb li be li naxic Sión. Tex-e̱lelik chi junpa̱t re te̱col e̱rib xban nak saˈ li norte ta̱cha̱lk chak li raylal li tixqˈue li Ka̱cuaˈ saˈ e̱be̱n. Ta̱sachekˈ ru chixjunil. | |
Jere | Kekchi | 4:7 | Yo̱ chi cha̱lc li ta̱sachok re le̱ tenamit. Chanchan jun li cakcoj ac x-el saˈ xnaˈaj. Laj sachonel ta̱cha̱lk chixsachbal li naˈajej Judá. Eb li tenamit teˈsachekˈ ruheb ut ma̱cˈaˈ chic cristian ta̱cana̱k chi saˈ. | |
Jere | Kekchi | 4:8 | Qˈuehomak kˈes ru tˈicr che̱rix ut texya̱bak chi cau xban nak yo̱ xjoskˈil li Dios saˈ xbe̱neb laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 4:9 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Saˈ eb li cutan aˈan eb li rey ut eb li nequeˈtenkˈan re chi takla̱nc sicsotkeb xbaneb xxiu. Eb laj tij ut eb li profeta ta̱sachk xchˈo̱leb, chan. | |
Jere | Kekchi | 4:10 | Laj Jeremías quixye: —At Ka̱cuaˈ, at nimajcual Dios, relic chi ya̱l la̱at xabalakˈiheb li tenamit. Xaye nak ta̱cua̱nk li tuktu̱quil usilal, abanan ca̱mc yo̱ chi cha̱lc saˈ kabe̱n. | |
Jere | Kekchi | 4:11 | Ta̱cuulak xkˈehil nak ta̱yehekˈ reheb li tenamit aˈin ut reheb laj Jerusalén chi joˈcaˈin: Chanchan jun li tikcual ikˈ li ta̱cha̱lk saˈ li chaki chˈochˈ. Ma̱cuaˈ li kˈunil ikˈ li narisi rix li trigo. | |
Jere | Kekchi | 4:12 | Chanchanak jun li cacuil ikˈ li nasachoc. Joˈcan tixba̱nu li Ka̱cuaˈ nak ta̱rakok a̱tin saˈ xbe̱neb li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 4:13 | Qˈuehomak retal. Eb li xicˈ nequeˈiloc re li tenamit chanchanakeb li chok nak teˈcha̱lk. Eb li carruaje teˈcha̱lk joˈ li cak-sut-ikˈ. Eb li cacua̱y kˈaxal cau teˈa̱linak chiru li tˈiu li narupupic chi junpa̱t. Tokˈob xak ku xban nak osocˈ ke. | |
Jere | Kekchi | 4:14 | La̱ex aj Jerusalén, canabomak xba̱nunquil li ma̱usilal re nak naru texcolekˈ. ¿Joˈ najtil chic toj yo̱kex xcˈoxlanquil xba̱nunquil li ma̱usilal? | |
Jere | Kekchi | 4:15 | Yo̱ chi cuulac resil li raylal li ta̱cˈulma̱nk toj saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Dan ut toj saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín, li naˈajej li tzu̱l ru. | |
Jere | Kekchi | 4:16 | Yehomak resil reheb li xni̱nkal ru tenamit ut reheb laj Jerusalén nak yo̱queb chak chi cha̱lc saˈ najtil tenamit eb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Teˈxjap reheb nak teˈoc chi pletic saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá. | |
Jere | Kekchi | 4:17 | Ut teˈxsut rix li tenamit Jerusalén. Chanchanakeb li cui̱nk li nequeˈcˈacˈalen re lix naˈajeb li racui̱mk. Jerusalén ta̱sutekˈ xban nak queˈxkˈetkˈeti ribeb chiru li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 4:18 | La̱ex aj Judá, yo̱quex chixcˈulbal li raylal aˈin xban li ma̱usilal xeba̱nu. Xban le̱ ma̱c nak yo̱quex chixcˈulbal li raylal aˈin ut nayotˈeˈ e̱chˈo̱l xban. | |
Jere | Kekchi | 4:19 | Kˈaxal ra cuanquin. Incˈaˈ chic nincuy. Cau na-ecˈan li cua̱m. Chanchan e̱lc re saˈ xnaˈaj. Incˈaˈ naru tincana̱k chi incˈaˈ tina̱tinak xban nak yo̱quin chirabinquil xya̱b li trompetas retalil nak ticla̱c re li ple̱t. | |
Jere | Kekchi | 4:20 | Tojeˈ ajcuiˈ xkacˈul jun li raylal ut xchal jun chic saˈ kabe̱n. Xsacheˈ ru chixjunil li kanaˈaj. Saˈ junpa̱t xeˈsacheˈ ruheb li kamuheba̱l. Ut eb li tˈicr xeˈpejeˈ. | |
Jere | Kekchi | 4:21 | ¿Joˈ najtil chic tento nak tincuileb nak yo̱keb chi pletic? ¿Joˈ najtil chic tincuabi li xya̱beb li trompeta? | |
Jere | Kekchi | 4:22 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Ma̱cˈaˈeb xnaˈleb lin tenamit. Incˈaˈ nequeˈxnau cuu. Chanchaneb li cocˈal li ma̱cˈaˈeb xnaˈleb. Chanchaneb li cocˈal li incˈaˈ nequeˈxtau xya̱lal. Cuanqueb xnaˈleb chixba̱nunquil li ma̱usilal, abanan incˈaˈ nequeˈraj xba̱nunquil li us, chan. | |
Jere | Kekchi | 4:23 | Laj Jeremías quixye: —Nak quicuil li ruchichˈochˈ, ma̱cˈaˈ chic cuan chiru. Quicuil li choxa ut ma̱cˈaˈ chic lix cutan saken. | |
Jere | Kekchi | 4:24 | Quin-iloc saˈ eb li tzu̱l ut quinqˈue retal nak yo̱queb chi ecˈa̱nc saˈ xnaˈajeb. Eb li cocˈ bol yo̱queb chi tˈanecˈ. | |
Jere | Kekchi | 4:25 | Ut quicuil ajcuiˈ nak ma̱cˈaˈ chic cristian saˈ ruchichˈochˈ ut chixjunileb li xul li nequeˈrupupic ac xelajeˈco̱eb. | |
Jere | Kekchi | 4:26 | Ut li cha̱bil chˈochˈ quisukˈi chaki chˈochˈ. Poˈbileb chic li tenamit xban xjoskˈil li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 4:27 | Li Ka̱cuaˈ quixye nak tixsach ru lix chˈochˈeb. Abanan incˈaˈ tixsach ruheb chi junaj cua. | |
Jere | Kekchi | 4:28 | Ta̱rahokˈ xchˈo̱l li ruchichˈochˈ ut ta̱kˈojyi̱nokˈ ru li choxa. Li Ka̱cuaˈ quixye nak ta̱cˈulma̱nk chi joˈcan ut aˈan incˈaˈ tixjal xcˈaˈux. | |
Jere | Kekchi | 4:29 | Chixjunileb li cuanqueb saˈ eb li tenamit teˈe̱lelik nak teˈrabi xya̱b rokeb li cacua̱y ut eb li soldado li nequeˈcutuc riqˈuin tzimaj. Cuanqueb li teˈxic saˈ qˈuicheˈ ut cuanqueb li teˈtakekˈ saˈ xya̱nkeb li pec. Ma̱cˈaˈak chic cristian saˈ eb li tenamit. Ma̱ ani teˈcana̱k aran. | |
Jere | Kekchi | 4:30 | La̱ex aj Jerusalén, raylal ta̱cha̱lk saˈ e̱be̱n. ¿Cˈaˈut nak nequetikib e̱rib riqˈuin li caki akˈ? ¿Cˈaˈut nak nequerocsi li oro chokˈ xsahob e̱ru? ¿Cˈaˈut nak nequebon li xnakˈ e̱ru? Ma̱cˈaˈ rajbal nak nequeyi̱b e̱rib chi chˈinaˈus. Eb li queˈrahoc e̱re xextzˈekta̱na ut teˈraj e̱camsinquil. | |
Jere | Kekchi | 4:31 | La̱in xcuabi nak yo̱queb chi ya̱bac laj Jerusalén. Chanchan nak naxjap re li ixk nak oc re chi qˈuira̱c riqˈuin li xbe̱n xcˈulaˈal. Incˈaˈ chic nequeˈxcuy musikˈac. Nequeˈxyeˈ li rukˈeb nak yo̱queb chixtzˈa̱manquil xtenkˈanquileb. “Tokˈob ku. Incˈaˈ nakacuy saˈ rukˈeb li nequeˈraj kacamsinquil,” chanqueb. | |
Chapter 5
Jere | Kekchi | 5:1 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱ex aj Jerusalén, sicˈomak saˈ eb li be ut saˈ eb li cˈayil. Qˈuehomak retal chanru lix naˈlebeb li tenamit. Cui cuan junak li ta̱raj cua̱nc saˈ xya̱lal ut saˈ ti̱quilal, la̱in tincuy xma̱queb li tenamit aˈin. | |
Jere | Kekchi | 5:2 | Cuanqueb li nequeˈxba̱nu li juramento saˈ incˈabaˈ la̱in li yoˈyo̱quil Dios. Abanan moco ya̱l ta li nequeˈxye xban nak moco nequeˈxba̱nu ta chi anchaleb xchˈo̱l, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 5:3 | At Ka̱cuaˈ, la̱at nacara li ti̱quilal. La̱at xaqˈue li raylal saˈ xbe̱neb, abanan incˈaˈ xyotˈeˈ xchˈo̱leb. Xaqˈueheb chixtojbal xma̱queb, abanan incˈaˈ xeˈraj xcˈulbal lix kˈusbaleb. Xeˈxcacuubresi ban xchˈo̱leb joˈ li pec ut incˈaˈ xeˈraj xpatzˈbal xcuybal xma̱queb. | |
Jere | Kekchi | 5:4 | La̱in quinye nak aˈaneb li nebaˈ li incˈaˈ queˈxtzol ribeb. Incˈaˈ nequeˈxtau ru li cˈaˈru naraj li Dios, chi moco nequeˈxnau nak tento teˈxba̱nu li cˈaˈru quixye. | |
Jere | Kekchi | 5:5 | Joˈcan nak la̱in tinxic riqˈuineb li cuanqueb xcuanquil ut tina̱tinak riqˈuineb. Eb aˈan nequeˈxnau cˈaˈru naraj li Dios. Eb aˈan nequeˈxnau cˈaˈru quixye li Dios nak tento teˈxba̱nu, chanquin. Abanan chixjunileb aˈan queˈxtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ ut incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quixye. | |
Jere | Kekchi | 5:6 | Joˈcan nak eb laj Jerusalén teˈxcˈul li raylal xbaneb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Li cakcoj li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ teˈcha̱lk chixcamsinquileb. Laj xoj li cuanqueb saˈ li chaki chˈochˈ teˈxpedasiheb. Li hix tixbeni rib saˈ lix tenamiteb. Cui nequeˈel saˈ be teˈchapekˈ ut teˈperasi̱k xbaneb li hix. Joˈcan teˈxcˈul xban nak xnumta lix ma̱queb. Qˈuila sut xeˈxtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 5:7 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —¿Chanru nak tincuy tinsach le̱ ma̱c? Eb le̱ ralal e̱cˈajol xineˈxtzˈekta̱na ut xeˈxba̱nu li juramento saˈ xcˈabaˈeb li jalanil dios li moco dioseb ta. La̱in quinqˈuehoc re li cˈaˈru queˈraj. Abanan eb aˈan xeˈxlokˈoniheb li jalanil dios. Chanchan nak queˈxmux ru lix sumlajiqueb ut queˈco̱eb riqˈuineb li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb. | |
Jere | Kekchi | 5:8 | Chanchaneb li cacua̱y li yo̱queb ru ut yo̱queb chixjapbal reheb. Teˈraj ru xic chixchapbal rixakileb li ras ri̱tzˈin. | |
Jere | Kekchi | 5:9 | ¿Ma incˈaˈ ta biˈ tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb li tenamit aˈin xban li ma̱usilal li nequeˈxba̱nu? | |
Jere | Kekchi | 5:10 | Cha̱lkeb li xicˈ nequeˈiloc re lin tenamit ut cheˈxsachak ru lin tenamit li chanchan li acui̱mk uvas. Abanan incˈaˈ teˈxsach ru chi junaj cua. Caˈaj cuiˈ li incˈaˈ useb xnaˈleb teˈrisiheb saˈ xya̱nkeb xban nak eb aˈan ma̱cuaˈ cueheb. | |
Jere | Kekchi | 5:12 | Eb aˈan queˈxye: —Moco ya̱l ta nak li Dios quixye aˈan. Li Ka̱cuaˈ ma̱cˈaˈ tixba̱nu ke. La̱o ma̱cˈaˈ takacˈul, chi moco li ca̱mc chi moco li cueˈej. | |
Jere | Kekchi | 5:13 | Eb li profeta junes a̱tinac nequeˈxba̱nu. Chanchan nak na-ecˈan li ikˈ. Ma̱cˈaˈ ra̱tin li Dios riqˈuineb. Cheˈxcˈulak ta eb aˈan li cˈaˈru xeˈxye, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 5:14 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixye chi joˈcaˈin: —Xban nak queˈxye chi joˈcan, joˈcan nak la̱in tinba̱nu re nak li ta̱ye chanchanak li xam ut eb li tenamit aˈin chanchanakeb li siˈ li ta̱cˈatekˈ xban li xam. | |
Jere | Kekchi | 5:15 | Li Ka̱cuaˈ quixye ajcuiˈ reheb: —La̱in tintaklaheb li najtil tenamit chi pletic e̱riqˈuin la̱ex li ralal xcˈajol laj Israel. Aˈaneb kˈaxal cauheb rib chalen najter. La̱ex incˈaˈ nequenau li ra̱tinoba̱leb chi moco te̱tau ru li cˈaˈru teˈxye. | |
Jere | Kekchi | 5:16 | Chixjunileb li soldado aˈan kˈaxal cauheb rib ut nequeˈxcamsiheb li nequeˈxcut riqˈuineb lix tzimaj. | |
Jere | Kekchi | 5:17 | Aˈaneb chic teˈyalok xsahil ru le̱ racui̱mk. Ut aˈaneb chic li teˈtzaca̱nk re le̱ tzacae̱mk. Teˈxcamsiheb le̱ ralal e̱cˈajol. Ut teˈxcamsi le̱ carner re teˈxtiu joˈ ajcuiˈ le̱ cuacax. Ut teˈxtzaca li ru le̱ uvas joˈ ajcuiˈ li ru le̱ higo. Teˈsachekˈ ruheb li tenamit li cauresinbil chi us re te̱col cuiˈ e̱rib, li cˈojcˈo cuiˈ e̱chˈo̱l. | |
Jere | Kekchi | 5:19 | At Jeremías, nak eb li tenamit teˈxpatzˈ cˈaˈut nak la̱in li Ka̱cuaˈ xinba̱nu chi joˈcaˈin, la̱at ta̱ye reheb chi joˈcaˈin, “Joˈ nak la̱ex xetzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ ut xelokˈoniheb li jalanil dios saˈ le̱ naˈaj, joˈcan ajcuiˈ nak li Ka̱cuaˈ texqˈue chi cˈanjelac chiruheb li jalaneb xtenamit saˈ jun li naˈajej li moco e̱re ta.” | |
Jere | Kekchi | 5:20 | Li Ka̱cuaˈ quixye ajcuiˈ cue: —Ye aˈin reheb li ralal xcˈajol laj Judá. Ye resil reheb li ralal xcˈajol laj Jacob nak joˈcaˈin ninye reheb: | |
Jere | Kekchi | 5:21 | Abihomak la̱ex li ma̱cˈaˈ e̱naˈleb, la̱ex li cau e̱chˈo̱l. La̱ex li cuan xnakˈ e̱ru ut incˈaˈ nequex-iloc, la̱ex li cuan e̱xic ut incˈaˈ nequex-abin. | |
Jere | Kekchi | 5:22 | ¿Ma incˈaˈ te̱xucua cuu? Ut, ¿ma incˈaˈ sicsotkex xban e̱xiu chicuu? La̱in xinqˈuehoc re li samaib re xrambal li palau chi junelic. Usta nasaqˈueˈ xban li rok haˈ, abanan li haˈ incˈaˈ ta̱numekˈ jun pacˈal li samaib li quinqˈue saˈ xnaˈaj. | |
Jere | Kekchi | 5:23 | Abanan eb li tenamit aˈin cauheb xchˈo̱l ut kˈetkˈeteb. Xineˈxtzˈekta̱na ut nequeˈxba̱nu li cˈaˈru nequeˈraj. | |
Jere | Kekchi | 5:24 | Incˈaˈ nequeˈxye, “Chikaxucua ru li Ka̱cuaˈ li kaDios li naqˈuehoc re li hab saˈ habalkˈe joˈ ajcuiˈ saˈ sakˈehil ut naqˈuehoc re ru li kacui̱mk saˈ xkˈehil li kˈoloc.” | |
Jere | Kekchi | 5:25 | Xban le̱ ma̱usilal nak incˈaˈ chic xqˈue li hab ut ma̱cˈaˈ chic le̱ kˈolom. Xban li ma̱c xeba̱nu nak incˈaˈ chic xecˈul li us. | |
Jere | Kekchi | 5:26 | Saˈ xya̱nkeb lin tenamit cuanqueb li incˈaˈ useb xnaˈleb. Yo̱queb chixsicˈbal chanru nak teˈxba̱nu ma̱usilal reheb li ras ri̱tzˈin. Chanchaneb laj yo li nequeˈxqˈue li raˈal re xchapbaleb li cocˈ xul. | |
Jere | Kekchi | 5:27 | Nequeˈxnujobresi li rochocheb riqˈuin li cˈaˈru queˈxmakˈ chiruheb li ras ri̱tzˈin. Chanchaneb li cui̱nk li nequeˈxchap li cocˈ xul li nequeˈrupupic ut nequeˈxtzˈap saˈ junak naˈajej. Joˈcan nak xeˈbiomoˈ ut cuanqueb xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 5:28 | Ni̱nkeb xtibel xban nak sa nequeˈtzacan. Kˈaxal cuiˈchic numtajenak li ma̱usilal nequeˈxba̱nu. Incˈaˈ nequeˈrakoc a̱tin saˈ ti̱quilal saˈ xbe̱neb li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈeb, chi moco nequeˈoquen chirixeb li nebaˈ. | |
Jere | Kekchi | 5:29 | ¿Ma tincanab ta biˈ ya̱l chi joˈcan li ma̱usilal nequeˈxba̱nu? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb? | |
Chapter 6
Jere | Kekchi | 6:1 | La̱ex, li ralal xcˈajol laj Benjamín, elenkex saˈ li tenamit Jerusalén re xcolbal e̱rib. Ya̱basihomak le̱ trompeta aran Tecoa. Cˈu̱bumak junak li xam saˈ li naˈajej Bet-haquerem chokˈ retalil li nimla raylal ut li sachecˈ li yo̱ chak chi cha̱lc saˈ li norte. | |
Jere | Kekchi | 6:3 | Eb li rey teˈxyi̱b lix muheba̱leb aran rochbeneb lix soldado chixjun sutam li tenamit Sión ut teˈoc yalak bar teˈraj. | |
Jere | Kekchi | 6:4 | Teˈxye chi ribileb rib, “Cauresihomak e̱rib chi pletic riqˈuineb laj Jerusalén. Se̱bahomak e̱rib xban nak cuaˈleb raj xo-oc chi pletic saˈ li tenamit. Abanan anakcuan ac yo̱ chi ecuu̱c. Oc re kˈojyi̱n. | |
Jere | Kekchi | 6:5 | Joˈcan nak toxic chi pletic chiru kˈojyi̱n ut takasach ruheb lix palacios,” chaˈkeb. | |
Jere | Kekchi | 6:6 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios reheb li teˈcha̱lk chi pletic: —Yocˈomak li cheˈ ut yi̱bomak jun li takleba̱l re tex-oc chi pletic saˈ li tenamit Jerusalén. Tento nak li cuanqueb Jerusalén teˈqˈuehekˈ chixtojbal lix ma̱queb xban nak li tenamit aˈan junes raylal nequeˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 6:7 | Incˈaˈ nequeˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. Chanchaneb jun li jul haˈ li incˈaˈ nachakic. Caˈaj cuiˈ li rahobtesi̱nc ut li elkˈa̱c na-abi̱c resil. Junes raylal ut yajel nacuan saˈ li tenamit aˈan. | |
Jere | Kekchi | 6:8 | Qˈuehomak e̱chˈo̱l chi cua̱nc saˈ ti̱quilal la̱ex aj Jerusalén re nak la̱in incˈaˈ texincanab e̱junes, ut re ajcuiˈ nak incˈaˈ tinsukˈisi le̱ naˈaj chokˈ chaki chˈochˈ ut incˈaˈ chic teˈcua̱nk cristian aran. | |
Jere | Kekchi | 6:9 | Ut quixye cuiˈchic li Ka̱cuaˈ: —Ta̱sachekˈ ruheb chixjunileb laj Israel. Teˈsiqˈuekˈ chi us toj retal ma̱ jun chic ta̱cana̱k joˈ nak laj e̱chal re li uvas naxsicˈ li ru xcaˈ sut. Ma̱cˈaˈ chic naxcanab.— | |
Jere | Kekchi | 6:10 | La̱in quinye re li Ka̱cuaˈ: —¿Aniheb li tincua̱tinaheb? ¿Aniheb li tinqˈueheb xnaˈleb? ¿Ma teˈraj ta biˈ rabinquil li cˈaˈru tinye reheb? Eb aˈan chanchan tzˈaptzˈo̱queb xxic. Incˈaˈ nequeˈraj rabinquil la̱ cua̱tin. Xuta̱nal chokˈ reheb nak nequeˈrabi. | |
Jere | Kekchi | 6:11 | Cˈajoˈ lin joskˈil saˈ xbe̱neb joˈ la̱ joskˈil la̱at, at Ka̱cuaˈ. Incˈaˈ chic nincuy, chanquin re. Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Isi la̱ joskˈil saˈ xbe̱neb li cocˈal li cuanqueb saˈ be ut saˈ xbe̱neb li sa̱j al li nequeˈxchˈutub ribeb. Eb li be̱lomej teˈcˈamekˈ chi pre̱xil rochbeneb li rixakil joˈ eb ajcuiˈ li ti̱xeb. | |
Jere | Kekchi | 6:12 | Eb li rochoch ta̱cana̱k chokˈ reheb jalan chic, joˈ ajcuiˈ lix chˈochˈeb ut eb li rixakil. Joˈcaˈin teˈxcˈul xban nak la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈin. | |
Jere | Kekchi | 6:13 | Chixjunileb nequeˈxrahi ru li biomal, joˈ eb li toj sa̱jeb, joˈ ajcuiˈ li ac che̱queb. Eb li profeta ut eb laj tij aj balakˈeb. | |
Jere | Kekchi | 6:14 | Chiruheb aˈan moco nim ta li raylal li yo̱ chixcˈulbal lin tenamit. Eb aˈan nequeˈxye nak ma̱cˈaˈ raylal. Nequeˈxye nak cuan li tuktu̱quil usilal. Abanan ma̱cˈaˈ tuktu̱quil usilal. | |
Jere | Kekchi | 6:15 | ¿Ma nequeˈxuta̱na̱c ta biˈ xban li ma̱usilal li nequeˈxba̱nu? Incˈaˈ. Incˈaˈ nequeˈxnau xuta̱nac. Joˈcan nak la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb joˈ nak quinqˈueheb chixtojbal xma̱queb li jun chˈo̱l chic, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 6:16 | Li Ka̱cuaˈ quixye reheb lix tenamit: —Xaklinkex saˈ xala be ut qˈuehomak retal. Patzˈomak bar cuan li be re najter ut bar cuan li cha̱bil be. Texxic saˈ li cha̱bil be ut te̱tau li tuktu̱quil usilal, chan li Dios. Abanan eb aˈan queˈxye: —Incˈaˈ nakaj xsicˈbal li be aˈan, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 6:17 | Joˈcan nak la̱in quinxakabeb laj ilol e̱re ut quinye e̱re: —¡Qˈuehomak retal nak ta̱ya̱basi̱k li trompeta!— Abanan la̱ex queye: —Incˈaˈ nakaj rabinquil, chanquex. | |
Jere | Kekchi | 6:18 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixye: —Abihomak la̱ex li xni̱nkal tenamit, ut qˈuehomak retal li cˈaˈru teˈxcˈul lin tenamit. | |
Jere | Kekchi | 6:19 | Abihomak la̱ex li cuanquex saˈ ruchichˈochˈ. La̱in tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb lin tenamit xban li ma̱usilal queˈxba̱nu. Incˈaˈ queˈabin chicuu, ut queˈxkˈet li chakˈrab quinqˈue reheb. | |
Jere | Kekchi | 6:20 | ¿Cˈaˈru aj e nak teˈxcˈam chak li pom toj saˈ li tenamit Sabá? ¿Cˈaˈru rajbal nak teˈxic chi najt chixsicˈbal li sununquil ban? La̱in incˈaˈ nacuulac chicuu lix mayej chi moco tincˈuleb ta lix cˈatbil mayej. | |
Jere | Kekchi | 6:21 | Joˈcan nak la̱in tintakla li raylal saˈ xbe̱neb. Tebinqˈue chi tˈanecˈ eb li naˈbej yucuaˈbej joˈqueb ajcuiˈ li ralal xcˈajol, joˈqueb ajcuiˈ li rech cabal ut eb li rami̱g. Junxiquic nak teˈosokˈ chixjunileb, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 6:22 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Cuan jun li nimla tenamit cau rib saˈ li norte ut yo̱ chak chi cauresinquil rib re ta̱cha̱lk chi pletic. | |
Jere | Kekchi | 6:23 | Ac cuan chak lix chˈi̱chˈeb saˈ rukˈeb ut lix tzimaj. Kˈaxal joskˈeb. Ma̱ ani nequeˈril xtokˈoba̱l ruheb. Yo̱queb chi cha̱lc chirix cacua̱y chi pletic riqˈuineb laj Jerusalén. Nak nequeˈxjap re chanchan nak na-ecˈan ru li palau.— | |
Jere | Kekchi | 6:24 | Eb li cuanqueb Jerusalén nequeˈxye: —Xkabi resil nak kˈaxal ra nequeˈxba̱nu li yo̱queb chi cha̱lc. Yo̱ kaxiu ut ma̱cˈaˈ chic kametzˈe̱u. Kˈaxal ra cuanco joˈ jun li ixk oc re chi qˈuira̱c. | |
Jere | Kekchi | 6:25 | Mexxic saˈ be chi moco texxic saˈ xnaˈaj le̱ racui̱mk xban nak xiu xiu yalak bar. Eb li xicˈ nequeˈiloc ke cuanqueb xchˈi̱chˈ saˈ rukˈeb, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 6:26 | Li Ka̱cuaˈ quixye reheb: —Ex intenamit, qˈuehomak li kˈes ru tˈicr che̱rix ut qˈuehomak li cha che̱rix. Texya̱bak chi cau joˈ nak naya̱bac junak li xcam ralal li jun ajcuiˈ chiru. Texya̱bak xban nak ac cha̱lqueb re li ani teˈsachok e̱re. | |
Jere | Kekchi | 6:27 | At Jeremías, xatinxakab chirilbaleb lin tenamit re nak ta̱qˈue retal chanru cuanqueb ut chanru lix naˈlebeb. | |
Jere | Kekchi | 6:28 | Kˈaxal cauheb xchˈo̱l. Chanchan xcauhil li chˈi̱chˈ bronce ut hierro. Kˈetkˈeteb ut junes ticˈtiˈic nequeˈxba̱nu. Chixjunileb incˈaˈ useb xnaˈleb. | |
Jere | Kekchi | 6:29 | Usta kˈaxal ra xeˈxcˈul, abanan incˈaˈ nequeˈraj xcanabanquil li ma̱usilal. Chanchaneb li chˈi̱chˈ. Usta kˈaxal tik li xam re risinquil lix tzˈajnil li chˈi̱chˈ, abanan ma̱cˈaˈ rajbal li xam cui lix tzˈajnil li chˈi̱chˈ incˈaˈ na-el. | |
Chapter 7
Jere | Kekchi | 7:2 | —Xaklin chire lix puertil lin templo ut ta̱ye li a̱tin aˈin reheb li cristian: Abihomak li cˈaˈru xye li Dios e̱re che̱junilex la̱ex aj Judá. Abihomak che̱junilex la̱ex li nequex-oc chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Jere | Kekchi | 7:3 | Joˈcaˈin xye e̱re li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: —Jalomak le̱ cˈaˈux ut jalomak le̱ naˈleb re nak naru texincanab chi cua̱nc saˈ li naˈajej aˈin. | |
Jere | Kekchi | 7:4 | Me̱pa̱b li nequeˈxye laj balakˈ. Eb aˈan nequeˈxye, “Ma̱cˈaˈ takacˈul xban nak arin cuan lix templo li Dios,” chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 7:5 | Jalomak le̱ cˈaˈux ut canabomak xba̱nunquil li incˈaˈ us, ut cua̱nkex saˈ ti̱quilal riqˈuineb le̱ ras e̱ri̱tzˈin. | |
Jere | Kekchi | 7:6 | Incˈaˈ te̱rahobtesi li jalan xtenamiteb, chi moco li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈeb ut li xma̱lcaˈan, chi moco te̱qˈue chi camsi̱c li ma̱cˈaˈ xma̱queb ut incˈaˈ te̱bok raylal saˈ e̱be̱n riqˈuin nak nequelokˈoni li yi̱banbil dios. | |
Jere | Kekchi | 7:7 | Cui te̱canab xba̱nunquil li ma̱usilal, texincanab chi cua̱nc saˈ li naˈajej aˈin li quinqˈue chi junaj cua reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 7:8 | Cheqˈue retal li yo̱quex chixba̱nunquil. La̱ex nequecˈojob e̱chˈo̱l saˈ xbe̱n li ticˈtiˈ, li ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 7:9 | La̱ex nequex-elkˈac, nequexcamsin, nequemux ru le̱ sumlajic, nequepatzˈ xcˈabaˈ li Dios chi ma̱cˈaˈ rajbal, nequecˈat li pom chiru li yi̱banbil dios Baal ut nequelokˈoniheb li yi̱banbil dios li incˈaˈ quenau chak ru junxil. | |
Jere | Kekchi | 7:10 | Ut chirix aˈan nequexcˈulun saˈ li templo bar ninlokˈoni̱c cuiˈ ut nequeye chi joˈcaˈin, “Cueˈco, colbilo,” chanquex, ut toj yo̱quex ajcuiˈ chixba̱nunquil li ma̱usilal. | |
Jere | Kekchi | 7:11 | ¿Ma xsukˈi ta biˈ lin templo li ninlokˈoni̱c cuiˈ chokˈ xnaˈajeb aj e̱lkˈ nak nequecˈoxla la̱ex? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ ninnau cˈaˈru yo̱quex chixba̱nunquil? chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 7:12 | Ayukex anakcuan Silo saˈ li naˈajej li quinsicˈ chak ru junxil re tinlokˈoni̱k cuiˈ. Qˈuehomak retal cˈaˈru quinba̱nu re xban li ma̱c li queˈxba̱nu lin tenamit Israel. | |
Jere | Kekchi | 7:13 | Anakcuan ut cˈajoˈ li ma̱usilal xeba̱nu. La̱in qˈuila sut xinye e̱re nak te̱jal e̱cˈaˈux, abanan la̱ex incˈaˈ nequeraj rabinquil li cua̱tin. La̱in xexinbok re nak texsukˈi̱k cuiqˈuin, abanan incˈaˈ xeraj. | |
Jere | Kekchi | 7:14 | Joˈcan nak tinba̱nu re lin templo joˈ quinba̱nu re li naˈajej Silo. Tinba̱nu aˈan re lin templo li cau cuiˈ e̱chˈo̱l, li quinqˈue re le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ ut e̱re ajcuiˈ la̱ex. | |
Jere | Kekchi | 7:15 | Texintzˈekta̱na joˈ nak quintzˈekta̱naheb chixjunileb le̱ rechˈalal, li ralal xcˈajol laj Efraín. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin.— | |
Jere | Kekchi | 7:16 | Li Ka̱cuaˈ quixye re laj Jeremías: —Mattijoc chirixeb li tenamit aˈin chi moco tat-oque̱nk chirixeb chicuu. Ma̱tzˈa̱ma chicuu nak tintenkˈaheb xban nak la̱in incˈaˈ tincuabi la̱ tij. | |
Jere | Kekchi | 7:17 | ¿Ma incˈaˈ nacacuil cˈaˈru yo̱queb saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá? ¿Ma incˈaˈ nacacuil cˈaˈru yo̱queb saˈ eb li be aran Jerusalén? | |
Jere | Kekchi | 7:18 | Eb li cocˈal nequeˈxcˈam chak li siˈ. Ut eb li cui̱nk nequeˈxloch li xam. Ut eb li ixk nequeˈxyi̱b li caxlan cua re xlokˈoninquil li jalanil dios li nequeˈxye re “Reina re li choxa”. Nequeˈxmayeja li vino chiruheb li jalanil dios re xqˈuebal injoskˈil. | |
Jere | Kekchi | 7:19 | Abanan, ¿ma cue ta biˈ la̱in yo̱queb chixba̱nunquil li raylal? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈaneb li teˈxsach ribeb riqˈuin li cˈaˈru nequeˈxba̱nu? | |
Jere | Kekchi | 7:20 | Joˈcan nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios tincuisi lin joskˈil saˈ xbe̱n li naˈajej aˈin. Tincuisi lin joskˈil saˈ xbe̱neb li cristian ut eb li xul joˈ ajcuiˈ saˈ xbe̱neb li cheˈ ut li acui̱mk. Lin joskˈil chanchanak jun li xam li incˈaˈ naru xchupbal. | |
Jere | Kekchi | 7:21 | Ut quixye ajcuiˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: —La̱ex lin tenamit, la̱ex yo̱quex chixqˈuebal nabal le̱ cˈatbil mayej joˈ ajcuiˈ le̱ mayej jun chˈol chic. Abanan ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ le̱ mayej. Kˈaxal us raj nak te̱tzaca la̱ex. | |
Jere | Kekchi | 7:22 | Nak la̱in quincuisiheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ aran Egipto, incˈaˈ quinye reheb nak tento teˈxqˈue lix cˈatbil mayej ut li mayej li jun chˈol chic. | |
Jere | Kekchi | 7:23 | Li cˈaˈru quinchakˈrabiheb cuiˈ chak junxil, aˈan aˈin: te̱ba̱nu li cˈaˈru ninye ut la̱inak le̱ Dios ut la̱exak lin tenamit. Chexcua̱nk joˈ ninye e̱re re nak us tex-e̱lk, chanquin reheb. | |
Jere | Kekchi | 7:24 | Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈraj xba̱nunquil li cˈaˈru quinye. Queˈxcacuubresi ban lix chˈo̱leb. Queˈxba̱nu li ma̱usilal li queˈraj xba̱nunquil xjuneseb. Incˈaˈ queˈabin chicuu. Kˈaxal cuiˈchic nabal li ma̱usilal queˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 7:25 | Chalen saˈ li cutan nak le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ queˈel chak Egipto toj chalen anakcuan, rajlal quintaklaheb lin profeta riqˈuineb chixchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb. | |
Jere | Kekchi | 7:26 | Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈraj rabinquil li cˈaˈru quinye reheb. Queˈxcacuubresi ban xchˈo̱leb chixba̱nunquil li ma̱usilal. Kˈaxal nabal li ma̱usilal queˈxba̱nu chiru li queˈxba̱nu lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. | |
Jere | Kekchi | 7:27 | At Jeremías, la̱at ta̱ye chixjunil aˈin reheb lin tenamit, usta incˈaˈ teˈabi̱nk cha̱cuu. Jap a̱cue chixyebal reheb, usta incˈaˈ tateˈxchakˈbe. | |
Jere | Kekchi | 7:28 | La̱at ta̱ye reheb: La̱ex aj Israel, la̱ex jun li tenamit li incˈaˈ xeba̱nu li cˈaˈru xye e̱re li Ka̱cuaˈ. Incˈaˈ xecˈu̱luban le̱ kˈusbal xqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Incˈaˈ nequexcuan saˈ xya̱lal, chi moco nequeye li ya̱l. | |
Jere | Kekchi | 7:29 | La̱ex aj Jerusalén, besomak li rismal le̱ jolom ut cutumak chi najt. Ut ocankex chi ya̱bac saˈ xbe̱neb li tzu̱l. Li Ka̱cuaˈ xextzˈekta̱na xban nak yo̱ xjoskˈil saˈ e̱be̱n la̱ex lix tenamit. | |
Jere | Kekchi | 7:30 | Eb li ralal xcˈajol laj Judá queˈxba̱nu li ma̱usilal. Queˈxmux ru lin templo li niquineˈxlokˈoni cuiˈ nak queˈxqˈue aran li jalanil dios li xicˈ nacuileb. | |
Jere | Kekchi | 7:31 | Saˈ li ru takˈa li cuan Ben-hinom queˈxyi̱b li artal li najt xteram saˈ li naˈajej Tofet ut queˈxcˈat chokˈ xmayejeb li ralal xcˈajoleb. La̱in incˈaˈ quinye reheb nak teˈxba̱nu chi joˈcan chi moco quincˈoxla nak joˈcan teˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 7:32 | Ta̱cuulak xkˈehil nak incˈaˈ chic teˈxye “Tofet” re li naˈajej aˈan, chi moco teˈxye “li ru takˈa re Ben-hinom”. Teˈxye ban re “li ru takˈa re camsi̱nc” xban nak aran teˈxmukeb li camenak toj retal nak ma̱cˈaˈak chic lix naˈajeb aran Tofet. | |
Jere | Kekchi | 7:33 | Ut lix tibeleb li teˈca̱mk teˈtiˈekˈ xbaneb li soˈsol ut eb li joskˈ aj xul ut ma̱ ani ta̱seˈbesi̱nk reheb. | |
Jere | Kekchi | 7:34 | La̱in tincuisi li sahil chˈo̱lej saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá joˈ ajcuiˈ saˈ li tenamit Jerusalén. Incˈaˈ chic ta̱abi̱k xbicheb li tenamit nak saheb saˈ xchˈo̱leb. Ma̱cˈaˈak chic li ninkˈe saˈ eb li tenamit chi moco ta̱cua̱nk chic sumla̱c. Eb li tenamit teˈcana̱k chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ joˈ li chaki chˈochˈ.— | |
Chapter 8
Jere | Kekchi | 8:1 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Saˈ eb li cutan aˈan lix bakeleb li rey ut eb li queˈtenkˈan reheb teˈisi̱k saˈ lix mukleba̱leb xbaneb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Teˈisi̱k ajcuiˈ lix bakeleb li profetas ut eb laj tij joˈ ajcuiˈ lix bakeleb li tenamit li queˈcuan Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 8:2 | Nequeˈtˈanaxin teˈcana̱k saˈ chˈochˈ chiru li sakˈe ut li po joˈ ajcuiˈ chiru li chahim li queˈxra ut queˈxlokˈoniheb. Teˈcanaba̱k lix bakeleb chiruheb li queˈxsicˈ cuiˈ xnaˈlebeb. Ut ma̱ ani ta̱xocok reheb, chi moco teˈmukekˈ. Chanchanakeb chic li cˈot tzˈektzˈo saˈ chˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 8:3 | Ut li joˈ qˈuial chic li teˈcana̱k chi yoˈyo reheb lin tenamit li incˈaˈ useb xnaˈleb tinjeqˈuiheb ru yalak bar. Chokˈ reheb aˈan kˈaxal us li ca̱mc chiru li cua̱nc saˈ jalanil tenamit. | |
Jere | Kekchi | 8:4 | At Jeremías, la̱at ta̱ye resil aˈin reheb li tenamit. Nak junak natˈaneˈ, ¿ma incˈaˈ ta biˈ nacuacli cuiˈchic? Cui junak naxjal xbe, ¿ma incˈaˈ ta biˈ ta̱sukˈi̱k nak tixqˈue retal nak ma̱cuaˈ aˈan li be li yo̱ cuiˈ chi xic? | |
Jere | Kekchi | 8:5 | ¿Cˈaˈut nak eb laj Jerusalén queˈxjal xcˈaˈux? ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ nequeˈsukˈi cuiqˈuin? ¿Cˈaˈut nak nequeˈxkˈetkˈeti ribeb ut incˈaˈ nequeˈraj cha̱lc cuiqˈuin? | |
Jere | Kekchi | 8:6 | Xinqˈue retal chi tzˈakal li cˈaˈru nequeˈxye. Incˈaˈ nequeˈa̱tinac saˈ xya̱lal. Ma̱ ani nayotˈeˈ xchˈo̱l xban li ma̱usilal naxba̱nu. Ma̱ ani naxye, “¿Cˈaˈru li incˈaˈ us xinba̱nu?” Nequeˈxba̱nu ban li cˈaˈru nequeˈraj. Chanchaneb li cacua̱y li nequeˈxcutbe rib nak nequeˈxic saˈ li ple̱t. | |
Jere | Kekchi | 8:7 | Eb li jotz nequeˈxnau jokˈe teˈsukˈi̱k saˈ xnaˈajeb, joˈ eb ajcuiˈ li cuilix ut li mucuy ut li cˈo̱cˈob. Abanan eb lin tenamit incˈaˈ nequeˈraj xqˈuebal retal lin chakˈrab. | |
Jere | Kekchi | 8:8 | ¿Chanru nak te̱ye, “La̱o cuan kanaˈleb. La̱o cuan lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ kiqˈuin”? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ queˈxjal ru lin chakˈrab eb laj tzˈi̱b? | |
Jere | Kekchi | 8:9 | Teˈcˈutekˈ xxuta̱neb li cuanqueb xnaˈleb. Teˈsachk xnaˈlebeb ut incˈaˈ chic teˈxnau cˈaˈru teˈxba̱nu. Queˈxtzˈekta̱na li cua̱tin. ¿Ma cuan ta biˈ chic xnaˈlebeb anakcuan eb aˈan? | |
Jere | Kekchi | 8:10 | Joˈcan nak la̱in tinqˈueheb li rixakil reheb jalan cui̱nk. Ut lix naˈajeb li racui̱mk tinqˈue reheb li teˈchapok re lix tenamiteb xban nak junes lix biomal nequeˈxcˈoxla li cuanqueb xcuanquil joˈ eb ajcuiˈ li ma̱cˈaˈeb xcuanquil. Eb li profeta ut eb laj tij nequeˈbalakˈic. | |
Jere | Kekchi | 8:11 | Chiruheb aˈan moco nim ta li raylal li yo̱ chixcˈulbal lin tenamit. Eb aˈan nequeˈxye nak ma̱cˈaˈ raylal. Nequeˈxye nak cuan li tuktu̱quil usilal. Abanan ma̱cˈaˈ tuktu̱quil usilal. | |
Jere | Kekchi | 8:12 | ¿Ma nequeˈxuta̱na̱c ta biˈ xban li ma̱usilal nequeˈxba̱nu? Incˈaˈ. Incˈaˈ nequeˈxnau xuta̱na̱c. Joˈcan nak la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb joˈ nak quinqˈueheb chixtojbal xma̱queb li jun chˈol chic. | |
Jere | Kekchi | 8:13 | La̱in tinsach ruheb lin tenamit chi junaj cua. Chanchanakeb chic li xto̱nal li uvas ut li higos li incˈaˈ nau̱chin, li chaki lix xak. Ut li cˈaˈru quinqˈue reheb ta̱isi̱k chiruheb. | |
Jere | Kekchi | 8:14 | Eb lix tenamit li Dios queˈxye: —¿Cˈaˈut nak tocana̱k arin? Takachˈutub kib ut toxic saˈ eb li tenamit li cauresinbil chi us re takacol cuiˈ kib. Aran toca̱mk xban nak li Ka̱cuaˈ li kaDios quixye nak to-osokˈ. Chanchan nak xqˈue li haˈ li banbil xsaˈ chikucˈ re toca̱mk xban nak xoma̱cob chiru. | |
Jere | Kekchi | 8:15 | Xkoybeni nak ta̱cua̱nk li tuktu̱quil usilal, abanan incˈaˈ xkacˈul. Xkoybeni raj nak to-usa̱k, abanan incˈaˈ xo-usa. Xiu xiu ban chic cuanco. | |
Jere | Kekchi | 8:16 | Yo̱queb chak chi cha̱lc li xicˈ nequeˈiloc ke. Toj saˈ li naˈajej Dan na-abi̱c xya̱b saˈ ruˈujeb lix cacua̱yeb. Chixjunileb li tenamit nequeˈsicsot xban xxiuheb nak nequeˈrabi nak nequeˈxjap re li cacua̱y. Cha̱lqueb re chixsachbal li kanaˈaj ut chixjunil li cuan chi saˈ. Xeˈchal chixsachbal li tenamit joˈ ajcuiˈ chixjunileb li cristian, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 8:17 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Joˈcan nak la̱in tintaklaheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re chi pletic e̱riqˈuin. Chanchanakeb li cˈantiˈ li cuanqueb xmay ut incˈaˈ naru xtu̱lanobresinquileb ut la̱ex texrahobtesi̱k xbaneb.— | |
Jere | Kekchi | 8:19 | Chacuabi taxak lix ya̱beb lin tenamit li cuanqueb chi najt nak nequeˈxye, “¿Ma ma̱cˈaˈ ta biˈ li Ka̱cuaˈ aran Sión? ¿Ma ma̱ ani chic lix reyeb aran?” chanqueb. Li Ka̱cuaˈ quixye re: —¿Cˈaˈut nak queˈxqˈue injoskˈil riqˈuin xlokˈoninquileb li jalanil dios? ¿Cˈaˈut nak nequeˈxqˈue xlokˈal li yi̱banbil dios li ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ? chan. | |
Jere | Kekchi | 8:20 | Laj Jeremías quixye: —Xnumeˈ xkˈehil li kˈoloc ut xnumeˈ li sakˈehil. Abanan toj ma̱jiˈ nococoleˈ. | |
Jere | Kekchi | 8:21 | Xyotˈeˈ inchˈo̱l xban nak xyotˈeˈ xchˈo̱leb lin tenamit. Kˈaxal ra saˈ inchˈo̱l. Yo̱ chi sachc innaˈleb xban li raylal. | |
Chapter 9
Jere | Kekchi | 9:1 | Us raj cui lin jolom joˈ jun li yuˈam haˈ ut li xnakˈ cuu joˈ li haˈ li nabe̱c rok. Tinya̱bak raj chi kˈek chi cutan chirixeb li cuech tenamitil li queˈcamsi̱c. | |
Jere | Kekchi | 9:2 | Cui cuan ta inmuheba̱l saˈ li chaki chˈochˈ bar ta̱ru̱k tincua̱nk cuiˈ, tine̱lk raj saˈ xya̱nkeb lin tenamit xban nak moco cha̱bileb ta. Chixjunileb nequeˈbalakˈic ut nequeˈxlokˈoni li jalanil dios, chan laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 9:3 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Junelic se̱beb xchˈo̱l chi ticˈtiˈic lin tenamit. Chanchaneb li nequeˈcutuc riqˈuin tzimaj. Nequeˈxqˈue xcuanquil li ticˈtiˈ ut incˈaˈ nequeˈxqˈue xcuanquil li ya̱l. Numtajenak li ma̱usilal nequeˈxba̱nu ut incˈaˈ nequeˈraj xqˈuebal inlokˈal, la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 9:4 | Incˈaˈ naru te̱cˈojob e̱chˈo̱l riqˈuineb le̱ ras e̱ri̱tzˈin, usta nequeˈxye nak eb aˈan tzˈakal e̱rami̱g. Chi moco ta̱ru̱k te̱cˈojob e̱chˈo̱l riqˈuin le̱ ras ut le̱ ri̱tzˈin xban nak li asbej ut li i̱tzˈinbej nequeˈbalakˈin. Eb li amigo nequeˈyoˈoban ticˈtiˈ. | |
Jere | Kekchi | 9:5 | Eb li rami̱gueb rib nequeˈxbalakˈi ribeb chi ribileb rib. Ut ma̱ ani naxye li ya̱l. Queˈcˈay chi ticˈtiˈic ut incˈaˈ nequeˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. | |
Jere | Kekchi | 9:6 | Cˈajoˈ li rahobtesi̱c nequeˈxba̱nu. Xban nak xnumta li balakˈic nequeˈxba̱nu, joˈcan nak incˈaˈ chic nequeˈraj xpa̱banquil nak la̱in li Dios.— | |
Jere | Kekchi | 9:7 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ naxye chi joˈcaˈin: —Chanchan nak numsinbil saˈ xam nak tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb re nak teˈxtau xnaˈlebeb. Cui incˈaˈ tinba̱nu chi joˈcan, ¿cˈaˈ chic ru ta̱ru̱k tinba̱nu reheb re teˈusa̱k? | |
Jere | Kekchi | 9:8 | Lix tzˈu̱mal reheb chanchan li tzimaj li nacamsin xban li balakˈic nequeˈxba̱nu. Riqˈuin xtzˈu̱mal reheb nequeˈa̱tinac chi cha̱bil riqˈuineb li ras ri̱tzˈin. Abanan saˈ xchˈo̱leb nequeˈxcˈu̱b ru chanru teˈxbalakˈiheb. | |
Jere | Kekchi | 9:9 | ¿Ma incˈaˈ ta biˈ tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb li tenamit aˈin? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ tinqˈue re̱kaj reheb li ma̱usilal nequeˈxba̱nu? La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin.— | |
Jere | Kekchi | 9:10 | Laj Jeremías quixye: —La̱in tinya̱bak chirix li cˈaˈru quixcˈul li tzu̱l ut li pachˈayaˈ. Xeˈcana chi ma̱cˈaˈ chic cuan chiru ut ma̱ ani chic nanumeˈ aran. Incˈaˈ chic nequeˈabi̱c chi ya̱bac li cuacax. Queˈe̱lelic li xul li nequeˈrupupic chiru choxa. Ut queˈe̱lelic ajcuiˈ chixjunileb li joskˈ aj xul, chan. | |
Jere | Kekchi | 9:11 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱in tinsach ru li tenamit Jerusalén. Jucˈbil chic ta̱cana̱k chixjunil. Ta̱cana̱k chokˈ xnaˈajeb laj xoj. Chanchan chaki chˈochˈ teˈcana̱k eb li tenamit li cuanqueb Judá. Ma̱ ani chic ta̱ru̱k ta̱cua̱nk saˈ li naˈajej aˈan, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 9:12 | ¿Ani ta biˈ ta̱ru̱k tixtau ru cˈaˈru xya̱lal li yo̱ chi cˈulma̱nc? ¿Ma cuan ta biˈ junak quiqˈueheˈ xnaˈleb xban li Ka̱cuaˈ re ta̱ru̱k tixchˈolob xya̱lal? ¿Cˈaˈut nak quisach ru li naˈajej aˈin? Chanchan chic li chaki chˈochˈ quicana. Ut ma̱ ani chic nanumeˈ aran, chan laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 9:13 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye: —Xinba̱nu chi joˈcan xban nak queˈxtzˈekta̱na li chakˈrab li quinqˈue reheb. Incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quinye reheb chi moco queˈxba̱nu li cˈaˈru nacuaj. | |
Jere | Kekchi | 9:14 | Queˈxba̱nu ban li cˈaˈru nequeˈraj eb aˈan xban xcacuilal xchˈo̱leb. Ut queˈxlokˈoniheb li yi̱banbil dios Baal joˈ quicˈuteˈ chiruheb xban lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. | |
Jere | Kekchi | 9:15 | Joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb. Chanchan nak tinqˈue chixtzacaheb li cˈahil tzacae̱mk. Ut chanchan tinqˈue li haˈ li banbil xsaˈ chiruqˈueb. | |
Jere | Kekchi | 9:16 | Tinjeqˈuiheb ru saˈ eb li jalan tenamit li ma̱ jun sut xnauhomeb, chi moco lix naˈ xyucuaˈeb. Ut la̱in tinqˈueheb chi a̱lina̱c riqˈuin chˈi̱chˈ toj retal ma̱ jun chic teˈcana̱k saˈ li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 9:17 | Ut li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios quixye ajcuiˈ: —Abihomak. Taklahomak xcˈambaleb chak li ixk li nequeˈxnau ya̱bac, eb li ixk li ac aˈan ajcuiˈ xcˈanjeleb. | |
Jere | Kekchi | 9:18 | Eb li tenamit queˈxye: —Cha̱lkeb chi junpa̱t chi ya̱bac chirix li cˈaˈru yo̱co chixcˈulbal. Ut ocako chi ya̱bac. Choya̱bak toj retal ta̱tˈuluk li xyaˈal ku. | |
Jere | Kekchi | 9:19 | Toj aran Sión na-abi̱c li ya̱bac xban nak xo-osoˈ. Numtajenak li kaxuta̱n xban nak tento nak takacanab li kanaˈaj. Ut eb li kochoch juqˈuinbil chic, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 9:20 | Laj Jeremías quixye: —La̱in quinye reheb, “La̱ex ixk, abihomak li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ. Qˈuehomak retal li naxye. Cˈutumak chiruheb le̱ coˈ chanru teˈya̱bak. Ut cˈutumak ajcuiˈ li bich re rahil chˈo̱lej chiruheb le̱ rami̱g. | |
Jere | Kekchi | 9:21 | Li ca̱mc xchal saˈ kabe̱n. Chanchan nak x-oc saˈ li kaventana. Chanchan nak x-oc saˈ eb li cab li cauresinbil chi us re takacol cuiˈ kib. Queˈcamsi̱c li cocˈal saˈ be ut queˈcamsi̱c li cui̱nk li toj sa̱jeb saˈ eb li cˈayiba̱l. | |
Jere | Kekchi | 9:22 | Eb li camenak tˈantˈo̱queb yalak bar. Chanchaneb li cˈot saˈ li cˈaleba̱l. Chanchan li ru trigo li natˈaneˈ chirixeb li yo̱queb chi sicˈoc re ut ma̱ ani ta̱xocok re”, chan. | |
Jere | Kekchi | 9:23 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Li ani cuan xnaˈleb mixnimobresi rib xban nak cuan xnaˈleb, chi moco li cau rib tixnimobresi rib xban nak cau rib. Ut li biom incˈaˈ tixnimobresi rib xban nak cuan xbiomal. | |
Jere | Kekchi | 9:24 | Li ani tixnimobresi rib, chixnimobresihak rib riqˈuin nak naxnau nak la̱in li Ka̱cuaˈ ut naxtau ru chanru lin naˈleb. Nin-uxta̱nan u ut ninrakoc a̱tin saˈ ti̱quilal saˈ ruchichˈochˈ. Aˈan li nacuulac chicuu, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 9:25 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Ta̱cuulak xkˈehil nak la̱in tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb li tenamit li moco ti̱queb ta xchˈo̱l usta queˈxcˈul li circuncisión, usta incˈaˈ. | |
Jere | Kekchi | 9:26 | Tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb laj Egipto, eb laj Judá, eb laj Edom, ut eb laj Amón joˈ eb ajcuiˈ laj Moab. Tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb li cuanqueb saˈ najtil tenamit ut saˈ li chaki chˈochˈ. Incˈaˈ queˈxcˈul li circuncisión chixjunileb aˈan. Joˈcan eb ajcuiˈ laj Israel. Incˈaˈ ti̱queb xchˈo̱l xban nak incˈaˈ queˈxjal xcˈaˈuxeb.— | |
Chapter 10
Jere | Kekchi | 10:2 | Aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ: —Me̱ba̱nu joˈ nequeˈxba̱nu li incˈaˈ nequeˈxpa̱b li Dios. Mi-oc e̱xiu xban li cˈaˈru nequeril chiru li choxa, usta eb li jalan xtenamiteb nequeˈxucuac xban li cˈaˈru nequeˈril saˈ choxa. | |
Jere | Kekchi | 10:3 | Ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ li cˈaynakeb chixba̱nunquil. Nequeˈxtˈan jun li cheˈ saˈ qˈuicheˈ. Ut laj pechˈ naxtrabaji riqˈuin lix chˈi̱chˈ. | |
Jere | Kekchi | 10:4 | Nequeˈxletz oro ut plata chokˈ xsahob ruheb lix dios li nequeˈxyi̱b. Ut nequeˈxtˈoj riqˈuin claux ut martillo re nak incˈaˈ ta̱ecˈa̱nk saˈ xnaˈaj. | |
Jere | Kekchi | 10:5 | Xakxo̱queb saˈ xnaˈaj. Chanchaneb li cheˈ palmera. Incˈaˈ naru nequeˈa̱tinac. Tento xpakonquileb xban nak incˈaˈ naru nequeˈbe̱c. Mexxucuac chiruheb xban nak incˈaˈ nequeˈxba̱nu li us, chi moco li incˈaˈ us, xban nak ma̱cˈaˈeb xcuanquil.— | |
Jere | Kekchi | 10:6 | At Ka̱cuaˈ, kˈaxal nim la̱ cuanquil. Ma̱ ani juntakˈe̱t a̱cuiqˈuin. Nim xcuanquil la̱ cˈabaˈ ut kˈaxal lokˈ. | |
Jere | Kekchi | 10:7 | ¿Ma cuan ta biˈ junak incˈaˈ ta̱xucua̱nk a̱cuu? La̱at lix reyeb chixjunileb li tenamit. A̱cˈulub nak ta̱xucuak a̱cuu. Ma̱ jun ta̱ru̱k xjuntakˈe̱tanquil a̱cuiqˈuin chi moco saˈ xya̱nkeb li cuanqueb xnaˈleb saˈ ruchichˈochˈ, chi moco saˈ xya̱nkeb li cuanqueb xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 10:8 | Eb li nequeˈlokˈonin re li dios cheˈ to̱nteb ut ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ xban nak nequeˈxpatzˈ xnaˈleb riqˈuineb li yi̱banbil dios. | |
Jere | Kekchi | 10:9 | Nequeˈxcˈam chak li plata toj Tarsis ut nequeˈxcˈam chak lix oro aran Ufaz. Ut eb li cui̱nk nequeˈxletz chiru lix dioseb li queˈxyi̱b. Ut nequeˈxqˈue rakˈeb azul ut púrpura yi̱banbil xbaneb li nequeˈxnau cˈanjelac chi us. | |
Jere | Kekchi | 10:10 | Abanan li Ka̱cuaˈ, aˈan li tzˈakal Dios. Aˈan li yoˈyo̱quil Dios ut li tzˈakal Rey chi junelic kˈe cutan. Nak yo̱ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ, li ruchichˈochˈ na-ecˈan saˈ xnaˈaj. Ut eb li xni̱nkal ru tenamit incˈaˈ teˈxcuy rilbal lix joskˈil. | |
Jere | Kekchi | 10:11 | La̱ex aj Israel, cheyehak reheb li xni̱nkal ru tenamit nak eb lix yi̱banbil dios teˈisi̱k saˈ ruchichˈochˈ. Ma̱cuaˈeb li yi̱banbil dios li queˈyi̱ban re li choxa ut li ruchichˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 10:12 | Li Ka̱cuaˈ Dios, aˈan li quiyi̱ban re li ruchichˈochˈ riqˈuin xnimal xcuanquil. Riqˈuin lix naˈleb quixyi̱b li ruchichˈochˈ saˈ xnaˈaj ut quixyi̱b ajcuiˈ li choxa. | |
Jere | Kekchi | 10:13 | Riqˈuin li ra̱tin naxqˈue chi cha̱lc chi cau li hab. Ut naxchˈutub li haˈ saˈ xmaril li ruchichˈochˈ ut naxqˈue chi takecˈ li chok saˈ choxa. Naxtakla li hab ut li rakˈ ca̱k ut narisi li ikˈ saˈ li naˈajej li xocxo cuiˈ ut naxtakla saˈ ruchichˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 10:14 | To̱nteb chixjunileb li cui̱nk ut ma̱cˈaˈeb xnaˈleb. Chixjunileb laj tˈenol chˈi̱chˈ nacˈuteˈ xxuta̱neb xban li dios li queˈxyi̱b. Ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ li jalanil dios li nequeˈxyi̱b xban nak moco yoˈyo̱queb ta. | |
Jere | Kekchi | 10:15 | Ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ li yi̱banbil dios. Xcˈulubeb nak teˈtzˈekekˈ. Ta̱cuulak xkˈehil nak teˈsachekˈ ruheb nak li Ka̱cuaˈ ta̱cha̱lk chi rakoc a̱tin. | |
Jere | Kekchi | 10:16 | Abanan li Ka̱cuaˈ lix Dios laj Jacob ma̱cuaˈ joˈcan tixcˈul. Li Ka̱cuaˈ, aˈan li quiyi̱ban re chixjunil li cˈaˈru cuan. Ut aˈan quisicˈoc ruheb laj Israel chokˈ xtenamit. Li Ka̱cuaˈ “Nimajcual Dios” xcˈabaˈ. | |
Jere | Kekchi | 10:18 | Li Ka̱cuaˈ ta̱isi̱nk e̱re saˈ li naˈajej aˈin. Tixtakla li raylal saˈ e̱be̱n nak textakla saˈ jalan tenamit. Texrahobtesi re nak te̱recˈa li raylal. | |
Jere | Kekchi | 10:19 | Laj Jeremías quixye ajcuiˈ: —Tokˈob xak ku. Kˈaxal ra yo̱co chixcˈulbal. Ma̱cˈaˈ xbanol li karaylal. La̱o xkaye nak tento takacuy xcˈulbal li raylal. | |
Jere | Kekchi | 10:20 | Xeˈpoˈi̱c li katenamit. Chanchan nak xpoˈeˈ li kamuheba̱l. Ut queˈtˈupeˈ li laso li chapcho̱queb cuiˈ. Eb li kalal kacˈajol xoeˈxcanab kajunes. Xeˈsacheˈ ruheb. Ma̱ ani chic ta̱ru̱k ta̱xakaba̱nk re li kamuheba̱l. Ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱yi̱ba̱nk re li katenamit. | |
Jere | Kekchi | 10:21 | Ma̱cˈaˈeb xnaˈleb li nequeˈcˈamoc be chiku. Incˈaˈ nequeˈxsicˈ xnaˈleb riqˈuin li Dios. Joˈcan nak queˈpaltoˈ. Xban aˈan nak cojeqˈui̱c yalak bar. | |
Jere | Kekchi | 10:22 | Abihomak. Qˈuehomak retal li esilal li yo̱ chak chi cha̱lc. Cˈajoˈ li choki̱nc saˈ li nimla tenamit li cuan saˈ li norte. Teˈxsach ru chixjunileb li tenamit li cuanqueb Judá. Ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Ta̱cana̱k chokˈ xnaˈaj laj xoj, chan laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 10:23 | Laj Jeremías quitijoc ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, la̱in ninnau nak li cui̱nk incˈaˈ tixtakla rib xjunes. Moco aˈan ta yal re saˈ xbe̱n li tixba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 10:24 | At Ka̱cuaˈ, choa̱kˈus taxak saˈ ti̱quilal. Moa̱kˈus saˈ joskˈil ma̱re anchal incˈaˈ takacuy. | |
Chapter 11
Jere | Kekchi | 11:2 | —Chacuabi chi us li cˈaˈru naxye saˈ li contrato ut ta̱ye resil reheb li cuanqueb Judá ut reheb ajcuiˈ li cuanqueb Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 11:3 | Ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. Tzˈekta̱nanbil li ani incˈaˈ naxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li contrato aˈin. | |
Jere | Kekchi | 11:4 | Aˈan li contrato li quinba̱nu riqˈuineb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ nak quicuisiheb aran Egipto saˈ li naˈajej li chanchan horno li lochlo xamlel. La̱in quinye reheb, “Chex-abi̱nk chicuu ut te̱ba̱nu chixjunil li cˈaˈru ninye e̱re. Cui te̱ba̱nu aˈan, la̱exak lin tenamit ut la̱inak le̱ Dios. | |
Jere | Kekchi | 11:5 | Cui la̱ex te̱ba̱nu li cˈaˈru tinye e̱re, la̱in tinba̱nu li quinye reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ riqˈuin juramento. Quinye nak tinqˈue reheb jun li cha̱bil naˈajej li na-el cuiˈ chi us li racui̱mkeb. Aˈan li naˈajej li cuanquex cuiˈ anakcuan,” chan li Dios. Ut la̱in quinye re li Dios: —Joˈcan taxak, at Ka̱cuaˈ.— | |
Jere | Kekchi | 11:6 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Ta̱ye li a̱tin aˈin saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá ut saˈ li tenamit Jerusalén. Ta̱ye reheb chi joˈcaˈin: Abihomak li cˈaˈru naxye li contrato aˈin ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye. | |
Jere | Kekchi | 11:7 | Chalen nak queˈcuisi chak le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ Egipto ut toj chalen anakcuan la̱in nabal sut quebinkˈus. Chalen junxil yo̱quin chak chixyebal reheb: Cherabihak li cˈaˈru ninye. | |
Jere | Kekchi | 11:8 | Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈrabi li cˈaˈru quinye. Queˈxba̱nu ban li ma̱usilal li queˈraj xba̱nunquil eb aˈan. Joˈcan nak tinqˈue saˈ xbe̱neb li raylal li quinye chak saˈ li contrato. | |
Jere | Kekchi | 11:9 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Eb li cuanqueb Judá ut eb li cuanqueb Jerusalén yo̱queb chixcˈu̱banquil chanru nak tineˈxtzˈekta̱na. | |
Jere | Kekchi | 11:10 | Queˈxba̱nu li ma̱usilal joˈ queˈxba̱nu lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. Eb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb incˈaˈ queˈraj abi̱nc chicuu. Queˈxlokˈoniheb li jalanil dios. Joˈcan ajcuiˈ yo̱queb chixba̱nunquil eb laj Judá ut eb laj Israel. Nequeˈxlokˈoniheb li jalanil dios ut yo̱queb chi cˈanjelac chiruheb. Queˈxkˈet li contrato li quinba̱nu riqˈuineb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 11:11 | Joˈcan nak la̱in tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb ut incˈaˈ chic ta̱ru̱k teˈxcol ribeb chiru. Usta nequeˈya̱bac chixtzˈa̱manquil xtenkˈanquileb, abanan la̱in incˈaˈ tincuabi lix tijeb. | |
Jere | Kekchi | 11:12 | Eb li tenamit li cuanqueb Judá ut eb li cuanqueb Jerusalén teˈxic riqˈuineb li yi̱banbil dios li nequeˈxcˈat pom chiru. Teˈxtzˈa̱ma xtenkˈanquil chiruheb, abanan incˈaˈ teˈtenkˈa̱k xbaneb lix dioseb nak cuanqueb saˈ raylal. | |
Jere | Kekchi | 11:13 | La̱ex aj Judá, kˈaxal nabaleb le̱ jalanil dios joˈ xqˈuialeb le̱ tenamit. Ut la̱ex aj Jerusalén, kˈaxal nabal li artal xeyi̱b joˈ xqˈuial li be saˈ le̱ tenamit. Xeyi̱beb li artal re xcˈatbal li pom chiru li dios Baal, li kˈaxal yibru. | |
Jere | Kekchi | 11:14 | Mattijoc chirixeb li tenamit aˈin chi moco ta̱tzˈa̱ma usilal saˈ xbe̱neb. La̱in incˈaˈ tincuabi nak teˈxya̱ba incˈabaˈ nak cuanqueb saˈ raylal. | |
Jere | Kekchi | 11:15 | Li Ka̱cuaˈ quixye ajcuiˈ: —¡Eb li tenamit li ninra yo̱queb chixba̱nunquil li ma̱usilal! ¿Ma xcˈulubeb ta biˈ aˈan nak teˈcha̱lk saˈ lin templo? ¿Ma ta̱ru̱k ta biˈ teˈxcol ribeb chiru li tojba ma̱c xban li tib li nequeˈxmayeja? ¿Ma naru ta biˈ teˈxcˈojob xchˈo̱leb riqˈuin aˈan? | |
Jere | Kekchi | 11:16 | Junxil la̱in xebinjuntakˈe̱ta riqˈuin jun li cheˈ olivo li nau̱chin chi nabal. Abanan xban nak incˈaˈ useb xnaˈleb la̱in tinsach ruheb. Chanchan nak natokeˈ rukˈ li cheˈ xban li cak-sut-ikˈ ut nacˈateˈ. | |
Jere | Kekchi | 11:17 | La̱in li nimajcual Dios. La̱in quinsicˈoc ruheb ut la̱in ajcuiˈ xinyehoc reheb nak teˈxcˈul li raylal aˈin xban nak eb laj Judá ut eb laj Israel xeˈxchikˈ injoskˈil riqˈuin xcˈatbal li pom chiru li yi̱banbil dios Baal, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 11:18 | Laj Jeremías quixye: —Li Ka̱cuaˈ quixcˈut chicuu nak eb li xicˈ nequeˈiloc cue yo̱queb chixcˈu̱banquil chanru nak teˈxba̱nu raylal cue. | |
Jere | Kekchi | 11:19 | La̱in chanchanin jun li carner li yo̱ chi cˈamecˈ chi camsi̱c. Ma̱cˈaˈ saˈ inchˈo̱l nak yo̱queb chixcˈu̱banquil chanru nak tineˈxcamsi. Yo̱queb chixyebal, “Kacamsihak li cui̱nk aˈin joˈ nak nayoqˈueˈ li cheˈ li cuan ru. Kisihak chi jun aj cua saˈ ruchichˈochˈ re nak ma̱ ani chic ta̱jultica̱nk re,” chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 11:20 | Abanan la̱at, at Ka̱cuaˈ at nimajcual Dios, la̱at nacatrakoc a̱tin saˈ ti̱quilal. La̱at nacanau chanru xnaˈleb li junju̱nk ut cˈaˈru cuan saˈ xcˈaˈuxeb. Nacuaj nacuil nak ta̱qˈue re̱kaj reheb li ma̱usilal nequeˈxba̱nu. La̱in nincanab cuib saˈ a̱cuukˈ la̱at. | |
Jere | Kekchi | 11:21 | Aˈut eb li cua̱nk li cuanqueb Anatot li queˈraj incamsinquil, queˈxye cue nak incˈaˈ chic tina̱tinak saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ re nak incˈaˈ tineˈxcamsi, chan laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 11:22 | Joˈcan nak li Dios quixye: —La̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb. Eb li sa̱j cui̱nk teˈcamsi̱k chi chˈi̱chˈ saˈ li ple̱t ut eb li ralal xcˈajoleb li toj sa̱jeb teˈca̱mk xban xtzˈocajiqueb. | |
Chapter 12
Jere | Kekchi | 12:1 | Laj Jeremías quixye: —At Ka̱cuaˈ, la̱at junelic ti̱c a̱chˈo̱l ut incˈaˈ raj nacuaj xcuechˈbal rix li cˈaˈru nacaba̱nu. Abanan nacuaj xpatzˈbal a̱cue cˈaˈut nak nacˈulman chi joˈcaˈin. ¿Cˈaˈut nak us nequeˈel li nequeˈxba̱nu li ma̱usilal? ¿Cˈaˈut nak junelic sa cuanqueb li incˈaˈ useb xnaˈleb? | |
Jere | Kekchi | 12:2 | La̱at xatsicˈoc ruheb ut xacuosobtesiheb. Sa cuanqueb. Chanchaneb li cheˈ qui-aueˈ ut quixchap xxeˈ. Quiniman ut quixqˈue ru. Abanan eb li tenamit aˈin nequeˈxqˈue a̱lokˈal yal riqˈuin xtzˈu̱mal reheb. Moco anchaleb ta xchˈo̱l nak nequeˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 12:3 | At Ka̱cuaˈ, la̱at nacanau cuu. Nacanau chanru lin naˈleb ut chanru lin cˈaˈux cha̱cuu. Chacˈameb li tenamit aˈan joˈ nak nequeˈcˈameˈ li carner chi camsi̱c. Teneb ca̱mc saˈ xbe̱neb. | |
Jere | Kekchi | 12:4 | ¿Joˈ najtil chic ta̱cua̱nk li kachˈochˈ chi ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ? ¿Joˈ najtil chic ta̱cana̱k li pachˈayaˈ chi chaki? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ xban lix ma̱usilaleb li tenamit nak queˈsacheˈ ru li xul li nequeˈrupupic joˈ eb ajcuiˈ li queto̱mk? Eb aˈan yo̱queb chixyebal: —Li Dios incˈaˈ ta̱ril chanru nak to-osokˈ, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 12:5 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye: —At Jeremías, cui xatlub chixyalbal a̱kˈe chi a̱linac riqˈuineb li cui̱nk, ¿chanru nak ta̱cuy a̱linac riqˈuineb li cacua̱y? Cui xatichˈ a̱couk saˈ li ti̱c ru, ¿chanru nak tatbe̱k saˈ li qˈuicheˈ li cuan chire li nimaˈ Jordán? Cui xattitzˈ xban li raylal li yo̱cat chixcˈulbal, ¿chanru nak ta̱cuy li nimla raylal li ta̱cha̱lk saˈ a̱be̱n? | |
Jere | Kekchi | 12:6 | Eb la̱ cuas ut eb la̱ cui̱tzˈin yo̱queb chabalakˈinquil. La̱ cuechˈalal xeˈxjunaji ribeb riqˈuineb li yo̱queb chixcˈu̱banquil ru chanru nak teˈxba̱nu raylal a̱cue. Ma̱cˈojob a̱chˈo̱l riqˈuineb, usta cha̱bil nequeˈa̱tinac a̱cuiqˈuin. | |
Jere | Kekchi | 12:7 | La̱in xintzˈekta̱naheb laj Israel. Xincanabeb xjunes li quinsicˈ ruheb junxil. Xinkˈaxtesiheb li tenamit li ninra saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc reheb. | |
Jere | Kekchi | 12:8 | Eb li sicˈbileb ru inban nequeˈxcuechˈi cuix. Chanchaneb li cakcoj nak yo̱ chixjapbal re saˈ qˈuicheˈ. Joˈcan nak xicˈ chic nacuileb. | |
Jere | Kekchi | 12:9 | Li tenamit li sicˈbil ru inban chanchaneb li xul li chˈinaˈus saˈ rix, li nequeˈrupupic, li quisuteˈ xbaneb li cˈuch li teˈajok xcamsinquil. Bokomakeb chixjunileb li joskˈ aj xul li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ re teˈcha̱lk chixtiubal lix tibeb. | |
Jere | Kekchi | 12:10 | Nabaleb li jalan tenamit li cuanqueb xcuanquil xeˈxsach ru lix naˈaj li cuacui̱mk. Xeˈxyekˈi saˈ rokeb li cuacui̱mk. Ut xeˈxsukˈisi lin cha̱bil naˈaj joˈ chaki chˈochˈ xban nak ma̱cˈaˈ chic cuan aran. | |
Jere | Kekchi | 12:11 | Ma̱cˈaˈ chic na-oc cuiˈ queˈxcanab li naˈajej. Ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Chanchan li chaki chˈochˈ quicana ut ma̱ ani na-oc xcˈaˈux chirilbal. | |
Jere | Kekchi | 12:12 | Saˈ eb li tzu̱l quilajeˈchal li queˈsachoc ru lin naˈaj. La̱in quintaklaheb li xicˈ nequeˈiloc reheb chi pletic riqˈuineb ut chixsachbal ru chixjunil li naˈajej. Ma̱ ani chic ta̱cua̱nk chi tuktu xchˈo̱l. | |
Jere | Kekchi | 12:13 | Eb lin tenamit teˈrau li trigo, abanan saˈ lix chˈochˈ ta̱e̱lk li qˈuix. Teˈxtacuasi ribeb chi cˈanjelac, abanan ma̱cˈaˈak rajbal lix cˈanjeleb. Incˈaˈ tinqˈue chi e̱lc li racui̱mkeb xban nak la̱in yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 12:14 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ chirixeb li jalaneb xtenamit li incˈaˈ useb xnaˈleb li cuanqueb chi nachˈ riqˈuineb laj Israel. Aˈaneb li queˈpoˈoc ru lix tenamiteb laj Israel. —Eb li tenamit aˈan teˈcuisi saˈ lix naˈajeb ut tincuisiheb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Judá saˈ xya̱nkeb. | |
Jere | Kekchi | 12:15 | Abanan nak ac xcuisiheb saˈ lin naˈaj, la̱in tincuil cuiˈchic xtokˈoba̱l ruheb. Tintaklaheb cuiˈchic chi cua̱nc chi xjunju̱nkaleb saˈ lix tenamiteb. | |
Jere | Kekchi | 12:16 | Ya̱l nak eb aˈan queˈcˈamoc be chiruheb lin tenamit chixlokˈoninquil li yi̱banbil dios Baal. Abanan naru teˈcua̱nk saˈ xya̱nkeb lin tenamit cui teˈxqˈue inlokˈal joˈ nequeˈxba̱nu lin tenamit ut cui teˈxba̱nu li juramento saˈ incˈabaˈ la̱in li yoˈyo̱quil Dios. | |
Chapter 13
Jere | Kekchi | 13:1 | Ut quixye cue li Ka̱cuaˈ: —Ayu, lokˈ chak junak xcˈa̱mal a̱saˈ xcomon li lino ut ta̱bacˈ cha̱saˈ nak toj ma̱jiˈ nacatzˈa saˈ haˈ, chan. | |
Jere | Kekchi | 13:4 | —Cˈam li cˈa̱mal saˈ li xalokˈ li bacˈbo cha̱saˈ ut tatxic cuan cuiˈ li nimaˈ Eufrates. Aran ta̱muk li cˈa̱mal saˈ saˈ xjachalal li sako̱nac, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 13:5 | Co̱hin ut quinba̱nu joˈ quixye cue. Quinmuk li cˈa̱mal saˈ saˈ xjachalal li sako̱nac chire li nimaˈ Eufrates. | |
Jere | Kekchi | 13:6 | Ac xnumeˈ chic nabal cutan nak quixye cuiˈchic cue li Ka̱cuaˈ: —Ayu cuan cuiˈ li nimaˈ Eufrates ut ta̱cˈam chak li cˈa̱mal saˈ li catintakla xmukbal, chan. | |
Jere | Kekchi | 13:7 | Quico̱hin cuan cuiˈ li nimaˈ Eufrates ut quinxoc chak li cˈa̱mal saˈ li bar quinmuk cuiˈ chak. Abanan nak quintau, ac kˈaynak chic ut ma̱cˈaˈ chic na-oc cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 13:9 | —Joˈ xcˈul li cˈa̱mal saˈ aˈin nak xkˈa, joˈcan ajcuiˈ teˈxcˈul eb laj Judá ut eb laj Jerusalén nak tincuisi lix kˈetkˈetileb. | |
Jere | Kekchi | 13:10 | Eb li tenamit aˈin numtajenak lix ma̱usilaleb ut kˈaxal cauheb xchˈo̱l. Queˈxkˈet li cua̱tin ut queˈxcuikˈib ribeb chiruheb li jalanil dios re teˈxlokˈoni ut queˈcˈanjelac chiruheb. Joˈcan nak tinsacheb. Chanchanakeb chic li cˈa̱mal saˈ aˈin li ma̱cˈaˈ chic na-oc cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 13:11 | Joˈ nak li cui̱nk naxbacˈ lix cˈa̱mal xsaˈ chi xsaˈ, joˈcan ajcuiˈ raj nak xcuaj nak cauhakeb xchˈo̱l lin tenamit cuiqˈuin. Aˈaneb raj lin tenamit. Aˈaneb raj li teˈqˈuehok inlokˈal ut teˈxnima raj cuu. Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈraj. Queˈxkˈet ban li cua̱tin. | |
Jere | Kekchi | 13:12 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At Jeremías, ta̱ye reheb laj Israel nak chixjunileb li cuc teˈnujtesi̱k riqˈuin vino. Ut eb aˈan teˈxye: ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nakanau nak eb li cuc naru teˈnujtesi̱k riqˈuin vino? chaˈakeb a̱cue. | |
Jere | Kekchi | 13:13 | Ut la̱at ta̱ye reheb, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. Nak tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb, chanchan nak tinqˈueheb chirucˈ li vino ut chanchan nak teˈcala̱k chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈin, joˈ eb ajcuiˈ li rey li ralal xcˈajoleb laj David, eb laj tij ut eb li profetas, joˈ eb ajcuiˈ laj Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 13:14 | Ut chirix aˈan la̱in tinqˈueheb chi camsi̱c, joˈ li yucuaˈbej joˈ eb ajcuiˈ li alalbej. Incˈaˈ tincuil xtokˈoba̱l ruheb chi moco tincuuxta̱na ruheb. Jun xiqueb nak teˈosokˈ,” chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 13:15 | Laj Jeremías quixye reheb li tenamit: —La̱ex aj Israel, li Ka̱cuaˈ yo̱ chika̱tinanquil. Abihomak li cˈaˈru yo̱ chixyebal ut qˈuehomak retal. Me̱kˈetkˈeti e̱rib chiru. | |
Jere | Kekchi | 13:16 | Qˈuehomak xlokˈal li Ka̱cuaˈ le̱ Dios nak toj ma̱jiˈ naxtakla li kˈojyi̱n ma̱re anchal te̱tich le̱ rok saˈ eb li tzu̱l xban nak kˈojyi̱n chic. Qˈuehomak xlokˈal li Ka̱cuaˈ nak toj ma̱jiˈ naxtakla li raylal li cha̱lc re saˈ e̱be̱n. | |
Jere | Kekchi | 13:17 | Abanan cui incˈaˈ nequex-abin chiru, la̱in tinya̱bak chi mukmu xban le̱ kˈetkˈetil. Cau tinya̱bak toj retal nak ta̱tˈuluk li xyaˈal cuu xban nak lix tenamit li Dios teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ xbaneb li jalan tenamit. | |
Jere | Kekchi | 13:18 | Yehomak resil re li rey ut re li reina, “Cubsihomak e̱rib ut chunlankex saˈ chˈochˈ xban nak xcuulac xkˈehil nak ta̱isi̱k le̱ corona.” | |
Jere | Kekchi | 13:19 | Eb li tenamit li cuanqueb Neguev tzˈaptzˈo chic lix puertileb. Ut ma̱ ani chic ta̱ru̱k ta̱tehok re. Chixjunileb li cuanqueb Judá teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ saˈ jalan tenamit. | |
Jere | Kekchi | 13:20 | Ilomak ut qˈuehomak retal li yo̱queb chi cha̱lc saˈ li norte. ¿Bar cuanqueb li chˈinaˈusil tenamit li queˈkˈaxtesi̱c saˈ e̱rukˈ re te̱rileb? | |
Jere | Kekchi | 13:21 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱ex aj Jerusalén, ¿cˈaˈru te̱ye nak texcana̱k rubel xcuanquileb li tenamit li xecˈojob e̱chˈo̱l saˈ xbe̱neb xban nak xecˈoxla nak e̱rami̱gueb? Kˈaxal ra te̱cˈul joˈ naxcˈul li ixk li oc re chi qˈuira̱c. | |
Jere | Kekchi | 13:22 | Ma̱re te̱ye saˈ e̱chˈo̱l, “¿Cˈaˈut nak yo̱co chixcˈulbal li raylal aˈin?” La̱ex yo̱quex chi rahobtesi̱c xban nak numtajenak le̱ ma̱c. E̱ma̱c ajcuiˈ la̱ex nak yo̱ chi cˈutecˈ e̱xuta̱n. | |
Jere | Kekchi | 13:23 | Junak cui̱nk li kˈek xtibel incˈaˈ naru ta̱sakokˈ xtibel, chi moco naru ta̱jala̱k rix li chˈohix. Joˈcan ajcuiˈ la̱ex. Incˈaˈ naru te̱ba̱nu li us xban nak ac cˈaynakex chixba̱nunquil li ma̱usilal. | |
Jere | Kekchi | 13:24 | La̱in li Ka̱cuaˈ tinjeqˈui̱nk e̱re yalak bar joˈ nak nacˈameˈ rix li trigo xban li ikˈ li nachal saˈ li chaki chˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 13:25 | Joˈcaˈin te̱cˈul la̱ex aj Israel xban nak aˈan li tenebanbil saˈ e̱be̱n inban la̱in xban nak xine̱tzˈekta̱na ut xecˈojob e̱chˈo̱l saˈ xbe̱neb li yi̱banbil dios. | |
Jere | Kekchi | 13:26 | La̱in tincˈut e̱xuta̱n ut ta̱cˈutu̱nk chiruheb chixjunileb li incˈaˈ us li xeba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 13:27 | La̱in xinqˈue retal li ma̱usilal nequeba̱nu. La̱in xcuil nak nequelokˈoniheb li jalanil dios saˈ eb li tzu̱l ut saˈ eb li ru takˈa. Chanchanex li nequeˈxmux ru xsumlajiqueb. Ta̱cha̱lk li raylal saˈ e̱be̱n la̱ex li cuanquex Jerusalén. La̱ex incˈaˈ nequecanab xba̱nunquil li ma̱usilal. ¿Joˈ najtil chic texcua̱nk saˈ li ma̱usilal? chan li Dios. | |
Chapter 14
Jere | Kekchi | 14:2 | Quixye: —Eb laj Judá yo̱queb chi ya̱bac xban li raylal li yo̱queb chixcˈulbal. Kˈaxal ra yo̱queb chixcˈulbal lix tenamiteb. Chunchu̱queb li cristian saˈ chˈochˈ xban xrahil xchˈo̱leb. Ut eb laj Jerusalén yo̱queb chi ya̱bac xban li raylal li yo̱queb chixcˈulbal. | |
Jere | Kekchi | 14:3 | Eb li cuanqueb xcuanquil nequeˈxtakla lix mo̱seb chixsicˈbal li haˈ. Nequeˈxic cuan cuiˈ lix julel li haˈ abanan incˈaˈ nequeˈxtau li haˈ xban nak chaki. Ma̱cˈaˈ xsaˈ lix cuqueb nak nequeˈsukˈi li mo̱s. Yo̱queb chi cˈoxlac ut nequeˈxtzˈap li ru xban xxuta̱neb. | |
Jere | Kekchi | 14:4 | Xelajeˈitzˈeˈ li chˈochˈ xban nak incˈaˈ chic naxqˈue li hab. Ut eb laj acuinel sachso̱queb xchˈo̱l ut nequeˈxmuk li ru riqˈuin li rukˈeb. | |
Jere | Kekchi | 14:6 | Eb li bu̱r li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ nequeˈxakli saˈ xbe̱n li bol chixcˈulbal li ikˈ joˈ nequeˈxba̱nu laj xoj. Moymoy chic saˈ ruheb xban nak ma̱cˈaˈ chic richajeb.— | |
Jere | Kekchi | 14:7 | Eb li tenamit nequeˈxye: —Usta ya̱l nak cuan kama̱c ut aˈan li najitoc ke, abanan choa̱tenkˈa, at Ka̱cuaˈ, saˈ xcˈabaˈ la̱ rahom. Nabal sut xatkatzˈekta̱na ut xoma̱cob cha̱cuu. | |
Jere | Kekchi | 14:8 | At Ka̱cuaˈ, la̱at li kayoˈon la̱o aj Israel. La̱at li nacatcoloc ke chiru li raylal. ¿Cˈaˈut nak chanchanat jun li jalan xtenamit? ¿Cˈaˈut nak chanchanat jun li yal numecˈ yo̱? | |
Jere | Kekchi | 14:9 | ¿Cˈaˈut nak chanchanat jun li cui̱nk li sachso xchˈo̱l? ¿Cˈaˈut nak chanchanat jun li soldado li ma̱cˈaˈ naxba̱nu re toxcol? At Ka̱cuaˈ, la̱at cuancat kiqˈuin ut la̱o nakacˈabaˈin la̱ cˈabaˈ. Moa̱canab kajunes, at Ka̱cuaˈ, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 14:10 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ chirixeb li tenamit Israel: —Eb li tenamit aˈin incˈaˈ tuktu xchˈo̱leb cuiqˈuin. Cocˈ aj xsaˈ nequeˈxjal xcˈaˈuxeb. Incˈaˈ nacuulac chicuu li cˈaˈru nequeˈxba̱nu. Cuan saˈ inchˈo̱l li ma̱usilal li nequeˈxba̱nu. Joˈcan nak la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 14:11 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At Jeremías, ma̱tzˈa̱ma chicuu nak tinba̱nu usilal reheb li tenamit aˈin. | |
Jere | Kekchi | 14:12 | Usta nequeˈxba̱nu lix ayu̱n, la̱in incˈaˈ tinsumeheb nak teˈxya̱ba lin cˈabaˈ. Usta nequeˈxmayeja li ru li racui̱mkeb ut nequeˈxcˈat li xul chokˈ xmayejeb chicuu, la̱in incˈaˈ tincˈul. Tinqˈueheb ban chi camsi̱c saˈ li ple̱t, malaj ut teˈca̱mk xban cueˈej ut xban caki yajel, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 14:13 | Ut laj Jeremías quixye: —At nimajcual Dios, la̱at nacanau nak eb li profetas yo̱queb chixyebal reheb li tenamit nak incˈaˈ ta̱cua̱nk li ple̱t chi moco ta̱cua̱nk li cueˈej. Yo̱queb chixyebal nak ta̱qˈue reheb li tuktu̱quil usilal, chan. | |
Jere | Kekchi | 14:14 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye: —Li cˈaˈru yo̱queb chixyebal li profetas ticˈtiˈ. Nequeˈxye nak yo̱queb chi a̱tinac saˈ incˈabaˈ. La̱in incˈaˈ xebintakla, ut incˈaˈ xinxakabeb chi moco xina̱tinac riqˈuineb. La̱in incˈaˈ xincˈut visión chiruheb. Ticˈtiˈic ut balakˈic nequeˈxba̱nu. Yo̱queb chixyebal li cˈaˈru nequeˈrecˈa xjuneseb. | |
Jere | Kekchi | 14:15 | La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin chirixeb li profetas li yo̱queb chi a̱tinac saˈ incˈabaˈ la̱in. La̱in incˈaˈ xintaklaheb, abanan yo̱queb chixyebal nak incˈaˈ ta̱cua̱nk li ple̱t chi moco ta̱cua̱nk li cueˈej. La̱in ninye nak eb li profeta aˈin teˈca̱mk saˈ li ple̱t ut xban cueˈej. | |
Jere | Kekchi | 14:16 | Ut eb li tenamit li yo̱queb chi abi̱nc re li cˈaˈru nequeˈxye li profeta aˈin, teˈcutekˈ saˈ eb li be re Jerusalén xban li ple̱t ut xban cueˈej. Ut ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱mukuk reheb. Incˈaˈ teˈmukekˈ li rixakileb chi moco li ralal xcˈajoleb. La̱in tintakla li raylal saˈ xbe̱neb joˈ xcˈulubeb xcˈulbal. | |
Jere | Kekchi | 14:17 | At Jeremías, ta̱ye reheb li tenamit chi joˈcaˈin, “Chi kˈek chi cutan tinya̱bak chirixeb lin tenamit xban nak kˈaxal ra cuanqueb. Incˈaˈ tincanab ya̱bac xban nak rahobtesinbileb. | |
Jere | Kekchi | 14:18 | Nak ninxic saˈ cˈaleba̱l nequeˈcuil li queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. Ut saˈ eb li tenamit, nequeˈcuil li yo̱queb chi ca̱mc xban cueˈej. Eb li profeta ut eb laj tij xeˈcˈameˈ saˈ jun tenamit li incˈaˈ xeˈxnau ru,” chaˈakat.— | |
Jere | Kekchi | 14:19 | Laj Jeremías quixye: —At Ka̱cuaˈ, ¿ma xatzˈekta̱naheb li ralal xcˈajol laj Judá chi junaj cua? ¿Ma xicˈ nacacuileb li cuanqueb Sión? ¿Cˈaˈut nak xatakla li raylal aˈin saˈ kabe̱n li ma̱cˈaˈ xbanol? La̱o xkoybeni li tuktu̱quil usilal, abanan incˈaˈ xkacˈul. Xkoybeni nak toqˈuira̱k, abanan xiu xiu chic cuanco. | |
Jere | Kekchi | 14:20 | At Ka̱cuaˈ, la̱o xoma̱cob cha̱cuu. Nakanau nak incˈaˈ us xkaba̱nu. Ut queˈma̱cob ajcuiˈ cha̱cuu eb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 14:21 | Saˈ xcˈabaˈ la̱ rahom, at Ka̱cuaˈ, moa̱tzˈekta̱na. Ut ma̱cˈut xxuta̱n la̱ tenamit li cuan cuiˈ la̱ lokˈlaj cˈojariba̱l. Ma̱cuisi xcuanquil li contrato li caba̱nu kiqˈuin. Incˈaˈ taxak chi sachk saˈ a̱chˈo̱l. | |
Jere | Kekchi | 14:22 | ¿Ma cuan ta biˈ junak li yi̱banbil dios saˈ li xni̱nkal ru tenamit ta̱ru̱k tixtakla chak li hab? ¿Ma naru ta biˈ ta̱cha̱lk li hab saˈ choxa yal xjunes? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱at, at Ka̱cuaˈ, nacatqˈuehoc re? Joˈcan nak caˈaj cuiˈ a̱cuiqˈuin noco-oybenin xban nak la̱at nacatqˈuehoc re chixjunil li cˈaˈak re ru aˈin, chan laj Jeremías. | |
Chapter 15
Jere | Kekchi | 15:1 | Tojoˈnak li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Usta laj Moisés ut laj Samuel teˈcha̱lk chi a̱tinac cuiqˈuin chirix li tenamit aˈin, abanan la̱in incˈaˈ tincuil xtokˈoba̱l ruheb. Xicakeb. Isiheb chicuu. | |
Jere | Kekchi | 15:2 | Cui teˈxpatzˈ a̱cue bar teˈxic, ta̱ye reheb chi joˈcaˈin: Li ac tenebanbil ca̱mc saˈ xbe̱n xban yajel, teˈca̱mk; li ac tenebanbil saˈ xbe̱n nak teˈca̱mk saˈ li ple̱t, aran teˈca̱mk. Ut li ac tenebanbil ca̱mc saˈ xbe̱n xban cueˈej, xban cueˈej ajcuiˈ teˈca̱mk; ut eb li ac tenebanbil saˈ xbe̱n cˈamecˈ chi pre̱xil, teˈcˈamekˈ ajcuiˈ chi pre̱xil saˈ jalan tenamit. | |
Jere | Kekchi | 15:3 | Ca̱hib pa̱y ru li tojba ma̱c tinqˈue saˈ xbe̱neb. La̱in tincanabeb chi camsi̱c saˈ li ple̱t. Eb li tzˈiˈ teˈxtˈupi eb li camenak ut eb li soˈsol, joˈ eb ajcuiˈ li joskˈ aj xul li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ teˈxtiu lix tibeleb. | |
Jere | Kekchi | 15:4 | Chixjunileb li tenamit saˈ ruchichˈochˈ ta̱sachk xchˈo̱leb xban li cˈaˈru quixba̱nu aran Jerusalén laj Manasés li ralal laj Ezequías nak quicuan chokˈ xreyeb laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 15:5 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —¿Ani ta biˈ ta̱ilok xtokˈoba̱l e̱ru la̱ex aj Jerusalén? ¿Ani ta biˈ ta̱rahokˈ xchˈo̱l xban li raylal li yo̱quex chixcˈulbal? ¿Ani ta biˈ ta̱patzˈok e̱re ma sa saˈ e̱chˈo̱l? | |
Jere | Kekchi | 15:6 | La̱ex xine̱canab, chan li Ka̱cuaˈ. Ut junelic nequeba̱nu li incˈaˈ us. Joˈcan nak la̱in texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c. Incˈaˈ chic tincuil xtokˈoba̱l e̱ru. | |
Jere | Kekchi | 15:7 | La̱in tinjeqˈui ruheb laj Judá saˈ chixjunil li tenamit joˈ nak nacˈameˈ li qˈuim xban ikˈ, ut tebincanab chi ma̱cˈaˈ chic ralal xcˈajoleb, ut tinpoˈ lix tenamit, abanan incˈaˈ ajcuiˈ teˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. | |
Jere | Kekchi | 15:8 | Nabaleb li xma̱lcaˈan xeˈcana̱c saˈ li tenamit. Xeˈxkˈax xqˈuial li samaib chire li palau. Xinqˈueheb chi camsi̱c eb li sa̱j cui̱nk ut kˈaxal ra saˈ xchˈo̱leb li naˈbej. Chi ma̱cˈaˈ saˈ xchˈo̱leb xchal li raylal aˈin saˈ xbe̱n lix tenamiteb. | |
Jere | Kekchi | 15:9 | Ta̱lucta̱k xchˈo̱l li naˈbej li quicuan cuukub xcocˈal. Incˈaˈ chic ta̱ru̱k ta̱musikˈak. Ut toj sa̱j nak ta̱ca̱mk. Sachso xchˈo̱l ut ta̱xuta̱na̱k ta̱cana̱k xban nak ma̱cˈaˈ chic xcocˈal. Ut cui cuanqueb li teˈcolekˈ, eb li xicˈ nequeˈiloc reheb teˈxcamsiheb chi chˈi̱chˈ. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈan. | |
Jere | Kekchi | 15:10 | Laj Jeremías quixye: —Tokˈob xak cuu, at innaˈ. Incˈaˈ ta cuan quinyoˈla xban nak junes pletic nequeˈraj cuiqˈuin ut chixjunileb xicˈ nequeˈiloc cue. Ma̱cˈaˈ incˈas riqˈuineb chi moco eb aˈan cuanqueb xcˈas cuiqˈuin. Abanan chixjunileb niquineˈxmajecua. | |
Jere | Kekchi | 15:11 | At Ka̱cuaˈ, chincˈulak li cˈaˈru nequeˈxye saˈ inbe̱n, cui incˈaˈ xin-oquen chirixeb li xicˈ nequeˈiloc cue nak cuanqueb saˈ ra xi̱cˈ ut cui incˈaˈ xintzˈa̱ma usilal cha̱cuu saˈ xbe̱neb nak cuanqueb saˈ raylal. | |
Jere | Kekchi | 15:12 | ¿Ma cuan ta biˈ junak ta̱numta̱k chiruheb li tenamit li cuan saˈ li norte, li chanchan li chˈi̱chˈ hierro ut bronce?— | |
Jere | Kekchi | 15:13 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye: —Xban li ma̱usilal xelajeba̱nu saˈ eb li naˈajej aˈin, la̱in tinkˈaxtesi reheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re chixjunil le̱ biomal chi incˈaˈ ta̱tojekˈ e̱re. | |
Jere | Kekchi | 15:14 | La̱in texinqˈue chi cˈanjelac chiruheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re saˈ jalan tenamit li incˈaˈ quenau. La̱in yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n. Chanchan jun li xam li incˈaˈ ta̱chupk, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 15:15 | Laj Jeremías quixye: —At Ka̱cuaˈ, la̱at nacanau chixjunil. Chinjulticokˈ a̱cue ut china̱tenkˈa. Ma̱cuy xma̱queb li nequeˈxba̱nu raylal cue. Chaqˈueheb ban chixtojbal xma̱queb re nak incˈaˈ tineˈxcamsi. Chaqˈuehak retal nak xban a̱rabal la̱at nak yo̱quin chixcuybal li rahobtesi̱c. | |
Jere | Kekchi | 15:16 | Nak xaqˈue la̱ cua̱tin cue, la̱in xincˈul joˈ nak naxcˈul lix tzacae̱mk li natzoca. La̱ cua̱tin naxcˈojob inchˈo̱l ut naxqˈue xsahil inchˈo̱l. La̱in chic la̱ cualal, at nimajcual Dios. | |
Jere | Kekchi | 15:17 | La̱in incˈaˈ nacuochbeniheb li nequeˈhoboc, chi moco nasahoˈ inchˈo̱l riqˈuineb. Chalen nak casicˈ cuu chokˈ a̱profeta, la̱in junelic injunes nincuan ut ninjoskˈoˈ chirilbal li incˈaˈ us. | |
Jere | Kekchi | 15:18 | ¿Cˈaˈut nak junelic ra cuanquin? ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ narakeˈ li raylal li yo̱quin chixcˈulbal? ¿Ma chi ti̱c ma̱cˈaˈ xbanol? ¿Ma incˈaˈ ta̱ru̱k tina̱tenkˈa? La̱in ninnau nak la̱at ma̱cuaˈat joˈ jun li haˈ li na-osoˈ. | |
Jere | Kekchi | 15:19 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Cui ta̱yotˈekˈ a̱chˈo̱l ut ta̱jal a̱cˈaˈux, la̱in tatincˈul cuiˈchic ut la̱at tatcˈanjelak chicuu. Mat-a̱tinac yal chi ma̱cˈaˈ rajbal. Cui la̱at tat-a̱tinak saˈ incˈabaˈ, la̱atak lin profeta. Ut eb li tenamit aˈin teˈsukˈi̱k a̱cuiqˈuin. Incˈaˈ tento nak la̱at ta̱ba̱nu li cˈaˈru teˈraj eb aˈan. | |
Jere | Kekchi | 15:20 | Chiruheb li tenamit chanchanakat jun li tzˈac cau rib yi̱banbil riqˈuin bronce. Eb aˈan teˈpletik a̱cuiqˈuin, abanan incˈaˈ teˈnumta̱k saˈ a̱be̱n xban nak la̱in cua̱nkin a̱cuiqˈuin. La̱in tincolok a̱cue ut la̱in tin-ilok a̱cue. | |
Chapter 16
Jere | Kekchi | 16:3 | La̱in li Ka̱cuaˈ tinye a̱cue cˈaˈru teˈxcˈul eb li teˈyoˈla̱k saˈ li tenamit aˈin, joˈ eb ajcuiˈ li naˈbej ut li yucuaˈbej. | |
Jere | Kekchi | 16:4 | Jun li yajel kˈaxal ra ta̱camsi̱nk reheb. Ma̱ ani ta̱ya̱bak chirixeb chi moco teˈmukekˈ. Nequeˈtˈanaxin saˈ chˈochˈ teˈcana̱k. Chanchanakeb li cˈot. Teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t, malaj ut xban li cueˈej. Ut eb li xul li nequeˈrupupic ut eb li joskˈ aj xul teˈxtiu lix tibeleb. | |
Jere | Kekchi | 16:5 | Mat-oc saˈ li cab li yo̱keb cuiˈ chi yoˈle̱nc camenak, chi moco chi rahocˈ a̱chˈo̱l chirixeb, chi moco chacˈojobeb xchˈo̱l xban nak la̱in li Ka̱cuaˈ xcuisi li tuktu̱quil usilal saˈ xya̱nkeb li tenamit aˈin. Incˈaˈ chic tincuuxta̱na ruheb chi moco tincuil xtokˈoba̱l ruheb. | |
Jere | Kekchi | 16:6 | Chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈin teˈca̱mk, joˈ li cuanqueb xcuanquil, joˈ li ma̱cˈaˈeb xcuanquil. Ma̱ ani ta̱mukuk reheb, ut ma̱ ani ta̱rahokˈ xchˈo̱l chirixeb. Incˈaˈ teˈxjo li rismal xjolomeb, chi moco teˈxset xtibeleb xban xrahil xchˈo̱leb. | |
Jere | Kekchi | 16:7 | Ma̱ ani tixtakla lix tzacae̱mk ut li rucˈaheb re xcˈojobanquil xchˈo̱leb li yo̱keb chixyoˈlenquil lix camenakeb, usta naˈbej yucuaˈbej li xeˈcam. | |
Jere | Kekchi | 16:8 | Mat-oc saˈ junak cab yo̱ cuiˈ junak ninkˈe. Matcˈojla chi cuaˈac chi ucˈac rochbeneb. | |
Jere | Kekchi | 16:9 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel quixye: —La̱in tincuisi li sahil chˈo̱lejil saˈ li tenamit aˈin. Incˈaˈ chic ta̱abi̱k xbicheb li tenamit nak saheb saˈ xchˈo̱l. Ma̱cˈaˈak chic li ninkˈe saˈ eb li tenamit chi moco ta̱cua̱nk sumla̱c. Eb li cuanqueb anakcuan teˈril nak tinba̱nu aˈin. | |
Jere | Kekchi | 16:10 | Nak ta̱ye reheb li tenamit li cˈaˈru xinye, eb aˈan teˈxye a̱cue, “¿Cˈaˈut nak li Ka̱cuaˈ tixqˈue chak li nimla raylal aˈin saˈ kabe̱n? ¿Cˈaˈru li incˈaˈ us xkaba̱nu la̱o? ¿Ma cuan ta biˈ kama̱c chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios?” chaˈakeb. | |
Jere | Kekchi | 16:11 | Ut la̱at ta̱ye reheb, “Li Ka̱cuaˈ tixba̱nu e̱re chi joˈcan xban nak eb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ queˈxcanab xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ ut queˈxlokˈoniheb li jalanil dios ut queˈcˈanjelac chiruheb. Queˈxtzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ ut incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lix chakˈrab. | |
Jere | Kekchi | 16:12 | Ut la̱ex kˈaxal cuiˈchic yibru nequeba̱nu chiru li queˈxba̱nu le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Nequeba̱nu li ma̱usilal li nequeraj xba̱nunquil yal e̱junes ut incˈaˈ us le̱ naˈleb. Incˈaˈ nequeba̱nu li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 16:13 | Joˈcan nak li Dios texrisi saˈ li naˈajej aˈin. Texqˈue chi cˈamecˈ saˈ jalan chic naˈajej li incˈaˈ xenau chi moco le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ queˈxnau. Nak cua̱nkex aran, la̱ex texcˈanjelak chiruheb li jalanil dios chi kˈek chi cutan ut li Dios incˈaˈ ta̱ril xtokˈoba̱l e̱ru.” | |
Jere | Kekchi | 16:14 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Ta̱cuulak xkˈehil nak eb laj Israel teˈxba̱nu li juramento saˈ incˈabaˈ la̱in li yoˈyo̱quil Dios, abanan incˈaˈ chic teˈxpatzˈ li naˈajej Egipto li queˈisi̱c cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 16:15 | Teˈxpatzˈ ban li naˈajej li cuan saˈ li norte ut eb li naˈajej li queˈjeqˈui̱c cuiˈ ruheb nak teˈxba̱nu li juramento saˈ incˈabaˈ la̱in. Relic chi ya̱l la̱in tinqˈueheb cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ li naˈajej li quinqˈue reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 16:16 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱in tintaklaheb li jalan tenamit chixchapbaleb laj Israel. Chanchanakeb laj chapol car ut chanchanakeb laj yo̱ nak yo̱keb chixsicˈbaleb li xul saˈ eb li tzu̱l ut saˈ eb li ochoch pec ut saˈ eb li sako̱nac. | |
Jere | Kekchi | 16:17 | La̱in nacuil chixjunil li cˈaˈru nequeˈxba̱nu. Ma̱cˈaˈ mukmu chicuu. Incˈaˈ naru teˈxmuk lix ma̱usilaleb. | |
Jere | Kekchi | 16:18 | Nak toj ma̱jiˈ nequeˈsukˈi saˈ lix naˈajeb, la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱usilaleb. Caˈ sut xqˈuial li raylal li tinqˈue saˈ xbe̱neb re xtojbal rix li ma̱c queˈxba̱nu nak queˈxmux ru lin naˈaj riqˈuin xlokˈoninquil li yi̱banbil dios. Saˈ chixjunil li naˈajej li quinqˈue reheb queˈxqˈue li yi̱banbil dios li xicˈ nacuil, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 16:19 | Laj Jeremías quixye: —At Ka̱cuaˈ la̱at nacatqˈuehoc incacuilal ut la̱at nacatqˈuehoc inmetzˈe̱u. A̱cuiqˈuin nincol cuib nak cuanquin saˈ raylal. Eb li najtil tenamit teˈcha̱lk a̱cuiqˈuin ut teˈxye, “Relic chi ya̱l nak li yi̱banbil dios li xeˈxlokˈoni chak li kaxeˈto̱nil yucuaˈ moco ya̱l ta. Ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 16:20 | ¿Ma naru ta biˈ teˈxyi̱b lix dioseb li cristian? Naru nequeˈxyi̱b, abanan moco tzˈakal dioseb ta.” | |
Chapter 17
Jere | Kekchi | 17:1 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱ex aj Judá, tzˈi̱banbil retalil le̱ ma̱c. Chanchan nak juchˈbil riqˈuin chˈi̱chˈ. Chanchan nak tzˈi̱banbil retalil chiru le̱ ra̱m riqˈuin jun li terto̱quil pec diamante. Ut chanchan nak tzˈi̱banbil ajcuiˈ retalil chiru li xucub li cuan saˈ xxuc li artal. | |
Jere | Kekchi | 17:2 | Jultic reheb le̱ ralal e̱cˈajol eb li artal ut li yi̱banbil dios xAsera li quelokˈoni rubeleb li cheˈ li ni̱nk xmuheb ut saˈ eb li naˈajej li ni̱nkeb xteram. | |
Jere | Kekchi | 17:3 | Ut quelokˈoniheb li yi̱banbil dios saˈ eb li tzu̱l ut saˈ eb li cˈaleba̱l. La̱in tincanab chi elkˈa̱c le̱ biomal xbaneb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Teˈrelkˈa li cˈaˈru e̱re xban li ma̱usilal xeba̱nu saˈ eb li naˈajej li najt xteram li cuan saˈ chixjunil le̱ naˈaj. | |
Jere | Kekchi | 17:4 | Te̱sach le̱ naˈaj li quinqˈue e̱re xban li ma̱c li xeba̱nu. Texinqˈue chi cˈanjelac chiruheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re saˈ li naˈajej li incˈaˈ nequenau xban nak xechikˈ injoskˈil. Anakcuan junelic yo̱k injoskˈil saˈ e̱be̱n, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 17:5 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Tzˈekta̱nanbil li ani naxcanab inlokˈoninquil ut naxcˈojob xchˈo̱l saˈ xbe̱n junak yal cui̱nk ut naxsicˈ xtenkˈanquil riqˈuin. | |
Jere | Kekchi | 17:6 | Li jun aˈan ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ. Chanchanak li tun qˈuix li cuan saˈ li chaki chˈochˈ. Ta̱cua̱nk saˈ li naˈajej li chaki ru bar ma̱cˈaˈ cuiˈ cristian. | |
Jere | Kekchi | 17:7 | Abanan osobtesinbil li ani naxcˈojob xchˈo̱l riqˈuin li Dios ut naxsicˈ xcacuilal xchˈo̱l riqˈuin. | |
Jere | Kekchi | 17:8 | Ut chanchanak jun li cheˈ aubil chire li haˈ. Lix xeˈ naxtau li haˈ ut incˈaˈ nachakic saˈ sakˈehil. Junelic rax ru lix xak. Li cheˈ aˈan incˈaˈ nachakic nak incˈaˈ naxqˈue li hab. Junelic nau̱chin saˈ xkˈehil. | |
Jere | Kekchi | 17:9 | Numtajenak li balakˈ saˈ xchˈo̱leb li cristian ut numtajenak li ma̱usilal. ¿Ma cuan ta biˈ junak naru ta̱naˈok re lix cˈaˈuxeb? | |
Jere | Kekchi | 17:10 | Caˈaj cuiˈ la̱in li Ka̱cuaˈ li ninnaˈoc re cˈaˈru cuan saˈ lix cˈaˈuxeb. Ut la̱in ninqˈue xkˈajca̱munquil li junju̱nk aˈ yal chanru lix yehom xba̱nuhomeb.— | |
Jere | Kekchi | 17:11 | Li ani naxtau xbiomal riqˈuin balakˈic, aˈan chanchan li xul li naxhupub rib saˈ xbe̱n li mol li ma̱cuaˈ re. Nak toj ma̱jiˈ ti̱x, tixsach lix biomal ut ta̱cˈutu̱nk nak ma̱cˈaˈ xnaˈleb. | |
Jere | Kekchi | 17:12 | Li katemplo kˈaxal lokˈ. Chalen saˈ xticlajic qˈuebil xlokˈal. Chanchan jun li cˈojariba̱l najt xteram. | |
Jere | Kekchi | 17:13 | At Ka̱cuaˈ, la̱at li kayoˈon la̱o aj Israel. Eb li nequeˈtzˈekta̱nan a̱cue xuta̱nal teˈe̱lk. Joˈ nak nasach li cˈabaˈej tzˈi̱banbil saˈ li poks, joˈcan ajcuiˈ nak teˈsachekˈ ruheb li nequeˈtzˈekta̱nan a̱cue. At Ka̱cuaˈ, la̱at li nacatqˈuehoc junelic yuˈam. Chanchanat li yuˈam haˈ li incˈaˈ nachakic. | |
Jere | Kekchi | 17:14 | At Ka̱cuaˈ, china̱qˈuirtesi re nak tincacuu̱k. Ut china̱col re nak tincolekˈ xban nak caˈaj cuiˈ la̱at nacatinlokˈoni. | |
Jere | Kekchi | 17:15 | Qˈue retal li cˈaˈru nequeˈxye cue li tenamit, “¿Ma toj takacˈul ta biˈ li cˈaˈru quixye a̱cue li Ka̱cuaˈ? Cui toj takacˈul, chicˈulma̱nk anakcuan,” chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 17:16 | At Ka̱cuaˈ, la̱in incˈaˈ xintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱takla li raylal saˈ xbe̱neb, chi moco nacuaj nak teˈxcˈul li raylal. La̱at nacanau. La̱at nacacuabi chixjunil li ninye. | |
Jere | Kekchi | 17:17 | At Ka̱cuaˈ, mina̱canab injunes re nak incˈaˈ tinxucuak. Caˈaj cuiˈ la̱at nacattenkˈan cue nak cuanquin saˈ chˈaˈajquilal. | |
Jere | Kekchi | 17:18 | Ta̱cˈuteb taxak xxuta̱neb li yo̱queb chinsicˈbal re teˈxba̱nu raylal cue. Ut incˈaˈ taxak ta̱cˈut inxuta̱n la̱in. Yo̱k ta xxiuheb teˈcana̱k. Abanan la̱in incˈaˈ ta̱qˈue chi sachc inchˈo̱l. Nabal taxak li raylal ta̱takla saˈ xbe̱neb toj retal teˈosokˈ. | |
Jere | Kekchi | 17:19 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Ayu ut ta̱xakab a̱cuib saˈ li oqueba̱l re li tenamit Jerusalén, li nequeˈnumeˈ cuiˈ li cristian joˈ eb ajcuiˈ lix reyeb laj Judá. Chirix aˈan tatxic ut tatxakli̱k chire li jun chˈo̱l chic li oqueba̱l. | |
Jere | Kekchi | 17:20 | Ta̱ye reheb chi joˈcaˈin, “Cherabihak li cˈaˈru oc re chixyebal li Ka̱cuaˈ, che̱junilex la̱ex aj Judá ut eb le̱ rey, joˈ ajcuiˈ la̱ex li cuanquex Jerusalén, li nequexnumeˈ saˈ eb li oqueba̱l aˈin. | |
Jere | Kekchi | 17:21 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ: Cui nequera le̱ yuˈam, mex-i̱kan saˈ li hiloba̱l cutan chi moco te̱rocsi li cˈaˈak re ru saˈ eb li oqueba̱l re li tenamit Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 17:22 | Chi moco te̱risi li i̱k saˈ le̱ rochoch saˈ li hiloba̱l cutan. Ut incˈaˈ texcˈanjelak. Cheqˈuehak xlokˈal li hiloba̱l cutan joˈ quinye reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 17:23 | Abanan eb aˈan incˈaˈ queˈraj rabinquil li cˈaˈru quinye reheb. Queˈxcacuubresi ban xchˈo̱leb ut incˈaˈ queˈxcˈul lix kˈusbaleb li quinqˈue. | |
Jere | Kekchi | 17:24 | La̱in li Ka̱cuaˈ ninye: Cheba̱nuhak chi anchal e̱chˈo̱l li cˈaˈru ninye e̱re. Incˈaˈ te̱numsi li cˈaˈak re ru saˈ eb li oqueba̱l re li tenamit chiru li hiloba̱l cutan ut incˈaˈ texcˈanjelak. Cheqˈuehak xlokˈal li hiloba̱l cutan. | |
Jere | Kekchi | 17:25 | Cui te̱ba̱nu li cˈaˈru ninye, eb li rey li ralal xcˈajol laj David, ut eb li cuanqueb xcuanquil teˈnumekˈ saˈ eb li oqueba̱l re Jerusalén saˈ eb lix carruaje ut chirix cacua̱y rochbeneb laj Judá ut rochbeneb laj Jerusalén. Ut junelic cua̱nk cristian saˈ li tenamit Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 17:26 | Eb li cristian telajeˈcha̱lk saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá ut saˈ eb li cocˈ cˈaleba̱l li cuanqueb chi xjun sutam Jerusalén. Telajeˈcha̱lk saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín ut aran Sefela li tzu̱l ru. Ut telajeˈcha̱lk saˈ li naˈajej Neguev. Teˈxcˈam chak lix mayej saˈ lin templo ut teˈxcˈat lix xuleb. Ut teˈxmayeja chicuu li ru li racui̱mkeb, ut teˈxcˈat li incienso, ut teˈmayejak re bantioxi̱nc saˈ lin templo. | |
Jere | Kekchi | 17:27 | Abanan cui la̱ex incˈaˈ te̱ba̱nu li cˈaˈru ninye ut cui incˈaˈ nequeqˈue xlokˈal li hiloba̱l cutan, ut cui nequerocsi le̱ ri̱k saˈ li hiloba̱l cutan saˈ eb li oqueba̱l re Jerusalén, la̱in tinsach ruheb li oqueba̱l ut eb li palacio li cuanqueb Jerusalén. Tincˈateb ut ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱chupuk re li xam li tinsach cuiˈ,” chan li Dios. | |
Chapter 18
Jere | Kekchi | 18:2 | —Anakcuan tatxic saˈ rochoch laj pacˈonel ut aran ta̱cuabi li tinye a̱cue, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 18:3 | Joˈcan nak co̱in saˈ rochoch laj pacˈonel ut aˈan yo̱ chi pacˈoc saˈ xbe̱n lix pacˈleba̱l. | |
Jere | Kekchi | 18:4 | Ut li cuc yo̱ chixyi̱banquil qui-ukˈeˈ saˈ rukˈ. Ut laj pacˈonel quixyokˈi cuiˈchic li seb ut quixyi̱b jun chic li cuc joˈ quiraj aˈan. | |
Jere | Kekchi | 18:6 | —¿Ma incˈaˈ ta biˈ ta̱ru̱k tinba̱nu e̱re la̱ex ralal xcˈajol laj Israel joˈ naxba̱nu laj pacˈonel aˈin? La̱ex cuanquex saˈ cuukˈ joˈ nak li seb cuan saˈ rukˈ laj pacˈonel. | |
Jere | Kekchi | 18:7 | La̱in naru ninsach ru junak li tenamit saˈ junpa̱t joˈ ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil. Naru tincuisiheb saˈ xnaˈajeb, tinjucˈ ut tinsacheb. | |
Jere | Kekchi | 18:8 | Abanan cui eb li tenamit aˈin teˈxjal xcˈaˈux ut teˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal, la̱in tincuil xtokˈoba̱l ruheb ut incˈaˈ chic tinrahobtesiheb joˈ xincˈoxla xba̱nunquil reheb. | |
Jere | Kekchi | 18:10 | Abanan, cui eb li tenamit aˈan nequeˈxkˈet li cua̱tin ut nequeˈxba̱nu li ma̱usilal, incˈaˈ chic tinba̱nu usilal reheb li xincˈoxla xba̱nunquil, chan li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Jere | Kekchi | 18:11 | Joˈcan nak ta̱ye reheb li cuanqueb Judá ut reheb li cuanqueb Jerusalén nak joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ: La̱in oc cue chixqˈuebal li raylal saˈ e̱be̱n. Yo̱quin chixcˈu̱banquil ru cˈaˈru tinba̱nu re e̱sachbal. Joˈcan nak canabomak le̱ ma̱usilal. Jalomak e̱cˈaˈux ut yi̱bomak le̱ yuˈam. | |
Jere | Kekchi | 18:12 | Abanan eb aˈan teˈxye, “Ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ li cˈaˈru yo̱cat chixyebal. Takaba̱nu cˈaˈru nakaj la̱o. Takaba̱nu li ma̱usilal li nakacˈoxla xba̱nunquil,” chaˈakeb. | |
Jere | Kekchi | 18:13 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ naxye: —Patzˈomak saˈ eb li xni̱nkal ru tenamit ma quicˈulman na jun sutak chi joˈcaˈin. Abanan eb laj Israel queˈxba̱nu chi joˈcan. Kˈaxal yibru queˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 18:14 | ¿Ma naru ta biˈ napaltoˈ li nieve saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Líbano? ¿Ma naru ta biˈ nachakic li nimaˈ li nachal chak chi najt? | |
Jere | Kekchi | 18:15 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Abanan eb lin tenamit xineˈxtzˈekta̱na. Incˈaˈ chic niquineˈxlokˈoni. Aˈ chic li jalanil dios nequeˈxlokˈoni ut nequeˈxcˈat li pom chiru. Queˈxcanab xba̱nunquil li ti̱quilal li queˈxba̱nu junxil. Junes chic li incˈaˈ us nequeˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 18:16 | Joˈcan nak lix naˈajeb ta̱cana̱k joˈ chaki chˈochˈ. Junelic ta̱hobekˈ. Chixjunileb li tenamit li teˈnumekˈ aran teˈxsach xchˈo̱leb chirilbal ut teˈrecˈasi lix jolomeb. | |
Jere | Kekchi | 18:17 | Chanchan nak nachal li tikcual ikˈ nak tinjeqˈuiheb laj Israel nak teˈe̱lelik chiruheb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Tintzˈekta̱naheb ut incˈaˈ tintenkˈaheb nak ta̱cha̱lk li raylal saˈ xbe̱neb. | |
Jere | Kekchi | 18:18 | Ut eb li tenamit queˈxye: —Takacˈu̱b ru cˈaˈru takaba̱nu riqˈuin laj Jeremías. Moco palta tixba̱nu chiku. Eb laj tij junelic teˈxcˈut chiku li cˈaˈru naxye li chakˈrab. Eb li cuanqueb xnaˈleb junelic teˈxqˈue kanaˈleb ut eb li profeta junelic teˈxye ke li ra̱tin li Dios. Takajit laj Jeremías ut incˈaˈ takabi li cˈaˈru tixye, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 18:19 | Laj Jeremías quixye: —At Ka̱cuaˈ, chacuabi lin tij. Chaqˈue taxak retal li cˈaˈru yo̱queb chixyebal chicuix eb li xicˈ nequeˈiloc cue. | |
Jere | Kekchi | 18:20 | ¿Ma naru ta biˈ ta̱kˈajca̱mu̱k li us riqˈuin li ma̱usilal? Eb aˈan chanchan nak ac xeˈxbec injulel. Jultic a̱cue nak xincol rixeb cha̱cuu. Us xina̱tinac chirixeb re nak incˈaˈ ta̱qˈueheb chixtojbal xma̱queb xban a̱joskˈil. | |
Jere | Kekchi | 18:21 | Anakcuan ta̱takla taxak li cueˈej saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajoleb. Cheˈcamsi̱k ta riqˈuin chˈi̱chˈ. Eb li ixakilbej cheˈcana̱k chi ma̱cˈaˈak chic lix cocˈaleb ut chi ma̱cˈaˈak chic lix be̱lomeb. Eb li be̱lomej cheˈca̱mk ut eb li toj sa̱jeb cheˈcamsi̱k saˈ li ple̱t. | |
Jere | Kekchi | 18:22 | Chataklaheb li xicˈ nequeˈiloc reheb chi pletic riqˈuineb chi ma̱cˈaˈ saˈ xchˈo̱leb xban nak eb aˈan xeˈxbec li jul re intˈanbal ut xeˈxqˈue li raˈal re inchapbal. Japjo̱k ta reheb xban xxiuheb. | |
Chapter 19
Jere | Kekchi | 19:1 | Joˈcaˈin xye cue li Ka̱cuaˈ: —Tatxic ut ta̱lokˈ jun li cuc riqˈuineb laj pacˈonel. Cˈam cha̱cuix cuib oxibak laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb li tenamit ut ta̱cˈameb ajcuiˈ cuib oxibak laj tij. | |
Jere | Kekchi | 19:2 | Ut tatxic saˈ li ru takˈa Ben-hinom. Tatxakli̱k saˈ li oqueba̱l li cuanqueb cuiˈ laj pacˈonel ut aran ta̱ye reheb li tenamit li a̱tin li tinye a̱cue. | |
Jere | Kekchi | 19:3 | Ta̱ye reheb, “La̱ex lix reyeb laj Judá ut la̱ex li cuanquex Jerusalén, cherabi li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ. Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios li nequeˈxlokˈoni eb laj Israel naxye chi joˈcaˈin: Qˈuehomak retal. La̱in tinqˈue jun li raylal saˈ li naˈajej aˈin. Ut ta̱rahokˈ saˈ xxiqueb chirabinquil li cˈaˈru tinba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 19:4 | Tinba̱nu chi joˈcan xban nak eb aˈan xineˈxtzˈekta̱na ut xeˈxsukˈisi li naˈajej aˈin chokˈ xnaˈajeb li jalanil dios. Xeˈxcˈat li incienso re xlokˈoninquileb li jalanil dios li ma̱ jun sut queˈxnau ru eb aˈan chi moco queˈxnau ru eb lix xeˈto̱nil yucuaˈ, chi moco eb lix reyeb laj Judá. Ut queˈxcamsiheb nabal li ma̱cˈaˈeb xma̱c. Chanchan nak quinujac li naˈajej riqˈuin lix quiqˈueleb. | |
Jere | Kekchi | 19:5 | Queˈxyi̱beb li naˈajej li najt xteram re teˈxlokˈoni cuiˈ li yi̱banbil dios Baal ut aran queˈxcˈateb li ralal chokˈ xmayejeb. La̱in incˈaˈ quintaklaheb chixba̱nunquil aˈan, chi moco quebinye reheb nak teˈxba̱nu. Ma̱ jokˈe quincˈoxla nak joˈcan teˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 19:6 | Ta̱cuulak xkˈehil nak incˈaˈ chic teˈxye ‘Tofet’ re li naˈajej aˈin, chi moco teˈxye ‘Li Ru Takˈa re Ben-hinom’. Teˈxye ban re: ‘Ru Takˈa re Camsi̱nc’. | |
Jere | Kekchi | 19:7 | Saˈ li naˈajej aˈin la̱in tinpoˈ ru li nequeˈxcˈu̱b ru xba̱nunquil eb laj Judá ut eb laj Jerusalén. Tincanabeb chi camsi̱c xbaneb li xicˈ nequeˈiloc reheb li yo̱queb chi sicˈoc reheb. Ut la̱in tinqˈue lix tibeleb chixtiuheb li xul li nequeˈrupupic ut eb li joskˈ aj xul li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ. | |
Jere | Kekchi | 19:8 | La̱in tinsach ru li naˈajej aˈin. Xiu xiu rilbal tincanab. Li ani teˈnumekˈ aran teˈxsach xchˈo̱l ut teˈxhob xban nak poˈinbil ta̱cana̱k. | |
Jere | Kekchi | 19:9 | Eb li xicˈ nequeˈiloc reheb teˈxsut rix li tenamit. Xban li chˈaˈajquilal li yo̱keb chixcˈulbal ta̱cua̱nk nimla cueˈej. Xban xtzˈocajiqueb laj Israel teˈxtiu xtibeleb li ralal xcˈajol ut teˈxtiu ribeb chi ribileb rib,” chaˈakat. | |
Jere | Kekchi | 19:11 | Ut ta̱ye reheb, “Joˈcaˈin xye cue li nimajcual Dios. Nak najoreˈ li cuc, incˈaˈ chic naru xyi̱banquil. Joˈ nak xjoreˈ li cuc aˈin, joˈcan ajcuiˈ tinba̱nu nak tinsach ru li tenamit Jerusalén ut li cristian li cuanqueb chi saˈ. Ut eb li camenak teˈmukekˈ aran Tofet xban nak ma̱ bar chic cua̱nk xnaˈajeb re xmukbaleb. | |
Jere | Kekchi | 19:12 | Joˈcaˈin tinba̱nu riqˈuin li tenamit aˈin joˈqueb ajcuiˈ li cristian li cuanqueb arin. Chanchan li naˈajej Tofet ta̱cana̱k, chan li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Jere | Kekchi | 19:13 | Joˈcan ajcuiˈ li rochocheb laj Jerusalén ut eb li rochoch lix reyeb laj Judá muxbil chic ruheb. Chanchaneb li naˈajej Tofet xban nak queˈxcˈat lix pomeb ut queˈxmayeja li vino chiruheb li chahim ut chiruheb ajcuiˈ li yi̱banbil dios,” chan li Dios re laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 19:14 | Chirix chic aˈan laj Jeremías qui-el Tofet ut co̱ cuiˈchic Jerusalén, li quitakla̱c cuiˈ xban li Ka̱cuaˈ chixyebal reheb li tenamit cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. Laj Jeremías quixakli saˈ li neba̱l re li templo ut quixye reheb li tenamit chi joˈcaˈin: | |
Jere | Kekchi | 19:15 | —Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, “La̱in tinqˈue chak li raylal saˈ xbe̱n li tenamit Jerusalén, joˈ ajcuiˈ saˈ xbe̱neb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam. Li raylal aˈin ac tenebanbil saˈ xbe̱neb inban la̱in xban nak xeˈxcacuubresi lix chˈo̱leb ut incˈaˈ queˈraj rabinquil li cua̱tin,” chan li Ka̱cuaˈ.— | |
Chapter 20
Jere | Kekchi | 20:1 | Laj Pasur, li ralal laj Imer, aˈan laj tij li nataklan saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Nak quirabi li cˈaˈru yo̱ chixyebal li profeta Jeremías, | |
Jere | Kekchi | 20:2 | quixtakla xsacˈbal ut quixtakla xnatˈbal li rok saˈ cheˈ cuan cuiˈ li oqueba̱l re laj Benjamín li cuan chixcˈatk li templo. | |
Jere | Kekchi | 20:3 | Cuulajak chic laj Pasur quirisi laj Jeremías saˈ li cheˈ li natˈnoˈ cuiˈ li rok. Ut laj Jeremías quixye re: —Anakcuan li Ka̱cuaˈ xjal la̱ cˈabaˈ. Ma̱cuaˈ chic aj Pasur a̱cˈabaˈ. Aj Magor-misabib chic xqˈue chokˈ a̱cˈabaˈ. | |
Jere | Kekchi | 20:4 | Li Ka̱cuaˈ quixye, “Xinba̱nu chi joˈcan xban nak la̱in tinba̱nu nak la̱at ajcuiˈ tatxucuak chirilbal li cˈaˈru ta̱ba̱nu ut teˈxucuak ajcuiˈ eb la̱ cuami̱g. Eb aˈan teˈcamsi̱k chi chˈi̱chˈ xbaneb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Chixjunileb laj Judá tebinkˈaxtesi saˈ rukˈeb lix reyeb laj Babilonia ut teˈcˈamekˈ chi pre̱xil Babilonia malaj ut teˈcamsi̱k chi chˈi̱chˈ. | |
Jere | Kekchi | 20:5 | Ut tinkˈaxtesi saˈ rukˈ li rey aˈan chixjunil lix biomal le̱ tenamit Jerusalén, joˈ ajcuiˈ le̱ racui̱mk ut chixjunil li cˈaˈak re ru terto xtzˈak, joˈ ajcuiˈ li cˈaˈru re li rey li terto xtzˈak. Tinkˈaxtesi saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Ut eb aˈan teˈxcˈam chixjunil aran Babilonia.” | |
Jere | Kekchi | 20:6 | At Pasur, la̱at ut chixjunileb li cuanqueb saˈ la̱ cuochoch texchapekˈ ut texcˈamekˈ Babilonia. Texca̱mk ut texmukekˈ aran, la̱at ut chixjunileb li nequeˈrahoc a̱cue, li xabalakˈiheb riqˈuin li ticˈtiˈ li xaye reheb. | |
Jere | Kekchi | 20:7 | Laj Jeremías quixye: —At Ka̱cuaˈ, la̱at xina̱balakˈi ut la̱in xincanab cuib re tina̱balakˈi. La̱at kˈaxal cau a̱cuib chicuu la̱in. Joˈcan nak xatnumta saˈ inbe̱n. Rajlal cutan niquineˈxhob li tenamit ut chixjunileb niquineˈxseˈe. | |
Jere | Kekchi | 20:8 | Rajlal nak ninchˈolob xya̱lal ninjap cue chixyebal reheb nak ta̱cha̱lk raylal saˈ xbe̱neb ut ninye resil nak teˈsachekˈ ruheb. Xban xyebal la̱ cua̱tin, niquineˈxhob ut niquineˈxseˈe rajlal cutan. | |
Jere | Kekchi | 20:9 | Abanan nak ninye nak incˈaˈ chic tatincˈoxla, at inDios, ut incˈaˈ chic tina̱tinak saˈ a̱cˈabaˈ, junelic cuan saˈ cua̱m la̱ cua̱tin. Chanchan jun li xam nacˈatoc chak toj saˈ inbakel. Nacuaj raj incˈaˈ tinye, abanan incˈaˈ nincuy. | |
Jere | Kekchi | 20:10 | Nacuabi nak nequeˈa̱tinac chicuix saˈ has. Kˈaxal xiu xiu cuanquin nak ninxic yalak bar. Eb li cuami̱g nak queˈcuan chak, yo̱queb chiroybeninquil nak tinba̱nu cˈaˈak re ru incˈaˈ us cha̱cuu. Nequeˈxye, “Ma̱re tixba̱nu li incˈaˈ us re nak naru takajit ut takaqˈue re̱kaj li yo̱ chixyebal ke,” chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 20:11 | Abanan, la̱at at inDios, la̱at cuancat cuiqˈuin. La̱at tatcolok cue riqˈuin la̱ cuanquil. Li teˈraj xba̱nunquil raylal cue, incˈaˈ taxak us teˈe̱lk. Xuta̱nal teˈe̱lk nak teˈril nak ma̱cˈaˈ naru teˈxba̱nu cue. Ta̱cubsi taxak xcuanquileb chi junaj cua. | |
Jere | Kekchi | 20:12 | At Ka̱cuaˈ, at nimajcual Dios, la̱at nacayal rixeb li ti̱queb xchˈo̱l. La̱at nacanau chanru li ra̱meb ut lix cˈaˈuxeb li junju̱nk. Joˈcan nak tincuil taxak nak ta̱qˈueheb chixtojbal lix ma̱queb li nequeˈxba̱nu raylal cue xban nak la̱in xincanab saˈ a̱cuukˈ li cˈaˈru yo̱quin chixcˈulbal. | |
Jere | Kekchi | 20:13 | Bichahomak xlokˈal li Ka̱cuaˈ ut chelokˈoni xban nak aˈan li natenkˈan reheb li tenkˈa̱c nequeˈraj ut aˈan li nacoloc reheb saˈ rukˈeb li incˈaˈ useb xnaˈleb. | |
Jere | Kekchi | 20:14 | Tzˈekta̱nanbil taxak li cutan nak quinyoˈla. Tzˈekta̱nanbil taxak li cutan nak quinyoˈla riqˈuin lin naˈ. | |
Jere | Kekchi | 20:15 | Tzˈekta̱nanbil taxak li cui̱nk li quixye resilal lin yoˈlajic re lin yucuaˈ. Tzˈekta̱nanbil taxak li cui̱nk li quixqˈue xsahil xchˈo̱l nak quixye nak xyoˈla jun li chˈina ralal. | |
Jere | Kekchi | 20:16 | Li cui̱nk aˈan chanchanak ta li tenamit li queˈsacheˈ ru xban li Ka̱cuaˈ chi incˈaˈ quiril xtokˈoba̱l ruheb. Junelic taxak li ple̱t ut li ya̱bac ta̱rabi chi kˈek chi cutan. | |
Jere | Kekchi | 20:17 | ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ quinixqˈue chi ca̱mc li Ka̱cuaˈ chi toj ma̱jiˈ ninyoˈla? Cui ta xincam nak toj ma̱jiˈ ninyoˈla, xincana raj chi mukbil riqˈuin lin naˈ. | |
Chapter 21
Jere | Kekchi | 21:1 | Laj Sedequías lix reyeb laj Judá quixtakla laj Pasur li ralal laj Malquías riqˈuin laj Jeremías. Ut quixtakla ajcuiˈ laj Sofonías laj tij ralal laj Maasías re teˈxye re laj Jeremías chi joˈcaˈin: | |
Jere | Kekchi | 21:2 | —Ba̱nu usilal, tattijok chiru li Ka̱cuaˈ ut ta̱patzˈ re cˈaˈru us takaba̱nu xban nak laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia yo̱ chi pletic kiqˈuin. Ma̱re li Ka̱cuaˈ tixba̱nu junak milagro re nak laj Nabucodonosor tixcanab pletic kiqˈuin, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 21:4 | Li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel xye chi joˈcaˈin, “La̱in tinqˈueheb chi oc saˈ le̱ tenamit laj Babilonia li yo̱queb chixsutbal le̱ tenamit. Li chˈi̱chˈ li cuan saˈ e̱rukˈ re texpletik cuiˈ riqˈuineb laj Babilonia ma̱cˈaˈ ta̱oc cuiˈ che̱ru. La̱ex incˈaˈ texru̱k chixsumenquileb. | |
Jere | Kekchi | 21:5 | La̱in tinpletik e̱riqˈuin riqˈuin lin cuanquil ut riqˈuin lin metzˈe̱u xban nak xeqˈue injoskˈil. Cau tinpletik e̱riqˈuin xban nak xnumta lin joskˈil saˈ e̱be̱n. | |
Jere | Kekchi | 21:6 | La̱in tinsach e̱ru che̱junilex li cuanquex saˈ li tenamit aˈin, joˈ cristian joˈ xul. Tintakla jun nimla yajel saˈ e̱be̱n ut telajexca̱mk. | |
Jere | Kekchi | 21:7 | Abanan la̱at, at rey, ut eb li nequeˈtenkˈan a̱cue, texinkˈaxtesi saˈ rukˈ laj Nabucodonosor. Joˈ qˈuial chic li tenamit li incˈaˈ teˈca̱mk xban li ple̱t malaj xban li caki yajel malaj xban li cueˈej, tebinkˈaxtesi ajcuiˈ saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc e̱re li teˈraj e̱camsinquil. Eb aˈan incˈaˈ teˈril xtokˈoba̱l e̱ru, chi moco teˈxcuy e̱ma̱c. Texcamsi̱k ban chi chˈi̱chˈ.” | |
Jere | Kekchi | 21:8 | Ut ta̱ye ajcuiˈ reheb li tenamit nak la̱in li Ka̱cuaˈ ninye chi joˈcaˈin: La̱in texincanab re te̱sicˈ li cˈaˈru te̱raj xba̱nunquil. ¿Ma te̱raj ca̱mc malaj ut toj te̱raj cua̱nc chi yoˈyo? | |
Jere | Kekchi | 21:9 | Li ani ta̱raj cana̱c saˈ li tenamit aˈin, aˈan ta̱camsi̱k chi chˈi̱chˈ malaj ut xban cueˈej malaj ut xban li caki yajel. Abanan li ani tixkˈaxtesi rib rubel xcuanquileb laj Babilonia li yo̱queb chi sutuc re le̱ tenamit, aˈan incˈaˈ ta̱camsi̱k. Ta̱cana̱k chi yoˈyo. | |
Jere | Kekchi | 21:10 | La̱in incˈaˈ chic tinba̱nu usilal re li tenamit aˈin. Raylal ban tinqˈue saˈ xbe̱n. Ac xinye nak joˈcan tinba̱nu reheb. Tinkˈaxtesiheb saˈ rukˈ lix reyeb laj Babilonia ut eb aˈan teˈxcˈat li tenamit, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 21:12 | —La̱ex li nequex-oc chokˈ xreyeb laj Judá, abihomak li oc re chixyebal li Ka̱cuaˈ. Rajlal cutan textakla̱nk saˈ ti̱quilal. Checolak li ani yo̱queb chi rahobtesi̱c xbaneb li incˈaˈ useb xnaˈleb. Cui incˈaˈ te̱ba̱nu li us ta̱cha̱lk injoskˈil saˈ e̱be̱n. Chanchanak li xam li incˈaˈ naru xchupbal xban li ma̱usilal xeba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 21:13 | La̱in yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n la̱ex li cuanquex saˈ li helho ru saˈ xbe̱n li tzu̱l. La̱ex nequecˈoxla nak cau e̱rib joˈ jun sako̱nac. La̱in tinsach e̱ru la̱ex li nequeye, “¿Ani ta biˈ ta̱sachok ku? ¿Ani ta biˈ ta̱ru̱k ta̱oc saˈ katenamit li ac cauresinbil re takacol cuiˈ kib?” | |
Chapter 22
Jere | Kekchi | 22:1 | Li Dios quixye re laj Jeremías: —Tatxic saˈ rochoch lix reyeb laj Judá ut ta̱ye li a̱tin aˈin re, | |
Jere | Kekchi | 22:2 | “At rey, la̱at lix reyeb laj Judá. La̱at chunchu̱cat saˈ xcˈojariba̱l laj David. Chacuabihak li a̱tin aˈin la̱at, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu ut chixjunileb la̱ tenamit li nequeˈnumeˈ saˈ eb li oqueba̱l aˈin. | |
Jere | Kekchi | 22:3 | La̱in li Ka̱cuaˈ yo̱quin chi a̱tinac a̱cuiqˈuin. Cheba̱nuhak li us ut texcua̱nk saˈ ti̱quilal. Checoleb li rahobtesinbileb chiruheb li nequeˈrahobtesin reheb. Me̱balakˈiheb ut me̱relkˈa cˈaˈru reheb li jalaneb xtenamit. Ut me̱ba̱nu raylal reheb li ma̱cˈaˈeb xnaˈ xyucuaˈ, chi moco reheb li xma̱lcaˈan. Me̱camsiheb saˈ li naˈajej aˈin li ma̱cˈaˈeb xma̱c. | |
Jere | Kekchi | 22:4 | Cui te̱ba̱nu chi tzˈakal li us li yo̱quin xyebal e̱re, junes la̱ex li ralal xcˈajol laj David tex-oc chokˈ rey. Ut tex-oc saˈ li oqueba̱l re li palacio aˈin e̱rochben li teˈcˈanjelak che̱ru joˈqueb ajcuiˈ li tenamit. Cuan teˈxic chirix cacua̱y ut cuan teˈxic saˈ carruaje. | |
Jere | Kekchi | 22:5 | Abanan cui incˈaˈ te̱ba̱nu joˈ ninye e̱re, ta̱sachekˈ ru li palacio aˈin. Juqˈuinbil chic ta̱cana̱k. Saˈ incˈabaˈ ajcuiˈ la̱in xinba̱nu li juramento nak ta̱cˈulma̱nk li cˈaˈru xinye. | |
Jere | Kekchi | 22:6 | Chicuu la̱in, lix palacio lix reyeb laj Judá kˈaxal chˈinaˈus. Chanchan li naˈajej Galaad ut chanchan li tzu̱l li cuan Líbano. Abanan la̱in tinsach lix chˈinaˈusal ut tincanab chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ, chi moco cristian. | |
Jere | Kekchi | 22:7 | La̱in tintakla eb laj sachonel cua̱nkeb xchˈi̱chˈ saˈ rukˈeb. Telajeˈxyoqˈui li tzˈamba yi̱banbil riqˈuin li cheˈ chacalteˈ ut teˈxcut saˈ xam. | |
Jere | Kekchi | 22:8 | Ut nabal li cristian li teˈcha̱lk chak saˈ jalan tenamit teˈnumekˈ saˈ li naˈajej aˈin ut teˈxye chi ribileb rib, ¿Cˈaˈut nak li Ka̱cuaˈ xsach ru li nimla tenamit aˈin?” chaˈakeb. | |
Jere | Kekchi | 22:9 | Ut teˈchakˈok li tenamit ut teˈxye, “Quixsach ru xban nak queˈxkˈet li contrato li quixba̱nu li Dios riqˈuineb, ut queˈxlokˈoni li yi̱banbil dios ut queˈcˈanjelac chiruheb,” chaˈakeb. | |
Jere | Kekchi | 22:10 | Mexya̱bac xban nak quicam li rey Josías. Chexya̱bak ban chirix li ralal li ta̱chapekˈ ut ta̱cˈamekˈ saˈ jalan tenamit xban nak incˈaˈ chic ta̱sukˈi̱k chak saˈ lix tenamit li quiyoˈla cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 22:11 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ chirix laj Salum li qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá chokˈ re̱kaj laj Josías lix yucuaˈ. “Laj Salum li nequeˈxye ajcuiˈ Joacaz re, ta̱isi̱k saˈ li naˈajej aˈin ut incˈaˈ chic ta̱sukˈi̱k. | |
Jere | Kekchi | 22:12 | Ta̱ca̱mk saˈ li naˈajej li ta̱cˈamekˈ cuiˈ chi pre̱xil. Incˈaˈ chic ta̱sukˈi̱k saˈ li naˈajej aˈin,” chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 22:13 | At rey, raylal ta̱cha̱lk saˈ a̱be̱n xban nak nacayi̱b la̱ palacio ut incˈaˈ nacaba̱nu saˈ ti̱quilal. Nacanimobresi ban a̱cuib riqˈuin balakˈi̱c ut nacaqˈueheb la̱ cuas a̱cui̱tzˈin chi trabajic ut incˈaˈ nacatojeb. | |
Jere | Kekchi | 22:14 | La̱at xaye, “La̱in tinyi̱b junak cuochoch kˈaxal cha̱bil. Ut saˈ li xcaˈ tasalil nabal tasal xsaˈ tinqˈue ut ni̱nk xsaˈ. Tinyi̱b li nimla cab ut tinqˈue xventanil. Tinyi̱b riqˈuin li cheˈ chacalteˈ ut tinbon riqˈuin caki bon,” chancat. | |
Jere | Kekchi | 22:15 | At rey, ¿ma nacacˈoxla nak la̱at cha̱bil rey yal xban nak cua̱nk la̱ cha̱bil palacio yi̱banbil riqˈuin li cheˈ chacalteˈ? La̱ yucuaˈ quixba̱nu li us ut quicuan saˈ ti̱quilal. Joˈcan nak us qui-el riqˈuin li quixba̱nu. Incˈaˈ quipaltoˈ cˈaˈru re. | |
Jere | Kekchi | 22:16 | Saˈ xya̱lal quirakoc a̱tin saˈ xbe̱neb li nebaˈ ut saˈ xbe̱neb li rahobtesinbileb. Ut us qui-el riqˈuin chixjunil li quixba̱nu. Joˈcan tzˈakal inpa̱banquil, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 22:17 | Abanan li cˈaˈru nacacˈoxla la̱at, caˈaj cuiˈ xra̱bal ru li cˈaˈak re ru ut li cˈaˈru nacacˈul riqˈuin balakˈic. Nacarahobtesiheb li ma̱cˈaˈeb xma̱c ut nacacamsiheb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 22:18 | Joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ chirix laj Joacim li ralal laj Josías lix reyeb laj Judá. “Ma̱ ani ta̱ya̱bak chirix lix camic, chi moco teˈxye tokˈob xak ru li karey. Xcanab lix cuanquil”. | |
Jere | Kekchi | 22:19 | Teˈxmuk joˈ nak namukeˈ li bu̱r. Quelonbil teˈxba̱nu nak teˈxcˈam toj chirix li tenamit Jerusalén. Ta̱cutekˈ toj jun pacˈal li oqueba̱l. | |
Jere | Kekchi | 22:20 | La̱ex aj Jerusalén, ayukex Líbano ut japomak e̱re. Japomak e̱re saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Basán. Ut chi-abi̱k xya̱b le̱ cux yalak bar xban nak xeˈxsach xcuanquileb chixjunileb li queˈxjunaji ribeb e̱riqˈuin. | |
Jere | Kekchi | 22:21 | La̱in quinyal inkˈe chixqˈuebal e̱naˈleb nak toj sa cuanquex. Abanan la̱ex incˈaˈ queraj rabinquil li cˈaˈru quinye. Joˈcan le̱ naˈleb chalen saˈ e̱sa̱jilal. Incˈaˈ quex-abin chicuu. | |
Jere | Kekchi | 22:22 | Teˈcˈamekˈ che̱ru chixjunileb li nequeˈcˈamoc be che̱ru. Chanchan nak teˈcˈamekˈ xban ikˈ. Teˈcˈamekˈ saˈ jalan naˈajej chixjunileb li xeˈxjunaji ribeb e̱riqˈuin. Ta̱cubsi̱k e̱cuanquil ut xuta̱nal texcana̱k xban le̱ ma̱usilal. | |
Jere | Kekchi | 22:23 | La̱ex li cuanquex saˈ le̱ rochoch li xeyi̱b riqˈuin li chacalteˈ li xchal Líbano, cˈajoˈ nak texya̱bak xban li raylal te̱cˈul. Li raylal li te̱cˈul chanchan li raylal li naxcˈul li ixk li oc re chi qˈuira̱c. | |
Jere | Kekchi | 22:24 | Li Ka̱cuaˈ quixye re laj Jeconías li ralal laj Joacim lix reyeb laj Judá: —Saˈ incˈabaˈ la̱in li yoˈyo̱quil Dios, la̱in ninye a̱cue nak usta la̱at kˈaxal lokˈ chicuu joˈ jun li matkˈab li cuan saˈ ruˈuj cuukˈ saˈ lin nim, tatcuisi saˈ cuukˈ ut tatintzˈekta̱na. | |
Jere | Kekchi | 22:25 | Tatinkˈaxtesi saˈ rukˈeb laj Babilonia li xicˈ nequeˈiloc a̱cue, li nacaxucuaheb ru. Tatincanab saˈ rukˈ laj Nabucodonosor lix reyeb. | |
Jere | Kekchi | 22:26 | Tatincanab chi cˈamecˈ a̱cuochben la̱ naˈ saˈ jalan tenamit li incˈaˈ catyoˈla cuiˈ ut aran tatca̱mk. | |
Jere | Kekchi | 22:27 | Incˈaˈ chic tatsukˈi̱k saˈ la̱ tenamit, usta kˈaxal ta̱cuaj raj sukˈi̱c, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 22:28 | Laj Jeremías quixye: —Laj Jeconías chanchan jun li cuc jorol, li ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ ut ma̱ ani na-ajoc re. Joˈcan nak queˈcˈameˈ aˈan rochbeneb li ralal xcˈajol saˈ jalan naˈajej li incˈaˈ queˈxnau. | |
Jere | Kekchi | 22:29 | La̱ex aj Jerusalén, la̱ex aj Judá, la̱ex li cuanquex saˈ li chˈochˈ aˈin, abihomak li ra̱tin li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 23
Jere | Kekchi | 23:1 | Raylal ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb lin tenamit xban nak xeˈxcanab chi jeqˈui̱c ruheb lin tenamit ut xeˈxcanab chi sachecˈ ruheb. | |
Jere | Kekchi | 23:2 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel reheb laj cˈamol be li sicˈbileb ru chirilbal lix tenamit: —La̱ex incˈaˈ xerileb chi us lin tenamit. Xejeqˈui ban ruheb ut xecanabeb chi e̱lelic. Joˈcan nak la̱in texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c xban li ma̱usilal xeba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 23:3 | Ut la̱in tinchˈutubeb cuiˈchic ruheb lin tenamit li joˈ qˈuial xeˈcoleˈ saˈ eb li naˈajej li xinjeqˈui cuiˈ ruheb. Tebincˈam cuiˈchic saˈ lix naˈajeb ut ta̱cua̱nk ralal xcˈajoleb ut teˈqˈuia̱nk cuiˈchic. | |
Jere | Kekchi | 23:4 | Ut la̱in tinxakabeb cuiˈchic laj ilol reheb. Ut incˈaˈ chic teˈxucuak chi moco teˈsachekˈ ruheb, chan. | |
Jere | Kekchi | 23:5 | Quixye li Ka̱cuaˈ: —Ta̱cuulak xkˈehil nak la̱in tinqˈue chi yoˈla̱c jun li Rey ti̱c xchˈo̱l. Aˈan ta̱yoˈla̱k saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj David. Aˈan ta̱cua̱nk xnaˈleb chi takla̱nc. Ut ta̱rakok a̱tin saˈ ti̱quilal saˈ ruchichˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 23:6 | Nak cua̱nk saˈ xcuanquil, eb laj Judá teˈcua̱nk chi ma̱cˈaˈ chˈaˈajquilal. Eb laj Israel teˈcua̱nk chi cˈojcˈo xchˈo̱leb. Ut li rey aˈan tixcˈabaˈin “Li Ka̱cuaˈ aj qˈuehol ti̱quilal”. | |
Jere | Kekchi | 23:7 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Ta̱cuulak xkˈehil nak eb laj Israel teˈxba̱nu li juramento saˈ incˈabaˈ la̱in li yoˈyo̱quil Dios, abanan incˈaˈ chic teˈxpatzˈ li naˈajej Egipto, li queˈisi̱c cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 23:8 | Teˈxpatzˈ ban li naˈajej li cuan saˈ li norte ut eb li naˈajej li queˈjeqˈui̱c cuiˈ ruheb nak teˈxba̱nu li juramento saˈ incˈabaˈ la̱in. Ut eb laj Israel teˈcua̱nk cuiˈchic saˈ lix naˈajeb, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 23:9 | Laj Jeremías quixye: —Xban li cˈaˈru nequeˈxba̱nu li profetas, la̱in nayotˈeˈ inchˈo̱l chiru li Ka̱cuaˈ. Ut xban lix santil a̱tin, ninsicsot. Chanchan tincala̱k. Chanchan nak xcuucˈ nabal li vino. | |
Jere | Kekchi | 23:10 | Saˈ li naˈajej aˈin nabaleb li nequeˈxmux ru xsumlajiqueb. Eb li tenamit yalyo̱queb xkˈe chixba̱nunquil li ma̱usilal. Xban nak li cuanqueb saˈ xcuanquil nequeˈxba̱nu li cˈaˈru nequeˈraj xjuneseb, joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixtzˈekta̱na li chˈochˈ. Chaki chic li chˈochˈ ut chaki chic li pachˈayaˈ. | |
Jere | Kekchi | 23:11 | Eb li profeta ut eb laj tij incˈaˈ us xnaˈlebeb. Eb aˈan ma̱cˈaˈ nequeˈraj re. Usta saˈ lin templo nequeˈxba̱nu li ma̱usilal, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 23:12 | Ta̱cuulak xkˈehil nak la̱in tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb. Tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb. Chanchan nak tincanabeb saˈ kˈojyi̱n saˈ jun be yolyo ru. Chanchan nak tiquisinbilakeb nak tebinsach ruheb. | |
Jere | Kekchi | 23:13 | La̱in ninnau cˈaˈru li ma̱c nequeˈxba̱nu lix profeteb laj Samaria. Queˈa̱tinac saˈ xcˈabaˈ li yi̱banbil dios Baal. Ut aˈaneb li queˈqˈuehoc reheb lin tenamit chi ma̱cobc. | |
Jere | Kekchi | 23:14 | Joˈcaneb ajcuiˈ li profetas li cuanqueb Jerusalén. Kˈaxal cuiˈchic yibru nequeˈxba̱nu. Nequeˈxmux ru lix sumlajiqueb ut nequeˈticˈtiˈic. Eb aˈan nequeˈoquen chirixeb li incˈaˈ useb xnaˈleb. Ut incˈaˈ nequeˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. Chicuu la̱in eb aˈan juntakˈe̱teb riqˈuineb laj Sodoma ut eb laj Gomorra. | |
Jere | Kekchi | 23:15 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios chirixeb li profeta: Xban li ma̱c queˈxba̱nu li profetas aj Jerusalén, xnumta li ma̱c saˈ chixjunil li naˈajej aˈin. Xban li ma̱c queˈxba̱nu, la̱in tinqˈue raylal saˈ xbe̱neb. Chanchan nak tinqˈue li tzacae̱mk cˈa chixtzacaheb ut chanchan nak tinqˈue li haˈ li banbil xsaˈ chiruqˈueb, chan. | |
Jere | Kekchi | 23:16 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios quixye reheb li cuanqueb Jerusalén: —Me̱rabi li cˈaˈru nequeˈxye eb li profeta aˈin. Junes ticˈtiˈ nequeˈxye. Yal cˈoxlanbil xbaneb aˈan. Ma̱cuaˈ la̱in quinyehoc re. | |
Jere | Kekchi | 23:17 | Rajlal nequeˈxye reheb li xicˈ nequeˈiloc cue, “Li Ka̱cuaˈ xye nak texcua̱nk saˈ tuktu̱quil usilal”. Ut nequeˈxye ajcuiˈ reheb li nequeˈxqˈue xchˈo̱l chixba̱nunquil li cˈaˈru nequeˈraj xjuneseb, “Ba̱nuhomak li cˈaˈru nequeraj. Ma̱cˈaˈ te̱cˈul”, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 23:18 | Abanan, ¿Ma cuan ta biˈ junak naxnau cˈaˈru cuan saˈ xchˈo̱l li Ka̱cuaˈ? ¿Ma cuan ta biˈ junak quiril ut quirabi nak yo̱ chi a̱tinac? ¿Ma queˈraj ta biˈ rabinquil li ra̱tin li Ka̱cuaˈ? ¿Ma queˈxba̱nu ta biˈ li cˈaˈru quixye? | |
Jere | Kekchi | 23:19 | Lix joskˈil li Ka̱cuaˈ chanchan li cak-sut-ikˈ. Nak li Ka̱cuaˈ ta̱risi xjoskˈil saˈ xbe̱neb li nequeˈxba̱nu li ma̱usilal, chanchanak li cak-sut-ikˈ nak ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb. | |
Jere | Kekchi | 23:20 | Lix joskˈil li Ka̱cuaˈ incˈaˈ ta̱numekˈ toj tixba̱nu li cˈaˈru quixcˈoxla xba̱nunquil. Saˈ eb li cutan ta̱cha̱lk te̱tau ru lix ya̱lal chi tzˈakal. | |
Jere | Kekchi | 23:21 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Usta ma̱cuaˈ la̱in quinxakaban reheb, abanan eb aˈan queˈxqˈue rib chokˈ profeta. La̱in incˈaˈ queˈcua̱tina, abanan eb aˈan queˈxqˈue rib chi a̱tinac saˈ incˈabaˈ. | |
Jere | Kekchi | 23:22 | Cui ta queˈxnau li cˈaˈru cuan saˈ inchˈo̱l la̱in, queˈxye raj li cua̱tin reheb lin tenamit. Ut eb aˈan queˈsukˈi raj cuiqˈuin ut queˈxcanab raj xba̱nunquil li ma̱usilal. | |
Jere | Kekchi | 23:24 | ¿Ma naru ta biˈ nequeˈxmuk rib li cristian chicuu? ¿Ma cuan ta biˈ junak naˈajej li incˈaˈ nacuil la̱in? La̱in cuanquin yalak bar, joˈ saˈ choxa joˈ saˈ ruchichˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 23:25 | La̱in nacuabi li cˈaˈru nequeˈxye li profetas aj balakˈ. Nequeˈticˈtiˈic saˈ incˈabaˈ ut nequeˈxye: “Joˈcaˈin xinmatqˈue”, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 23:26 | ¿Joˈ najtil chic teˈxye li ticˈtiˈ saˈ incˈabaˈ, li ticˈtiˈ li yal nequeˈxcˈoxla xjuneseb? | |
Jere | Kekchi | 23:27 | ¿Ma nequeˈxcˈoxla ta biˈ li profeta aˈan nak tineˈxtzˈekta̱na lin tenamit riqˈuin li cˈaˈru nequeˈxye chi ribileb rib joˈ queˈxba̱nu lix xeˈto̱nil yucuaˈ nak queˈxlokˈoni li yi̱banbil dios Baal? | |
Jere | Kekchi | 23:28 | Li ani namatqˈuec chixyehak cˈaˈru lix matcˈ. Ut li ani naxnau li cua̱tin, chixyehak resil chi anchal xchˈo̱l. ¿Ma kˈaxal us ta biˈ li qˈuim chiru li trigo? | |
Jere | Kekchi | 23:29 | ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ chanchan li xam li cua̱tin? Li cua̱tin chanchan li martillo li naxjori li pec li naxten. | |
Jere | Kekchi | 23:30 | Yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb li profetas li nequeˈa̱tinac chi ribileb rib ut nequeˈxye nak la̱in xinyehoc re li cˈaˈru nequeˈxye. | |
Jere | Kekchi | 23:31 | Yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb li nequeˈa̱tinac chi nabal ut nequeˈxye nak la̱in xinyehoc re li cˈaˈru nequeˈxye. | |
Jere | Kekchi | 23:32 | Yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb li nequeˈa̱tinac joˈ profeta ut nequeˈxye lix matqˈueb li ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ. Nequeˈxqˈue lin tenamit chi ma̱cobc riqˈuin li ticˈtiˈ nequeˈxye. Ma̱cuaˈ la̱in xina̱tinac riqˈuineb chi moco xinxakabeb chokˈ profeta. Incˈaˈ nequeˈxtenkˈaheb lin tenamit, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 23:33 | At Jeremías, cui eb lin tenamit teˈpatzˈok a̱cue, malaj ut junak profeta malaj ut aj tij, ut teˈxye a̱cue, “¿Cˈaˈru xye li Ka̱cuaˈ anakcuan?” ta̱ye reheb, “Li cˈaˈru xye li Ka̱cuaˈ, aˈan nak la̱ex tzˈekta̱nanbilex chic.” | |
Jere | Kekchi | 23:34 | Cui junak profeta malaj ut junak laj tij malaj ut eb li tenamit teˈxye, “Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ” chaˈakeb, la̱in tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb, joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol. | |
Jere | Kekchi | 23:35 | Li junju̱nk tixpatzˈ reheb li ras ut ri̱tzˈin ut tixpatzˈ reheb li rami̱g cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ. ¿Cˈaˈru catxsume cuiˈ li Ka̱cuaˈ? chaˈakeb. | |
Jere | Kekchi | 23:36 | Incˈaˈ chic ta̱julticokˈ reheb xyebal, “Aˈin ra̱tin li Ka̱cuaˈ” xban nak cui teˈxba̱nu aˈan, la̱in tinsukˈisi li cua̱tin chokˈ raylal chokˈ reheb. Eb li tenamit queˈxjal ru li cua̱tin la̱in lix Dioseb laj Israel. Nim incuanquil ut yoˈyo̱quin. | |
Jere | Kekchi | 23:37 | At Jeremías, la̱at ta̱patzˈ reheb li profeta cˈaˈru quinye reheb ut chanru quinsumeheb. | |
Jere | Kekchi | 23:38 | Cui nequeˈxkˈet li cua̱tin ut nequeˈxye nak aˈan li ra̱tin li Dios li yo̱queb chixyebal, cui teˈxye cuiˈchic “Aˈin ra̱tin li Ka̱cuaˈ” ut la̱in ac xinye reheb nak incˈaˈ teˈxye chi joˈcan, | |
Jere | Kekchi | 23:39 | la̱at ta̱ye reheb nak la̱in tintzˈekta̱naheb ut tintzˈekta̱na ajcuiˈ li tenamit li xinqˈue reheb aˈan ut reheb ajcuiˈ lix xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Chapter 24
Jere | Kekchi | 24:1 | Li Ka̱cuaˈ quixcˈut chicuu cuib li chacach nujenak chi higo cuan chiru li templo. Aˈin quicˈulman nak ac xcˈameˈ aran Babilonia laj Jeconías ralal laj Joacim lix reyeb laj Judá. Quichapeˈ Jerusalén xban laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia ut queˈcˈameˈ ajcuiˈ chixjunileb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Judá, joˈ eb ajcuiˈ laj tenol chˈi̱chˈ ut eb laj pechˈ. | |
Jere | Kekchi | 24:2 | Jun chacach li higo quixcˈut chicuu li Ka̱cuaˈ kˈaxal cha̱bil. Chanchan li xbe̱n ru li acui̱mk. Ut li jun chacach chic aˈan incˈaˈ cha̱bil ut incˈaˈ naru xtzacanquil xban nak incˈaˈ us. | |
Jere | Kekchi | 24:3 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At Jeremías, ¿cˈaˈru li yo̱cat chirilbal? chan. Ut la̱in quinye re: —Yo̱quin rilbal li higos. Li higos cha̱bil, aˈan kˈaxal cha̱bil ut li incˈaˈ us, incˈaˈ naru xtzacanquil xban nak incˈaˈ us, chanquin. | |
Jere | Kekchi | 24:5 | —La̱in li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel. Eb laj Judá li xeˈisi̱c arin ut queˈcˈameˈ Babilonia, tinjuntakˈe̱ta riqˈuin li cha̱bil higo. Ut la̱in tinba̱nu usilal reheb. | |
Jere | Kekchi | 24:6 | La̱in tin-ilok reheb ut tincˈameb cuiˈchic chak arin saˈ lix naˈajeb. Tintenkˈaheb ut incˈaˈ tinsacheb. Tebinqˈue cuiˈchic saˈ lix naˈajeb ut incˈaˈ chic tincuisiheb. | |
Jere | Kekchi | 24:7 | Tintenkˈaheb re nak teˈxnau nak la̱in li Ka̱cuaˈ. Aˈanakeb lin tenamit ut la̱inak lix Dioseb xban nak teˈsukˈi̱k cuiˈchic cuiqˈuin ut tineˈxpa̱b chi anchaleb xchˈo̱l. | |
Jere | Kekchi | 24:8 | Eb laj Judá li queˈcana saˈ li naˈajej aˈin rochben li rey Sedequías joˈqueb ajcuiˈ laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb, joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb Egipto, tinjuntakˈe̱ta riqˈuin li higos li kˈaxal yibru li incˈaˈ naru xtzacanquil. | |
Jere | Kekchi | 24:9 | Chixjunileb aˈan nimla raylal tintakla saˈ xbe̱neb. Cˈajoˈ xuta̱nalil teˈxcˈul chiruheb chixjunileb li tenamit saˈ ruchichˈochˈ. Teˈhobekˈ ut teˈseˈe̱k xbaneb chixjunileb li tenamit ut teˈmajecua̱k saˈ eb li naˈajej li tebinjeqˈui cuiˈ ruheb. | |
Chapter 25
Jere | Kekchi | 25:1 | Nak ac yo̱ xca̱ chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Joacim li ralal laj Josías, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías chirixeb chixjunileb laj Judá. Aˈin quicˈulman saˈ li xbe̱n chihab nak laj Nabucodonosor cuan chokˈ xreyeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 25:2 | Ut laj Jeremías quia̱tinac riqˈuineb li cuanqueb Judá ut riqˈuineb li cuanqueb Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 25:3 | Ut quixye reheb: —Chalen nak yo̱ oxlaju chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Josías li ralal laj Amón ut toj anakcuan li Ka̱cuaˈ yo̱ chi a̱tinac cuiqˈuin. Ut chiru oxib xcaˈcˈa̱l (23) chihab la̱in rajlal yo̱quin chixyebal e̱re li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ. Abanan la̱ex incˈaˈ xex-abin. | |
Jere | Kekchi | 25:4 | Li Ka̱cuaˈ xtakla e̱riqˈuin nabal sut eb li profetas li nequeˈcˈanjelac chiru, abanan la̱ex incˈaˈ queqˈue retal li cˈaˈru queˈxye chi moco xex-abin chiruheb. | |
Jere | Kekchi | 25:5 | Eb li profetas queˈxye e̱re, “Canabomak xba̱nunquil li ma̱usilal. Me̱ba̱nu chic li incˈaˈ us re nak naru texcua̱nk saˈ li naˈajej li quiqˈueheˈ e̱re la̱ex ut reheb ajcuiˈ le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ chi junelic xban li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 25:6 | Me̱lokˈoniheb li jalanil dios chi moco texcˈanjelak chiruheb, chi moco te̱ta̱keheb. Me̱chikˈ injoskˈil riqˈuin xlokˈoninquil li cˈaˈru xeyi̱b riqˈuin le̱ rukˈ re nak la̱in incˈaˈ tinqˈue raylal saˈ e̱be̱n,” chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 25:7 | Abanan la̱ex incˈaˈ xerabi li cˈaˈru xinye e̱re. Xechikˈ ban injoskˈil riqˈuin xyi̱banquil le̱ jalanil dios. Joˈcan nak xebok raylal saˈ e̱be̱n. | |
Jere | Kekchi | 25:8 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios xye chi joˈcaˈin, “La̱ex incˈaˈ xerabi li cˈaˈru xinye e̱re. | |
Jere | Kekchi | 25:9 | Joˈcan nak la̱in tinbokeb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb saˈ li norte. Ta̱cha̱lk ajcuiˈ rochbeneb laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia, li ta̱cˈanjelak chicuu. La̱in tintaklaheb chi numta̱c saˈ xbe̱neb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈin, joˈ eb ajcuiˈ li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam re nak tinsach ruheb chi junelic. Xiu xiu rilbal teˈcana̱k ut teˈseˈe̱k. | |
Jere | Kekchi | 25:10 | Incˈaˈ chic ta̱abima̱nk li bich re sahil chˈo̱lej. Incˈaˈ chic ta̱abima̱nk li bich re sumla̱c, chi moco ta̱abi̱k chic xya̱b li queˈec, ut incˈaˈ chic lochlo̱keb li candil. | |
Jere | Kekchi | 25:11 | Chixjunil li naˈajej aˈin ta̱osokˈ ut ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Xucuajel rilbal li cˈaˈru tixcˈul. Ut eb li tenamit teˈcˈanjelak chiru lix reyeb laj Babilonia chiru laje̱b xca̱cˈa̱l (70) chihab. | |
Jere | Kekchi | 25:12 | Abanan nak acak xnumeˈ li laje̱b xca̱cˈa̱l chihab, la̱in tinqˈue lix reyeb laj Babilonia chixtojbal lix ma̱c, joˈ eb ajcuiˈ li tenamit. La̱in tincanab lix naˈajeb chi ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ chi junelic, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 25:13 | La̱in tinqˈueheb chixcˈulbal chixjunil li raylal li xinye. Teˈxcˈul chixjunil li raylal li tzˈi̱banbil saˈ li hu aˈin joˈ quixye li profeta Jeremías chirixeb chixjunileb li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 25:14 | Nabaleb li xni̱nkal ru tenamit ut eb li rey teˈnumta̱k saˈ xbe̱neb ut teˈcana̱k rubel xcuanquileb. La̱in tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb aˈ yal chanru lix yehom xba̱nuhomeb,” chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 25:15 | Joˈcaˈin quixye cue li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel: —Chap li secˈ li tinqˈue a̱cue li nujenak riqˈuin vino retalil lin joskˈil ut ta̱qˈue chiruqˈueb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li tatintakla cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 25:16 | Nak teˈrucˈ li vino, sicsotkeb xbaneb xxiu ut teˈlo̱cokˈ ru xban li ple̱t li tintakla saˈ xbe̱neb, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 25:17 | Joˈcan nak la̱in quinchap li secˈ li quixqˈue cue li Ka̱cuaˈ retalil lix joskˈil. Ut quinqˈue reheb li xni̱nkal ru tenamit li quintakla̱c cuiˈ xban li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 25:18 | Aˈaneb aˈin li tenamit li teˈcˈuluk raylal: eb li cuanqueb Jerusalén ut eb li cuanqueb saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá; joˈ eb ajcuiˈ lix reyeb ut eb li cuanqueb xcuanquil. Xinba̱nu chi joˈcan re nak xucuajel rilbal teˈcana̱k ut re nak teˈsachekˈ ruheb ut re ajcuiˈ nak teˈseˈe̱k ut teˈhobekˈ joˈ yo̱queb xcˈulbal toj chalen anakcuan. | |
Jere | Kekchi | 25:19 | Ut teˈcˈuluk ajcuiˈ raylal laj Faraón lix reyeb laj Egipto ut chixjunileb li nequeˈtenkˈan re, eb li cuanqueb xcuanquil joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 25:20 | Teˈcˈuluk ajcuiˈ raylal eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb aran; chixjunileb lix reyeb laj Uz; chixjunileb lix reyeb laj Filistea li cuanqueb saˈ eb li tenamit Ascalón, Gaza, Ecrón ut li joˈ qˈuial chic queˈcana chi yoˈyo aran Asdod; | |
Jere | Kekchi | 25:21 | ut teˈcˈuluk ajcuiˈ raylal eb laj Edom; eb laj Moab; ut eb li ralal xcˈajol laj Amón; | |
Jere | Kekchi | 25:22 | ut chixjunileb li rey li cuanqueb Tiro; ut chixjunileb li rey li cuanqueb Sidón; ut chixjunileb li rey li cuanqueb chire li palau. | |
Jere | Kekchi | 25:23 | Teˈcˈuluk ajcuiˈ raylal chixjunileb li cuanqueb saˈ eb li tenamit Dedán, Tema ut Buz; joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb saˈ najtil tenamit; | |
Jere | Kekchi | 25:24 | ut eb li rey li cuanqueb Arabia; joˈ eb ajcuiˈ lix reyeb li cuanqueb saˈ li chaki chˈochˈ, li jalan jala̱nk xtenamiteb. | |
Jere | Kekchi | 25:25 | Ut teˈcˈuluk ajcuiˈ raylal chixjunileb li rey li cuanqueb Zimri ut eb li cuanqueb Elam ut eb li cuanqueb Media, | |
Jere | Kekchi | 25:26 | joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li rey li cuanqueb saˈ li norte, ut eb li cuanqueb chi nachˈ joˈ ajcuiˈ li cuanqueb chi najt. Teˈcˈuluk raylal chixjunileb li naˈajej li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Ut mokon chic lix reyeb laj Babilonia tixcˈul li raylal. | |
Jere | Kekchi | 25:27 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —La̱at ta̱ye reheb: Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel. Cˈulumak li raylal. Chanchan nak tex-ucˈak toj texcala̱k ut texxaˈcuak ut textˈanekˈ. Ut incˈaˈ chic texcuacli̱k xban li ple̱t li tintakla saˈ e̱be̱n. | |
Jere | Kekchi | 25:28 | Cui eb aˈan incˈaˈ teˈraj xcˈulbal li raylal ta̱ye reheb, “Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios xye nak tento te̱cˈul.” | |
Jere | Kekchi | 25:29 | La̱in oc cue chixtaklanquil li raylal saˈ e̱be̱n la̱ex li cuanquex Jerusalén, li nequeˈxcˈabaˈin incˈabaˈ. ¿Ma texcolekˈ ta biˈ la̱ex chiru li raylal li tintakla saˈ e̱be̱n? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ te̱toj rix le̱ ma̱c? La̱in tintakla li raylal saˈ xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Jere | Kekchi | 25:30 | At Jeremías, ta̱ye reheb chixjunil li tinye a̱cue. Ta̱ye reheb chi joˈcaˈin: Li Ka̱cuaˈ ta̱a̱tinak chak saˈ choxa chi cau xya̱b xcux. Toj saˈ lix santil naˈaj ta̱a̱tinak ut tixye resil li raylal cha̱lc re saˈ xbe̱n lix tenamit. Tixjap re joˈ nak nequeˈxjap reheb li nequeˈyatzˈoc re li uvas. Chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈrabi nak ta̱a̱tinak li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 25:31 | Teˈrabi chixjunileb toj saˈ xmaril li ruchichˈochˈ nak li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios ta̱rakok a̱tin saˈ xbe̱neb li tenamit. Li Ka̱cuaˈ tixqˈueheb chixjunileb chixtojbal lix ma̱queb ut tixqˈueheb chi camsi̱c riqˈuin chˈi̱chˈ li nequeˈba̱nun re li ma̱usilal, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 25:32 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye ajcuiˈ nak ta̱cha̱lk raylal saˈ xbe̱neb li junju̱nk chi xni̱nkal ru tenamit. Cˈajoˈ li raylal li teˈxcˈul chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Chanchanak li cak-sut-ikˈ li nasachoc. | |
Jere | Kekchi | 25:33 | Ut eb li xeˈqˈueheˈ chi camsi̱c xban li Ka̱cuaˈ tˈanaxi̱nkeb yalak bar saˈ chˈochˈ joˈ li cˈot. Ma̱ ani ta̱ya̱bak chirixeb, chi moco teˈmukekˈ. | |
Jere | Kekchi | 25:34 | La̱ex li nequeˈcˈamoc be chiruheb lin tenamit chexya̱bak. Chexya̱bak ut chetolcˈosi e̱rib saˈ li poks retalil li xrahil e̱chˈo̱l xban nak cuulac re xkˈehil nak texcamsi̱k. Chanchanakex chic li cha̱bil secˈ li quijoreˈ. | |
Jere | Kekchi | 25:35 | Incˈaˈ naru teˈe̱lelik li nequeˈcˈamoc be. Ma̱ bar ta̱ru̱k teˈxcol ribeb li nequeˈiloc reheb lin tenamit. | |
Jere | Kekchi | 25:36 | Ta̱abi̱k xya̱b xcuxeb nak teˈya̱bak xban xrahil xchˈo̱leb ut teˈxjap reheb xban li raylal li teˈxcˈul nak li Ka̱cuaˈ tixsach ru lix naˈajeb. | |
Jere | Kekchi | 25:37 | Li naˈajej li cˈajoˈ xchˈinaˈusal ta̱sachekˈ ru xban nak yo̱ xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱neb. | |
Chapter 26
Jere | Kekchi | 26:1 | Saˈ li xbe̱n chihab nak cuan chokˈ xreyeb laj Judá laj Joacim li ralal laj Josías, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 26:2 | Quixye re: —Xaklin saˈ li neba̱l chiru li oqueba̱l re lin templo ut a̱tinan riqˈuineb chixjunileb li nequeˈchal chi lokˈoni̱nc. Ye reheb chixjunil li a̱tin li xinye a̱cue. Ma̱ jun li a̱tin li xinye incˈaˈ ta ta̱ye reheb. | |
Jere | Kekchi | 26:3 | Ma̱re teˈabi̱nk cha̱cuu ut teˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. Cui teˈxcanab xba̱nunquil, la̱in incˈaˈ tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb li yo̱quin chixcˈoxlanquil. | |
Jere | Kekchi | 26:4 | Ta̱ye reheb: Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ. Cui incˈaˈ tex-abi̱nk chicuu ut cui incˈaˈ te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye lin chakˈrab li quinqˈue e̱re, la̱in texinqˈue chixtojbal le̱ ma̱c. | |
Jere | Kekchi | 26:5 | Cui incˈaˈ te̱rabi li cˈaˈru nequeˈxye li profetas li nequeˈcˈanjelac chicuu, li quintakla e̱riqˈuin rajlal ut incˈaˈ nequex-abin chiruheb, | |
Jere | Kekchi | 26:6 | la̱in tinba̱nu re li templo aˈin joˈ quinba̱nu re li tenamit Silo. Ut chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈxmajecua li tenamit aˈin, chan. | |
Jere | Kekchi | 26:7 | Eb laj tij, eb li profeta ut chixjunileb li tenamit queˈrabi nak laj Jeremías quixye li a̱tin aˈin saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 26:8 | Nak laj Jeremías quirakeˈ chixyebal li cˈaˈru quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ, eb laj tij ut eb li profeta rochbeneb chixjunileb li tenamit queˈxchap laj Jeremías ut queˈxye re: —Tento tatca̱mk. | |
Jere | Kekchi | 26:9 | ¿Cˈaˈut nak nacaye saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ nak li cab aˈin ta̱cana̱k joˈ Silo? Ut, ¿cˈaˈut nak nacaye nak li tenamit aˈin ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ? chanqueb. Ut chixjunileb li tenamit queˈjoskˈoˈ saˈ xbe̱n laj Jeremías saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 26:10 | Nak eb li cuanqueb xcuanquil saˈ xya̱nkeb laj Judá queˈrabi li cˈaˈru quicˈulman, queˈel saˈ li palacio ut queˈco̱eb saˈ junpa̱t saˈ li templo ut queˈchunla saˈ xnaˈajeb chiru li acˈ oqueba̱l re lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 26:11 | Ut eb laj tij ut eb li profetas queˈa̱tinac riqˈuineb li tenamit joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil ut queˈxye reheb: —Xcˈulub ca̱mc li cui̱nk aˈin xban nak xye nak li katenamit tixcˈul raylal. La̱ex xerabi riqˈuin e̱xic li cˈaˈru quixye, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 26:12 | Quia̱tinac laj Jeremías riqˈuineb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil ut riqˈuineb ajcuiˈ li tenamit ut quixye: —Aˈ li Ka̱cuaˈ xtaklan chak cue chixyebal resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱n li templo aˈin joˈ ajcuiˈ saˈ xbe̱neb li tenamit aˈin. La̱ex xerabi li cˈaˈru xinye. | |
Jere | Kekchi | 26:13 | Me̱ba̱nu chic li ma̱usilal. Ti̱cobresihomak ban le̱ yuˈam. Ba̱nuhomak li cˈaˈru naxye li Dios re nak incˈaˈ tixtakla saˈ e̱be̱n li raylal li quixye chak resil. | |
Jere | Kekchi | 26:14 | Aˈut la̱in cuanquin saˈ e̱rukˈ anakcuan. Ba̱nuhomak cuiqˈuin li cˈaˈru nequecˈoxla nak us xba̱nunquil cue. | |
Jere | Kekchi | 26:15 | Aban chenauhak chi tzˈakal cui tine̱camsi te̱bok chak nabal li raylal saˈ e̱be̱n ut saˈ xbe̱n li tenamit aˈin ut saˈ xbe̱neb li cuanqueb arin xban nak la̱in ma̱cˈaˈ inma̱c. Relic chi ya̱l nak li a̱tin li xinye e̱re li Ka̱cuaˈ quitaklan chak cue chixyebal, chan laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 26:16 | Tojoˈnak eb li cuanqueb xcuanquil ut eb li tenamit queˈxye reheb laj tij ut reheb li profeta: —Incˈaˈ naru takateneb ca̱mc saˈ xbe̱n li cui̱nk aˈin. Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ li kaDios x-a̱tinac kiqˈuin, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 26:17 | Cuanqueb saˈ xya̱nkeb li tenamit laj cˈamol be li queˈa̱tinac riqˈuineb li chˈutchˈu̱queb aran. | |
Jere | Kekchi | 26:18 | Queˈxye reheb: —Nak laj Ezequías cuan chokˈ xreyeb laj Judá, laj Miqueas re Moreset quia̱tinac riqˈuineb laj Judá ut quixye reheb chi joˈcaˈin: Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios quixye nak li tenamit Sión ta̱sachekˈ ru. Li tenamit Jerusalén ta̱cana̱k joˈ jun li chˈochˈ becbil riqˈuin li chˈi̱chˈ arado. Ut li tzu̱l li cuan cuiˈ li templo ta̱sukˈisi̱k chokˈ qˈuicheˈ, chan laj Miqueas. | |
Jere | Kekchi | 26:19 | ¿Ma quicamsi̱c ta biˈ laj Miqueas xban li rey? ¿Ma quicamsi̱c ta biˈ xbaneb laj Judá? Quixxucua ban ru li Ka̱cuaˈ laj Ezequías ut quixtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱ruxta̱na ruheb li tenamit. Ut li Ka̱cuaˈ quixjal xcˈaˈux ut incˈaˈ quixtakla li raylal saˈ xbe̱neb. ¿Ma takabok ta biˈ raylal saˈ kabe̱n la̱o riqˈuin xcamsinquil li cui̱nk aˈin? chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 26:20 | Quicuan chic jun profeta li quia̱tinac saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ. Aˈan laj Urías li ralal laj Samaías. Quiriat-jearim xtenamit. Laj Urías quixye ajcuiˈ resil li raylal li tixcˈul li tenamit aˈin ut li naˈajej aˈin. Quixye li a̱tin li quixye laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 26:21 | Li rey Joacim quirabi li cˈaˈru quixye laj Urías. Queˈrabi ajcuiˈ eb li nequeˈtenkˈan re ut eb li cuanqueb xcuanquil. Ut li rey quixcˈu̱b ru nak tixcamsi laj Urías. Abanan laj Urías quixucuac ut quie̱lelic. Co̱ toj Egipto. | |
Jere | Kekchi | 26:22 | Li rey Joacim quixtakla Egipto laj Elnatán li ralal laj Acbor. Cuanqueb chic cuib oxib li cui̱nk li queˈtakla̱c rochben laj Elnatán. | |
Jere | Kekchi | 26:23 | Eb aˈan queˈxchap laj Urías ut queˈxcˈam cuiˈchic Judá ut queˈxkˈaxtesi re li rey Joacim. Li rey Joacim quixtakla xcamsinquil riqˈuin chˈi̱chˈ ut queˈxcut lix tzˈejcual saˈ li mukleba̱l li nequeˈcuteˈ cuiˈ li ma̱cˈaˈeb xcuanquil. | |
Chapter 27
Jere | Kekchi | 27:1 | Nak toj qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá laj Sedequías li ralal laj Josías, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías ut quixye re: | |
Jere | Kekchi | 27:2 | —Ta̱yi̱b jun li yugo riqˈuin cheˈ ut ta̱yi̱b ajcuiˈ li cˈa̱m ut ta̱bacˈ chirix a̱cux. | |
Jere | Kekchi | 27:3 | Ta̱takla resil chirixeb li takl li queˈchal Jerusalén chi a̱tinac riqˈuin laj Sedequías lix reyeb laj Judá. Takla resil riqˈuineb lix reyeb laj Edom, lix reyeb laj Moab, lix reyeb li ralal xcˈajol laj Amón, joˈ ajcuiˈ lix reyeb laj Tiro ut lix reyeb laj Sidón. | |
Jere | Kekchi | 27:4 | Ut ta̱ye reheb nak teˈxye reheb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb nak la̱in li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel, ninye chi joˈcaˈin: | |
Jere | Kekchi | 27:5 | Riqˈuin lix nimal lin cuanquil ut lin metzˈe̱u la̱in quinyi̱b li ruchichˈochˈ ut eb li cristian joˈ eb ajcuiˈ li xul li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Ut la̱in ya̱l cue cˈaˈru tinba̱nu riqˈuin. La̱in ninqˈue li cˈaˈak re ru re li ani nacuaj xqˈuebal cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 27:6 | La̱in xinqˈuehoc re chixjunil li naˈajej aˈin rubel xcuanquil laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia, li ta̱cˈanjelak chicuu. Ut tinqˈueheb ajcuiˈ li xul li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ rubel xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 27:7 | Chixjunileb li tenamit saˈ ruchichˈochˈ teˈcˈanjelak chiru aˈan. Ut teˈcˈanjelak chiru li ralal joˈ ajcuiˈ chiru li ri toj ta̱cuulak xkˈehil nak ta̱chapekˈ lix tenamiteb aˈan xbaneb li xni̱nkal ru tenamit ut eb lix rey. Ut eb aˈan chic teˈcana̱k rubel xcuanquil eb li ni̱nkeb xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 27:8 | Cui cuan junak tenamit malaj ut junak rey incˈaˈ teˈxcubsi ribeb chi moco teˈcˈanjelak chiru li rey Nabucodonosor, la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb nak tintakla li ple̱t, li cueˈej ut li caki yajel saˈ xbe̱neb toj retal teˈxqˈue ribeb rubel xcuanquil laj Nabucodonosor. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin. | |
Jere | Kekchi | 27:9 | Joˈcan nak me̱pa̱b li cˈaˈru nequeˈxye li profetas, chi moco laj kˈe, chi moco li naxye xya̱lal li matcˈ, chi moco te̱rabi li cˈaˈru nequeˈxye li nequeˈa̱tinac chirix li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. Incˈaˈ tex-abi̱nk chiruheb li nequeˈyehoc e̱re nak incˈaˈ te̱cubsi e̱rib rubel xcuanquil laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 27:10 | Eb aˈan ticˈtiˈ li nequeˈxye e̱re. Moco ya̱l ta. Cui te̱pa̱b li cˈaˈru nequeˈxye eb aˈan, tex-isi̱k saˈ le̱ naˈaj. La̱in tin-isi̱nk e̱re ut ta̱sachekˈ e̱ru. | |
Jere | Kekchi | 27:11 | Abanan la̱in tincanabeb chi cua̱nc saˈ xnaˈajeb li tenamit li nequeˈxcubsi ribeb ut nequeˈcˈanjelac chiru lix reyeb laj Babilonia. Tincanabeb chi cua̱nc saˈ xnaˈajeb re nak teˈxtrabaji lix chˈochˈeb. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 27:12 | La̱in laj Jeremías quinye chixjunil aˈin re laj Sedequías lix reyeb laj Judá. Quinye re: —Qˈue a̱cuib rubel xcuanquil lix reyeb laj Babilonia ut tatcˈanjelak chiruheb re nak ta̱cua̱nk le̱ yuˈam. | |
Jere | Kekchi | 27:13 | ¿Cˈaˈru aj e nak ta̱qˈue a̱cuib chi camsi̱c ut ta̱qˈueheb ajcuiˈ la̱ tenamit chi ca̱mc saˈ li ple̱t malaj ut xban cueˈej malaj ut xban caki yajel? Li Ka̱cuaˈ quixye nak joˈcan te̱cˈul cui incˈaˈ texcˈanjelak chiru lix reyeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 27:14 | Mex-abin chiruheb li profetas li nequeˈxye e̱re nak incˈaˈ texcˈanjelak chiru lix reyeb laj Babilonia xban nak eb aˈan yo̱queb chi ticˈtiˈic. | |
Jere | Kekchi | 27:15 | Li Ka̱cuaˈ quixye nak incˈaˈ quixtaklaheb. Yo̱queb chi ticˈtiˈic nak nequeˈa̱tinac saˈ xcˈabaˈ li Dios. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ ta̱isi̱nk e̱re saˈ le̱ naˈaj rochbeneb le̱ profeta ut ta̱sachekˈ e̱ru, chanquin re. | |
Jere | Kekchi | 27:16 | Ut la̱in quinye reheb laj tij ut reheb li tenamit: —Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ: Me̱pa̱b li cˈaˈru nequeˈxye li profetas nak nequeˈxye e̱re nak chi se̱b teˈcˈamekˈ cuiˈchic chak li cˈaˈru cuan aran Babilonia li nacˈanjelac saˈ lix templo li Dios. Eb aˈan yo̱queb chi ticˈtiˈic che̱ru. | |
Jere | Kekchi | 27:17 | Me̱pa̱b li cˈaˈru nequeˈxye. Texcˈanjelak chiru lix reyeb laj Babilonia re nak ta̱cua̱nk e̱yuˈam. ¿Cˈaˈru aj e nak ta̱sachekˈ ru li tenamit aˈin? | |
Jere | Kekchi | 27:18 | Cui relic chi ya̱l nak profeteb aˈan, ut cui ya̱l nak li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuineb, xeˈxtzˈa̱ma raj chiru li nimajcual Dios nak incˈaˈ ta̱isi̱k saˈ li templo li cˈaˈak re ru, chi moco ta̱isi̱k saˈ li rochoch li rey. Ta̱cana̱k ban saˈ xnaˈajeb li cˈaˈak re ru li nacˈanjelac. | |
Jere | Kekchi | 27:19 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios chirixeb li okech, li nimla pila ut eb li cˈochleba̱l ut li cˈaˈak chic re ru li cuan saˈ li tenamit aˈin. | |
Jere | Kekchi | 27:20 | Laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia incˈaˈ quixcˈam li cˈaˈak re ru aˈan nak quixcˈam aran Babilonia laj Jeconías li ralal laj Joacim lix reyeb laj Judá rochbeneb chixjunileb li nequeˈtaklan aran Jerusalén ut Judá. | |
Jere | Kekchi | 27:21 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, chirixeb li chˈi̱chˈ li queˈcanaba̱c saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ ut saˈ li rochoch lix reyeb laj Judá aran Jerusalén. | |
Chapter 28
Jere | Kekchi | 28:1 | Quicuan jun li profeta aj Hananías xcˈabaˈ. Aˈan ralal laj Azur. Gabaón xtenamit. Saˈ li roˈ po re li xca̱ chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Sedequías, laj Hananías quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías saˈ li templo chiruheb laj tij ut chiruheb li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 28:2 | Quixye re: —Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, “La̱in tincuisi lix reyeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 28:3 | Joˈcaˈin saˈ cuib chihab la̱in tinqˈueheb chi sukˈi̱c chixjunil li secˈ ut li chˈi̱chˈ li quicˈanjelac saˈ li templo aˈin li quicˈameˈ Babilonia xban li rey Nabucodonosor. | |
Jere | Kekchi | 28:4 | La̱in tinqˈue chi sukˈi̱c arin laj Jeconías li ralal laj Joacim, lix reyeb laj Judá. Tinqˈueheb ajcuiˈ chi sukˈi̱c chixjunileb laj Judá li queˈchapeˈ, ut queˈcˈameˈ Babilonia xban nak la̱in tincuisi xcuanquil lix reyeb laj Babilonia,” chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 28:5 | Ut laj Jeremías quia̱tinac riqˈuin laj Hananías chiruheb laj tij ut chiruheb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ li templo. | |
Jere | Kekchi | 28:6 | Quixye re: —Tixba̱nu taxak chi joˈcan li Ka̱cuaˈ. Chi-uxma̱nk taxak joˈ xaye. Chixqˈueheb ta chi sukˈi̱c saˈ xnaˈajeb chixjunil li secˈ ut li chˈi̱chˈ li nacˈanjelac saˈ li templo ut chixqˈueheb ta ajcuiˈ chi sukˈi̱c saˈ li naˈajej aˈin chixjunileb li cristian li queˈcˈameˈ Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 28:8 | Chalen najter nak toj ma̱jiˈ ninyoˈla la̱in ut la̱at, eb li profeta queˈxye resil nak saˈ nabal xni̱nkal ru tenamit ta̱cua̱nk li ple̱t ut li raylal ut li caki yajel. | |
Jere | Kekchi | 28:9 | Abanan cui junak li profeta naxye nak ta̱cua̱nk tuktu̱quil usilal, cui nacˈulman li cˈaˈru naxye, ta̱cˈutu̱nk nak relic chi ya̱l taklanbil xban li Dios, chan. | |
Jere | Kekchi | 28:10 | Tojoˈnak laj Hananías quirisi li yugo li cuan chirix xcux li profeta Jeremías ut quixtok. | |
Jere | Kekchi | 28:11 | Ut chiruheb chixjunileb li tenamit laj Hananías quixye: —Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ. Joˈ nak xtokeˈ li yugo aˈin li xcuan chirix xcux laj Jeremías, joˈcan ajcuiˈ nak la̱in tincuisi xcuanquil laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. Saˈ cuib chihab la̱in tincuisi xcuanquil. Chanchan nak tincuisi li yugo chirix xcuxeb chixjunileb li tenamit ut tintok, chan. Nak quirakeˈ chi a̱tinac laj Hananías, li profeta Jeremías co̱. | |
Jere | Kekchi | 28:12 | Nak laj Hananías ac xtok li yugo li cuan chirix xcux laj Jeremías, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 28:13 | Ut quixye re: —Ayu ut ta̱ye re laj Hananías nak li Ka̱cuaˈ quixye chi joˈcaˈin: La̱at xatok li yugo cheˈ, abanan la̱in tinqˈue jun li yugo chˈi̱chˈ chokˈ re̱kaj. | |
Jere | Kekchi | 28:14 | La̱in li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, ninye chi joˈcaˈin: La̱in tinqˈueheb chixjunileb li tenamit chi cˈanjelac chokˈ xmo̱s laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. Chanchan nak xinqˈue jun yugo chˈi̱chˈ chirix xcuxeb. Chixjunileb li cristian joˈ eb ajcuiˈ li xul xinqˈue rubel xcuanquil laj Nabucodonosor, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 28:15 | Ut li profeta Jeremías quixye re laj Hananías: —Abi li yo̱quin chixyebal a̱cue, at Hananías. Ma̱cuaˈ li Ka̱cuaˈ xyehoc a̱cue li cˈaˈru xaye, abanan la̱at xabalakˈiheb li tenamit riqˈuin li ticˈtiˈ li xaye. | |
Jere | Kekchi | 28:16 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ xye nak tatrisi saˈ ruchichˈochˈ. Chiru ajcuiˈ li chihab aˈin tatca̱mk xban nak xacˈam xbeheb li tenamit chixkˈetkˈetinquil ribeb chiru li Ka̱cuaˈ, chan. | |
Chapter 29
Jere | Kekchi | 29:1 | Laj Jeremías quixtzˈi̱ba jun li hu nak cuan Jerusalén ut quixtakla Babilonia riqˈuineb laj tij ut eb laj cˈamol be, joˈ eb ajcuiˈ li profeta ut chixjunileb li tenamit li queˈcˈameˈ chi pre̱xil xban laj Nabucodonosor. | |
Jere | Kekchi | 29:2 | Quixtzˈi̱ba li hu aˈan nak ac queˈchapeˈ ut queˈcˈameˈ Babilonia li rey Jeconías ut lix naˈ, ut eb li nequeˈcˈanjelac saˈ li palacio, joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil aran Jerusalén ut Judá, rochbeneb laj pechˈ ut laj tˈenol chˈi̱chˈ li nequeˈxnau trabajic chi us. | |
Jere | Kekchi | 29:3 | Laj Sedequías, lix reyeb laj Judá, quixtaklaheb laj Elasa li ralal laj Safán ut laj Gemarías li ralal laj Hilcías chi a̱tinac riqˈuin laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia. Laj Jeremías quixtakla jun li hu chirixeb nak queˈco̱eb Babilonia. Li hu li quixtakla naxye chi joˈcaˈin: | |
Jere | Kekchi | 29:4 | Joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel e̱re la̱ex che̱junilex li quexchapeˈ Jerusalén ut quexcˈameˈ Babilonia: | |
Jere | Kekchi | 29:6 | Chexsumla̱k re teˈcua̱nk e̱ralal e̱cˈajol. Sicˈomak li rixakileb le̱ ralal ut qˈuehomakeb le̱ rabin chi sumla̱c re nak teˈcua̱nk ajcuiˈ li ralal xcˈajoleb. Chexnabalokˈ ut chexqˈuia̱nk. | |
Jere | Kekchi | 29:7 | Chexcua̱nk saˈ xya̱lal re nak us teˈe̱lk li tenamit li xeˈchapoc e̱re. Chetzˈa̱ma li rusilal li Dios saˈ xbe̱n li naˈajej aˈin xban nak cui us na-el li naˈajej, us ajcuiˈ tex-e̱lk la̱ex. | |
Jere | Kekchi | 29:8 | Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: Me̱qˈue e̱rib chixbalakˈi eb li profeta ut eb laj kˈe li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk, chi moco te̱rabi li cˈaˈru nequeˈxye li nequeˈmatqˈuec. | |
Jere | Kekchi | 29:10 | Li Ka̱cuaˈ quixye ajcuiˈ: —Nak ac xnumeˈ li laje̱b xca̱cˈa̱l chihab (70) nak xexinqˈue chi cua̱nc rubel xcuanquileb laj Babilonia, la̱in tincuil xtokˈoba̱l e̱ru ut texinqˈue chi sukˈi̱c cuiˈchic saˈ le̱ naˈaj joˈ xinye e̱re. | |
Jere | Kekchi | 29:11 | Caˈaj cuiˈ la̱in ninnau cˈaˈru xincˈu̱b ru xba̱nunquil chokˈ e̱re. Xincˈu̱b ru e̱tenkˈanquil. Ma̱cuaˈ raylal tinba̱nu e̱re. Usilal ban tinba̱nu e̱re, joˈ yo̱quex chiroybeninquil. | |
Jere | Kekchi | 29:12 | Saˈ eb li cutan aˈan la̱ex textijok ut textzˈa̱ma̱nk chicuu, ut la̱in tincuabi le̱ tij. | |
Jere | Kekchi | 29:14 | Nak tine̱sicˈ tine̱tau. La̱in texinqˈue chi sukˈi̱c saˈ le̱ naˈaj. La̱in texinchˈutub saˈ chixjunileb li naˈajej li xinjeqˈui cuiˈ e̱ru. Texcuisi chak saˈ li naˈajej li xexcˈameˈ cuiˈ, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 29:15 | La̱ex nequeye nak li Ka̱cuaˈ xqˈue li profetas chi cˈanjelac saˈ e̱ya̱nk aran Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 29:16 | Cheqˈuehak retal li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ chirix li rey li quicˈojla saˈ xnaˈaj li rey David ut chirixeb li cuanqueb saˈ li tenamit aˈin, le̱ rech tenamitil li incˈaˈ queˈcˈameˈ chi pre̱xil e̱rochben. | |
Jere | Kekchi | 29:17 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios naxye chi joˈcaˈin: —La̱in tintakla li ple̱t, li cueˈej, ut li caki yajel saˈ xbe̱neb. Tincanabeb chi ma̱cˈaˈ chic xcuanquileb. Chanchanakeb li higo li kˈaynak, li incˈaˈ chic naru xloubal xban xkˈaynakil. | |
Jere | Kekchi | 29:18 | Junelic tintakla li ple̱t, li cueˈej ut li caki yajel saˈ xbe̱neb. Chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈsachk xchˈo̱l chirlbaleb. Teˈhobekˈ ut teˈseˈe̱k. Yalak bar tebintakla, teˈetzˈu̱k ut teˈmajecua̱k. | |
Jere | Kekchi | 29:19 | Teˈxcˈul chi joˈcan xban nak incˈaˈ queˈxpa̱b li cua̱tin li quiyeheˈ reheb junelic xbaneb lin profetas li queˈcˈanjelac chicuu. Joˈcan ajcuiˈ la̱ex. Chi moco la̱ex li quexcˈameˈ chi najt xerabi li cua̱tin, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 29:20 | Joˈcan ut cherabihak li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ la̱ex li quexchapeˈ aran Jerusalén ut quexcˈameˈ Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 29:21 | Li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel naxye chi joˈcaˈin chirix laj Acab li ralal laj Colaías ut chirix ajcuiˈ laj Sedequías li ralal laj Maasías li queˈxye ticˈtiˈ saˈ xcˈabaˈ li Dios, “La̱in tinkˈaxtesiheb saˈ rukˈ laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. Laj Nabucodonosor tixtakla xcamsinquileb che̱ru la̱ex,” chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 29:22 | Xma̱queb aˈan nak chixjunileb laj Judá li cuanqueb Babilonia teˈxye chi joˈcaˈin nak teˈmajecua̱nk, “Li Ka̱cuaˈ tixba̱nu a̱cue joˈ quixba̱nu reheb laj Sedequías ut laj Acab li queˈcˈateˈ xban li rey Nabucodonosor.” | |
Jere | Kekchi | 29:23 | Cˈajoˈ li ma̱usilal queˈxba̱nu aran Israel. Queˈxmux ru lix sumlajiqueb nak queˈxchˈic ribeb riqˈuineb li rixakileb li ras ri̱tzˈin. Xeˈxye ticˈtiˈ saˈ incˈabaˈ. Ma̱cuaˈ la̱in xintaklan reheb. La̱in ninnau nak incˈaˈ us yo̱queb. Incˈaˈ us lix naˈlebeb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 29:24 | Li Ka̱cuaˈ quixye re laj Jeremías nak tixye chi joˈcaˈin re laj Semaías, Nehelam xtenamit: | |
Jere | Kekchi | 29:25 | Li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel naxye chi joˈcaˈin: —La̱at xataklaheb li hu saˈ a̱cˈabaˈ la̱at reheb li cuanqueb Jerusalén ut re laj Sofonías laj tij li ralal laj Maasías ut reheb ajcuiˈ chixjunileb laj tij. Ut xaye re laj Sofonías chi joˈcaˈin: | |
Jere | Kekchi | 29:26 | Li Ka̱cuaˈ xxakaban a̱cue chokˈ aj tij chokˈ re̱kaj laj Joiada. Ut la̱at chic tattakla̱nk saˈ li templo. Ut chixjunileb li cui̱nk li teˈlo̱cokˈ ru ut teˈxye nak aˈaneb profeta, ta̱qˈueheb saˈ tzˈalam ut ta̱baqˈueb riqˈuin cadena. | |
Jere | Kekchi | 29:27 | ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ xakˈus laj Jeremías li xchal Anatot? Aˈan yo̱ chixqˈuebal rib chokˈ profeta. | |
Jere | Kekchi | 29:28 | Laj Jeremías quixtakla chak xyebal ke arin Babilonia nak najt tocua̱nk arin. Takayi̱b li kochoch re tocua̱nk cuiˈ ut toa̱uk re takatzaca ru li kacui̱mk, chan saˈ lix hu. | |
Jere | Kekchi | 29:31 | —Takla li esilal aˈin reheb chixjunileb li queˈcˈameˈ Babilonia ut ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ chirix laj Semaías, Nehelam xtenamit. Laj Semaías xexbalakˈi nak xye e̱re nak saˈ incˈabaˈ x-a̱tinac. Ut aˈan moco ya̱l ta xban nak ma̱cuaˈ la̱in xintaklan re. | |
Chapter 30
Jere | Kekchi | 30:2 | —Aˈan aˈin li a̱tin li quixye li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel. Tzˈi̱ba saˈ jun li hu chixjunil li xinye a̱cue. | |
Jere | Kekchi | 30:3 | Ta̱cuulak xkˈehil nak la̱in tinqˈueheb cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ lix naˈajeb lin tenamit li cuanqueb chi pre̱xil. Tinqˈueheb chi sukˈi̱c saˈ li naˈajej li quinqˈue reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb re nak teˈcua̱nk aran, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 30:4 | Abanan, aˈaneb aˈin li a̱tin li quixye li Ka̱cuaˈ chirixeb laj Israel ut eb laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 30:5 | Li japoc e, retal li xucuac, yo̱ chi abi̱c. Ma̱cuaˈ resil li tuktu̱quil usilal li yo̱ chi abi̱c. | |
Jere | Kekchi | 30:6 | Cˈoxlahomak junpa̱tak. ¿Ma naru ta biˈ nayoˈla junak xcˈulaˈal li cui̱nk? ¿Cˈaˈut nak yo̱queb chi xucuac li cui̱nk ut yo̱queb chi ya̱bac? Sakquirin aj chic nequeˈiloc xbaneb xxiu. Chanchaneb chic li ixk li oqueb re chi qˈuira̱c. | |
Jere | Kekchi | 30:7 | Ta̱cuulak xkˈehil nak teˈxcˈul junak li nimla raylal. Ma̱cˈaˈ naru najuntakˈe̱taman cuiˈ li raylal aˈan. Kˈaxal ra teˈxcˈul li ralal xcˈajol laj Jacob. Abanan eb aˈan teˈcolekˈ chiru li raylal. | |
Jere | Kekchi | 30:8 | Saˈ li cutan aˈan, chan li Ka̱cuaˈ, la̱in tincuisi li raylal li cuanqueb cuiˈ. Chanchan nak tintok li yugo ut tincuisi li cadena li bacˈbo̱queb cuiˈ. Incˈaˈ chic teˈqˈuehekˈ saˈ cacuil cˈanjel xbaneb li jalaneb xtenamit. | |
Jere | Kekchi | 30:9 | Teˈcˈanjelak ban chic chicuu la̱in lix Dioseb ut chiru li ralal laj David li tinxakab chokˈ xreyeb. | |
Jere | Kekchi | 30:10 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Mexxucuac la̱ex li ralal xcˈajol laj Jacob laj cˈanjel chicuu. Mexxucuac la̱ex aj Israel. La̱in tincolok e̱re saˈ li najtil tenamit. La̱in tincolok reheb le̱ ralal e̱cˈajol saˈ li naˈajej li queˈcˈameˈ cuiˈ. Eb li ralal xcˈajol laj Jacob teˈcua̱nk cuiˈchic saˈ tuktu̱quil usilal ut incˈaˈ chic teˈxucuak. | |
Jere | Kekchi | 30:11 | La̱in cua̱nkin e̱riqˈuin ut la̱in tincolok e̱re. Usta tinsacheb ru chi junaj cua li tenamit li xexinjeqˈui cuiˈ, abanan la̱in incˈaˈ tinsach e̱ru chi junaj cua. La̱in tinkˈusuk e̱re, abanan tinba̱nu saˈ ti̱quilal. Incˈaˈ texincanab chi incˈaˈ te̱toj rix le̱ ma̱c. | |
Jere | Kekchi | 30:12 | Li Ka̱cuaˈ quixye reheb lix tenamit: —Li raylal li yo̱quex chixcˈulbal chanchan jun li yocˈol li ma̱cˈaˈ xbanol. | |
Jere | Kekchi | 30:13 | Ma̱ ani na-oquen che̱rix. Ma̱ ani nabanoc e̱re. Ut ma̱cˈaˈ junak ban ta̱banok re le̱ raylal. | |
Jere | Kekchi | 30:14 | Xextzˈekta̱na̱c xbaneb li tenamit li xeˈoquen che̱rix. Incˈaˈ chic nequexcˈoxlaheb. Xban le̱ ma̱usilal ut xban ajcuiˈ nak numtajenak li ma̱c xeba̱nu, la̱in xexinqˈue saˈ raylal joˈ nequeˈxba̱nu li xicˈ nequeˈiloc e̱re. | |
Jere | Kekchi | 30:15 | ¿Cˈaˈut nak nequejap e̱re xban li raylal li yo̱quex chixcˈulbal? Ma̱cˈaˈ xbanol le̱ raylal. Xexinqˈue chixcˈulbal li raylal aˈin xban nak numtajenak li ma̱c xeba̱nu. Kˈaxal numtajenak le̱ ma̱usilal. | |
Jere | Kekchi | 30:16 | Abanan ta̱cuulak xkˈehil nak kˈaxal ra teˈxcˈul eb li nequeˈxba̱nu raylal e̱re. Teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ chi pre̱xil eb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Ta̱makˈekˈ chiruheb li cˈaˈru reheb li nequeˈmakˈoc li cˈaˈru e̱re la̱ex. Ut ta̱elkˈa̱k ajcuiˈ chiruheb li cˈaˈru reheb aˈan li xeˈelkˈan re li cˈaˈru e̱re la̱ex. | |
Jere | Kekchi | 30:17 | La̱in texinqˈuirtesi ut tinban le̱ yocˈolal, usta eb li xicˈ nequeˈiloc e̱re nequeˈxye nak li tenamit Sión tzˈekta̱nanbil ut ma̱ ani nacˈoxlan re. | |
Jere | Kekchi | 30:18 | Ut quixye cuiˈchic li Ka̱cuaˈ: —La̱in tincˈameb cuiˈchic lin tenamit saˈ li naˈajej li quinqˈue re laj Jacob. Tincuil xtokˈoba̱l ru lix tenamiteb. Ta̱yi̱ba̱k cuiˈchic li tenamit saˈ xbe̱n li quipoˈeˈ najter. Ut li palacio ta̱xakaba̱k cuiˈchic saˈ lix naˈaj joˈ nak quicuan junxil. | |
Jere | Kekchi | 30:19 | Ut eb li tenamit teˈbicha̱nk re bantioxi̱nc ut teˈbicha̱nk xban xsahileb xchˈo̱l. Tebinqˈue cuiˈchic chi qˈuia̱nc toj retal teˈnabalokˈ. Tinqˈue cuiˈchic xlokˈaleb ut incˈaˈ chic teˈtzˈekta̱na̱k. | |
Jere | Kekchi | 30:20 | Eb li ralal xcˈajol teˈcua̱nk joˈ nak queˈcuan najter. Ut tinxakab saˈ xnaˈaj lix tenamiteb. Chixjunileb li teˈrahobtesi̱nk reheb tinqˈueheb chixtojbal xma̱c. | |
Jere | Kekchi | 30:21 | Saˈ xya̱nkeb ajcuiˈ aˈan ta̱e̱lk chak li ta̱cˈamok be chiruheb. Li ani ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb la̱in tinsicˈ ru saˈ xya̱nkeb. Aˈan ta̱a̱tinak cuiqˈuin ut la̱in tincuabi. ¿Ma cuan ta biˈ junak ta̱ru̱k ta̱a̱tinak cuiqˈuin cui la̱in incˈaˈ tinbok? | |
Jere | Kekchi | 30:23 | Li Dios naxcˈutbesi lix joskˈil chiruheb li incˈaˈ useb xnaˈleb. Chanchan li cak-sut-ikˈ. | |
Chapter 31
Jere | Kekchi | 31:1 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Saˈ eb li cutan aˈan la̱inak lix Dioseb chixjunileb lix te̱paleb laj Israel ut aˈanakeb lin tenamit. | |
Jere | Kekchi | 31:2 | Quixye ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ: —Eb li incˈaˈ teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t tincuil xtokˈoba̱l ruheb nak cua̱nkeb saˈ li chaki chˈochˈ. La̱in tinqˈueheb laj Israel chi hila̱nc chiru li raylal li yo̱queb chixcˈulbal. | |
Jere | Kekchi | 31:3 | Li Ka̱cuaˈ quixcˈutbesi rib chiruheb laj Israel junxil ut quixye reheb: —La̱in junelic ninrahoc e̱re. Joˈcan nak junelic nacuuxta̱na e̱ru. | |
Jere | Kekchi | 31:4 | La̱in tinyi̱b cuiˈchic le̱ tenamit, la̱ex aj Israel. Ut texinqˈue cuiˈchic chi cua̱nc saˈ le̱ tenamit. Te̱chap cuiˈchic le̱ cuajb ut texxic chi xajoc xban xsahil e̱chˈo̱l. | |
Jere | Kekchi | 31:5 | Te̱rau cuiˈchic le̱ uvas saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Samaria. Eb laj acuinel teˈa̱uk ut teˈxyal xsahil li ru li racui̱mkeb. | |
Jere | Kekchi | 31:6 | Ta̱cuulak xkˈehil nak eb li yo̱queb chi cˈacˈale̱nc saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb aran Efraín teˈxjap re chixyebal, “¡Quimkex! Toxic Sión chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ li kaDios,” chaˈakeb. | |
Jere | Kekchi | 31:7 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —¡Bichankex xban xsahil e̱chˈo̱l saˈ xcˈabaˈeb li ralal xcˈajol laj Jacob, li nim xcuanquil saˈ xya̱nkeb chixjunileb li tenamit! Chi-abi̱k xya̱b le̱ cux nak te̱lokˈoni li Ka̱cuaˈ ut te̱ye, “Li Ka̱cuaˈ xcoloc reheb lix tenamit. Aˈan xcoloc ke la̱o aj Israel li joˈ qˈuial chic xocana.” | |
Jere | Kekchi | 31:8 | La̱in tincˈameb chak lin tenamit saˈ eb li naˈajej li cuanqueb cuiˈ saˈ li norte. Tinchˈutub ruheb chixjunileb yalak bar cua̱nkeb saˈ ruchichˈochˈ. Eb li mutzˈ ruheb ut eb li ye̱k rok teˈcha̱lk rochbeneb, joˈ eb ajcuiˈ li yaj aj ixk ut li ac xeˈqˈuira. Kˈaxal nabaleb li qˈuila tenamit li teˈcha̱lk. | |
Jere | Kekchi | 31:9 | Yo̱keb chi tijoc ut yo̱keb chi ya̱bac nak yo̱keb chi sukˈi̱c. Tincˈameb chireheb li rok haˈ saˈ li be ti̱c ru. Ut incˈaˈ teˈxtich li rokeb. Tinba̱nu chi joˈcan xban nak la̱in lix yucuaˈeb laj Israel ut laj Efraín, aˈan li xbe̱n cualal. | |
Jere | Kekchi | 31:10 | Ex tenamit, abihomak ra̱tin li Dios ut yehomak resil reheb li tenamit li cuanqueb chire li palau. Li jun li quijeqˈuin reheb laj Israel tixchˈutub cuiˈchic ruheb ut aˈan ta̱ilok reheb joˈ nak laj ilol xul naril lix carner. | |
Jere | Kekchi | 31:11 | Li Ka̱cuaˈ ta̱colok reheb li ralal xcˈajol laj Jacob. Aˈan ta̱colok reheb saˈ rukˈeb li kˈaxal cauheb rib chiruheb aˈan. | |
Jere | Kekchi | 31:12 | Japjo̱keb re xban xsahil xchˈo̱leb nak yo̱keb chi cha̱lc saˈ li tzu̱l Sión. Teˈsahokˈ saˈ xchˈo̱leb xban li usilal tinba̱nu reheb. La̱in li Ka̱cuaˈ. Tinqˈueheb lix trigo, li acˈ vino ut li aceite, joˈ eb ajcuiˈ lix carner, ut eb lix queto̱mk. Kˈaxal us cua̱nkeb. Chanchanakeb li acui̱mk li natˈakresi̱c chi us. Ma̱cˈaˈak chic rahil chˈo̱lej. | |
Jere | Kekchi | 31:13 | Eb li tukˈ ix teˈxajok xban xsahil xchˈo̱leb. Sahakeb saˈ xchˈo̱l li chˈajom ut eb li che̱quel cristian. La̱in tincˈojob xchˈo̱leb ut tinsukˈisi lix rahil xchˈo̱leb chokˈ sahil chˈo̱lejil. | |
Jere | Kekchi | 31:14 | Tinqˈueheb li cha̱bil tzacae̱mk chixtzacaheb laj tij. Ut eb lin tenamit sa teˈcua̱nk xban nak la̱in tinqˈue reheb li cˈaˈru teˈraj. La̱in li Ka̱cuaˈ yo̱quin chi yehoc re aˈin. | |
Jere | Kekchi | 31:15 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ: —Qui-abi̱c li ya̱bac saˈ li tenamit Ramá xban li nimla rahil chˈo̱lej, ut li yotˈba chˈo̱lej li queˈxcˈul. Aˈaneb li ralal xcˈajol lix Raquel li yo̱queb chi ya̱bac chirixeb lix cocˈal. Ut incˈaˈ chic nacˈojla xchˈo̱leb xban nak ac camenakeb chic li ralal xcˈajoleb. | |
Jere | Kekchi | 31:16 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ: —Ex ixk, canabomak ya̱bac xban nak li raylal li yo̱quex chixcˈulbal ta̱cua̱nk xkˈajca̱munquil. Eb le̱ ralal e̱cˈajol teˈe̱lk saˈ xtenamiteb li xicˈ nequeˈiloc reheb ut teˈsukˈi̱k cuiˈchic saˈ lix naˈajeb. | |
Jere | Kekchi | 31:17 | Cuan cˈaˈru nequeroybeni. Eb le̱ ralal e̱cˈajol teˈsukˈi̱k cuiˈchic saˈ lix tenamiteb. La̱in li Ka̱cuaˈ yo̱quin chi yehoc re aˈin. | |
Jere | Kekchi | 31:18 | La̱in quicuabi nak eb li ralal xcˈajol laj Efraín yo̱queb chi ya̱bac xban li raylal yo̱queb chixcˈulbal. Ut queˈxye, “Xoa̱tij joˈ nak natijeˈ junak bo̱yx toj sa̱j li ma̱jiˈ tijbil. Ut xkacˈul li kakˈusbal. At Ka̱cuaˈ, choa̱cˈul ta cuiˈchic xban nak nakaj cuiˈchic sukˈi̱c a̱cuiqˈuin. La̱at li kaDios. | |
Jere | Kekchi | 31:19 | Nak ac xatkatzˈekta̱na xkacˈoxla nak incˈaˈ us xkaba̱nu ut xkajal kacˈaˈux. Nak ac xoa̱qˈue chixtojbal kama̱c, xkatacuasi kib xban xrahil kachˈo̱l. Xuta̱nal xkacˈul xban li ma̱usilal xkaba̱nu saˈ kasa̱jilal.” | |
Jere | Kekchi | 31:20 | Li Dios quixye: —¿Ma ma̱cuaˈeb ta biˈ cualal incˈajol li ralal xcˈajol laj Efraín? Aˈaneb li kˈaxal raro̱queb inban. Aˈaneb li nequeˈqˈuehoc xsahil inchˈo̱l. Usta ninkˈuseb, abanan junelic cuanqueb saˈ inchˈo̱l. Nayotˈeˈ inchˈo̱l xbaneb. Joˈcan nak nacuuxta̱na ruheb, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 31:21 | Qˈuehomak retalil li be li quexnumeˈ cuiˈ nak quexco̱ex. Qˈuehomak retal chi us. Sukˈinkex cuiˈchic saˈ le̱ naˈaj, ex tukˈ ix aj Israel. | |
Jere | Kekchi | 31:22 | ¿Joˈ najtil chic te̱beni e̱rib yalak bar, la̱ex li incˈaˈ nequex-abin chicuu? La̱in li Ka̱cuaˈ tinqˈue jun li acˈ naˈleb saˈ ruchichˈochˈ. Aˈan nak li ixk li ta̱ilok re li cui̱nk. | |
Jere | Kekchi | 31:23 | Li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel quixye: —La̱in tebincˈam cuiˈchic laj Israel saˈ lix naˈajeb aran Judá. Nak cua̱nkeb saˈ lix tenamiteb, teˈxye, “Li Ka̱cuaˈ taxak chi-osobtesi̱nk re lix santil tzu̱l li cuan Jerusalén, li santil naˈajej li nacuan cuiˈ”. | |
Jere | Kekchi | 31:24 | Eb li cristian cuotz teˈcua̱nk saˈ li naˈajej Judá ut saˈ eb li tenamit. Teˈcua̱nk laj acuinel ut teˈcua̱nk ajcuiˈ laj ilol xul. | |
Jere | Kekchi | 31:25 | La̱in tinqˈueheb xcacuilal li lublu̱queb. Ut tincˈojob ajcuiˈ xchˈo̱leb li raheb saˈ xchˈo̱l, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 31:26 | Ut laj Jeremías quixye: —Nak qui-aj cuu quicuulac chicuu li cˈaˈru quinmatqˈue, chan. | |
Jere | Kekchi | 31:27 | —Abihomak li tinye e̱re, chan li Ka̱cuaˈ. Ta̱cuulak xkˈehil nak la̱in tebinqˈue cuiˈchic chi ta̱mc li cristian joˈ ajcuiˈ li queto̱mk saˈ li naˈajej Israel ut saˈ li naˈajej Judá. | |
Jere | Kekchi | 31:28 | Chanru nak xebinqˈue saˈ raylal ut xeˈcuisi saˈ lix naˈajeb, ut xinrahobtesiheb ut xebinsach, joˈcan ajcuiˈ nak tebincuaclesi cuiˈchic ut tintenkˈaheb chixyi̱banquil lix tenamiteb re nak teˈcua̱nk aran. | |
Jere | Kekchi | 31:29 | Saˈ eb li cutan nak tebincuaclesi cuiˈchic li tenamit, incˈaˈ chic teˈxye chi joˈcaˈin: Li naˈbej yucuaˈbej nequeˈxlou li uvas rare ut aˈ chic lix cocˈal nequeˈecˈan re lix cˈahil. | |
Jere | Kekchi | 31:30 | Xban nak li ani naxlou li uvas rare, aˈan ajcuiˈ ta̱ecˈa̱nk re lix cˈahil. Naraj naxye nak li ani naxba̱nu li ma̱usilal, aˈan ajcuiˈ li ta̱ca̱mk xban lix ma̱usilal, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 31:31 | Ut quixye ajcuiˈ li Dios: —Ta̱cuulak xkˈehil nak la̱in tinba̱nu jun li acˈ contrato riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Israel, ut riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 31:32 | Ma̱cuaˈ joˈ li contrato li quinba̱nu riqˈuineb lix xeˈto̱nil yucuaˈ nak quebinchˈilo chak chi rukˈeb nak quicuisiheb chak saˈ li tenamit Egipto. Usta la̱in chanchanin jun li be̱lomej chokˈ reheb, abanan eb aˈan queˈxsach xcuanquil li contrato quinba̱nu riqˈuineb junxil. | |
Jere | Kekchi | 31:33 | Li acˈ contrato tinba̱nu riqˈuineb laj Israel nak ta̱cuulak xkˈehil, aˈan aˈin: Tinqˈue chi cua̱nc lin chakˈrab saˈ li ra̱meb ut tinqˈue chi cua̱nc saˈ lix chˈo̱leb. La̱inak lix Dioseb ut aˈanakeb lin tenamit. | |
Jere | Kekchi | 31:34 | Moco tento ta nak toj teˈxye re li ras ri̱tzˈin “¿Ma nacanau ani li tzˈakal Dios?” xban nak chixjunileb, joˈ cocˈ joˈ ni̱nk, teˈxnau nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. Ut la̱in tincuyeb tinsacheb lix ma̱queb ut incˈaˈ chic ta̱nak saˈ inchˈo̱l lix ma̱usilaleb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 31:35 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱in li Ka̱cuaˈ ninqˈuehoc re li sakˈe chixcutanobresinquil li cutan. Ut ninqˈueheb li chahim ut li po chi lemtzˈu̱nc chiru kˈojyi̱n. La̱in ninqˈuehoc chi ecˈa̱nc ru li palau joˈ ajcuiˈ lix cau ok. La̱in li “Nimajcual Dios” incˈabaˈ. | |
Jere | Kekchi | 31:36 | Cui li sakˈe ut eb li chahim ut li po ma̱cˈaˈakeb chic, ma̱cˈaˈakeb ajcuiˈ chic lin tenamit Israel. | |
Jere | Kekchi | 31:37 | Cui nacuulac xkˈehil nak ta̱ru̱k teˈxbis ru li choxa ut teˈxtzol rix li ruchichˈochˈ toj saˈ xchˈamal, saˈ li cutan aˈan la̱in tintzˈekta̱naheb laj Israel xban chixjunil li cˈaˈru queˈxba̱nu, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 31:38 | Ta̱cuulak xkˈehil nak li tenamit aˈin ta̱yi̱ba̱k chokˈ cue. Naticla chak cuan cuiˈ li cab li najt xteram re laj Hananeel ut nacuulac cuan cuiˈ li puerta li cuan saˈ xuc. | |
Jere | Kekchi | 31:40 | Joˈ ajcuiˈ chixjunil li ru takˈa li nequeˈmukeˈ cuiˈ li camenak ut nequeˈcuteˈ cuiˈ lix chahil, joˈ eb ajcuiˈ li cˈaleba̱l li cuan cuiˈ li nimaˈ Cedrón, ut nacuulac ajcuiˈ toj saˈ li xuc li cuan cuiˈ li oqueba̱l li nequeˈnumeˈ cuiˈ li cacua̱y. Chixjunil li naˈajej aˈan santobresinbilak chicuu la̱in li Ka̱cuaˈ. Ut li tenamit incˈaˈ chic ta̱sachekˈ ru chi moco ta̱juqˈuekˈ, chan li Dios. | |
Chapter 32
Jere | Kekchi | 32:1 | Nak yo̱ xlaje chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Sedequías, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiˈchic riqˈuin laj Jeremías. Aˈin quicˈulman nak yo̱ cuakxaklaju chihab roquic chokˈ rey laj Nabucodonosor aran Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 32:2 | Lix soldado laj Nabucodonosor yo̱queb chi pletic riqˈuineb laj Jerusalén. Ut laj Jeremías cuan chi pre̱xil saˈ li neba̱l re li cab li nequeˈcuan cuiˈ eb li nequeˈcˈacˈalen re lix palacio lix reyeb laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 32:3 | Laj Sedequías lix reyeb laj Judá quixqˈue chi pre̱xil laj Jeremías xban li cˈaˈru quixye. Laj Sedequías quixye re: —¿Cˈaˈut nak yo̱cat chixyebal nak li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesi li tenamit aˈin saˈ rukˈ lix reyeb laj Babilonia ut ta̱re̱chani? | |
Jere | Kekchi | 32:4 | La̱at yo̱cat chixyebal nak la̱in lix reyeb laj Judá incˈaˈ tincolekˈ saˈ rukˈeb laj Babilonia. Tinkˈaxtesi̱k ban saˈ rukˈ lix reyeb laj Babilonia ut toa̱tinak chi kibil kib ut takacaˈya kib. | |
Jere | Kekchi | 32:5 | Tinixcˈam toj Babilonia ut aran tincana̱k toj nak li Ka̱cuaˈ tixba̱nu li cˈaˈru ta̱raj riqˈuineb. Cui topletik riqˈuineb laj Babilonia, incˈaˈ tonumta̱k saˈ xbe̱neb, chancat.— | |
Jere | Kekchi | 32:7 | Laj Hanameel li ralal laj Salum la̱ cuican ta̱cha̱lk a̱cuiqˈuin chixyebal a̱cue nak ta̱lokˈ chokˈ a̱cue lix chˈochˈ li cuan Anatot xban nak la̱at li rechˈalal ut naru ta̱lokˈ, chan cue. | |
Jere | Kekchi | 32:8 | Ut joˈcan quicˈulman. Laj Hanameel, li ralal li cuican quichal cuiqˈuin nak cuanquin chi pre̱xil saˈ li neba̱l re li cab li nequeˈcuan cuiˈ eb li nequeˈcˈacˈalen ut quixye cue: —Lokˈ chokˈ a̱cue li chˈochˈ li cuan Anatot li cuan saˈ xcue̱nt lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín. Naru ta̱lokˈ xban nak la̱at cuechˈalal, chan. Ut la̱in xinqˈue retal nak li Dios ta̱raj nak tinlokˈ. | |
Jere | Kekchi | 32:9 | Joˈcan nak la̱in quinlokˈ riqˈuin laj Hanameel li chˈochˈ li cuan Anatot. Caˈchˈin ma̱ mero libra li plata li quintoj cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 32:10 | Xinbis li plata saˈ li bisleb. Xintzˈi̱ba li hu ut xinqˈue sello chiru ut xincˈut chiruheb li testigo. | |
Jere | Kekchi | 32:11 | Chirix aˈan xincˈam li cuib chi hu, li cuan sello chiru, joˈ ajcuiˈ li ma̱cˈaˈ sello chiru. | |
Jere | Kekchi | 32:12 | Ut xinqˈue li hu aˈin re laj Baruc, li ralal laj Nerías, li ri laj Maasías, chiru laj Hanameel li ralal li cuican, ut chiruheb li testigo li queˈxtzˈi̱ba xcˈabaˈeb saˈ lix huhul li chˈochˈ ut chiruheb ajcuiˈ chixjunileb laj judío li cuanqueb saˈ li neba̱l re li cab li cuanquin cuiˈ chi pre̱xil. | |
Jere | Kekchi | 32:14 | —Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. Cˈam li hu aˈin, lix huhul li chˈochˈ li xinlokˈ, li cuan sello chiru, joˈ ajcuiˈ li ma̱cˈaˈ sello chiru, ut ta̱xoc saˈ junak li chˈochˈ cuc re nak ma̱cˈaˈ teˈxcˈul. | |
Jere | Kekchi | 32:15 | Ba̱nu chi joˈcan xban nak li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel naxye chi joˈcaˈin: Ta̱cuulak xkˈehil nak ta̱lokˈma̱nk cuiˈchic li ochoch, li cˈaleba̱l ut lix naˈaj li acui̱mk uvas saˈ li naˈajej aˈin, chan. | |
Jere | Kekchi | 32:16 | Nak ac quinqˈue li hu re laj Baruc li ralal laj Nerías, quintijoc chiru li Dios ut quinye re: | |
Jere | Kekchi | 32:17 | —At Ka̱cuaˈ, at nimajcual Dios, kˈaxal nim la̱ cuanquil. La̱at catyi̱ban re li choxa ut li ruchichˈochˈ riqˈuin xnimal a̱cuanquil. Ma̱cˈaˈ chˈaˈaj cha̱cuu la̱at. | |
Jere | Kekchi | 32:18 | La̱at nacacuuxta̱naheb ru li qˈuila okˈob chi cristian, abanan nacatakla li raylal saˈ xbe̱n li tenamit re nak teˈxtoj rix xma̱queb lix naˈ xyucuaˈeb. At Ka̱cuaˈ, “Nimajcual Dios” a̱cˈabaˈ ut kˈaxal nim la̱ cuanquil. | |
Jere | Kekchi | 32:19 | Kˈaxal lokˈ li nacacˈu̱b ru ut sachba chˈo̱lej li nacaba̱nu riqˈuin xnimal la̱ cuanquil. La̱at nacacuil chixjunil li nequeˈxba̱nu li cristian. Ut nacaqˈue xkˈajca̱munquil li junju̱nk aˈ ya̱l chanru lix yehom xba̱nuhom. | |
Jere | Kekchi | 32:20 | Caba̱nu li sachba chˈo̱lej ut li milagros aran Egipto. Ut chalen toj anakcuan yo̱cat chixba̱nunquil li sachba chˈo̱lej arin Israel ut saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. Joˈcan nak naqˈueheˈ a̱lokˈal toj chalen anakcuan. | |
Jere | Kekchi | 32:21 | Riqˈuin sachba chˈo̱lej ut milagro cacuisiheb chak la̱ tenamit Israel aran Egipto. Riqˈuin la̱ cuanquil cacˈut la̱ joskˈil chiruheb li xicˈ nequeˈiloc a̱cue ut caqˈue xxiuheb. | |
Jere | Kekchi | 32:22 | Caqˈue li naˈajej aˈin reheb joˈ caye reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈ nak ta̱ba̱nu. Caqˈue li naˈajej reheb li na-el cuiˈ chi us li sahil echej. | |
Jere | Kekchi | 32:23 | Queˈre̱chani li naˈajej ut queˈxyal xsahil. Abanan incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru caye reheb, chi moco queˈxba̱nu li naxye saˈ la̱ chakˈrab. Incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru cataklaheb cuiˈ. Joˈcan nak la̱at caqˈue chixjunil li raylal aˈin saˈ xbe̱neb. | |
Jere | Kekchi | 32:24 | Qˈue retal chanru nak yi̱banbil li takleba̱l re teˈxchap cuiˈ li tenamit. Xban li ple̱t ut xban li cueˈej ut li caki yajel li tixcˈul li tenamit aˈin ta̱kˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb laj Babilonia. Li cˈaˈru caye yo̱ chi cˈulma̱nc anakcuan joˈ yo̱cat chirilbal. | |
Jere | Kekchi | 32:25 | Usta li tenamit ta̱kˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb laj Babilonia, abanan la̱at, at Ka̱cuaˈ, xaye cue: Lokˈ li chˈochˈ ut ta̱bokeb li testigos re nak teˈril nak ta̱toj, chancat.— | |
Jere | Kekchi | 32:27 | —Abi li cˈaˈru tinye a̱cue. La̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Ut chicuu la̱in ma̱cˈaˈ chˈaˈaj xba̱nunquil. | |
Jere | Kekchi | 32:28 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ xye chi joˈcaˈin: La̱in tinkˈaxtesi li tenamit aˈin saˈ rukˈeb laj Babilonia ut saˈ rukˈ lix reyeb toj retal teˈre̱chani. | |
Jere | Kekchi | 32:29 | Eb laj Babilonia teˈcha̱lk chi pletic saˈ li tenamit aˈin ut teˈre̱chani. Teˈxcˈat li tenamit ut teˈxcˈat ajcuiˈ eb li cab li queˈxlokˈoni cuiˈ lix dios Baal nak queˈxcˈat lix pomeb chiru. Ut queˈxhoy li vino chiruheb li jalanil dios. Joˈcan nak queˈxchikˈ injoskˈil. | |
Jere | Kekchi | 32:30 | Eb laj Israel ut eb laj Judá junes ma̱usilal nequeˈxba̱nu chicuu chalen chak saˈ xsa̱jilaleb. Ut nequeˈxchikˈ injoskˈil riqˈuin li jalanil dios li nequeˈxyi̱b. | |
Jere | Kekchi | 32:31 | Chalen nak quiticla chak xyi̱banquil li tenamit aˈin ut toj chalen anakcuan junes xqˈuebal injoskˈil nequeˈxba̱nu. Xban aˈan tinsach ru li tenamit aˈin. | |
Jere | Kekchi | 32:32 | Xban chixjunil li ma̱usilal li xeˈxba̱nu eb laj Israel ut eb laj Judá, xeˈxchikˈ injoskˈil. Xeˈxchikˈ ajcuiˈ injoskˈil lix reyeb ut eb li nequeˈtenkˈan reheb, joˈ eb ajcuiˈ laj tij ut eb li profetas ut eb li cuanqueb Judá ut eb li cuanqueb Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 32:33 | Xineˈxtzˈekta̱na xban nak incˈaˈ queˈraj rabinquil lix kˈusbaleb. La̱in rajlal xincˈut lix ya̱lal chiruheb, abanan incˈaˈ queˈabin chicuu. | |
Jere | Kekchi | 32:34 | Queˈxmux ban ru lin templo li ninlokˈoni̱c cuiˈ nak queˈxqˈue lix yi̱banbil dios li kˈaxal yibru chi saˈ. | |
Jere | Kekchi | 32:35 | Queˈxyi̱b li naˈajej li najt xteram re teˈxlokˈoni cuiˈ li yi̱banbil dios Baal saˈ li ru takˈa re Ben-hinom ut re ajcuiˈ nak teˈxcˈat chokˈ xmayejeb eb li ralal xcˈajol chiru lix dios Moloc. La̱in incˈaˈ quinye reheb nak teˈxba̱nu aˈan, chi moco quincˈoxla nak teˈxba̱nu li ma̱usilal aˈan li kˈaxal yibru nak queˈxcˈam xbeheb laj Judá chi ma̱cobc. | |
Jere | Kekchi | 32:36 | At Jeremías, la̱at yo̱cat chixyebal nak li tenamit aˈin ta̱kˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb laj Babilonia xban li ple̱t, li cueˈej ut li caki yajel. Abanan, aˈan aˈin li ninye la̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. | |
Jere | Kekchi | 32:37 | Relic chi ya̱l la̱in tinchˈutubeb lin tenamit saˈ chixjunil li naˈajej li xinjeqˈuiheb cuiˈ nak yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb. Quinjeqˈuiheb xban nak kˈaxal quinumta lin joskˈil saˈ xbe̱neb. La̱in tincˈameb cuiˈchic saˈ li naˈajej aˈin ut tinqˈueheb chi cua̱nc saˈ tuktu̱quil usilal. | |
Jere | Kekchi | 32:39 | La̱in tinqˈue saˈ xchˈo̱leb nak caˈaj cuiˈ la̱in tineˈxlokˈoni chi junaj xchˈo̱leb. Ut junelic teˈxxucua cuu re nak us teˈe̱lk joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol li teˈcua̱nk mokon. | |
Jere | Kekchi | 32:40 | La̱in tinba̱nu jun li contrato riqˈuineb ut xakxo̱k xcuanquil chi junelic. Incˈaˈ tincanab xba̱nunquil li usilal reheb ut tinqˈue saˈ xchˈo̱leb nak teˈxxucua cuu re nak incˈaˈ chic tineˈxtzˈekta̱na. | |
Jere | Kekchi | 32:41 | Ta̱sahokˈ saˈ inchˈo̱l chixba̱nunquil usilal reheb. Ut tinqˈueheb chi cua̱nc saˈ li naˈajej aˈin. Relic chi ya̱l tinba̱nu aˈin chi anchal inchˈo̱l ut chi anchal inmetzˈe̱u. | |
Jere | Kekchi | 32:42 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ: Joˈ nak quinqˈue li nimla raylal aˈin saˈ xbe̱neb li tenamit, joˈcan ajcuiˈ nak la̱in tinba̱nu chixjunil li usilal aˈin reheb joˈ xinyechiˈi reheb. | |
Jere | Kekchi | 32:43 | Teˈxlokˈ cuiˈchic xchˈochˈeb saˈ li naˈajej aˈin, li xaye nak ma̱cˈaˈ cuan chiru. Ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ, chi moco li cristian, chi moco li xul xban nak li chˈochˈ quikˈaxtesi̱c reheb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 32:44 | Eb li chˈochˈ teˈlokˈma̱nk riqˈuin tumin ut ta̱yi̱ba̱k xhuhileb. Ut teˈxqˈue li sello chiru li hu. Ut cua̱nkeb li testigos. Aˈin ta̱cˈulma̱nk saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín li cuanqueb chi xjun sutam Jerusalén, joˈ ajcuiˈ saˈ eb li tenamit Judá ut saˈ eb li tenamit li cuanqueb saˈ eb li naˈajej li tzu̱l ru ut saˈ eb li tenamit li cuanqueb Sefela ut saˈ eb li tenamit li cuanqueb Neguev. Ta̱uxma̱nk chi joˈcan xban nak la̱in tinsukˈisiheb cuiˈchic saˈ xnaˈajeb li queˈcˈameˈ chi pre̱xil, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 33
Jere | Kekchi | 33:1 | Nak toj cuan chi pre̱xil laj Jeremías saˈ li neba̱l re li cab li nequeˈcuan cuiˈ li nequeˈcˈacˈalen, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin xcaˈ sut. | |
Jere | Kekchi | 33:2 | Li Ka̱cuaˈ li quiyi̱ban re li ruchichˈochˈ ut quixxakab saˈ xnaˈaj, li nimajcual Dios xcˈabaˈ, quixye re laj Jeremías: | |
Jere | Kekchi | 33:3 | —Chatzˈa̱ma a̱tenkˈanquil cue ut la̱in tatinsume. Ut tincˈutbesi cha̱cuu li xni̱nkal ru naˈleb li incˈaˈ nacanau ut tinchˈolob xya̱lal cha̱cuu li cˈaˈru chˈaˈaj xtaubal ru. | |
Jere | Kekchi | 33:4 | Aˈan aˈin li ninye la̱in li Ka̱cuaˈ, lix Dioseb laj Israel chirixeb li ochoch li cuanqueb Jerusalén ut chirixeb li palacio li cuanqueb Judá li teˈjuqˈuekˈ ut teˈsachekˈ ru nak eb laj Babilonia teˈcha̱lk chi pletic riqˈuineb. | |
Jere | Kekchi | 33:5 | Eb li ochoch teˈnujak riqˈuineb li camenak li tincanabeb chi camsi̱c xban nak yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb. La̱in tincanabeb xjunes li tenamit aˈin xban li ma̱usilal nequeˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 33:6 | Abanan la̱in tinqˈuirtesiheb lin tenamit Jerusalén ut tinqˈue xcacuilal xchˈo̱leb. Ut tebinqˈue cuiˈchic chi cua̱nc saˈ tuktu̱quil usilal. Ut ma̱cˈaˈ chic ta̱chˈiˈchˈiˈi̱nk reheb. | |
Jere | Kekchi | 33:7 | Tebinsukˈisi cuiˈchic saˈ lix tenamiteb laj Judá li queˈcˈameˈ chi pre̱xil joˈ eb ajcuiˈ laj Israel. Tebinqˈue cuiˈchic chi cua̱nc saˈ lix tenamiteb joˈ nak queˈcuan junxil. | |
Jere | Kekchi | 33:8 | La̱in tincuisi lix ma̱usilaleb. Tincuy li ma̱c li queˈxba̱nu chicuu ut tincuy ajcuiˈ xma̱queb nak queˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu. | |
Jere | Kekchi | 33:9 | Cˈajoˈ nak ta̱sahokˈ saˈ inchˈo̱l chirilbal li tenamit Jerusalén. Ut eb li jalan tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈxqˈue inlokˈal ut teˈxnima cuu. Nak teˈrabi resil li us li yo̱quin chixba̱nunquil reheb, teˈxucuak. Ut teˈsach xchˈo̱leb chirabinquil chanru nak xinqˈueheb cuiˈchic chi cua̱nc saˈ tuktu̱quil usilal lin tenamit. | |
Jere | Kekchi | 33:10 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱ex nequeye nak li naˈajej aˈin ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ, chi moco li cristian, chi moco li xul. Abanan saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá ut saˈ eb li be li cuanqueb Jerusalén, usta ma̱cˈaˈeb cristian ut ma̱cˈaˈeb xul, ta̱abima̱nk cuiˈchic li japoc e. | |
Jere | Kekchi | 33:11 | Ta̱abima̱nk cuiˈchic xya̱b xcuxeb li yo̱queb chixjapbal reheb xban xsahil xchˈo̱leb. Ta̱abima̱nk nak yo̱keb chi sahokˈ saˈ xchˈo̱leb li yo̱queb chi ninkˈei̱c saˈ li sumla̱c. Ta̱abi̱k ajcuiˈ xya̱b xcuxeb nak yo̱keb chixlokˈoninquil li Dios ut nequeˈxye: Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios xban nak aˈan cha̱bil ut kˈaxal nim li ruxta̱n saˈ kabe̱n junelic. Ta̱abi̱k ajcuiˈ xya̱b xcuxeb nak yo̱keb chixcˈambal lix mayejeb re bantioxi̱nc saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. Tebinqˈue cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ lix naˈajeb eb li queˈcˈameˈ chi pre̱xil ut teˈcua̱nk cuiˈchic joˈ nak queˈcuan junxil. | |
Jere | Kekchi | 33:12 | Li nimajcual Dios quixye: Saˈ chixjunil li naˈajej aˈin li ma̱cˈaˈ nayoˈla chi saˈ anakcuan, chi moco cristian chi moco xul, ta̱cua̱nk cuiˈchic li pachˈayaˈ li teˈxqˈue cuiˈ chi cuaˈac lix queto̱mkeb laj ilol xul. | |
Jere | Kekchi | 33:13 | Eb laj ilol xul teˈrajla cuiˈchic lix queto̱mkeb saˈ eb li tenamit li tzu̱l ru, ut saˈ eb li tenamit li cuanqueb Sefela, ut saˈ eb li tenamit li cuanqueb Neguev, joˈ ajcuiˈ saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín ut saˈ lix naˈajeb li cuanqueb chi xjun sutam Jerusalén, ut saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá. | |
Jere | Kekchi | 33:14 | Cuulac re xkˈehil nak tinba̱nu li cˈaˈru quinyechiˈi reheb laj Israel joˈqueb ajcuiˈ laj Judá, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 33:15 | Saˈ eb li cutan aˈan, la̱in tinxakab jun li Rey. Li Rey aˈan ta̱yoˈla̱k saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj David. Aˈan ta̱cˈamok xbe li tenamit saˈ ti̱quilal ut cua̱nk xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 33:16 | Saˈ eb li cutan aˈan, eb laj Judá colbilakeb ut eb laj Jerusalén cacuakeb xchˈo̱l riqˈuin li Ka̱cuaˈ ut aˈin li teˈxqˈue chokˈ xcˈabaˈ: Li Ka̱cuaˈ, Aˈan aj qˈuehol ti̱quilal, chaˈakeb. | |
Jere | Kekchi | 33:17 | La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re nak junelic cua̱nk jun reheb li ralal xcˈajol laj David ta̱oc chokˈ xreyeb laj Israel. | |
Jere | Kekchi | 33:18 | Ut teˈcua̱nk ajcuiˈ eb li ralal xcˈajol laj Leví li teˈcˈanjelak chicuu chokˈ aj tij. Rajlal teˈmayejak chicuu ut teˈxqˈue lix cˈatbil mayej joˈ ajcuiˈ li mayej cˈaj. | |
Jere | Kekchi | 33:20 | —Incˈaˈ naru risinquil xcuanquil li contrato quinba̱nu nak quinxakab saˈ xnaˈaj li cutan ut li kˈojyi̱n. Ac chˈolchˈo jokˈe ta̱cutanokˈ ut jokˈe ta̱kˈojyi̱nokˈ. | |
Jere | Kekchi | 33:21 | Joˈcan ajcuiˈ moco naru ta risinquil xcuanquil li contrato quinba̱nu riqˈuin laj David laj cˈanjel chicuu. La̱in quinye nak junelic cua̱nk jun reheb li ralal xcˈajol ta̱oc chokˈ xreyeb laj Israel. Ut quinba̱nu ajcuiˈ li contrato riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Leví ut quinye nak junelic teˈcˈanjelak chicuu chokˈ aj tij. | |
Jere | Kekchi | 33:22 | La̱in tinqˈue chi qˈuia̱nc li ralal xcˈajol laj David ut tinqˈueheb chi qˈuia̱nc li ralal xcˈajol laj Leví. Chanchanakeb xqˈuial li chahim ut chanchanakeb xqˈuial li samaib li cuan chire li palau. Incˈaˈ ta̱ru̱k rajlanquileb, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 33:24 | —¿Ma incˈaˈ nacaqˈue retal nak eb li tenamit aˈin yo̱queb chixyebal nak la̱in quintzˈekta̱naheb li ralal xcˈajol laj Judá ut eb li ralal xcˈajol laj Israel, li cuib xte̱paleb li tenamit li quinsicˈ ruheb? Joˈcan nak xicˈ chic nequeˈrileb lin tenamit ut incˈaˈ chic nequeˈxqˈue xcuanquileb chokˈ nimla tenamit. | |
Jere | Kekchi | 33:25 | Cui ta incˈaˈ xakxo xcuanquil li contrato li quinba̱nu nak quinxakab li cutan ut li kˈojyi̱n saˈ xnaˈaj, ut cui ta incˈaˈ quinxakab saˈ xnaˈaj li choxa ut li ruchichˈochˈ, | |
Jere | Kekchi | 33:26 | la̱in xintzˈekta̱na ajcuiˈ raj li ralal xcˈajol laj Jacob ut eb li ralal xcˈajol laj David laj cˈanjel chicuu. Ut incˈaˈ raj quebinxakab chi takla̱nc eb li ralal xcˈajol laj Abraham ut laj Isaac ut laj Jacob. Abanan la̱in incˈaˈ tintzˈekta̱naheb. Tincuuxta̱na ban ruheb ut tebinqˈue cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ lix naˈajeb li queˈcˈameˈ cuiˈ chi pre̱xil, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 34
Jere | Kekchi | 34:1 | Laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, ut eb lix qˈuila soldados, joˈ eb ajcuiˈ lix solda̱deb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil laj Nabucodonosor queˈpletic riqˈuineb laj Jerusalén joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb chi xjun sutam. Nak yo̱queb chi pletic, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías ut quixye re: | |
Jere | Kekchi | 34:2 | —La̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel ninye a̱cue nak tatxic chixyebal re laj Sedequías lix reyeb laj Judá chi joˈcaˈin: La̱in li Ka̱cuaˈ tinkˈaxtesi li tenamit aˈin saˈ rukˈ lix reyeb laj Babilonia ut aˈan tixcˈat li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 34:3 | At rey, la̱at incˈaˈ tatru̱k chi e̱lelic chiru lix reyeb laj Babilonia. Tatchapekˈ ut tatqˈuehekˈ saˈ rukˈ. Ta̱cuil ru li rey Nabucodonosor ut tex-a̱tinak chi ribil e̱rib. Ut tatcˈamekˈ toj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 34:4 | At Sedequías, chaqˈuehak retal li yo̱quin chixyebal a̱cue. La̱at incˈaˈ tatcamsi̱k saˈ li ple̱t. | |
Jere | Kekchi | 34:5 | La̱at tatca̱mk ut tatmukekˈ saˈ xya̱lal. Joˈ nak eb li tenamit queˈxcˈat li sununquil ban re xqˈuebal xlokˈal la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ li queˈcuan chokˈ rey xbe̱n cua, joˈcan ajcuiˈ nak teˈxcˈat li sununquil ban saˈ a̱be̱n nak tatca̱mk re xqˈuebal a̱lokˈal. Teˈya̱bak xban xrahil xchˈo̱leb ut teˈxye: “Xcam li karey” chaˈakeb. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin, chan. | |
Jere | Kekchi | 34:6 | Ut li profeta Jeremías quixye chixjunil re laj Sedequías lix reyeb laj Judá aran Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 34:7 | Aˈan quicˈulman nak lix soldados lix reyeb laj Babilonia yo̱queb chi pletic riqˈuineb li cuanqueb Jerusalén, ut riqˈuineb ajcuiˈ li cuib chi tenamit Laquis ut Azteca. Aˈaneb li cuib chi tenamit li cauheb rib chi pletic li toj ma̱jiˈ queˈe̱chani̱c. | |
Jere | Kekchi | 34:8 | Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías nak ac xba̱nu jun li contrato laj Sedequías riqˈuineb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén re nak teˈachˈaba̱k chixjunileb li lokˈbil mo̱s. | |
Jere | Kekchi | 34:9 | Queˈachˈaba̱c chixjunileb li lokˈbil mo̱s aj hebreo, joˈ ixk joˈ cui̱nk. Ma̱ jun chic quicana chokˈ lokˈbil mo̱s chiruheb li rech tenamitil. | |
Jere | Kekchi | 34:10 | Joˈcan nak chixjunileb li cuanqueb xcuanquil, joˈ eb ajcuiˈ li ma̱cˈaˈeb xcuanquil, queˈxsume rachˈabanquileb lix mo̱s, joˈ ixk joˈ cui̱nk. Ut queˈxba̱nu joˈ queˈxye. | |
Jere | Kekchi | 34:11 | Abanan mokon chic queˈxjal xcˈaˈux nak queˈxba̱nu chi joˈcan. Queˈxchap cuiˈchic lix mo̱seb ut queˈxqˈue cuiˈchic chi cˈanjelac chokˈ lokˈbil mo̱s. | |
Jere | Kekchi | 34:13 | —La̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. La̱in quinba̱nu jun li contrato riqˈuineb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ nak quicuisiheb saˈ li naˈajej Egipto li queˈcuan cuiˈ chak chokˈ rahobtesinbil mo̱s. Quinye reheb: | |
Jere | Kekchi | 34:14 | Saˈ xcuuk li chihab tento nak te̱rachab le̱ lokˈbil mo̱s aj hebreo. Cuakib chihab ajcuiˈ teˈcˈanjelak che̱ru. Ut saˈ li xcuuk chihab libre chic teˈcana̱k. Abanan le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ incˈaˈ queˈabin chicuu ut incˈaˈ queˈxba̱nu joˈ quinye reheb. | |
Jere | Kekchi | 34:15 | Aˈut la̱ex xejal le̱ cˈaˈux ut xeba̱nu li cˈaˈru nacuulac chicuu nak xerachˈab le̱ lokˈbil mo̱s aj hebreo le̱ rech tenamitil. Xeba̱nu li contrato cuiqˈuin saˈ lin templo li ninlokˈoni̱c cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 34:16 | Abanan anakcuan xejal cuiˈchic le̱ naˈleb ut xekˈet li contrato li xeba̱nu cuiqˈuin. Xechap cuiˈchic le̱ lokˈbil mo̱s, joˈ ixk, joˈ cui̱nk, usta ac xerachˈab junxil. Ut xepuersiheb cuiˈchic chi cˈanjelac chokˈ lokˈbil mo̱s. | |
Jere | Kekchi | 34:17 | Joˈcan nak la̱in li Ka̱cuaˈ ninye e̱re chi joˈcaˈin: La̱ex incˈaˈ xex-abin chicuu. Incˈaˈ xerachˈab le̱ mo̱s, le̱ rech tenamitil. Joˈcan nak la̱in texincanab e̱junes re nak texcamsi̱k saˈ li ple̱t malaj ut texca̱mk xban cueˈej malaj ut xban caki yajel. Xicˈ chic tex-ilekˈ xbaneb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 34:18 | Eb li cui̱nk aˈin queˈxkˈet li contrato li quinba̱nu riqˈuineb. Incˈaˈ queˈxba̱nu joˈ naxye saˈ li contrato. Joˈcan nak la̱in tinba̱nu reheb joˈ queˈxba̱nu re li chˈina ba̱c li queˈxjach saˈ xyi nak queˈxba̱nu li contrato ut mokon queˈnumeˈ saˈ xyi. | |
Jere | Kekchi | 34:19 | Eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Judá ut saˈ xya̱nkeb laj Jerusalén, joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil ut eb laj tij ut chixjunileb li tenamit li queˈnumeˈ saˈ xya̱nk li mayejanbil tib, tinkˈaxtesiheb saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc reheb. | |
Jere | Kekchi | 34:20 | La̱in tinkˈaxtesiheb saˈ rukˈeb li teˈajok xcamsinquileb. Ut eb li soˈsol ut eb li joskˈ aj xul saˈ qˈuicheˈ teˈxtiu lix tibeleb. | |
Jere | Kekchi | 34:21 | La̱in tinkˈaxtesi laj Sedequías lix reyeb laj Judá saˈ rukˈeb lix soldado lix reyeb laj Babilonia li queˈxcanab pletic e̱riqˈuin. Tinkˈaxtesiheb ajcuiˈ li nequeˈtenkˈan re laj Sedequías. | |
Chapter 35
Jere | Kekchi | 35:1 | Junxil nak toj cuan chokˈ xreyeb laj Judá laj Joacim li ralal laj Josías, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías ut quixye re: | |
Jere | Kekchi | 35:2 | —Tatxic riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Recab ut ta̱bokeb saˈ lin templo. Ta̱cuocsiheb saˈ junak li naˈajej li cuan saˈ lin templo ut ta̱qˈue li vino re teˈrucˈ, chan. | |
Jere | Kekchi | 35:3 | Ut la̱in co̱in chixcˈambal chak laj Jaazanías li ralal laj Jeremías jun chic ut ri laj Habasinías, joˈ eb ajcuiˈ li ralal ut eb li ras. Ut quincˈameb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Recab. | |
Jere | Kekchi | 35:4 | Xincˈameb saˈ jun li naˈajej li cuan chire li templo saˈ lix naˈajeb li ralal laj Hanán, li ralal li profeta Igdalías. Li naˈajej aˈan cuan chixcˈatk lix naˈajeb li cuanqueb xcuanquil saˈ li templo ut cuan saˈ xbe̱n lix naˈaj laj Maasías, li ralal laj Salum, li nacˈacˈalen saˈ li oqueba̱l. | |
Jere | Kekchi | 35:5 | Ut xinqˈueheb li secˈ li nujenak riqˈuin vino reheb li ralal laj Recab ut xinye reheb: —Ucˈumak li vino aˈin, chanquin reheb. | |
Jere | Kekchi | 35:6 | Ut eb aˈan queˈxye cue: —La̱o incˈaˈ noco-ucˈac vino xban nak laj Jonadab li ralal laj Recab li kaxeˈto̱nil yucuaˈ quixye ke nak ma̱ jun cua takucˈ li vino la̱o, chi moco li kalal kacˈajol. | |
Jere | Kekchi | 35:7 | Ut quixye ajcuiˈ ke: —Incˈaˈ texcablak, chi moco tex-a̱uk, chi moco te̱rau le̱ uvas, chi moco te̱xoc li cˈaˈ re ru aˈin. Junelic texcua̱nk saˈ eb li muheba̱l yi̱banbil riqˈuin tˈicr. Cui te̱ba̱nu chi joˈcan, najt texcua̱nk saˈ ruchichˈochˈ saˈ li naˈajej li cuanquex cuiˈ, chan ke. | |
Jere | Kekchi | 35:8 | Yo̱co xba̱nunquil chixjunil li quixye ke laj Jonadab li ralal laj Recab, li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. La̱o incˈaˈ noco-ucˈac vino, chi moco eb li kixakil chi moco eb li kalal kacˈajol. | |
Jere | Kekchi | 35:9 | La̱o incˈaˈ xocablac, chi moco xo-au uvas, chi moco cuan kachˈochˈ xnaˈaj kacui̱mk. | |
Jere | Kekchi | 35:10 | Junelic nococuan saˈ eb li muheba̱l yi̱banbil riqˈuin tˈicr ut nakaba̱nu chixjunil li quixye ke laj Jonadab li kaxeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 35:11 | Ut nak laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, quichal chi pletic saˈ li katenamit, xkaye chi kibil kib, “Toxic Jerusalén re nak toe̱lelik chiruheb li soldados aj Babilonia ut aj Siria. Ut chalen toj anakcuan cuanco arin Jerusalén,” chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 35:13 | —Ayu ut ta̱ye reheb laj Judá ut reheb ajcuiˈ laj Jerusalén chi joˈcaˈin: ¿ma incˈaˈ te̱tzol e̱rib chixba̱nunquil li cˈaˈru ninye? chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel. | |
Jere | Kekchi | 35:14 | Laj Jonadab li ralal laj Recab quixye reheb li ralal xcˈajol nak incˈaˈ teˈrucˈ li vino ut queˈxba̱nu joˈ quixye. Toj chalen anakcuan incˈaˈ nequeˈrucˈ li vino xban nak nequeˈxba̱nu li cˈaˈru quixye lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. Abanan la̱in nabal sut yo̱quin chixyebal e̱re cˈaˈru te̱ba̱nu ut incˈaˈ nequex-abin chicuu. | |
Jere | Kekchi | 35:15 | Nabal sut quintakla lin profetas e̱riqˈuin. Queˈxye e̱re nak che̱junilex te̱jal le̱ cˈaˈux ut te̱canab xba̱nunquil li ma̱usilal. Queˈxye e̱re nak incˈaˈ te̱lokˈoniheb li jalanil dios, chi moco texcˈanjelak chiruheb. Cui te̱ba̱nu chi joˈcan texcua̱nk saˈ li naˈajej li quinqˈue reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ ut e̱re ajcuiˈ la̱ex, chanqueb. Abanan, la̱ex incˈaˈ xex-abin chicuu. | |
Jere | Kekchi | 35:16 | Relic chi ya̱l nak eb li ralal xcˈajol laj Recab queˈxba̱nu joˈ queˈyeheˈ reheb xbaneb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Abanan eb li tenamit aˈin incˈaˈ nequeˈabin chicuu. | |
Jere | Kekchi | 35:17 | Joˈcan nak la̱in li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, ninye chi joˈcaˈin: La̱in tintakla li raylal saˈ xbe̱neb laj Judá ut chixjunileb li cuanqueb Jerusalén joˈ quinye reheb. Nabal li raylal tintakla saˈ xbe̱neb. Xina̱tinac riqˈuineb, abanan incˈaˈ xeˈabin chicuu. Xinbokeb chi cha̱lc cuiqˈuin ut incˈaˈ queˈraj cha̱lc cuiqˈuin, chan. | |
Jere | Kekchi | 35:18 | Ut li profeta Jeremías quixye reheb li ralal xcˈajol laj Recab: —Li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel naxye e̱re chi joˈcaˈin: La̱ex xeba̱nu li cˈaˈru quixye e̱re laj Jonadab le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Xeba̱nu le̱ chakˈrabinquil li quixqˈue ut xeba̱nu chixjunil li quixye e̱re. | |
Chapter 36
Jere | Kekchi | 36:1 | Yo̱ xca̱ chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Joacim li ralal laj Josías nak li Ka̱cuaˈ Dios quia̱tinac cuiˈchic riqˈuin laj Jeremías ut quixye re chi joˈcaˈin: | |
Jere | Kekchi | 36:2 | —Sicˈ jun botolak li hu ut ta̱tzˈi̱ba chiru chixjunil li xinye a̱cue chirixeb laj Israel ut chirixeb laj Judá ut tzˈi̱ba ajcuiˈ li xinye chirixeb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit jun chˈol chic. Toj cua̱nk chokˈ rey laj Josías nak quintiquib a̱tinac a̱cuiqˈuin ut toj chalen anakcuan. | |
Jere | Kekchi | 36:3 | Ma̱re teˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal eb laj Judá nak teˈrabi nak ta̱cha̱lk raylal saˈ xbe̱neb, li nincˈoxla xtaklanquil. Cui teˈxjal xcˈaˈuxeb ut teˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal, la̱in tincuy tinsach lix ma̱queb ut lix ma̱usilal, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 36:4 | Ut laj Jeremías quixbok laj Baruc, li ralal laj Nerías ut quixye re chixjunil li quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ Dios. Ut laj Baruc quixtzˈi̱ba chixjunil saˈ li hu joˈ quiyeheˈ re xban laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 36:5 | Ut laj Jeremías quixye ajcuiˈ re laj Baruc: —Incˈaˈ chic niquineˈrocsi saˈ li templo. | |
Jere | Kekchi | 36:6 | Ayu la̱at saˈ li templo saˈ li cutan nak tex-ayunik ut ta̱cuil xsaˈ li hu aˈin re nak chixjunileb li tenamit teˈrabi li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ. Ut ta̱cuil ajcuiˈ xsaˈ chiruheb chixjunileb li cristian li nequeˈchal chak saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá. | |
Jere | Kekchi | 36:7 | Ma̱re teˈtijok chiru li Dios ut teˈxtzˈa̱ma xcuybal xma̱c chiru ut teˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal xban nak li Ka̱cuaˈ cˈajoˈ lix joskˈil saˈ xbe̱neb ut xye nak kˈaxal ra tixba̱nu reheb li tenamit, chan laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 36:8 | Laj Baruc, li ralal laj Nerías, quixba̱nu chixjunil li quiyeheˈ re xban li profeta Jeremías. Co̱ saˈ li templo re ta̱ril xsaˈ li botbil hu chiruheb li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 36:9 | Yo̱ xbele po re li roˈ chihab roquic chokˈ rey laj Joacim li ralal laj Josías lix reyeb laj Judá, nak queˈxcˈu̱b ru nak teˈxba̱nu x-ayu̱n chiru li Ka̱cuaˈ chixjunileb li cuanqueb Jerusalén, joˈ ajcuiˈ li nequeˈchal chak saˈ eb li naˈajej li cuanqueb Judá. | |
Jere | Kekchi | 36:10 | Laj Baruc co̱ saˈ xmu li templo cuan cuiˈ li puerta toj acˈ. Qui-oc saˈ lix naˈaj laj Gemarías li ralal laj Safán laj tzˈi̱b. Ut aran quiril chiruheb li tenamit li quixye laj Jeremías li tzˈi̱banbil saˈ li botbil hu. | |
Jere | Kekchi | 36:11 | Ut laj Micaías li ralal laj Gemarías quirabi chixjunil li ra̱tin li Ka̱cuaˈ li quiril saˈ li botbil hu laj Baruc. Laj Micaías, aˈan ri laj Safán. | |
Jere | Kekchi | 36:12 | Nak quirabi li cˈaˈru quixye laj Baruc, laj Micaías co̱ saˈ rochoch li rey saˈ li naˈajej li nequeˈcuan cuiˈ laj tzˈi̱b. Nabaleb li cuanqueb xcuanquil chˈutchˈu̱queb aran. Cuanqueb laj Elisama laj tzˈi̱b, laj Delaía li ralal laj Semaías, laj Elnatán li ralal laj Acbor, laj Gemarías li ralal laj Safán, laj Sedequías li ralal laj Ananías, ut cuanqueb chic nabaleb li cuanqueb xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 36:13 | Laj Micaías quixye reheb chixjunil li quirabi nak laj Baruc quiril xsaˈ li botbil hu chiruheb li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 36:14 | Eb li cuanqueb xcuanquil queˈxbok laj Jehudí li ralal laj Netanías. Laj Netanías, aˈan li ralal laj Selemías ut laj Selemías, aˈan li ralal laj Cusi. Ut queˈxtakla laj Jehudí chixyebal re laj Baruc nak tixcˈam li botbil hu riqˈuineb, li quiril xsaˈ chiruheb li tenamit. Ut laj Baruc quixcˈam li hu riqˈuineb. | |
Jere | Kekchi | 36:15 | Nak quicuulac laj Baruc, queˈxye re: —Cˈojlan ut ta̱cuil xsaˈ li hu chiku, chanqueb. Ut laj Baruc quiril xsaˈ li hu chiruheb. | |
Jere | Kekchi | 36:16 | Nak queˈrabi li cˈaˈru naxye saˈ li hu, cˈajoˈ nak queˈxucuac. Queˈxcaˈya ribeb ut queˈxye re laj Baruc: —Tento takaye re li rey chixjunil aˈin, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 36:17 | Ut queˈxye ajcuiˈ re laj Baruc: —¿Cˈaˈut nak xatzˈi̱baheb li a̱tin aˈin li xye laj Jeremías? chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 36:18 | Laj Baruc quixye reheb: —Laj Jeremías quiyehoc cue chixjunil li a̱tin aˈin ut la̱in xintzˈi̱ba saˈ li hu riqˈuin tinta, chan. | |
Jere | Kekchi | 36:19 | Ut eb aˈan queˈxye re laj Baruc: —Ayukex a̱cuochben laj Jeremías ut mukumak chak e̱rib re nak ma̱ ani ta̱naˈok re bar cuanquex, chanqueb re. | |
Jere | Kekchi | 36:20 | Eb li cuanqueb xcuanquil queˈxcanab li hu saˈ lix naˈaj laj Elisama laj tzˈi̱b. Co̱eb saˈ li naˈajej cuan cuiˈ li rey ut queˈxye re chixjunil. | |
Jere | Kekchi | 36:21 | Ut li rey quixtakla laj Jehudí chixcˈambal li botbil hu. Laj Jehudí quixxoc chak li botbil hu saˈ xnaˈaj laj Elisama laj tzˈi̱b. Quiril xsaˈ li hu laj Jehudí chiru li rey ut chiruheb ajcuiˈ chixjunileb li cuanqueb xcuanquil, li chˈutchˈu̱queb rochben li rey. | |
Jere | Kekchi | 36:22 | Aˈin quicˈulman saˈ xbele li po nak li rey chunchu chire xam saˈ li rochoch li naxnumsi cuiˈ li habalkˈe. | |
Jere | Kekchi | 36:23 | Nak yo̱ chirilbal xsaˈ li hu laj Jehudí, li rey quixchap li ac xril ut quixset chi chˈi̱chˈ ut quixcut saˈ xam. Quixba̱nu chi joˈcan toj retal quixchoy xcˈatbal chixjunil li hu nak ac xeˈrabi li cˈaˈru naxye. | |
Jere | Kekchi | 36:24 | Eb li cuanqueb xcuanquil, ut li rey incˈaˈ queˈoc xxiu chi moco queˈrahoˈ xchˈo̱l riqˈuin li a̱tin queˈrabi. | |
Jere | Kekchi | 36:25 | Laj Elnatán, laj Delaía ut laj Gemarías queˈxtzˈa̱ma chiru li rey nak incˈaˈ tixcˈat li hu. Abanan li rey incˈaˈ quirabi li cˈaˈru queˈxye. | |
Jere | Kekchi | 36:26 | Li rey quixtaklaheb laj Jerameel li ralal laj Hamelec, ut laj Seraías li ralal laj Azriel, ut laj Selemías li ralal laj Abdeel chixchapbaleb laj Baruc laj tzˈi̱b ut li profeta Jeremías re nak teˈxqˈue chi pre̱xil. Abanan li Ka̱cuaˈ quixtenkˈaheb re teˈxmuk rib chiruheb. | |
Jere | Kekchi | 36:27 | Li Dios quia̱tinac cuiˈchic riqˈuin laj Jeremías, nak ac xcˈat li hu li rey, li tzˈi̱banbil cuiˈ li a̱tin li quixye laj Jeremías li quitzˈi̱ba̱c xban laj Baruc. | |
Jere | Kekchi | 36:28 | Ut quixye re: —Ta̱chap jun chic li botbil hu ut ta̱tzˈi̱ba cuiˈchic li a̱tin chi saˈ, li tzˈi̱banbil saˈ li botbil hu li quetzˈi̱ba xbe̱n cua, li quixcˈat laj Joacim lix reyeb laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 36:29 | Ut ta̱ye re laj Joacim lix reyeb laj Judá: Joˈcaˈin xye a̱cue li Ka̱cuaˈ Dios. La̱at xacˈat li hu ut xaye: ¿cˈaˈut nak quixtzˈi̱ba nak relic chi ya̱l lix reyeb laj Babilonia ta̱cha̱lk ut tixsach li tenamit aˈin ut tixcamsiheb li cristian joˈqueb ajcuiˈ li xul? | |
Jere | Kekchi | 36:30 | Anakcuan tinye a̱cue, at rey Joacim, ma̱ jun reheb la̱ cualal a̱cˈajol teˈcˈanjelak chokˈ xreyeb li ralal xcˈajol laj David. Ut nak tatca̱mk, la̱ tzˈejcual tˈantˈo ta̱cana̱k. Tixcˈul li sakˈe chi cutan ut li xchuˈque chiru kˈojyi̱n. | |
Jere | Kekchi | 36:31 | Texinqˈue chixtojbal le̱ ma̱c che̱junilex, la̱at ut eb la̱ cualal a̱cˈajol, joˈqueb ajcuiˈ li nequeˈcˈanjelac cha̱cuu. Teˈtzˈako̱nk ajcuiˈ laj Jerusalén ut eb laj Judá riqˈuin li raylal li xinye nak te̱cˈul xban nak incˈaˈ xepa̱b li cˈaˈru xinye e̱re, chan li Dios re laj Joacim. | |
Jere | Kekchi | 36:32 | Ut laj Jeremías quixchap jun chic li botbil hu ut quixqˈue re laj Baruc laj tzˈi̱b, li ralal laj Nerías. Laj Baruc quixtzˈi̱ba saˈ li hu chixjunil li a̱tin li quiyeheˈ re xban laj Jeremías. Quixtzˈi̱ba chixjunil li quicuan saˈ li hu li quixcˈat laj Joacim lix reyeb laj Judá. Ut toj cuan chic nabal xcomon li a̱tin li quixtzˈi̱ba saˈ li hu. | |
Chapter 37
Jere | Kekchi | 37:1 | Laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, quixxakab laj Sedequías li ralal laj Josías chokˈ xreyeb laj Judá chokˈ re̱kaj laj Jeconías li ralal laj Joacim. | |
Jere | Kekchi | 37:2 | Abanan chi moco laj Sedequías, chi moco eb li nequeˈtenkˈan re, chi moco eb li tenamit queˈraj xba̱nunquil li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ, li quiyeheˈ reheb xban li profeta Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 37:3 | Li rey Sedequías quixtakla laj Jucal li ralal laj Selemías riqˈuin li profeta Jeremías rochben laj Sofonías laj tij li ralal laj Maasías. Ut queˈxye re laj Jeremías: —Chattijok chikix chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 37:4 | Saˈ li cutan aˈan toj ma̱jiˈ nequeˈxqˈue saˈ tzˈalam laj Jeremías. Toj naru naxic saˈ xya̱nkeb li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 37:5 | Eb lix soldado lix reyeb laj Babilonia ac queˈxsut li tenamit Jerusalén. Abanan queˈe̱lelic nak queˈrabi resil nak eb lix soldado laj Faraón queˈel aran Egipto ut yo̱queb chi xic Jerusalén chi pletic riqˈuineb. | |
Jere | Kekchi | 37:7 | —Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. Ye re laj Sedequías lix reyeb laj Judá li xtaklan chak e̱re chi a̱tinac cuiqˈuin, nak eb lix soldado laj Egipto yo̱queb chi cha̱lc chixtenkˈanquil, aban teˈsukˈi̱k cuiˈchic Egipto saˈ xtenamiteb. | |
Jere | Kekchi | 37:8 | Me̱cˈojob e̱chˈo̱l xban nak eb laj Babilonia cha̱lqueb cuiˈchic re saˈ li tenamit aˈin chi pletic ut teˈre̱chani li tenamit ut teˈxcˈat. | |
Jere | Kekchi | 37:9 | La̱in li Ka̱cuaˈ ninye e̱re nak incˈaˈ te̱balakˈi e̱rib riqˈuin xcˈoxlanquil nak eb laj Babilonia incˈaˈ chic teˈsukˈi̱k chi pletic e̱riqˈuin. Eb aˈan cha̱lqueb re. Incˈaˈ texcanab. | |
Jere | Kekchi | 37:10 | Usta la̱ex texnumta̱k saˈ xbe̱neb ut junes li tochˈoleb saˈ li ple̱t teˈcana̱k saˈ lix muheba̱l, abanan eb aˈan teˈcha̱lk ut teˈxqˈue xxamlel li tenamit, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 37:11 | Eb li soldado aj Babilonia queˈel Jerusalén xban nak yo̱queb chak chi cha̱lc eb lix soldados laj Faraón. | |
Jere | Kekchi | 37:12 | Nak ac xeˈco̱eb laj Babilonia, laj Jeremías qui-el raj Jerusalén. Co̱ raj saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Benjamín, re nak ta̱risi rib saˈ xya̱nkeb li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 37:13 | Abanan nak quicuulac saˈ li oqueba̱l re laj Benjamín, li nataklan saˈ xbe̱neb li soldados quixchap ut quixye re: —La̱at xic a̱cue chixkˈaxtesinquil a̱cuib saˈ xya̱nkeb laj Babilonia, chan. Li cui̱nk aˈan, aˈan laj Irías li ralal laj Selemías ut ri laj Hananías. | |
Jere | Kekchi | 37:14 | Laj Jeremías quichakˈoc ut quixye re: —Moco ya̱l ta li nacaye. La̱in incˈaˈ tinkˈaxtesi cuib saˈ xya̱nkeb laj Babilonia, chan. Abanan laj Irías incˈaˈ quixpa̱b li quixye laj Jeremías. Quixchap ban ut quixcˈam riqˈuineb li nequeˈtaklan. | |
Jere | Kekchi | 37:15 | Cˈajoˈ nak queˈjoskˈoˈ saˈ xbe̱n laj Jeremías. Queˈxtakla xsacˈbal ut queˈxqˈue chi pre̱xil saˈ li rochoch laj Jonatán laj tzˈi̱b li queˈxyi̱b chokˈ tzˈalam. | |
Jere | Kekchi | 37:17 | Mokon chic li rey Sedequías quixtakla xcˈambal. Nak quicˈameˈ saˈ li palacio, li rey Sedequías quia̱tinac riqˈuin xjunes. Quixpatzˈ re: —¿Ma cuan junak esilal xtakla chak chokˈ cue li Ka̱cuaˈ? chan. Ut laj Jeremías quixye re: —Li Ka̱cuaˈ xye nak la̱at tatkˈaxtesi̱k saˈ rukˈ lix reyeb laj Babilonia, chan. | |
Jere | Kekchi | 37:18 | Ut laj Jeremías quixye ajcuiˈ re laj Sedequías: —¿Cˈaˈru inma̱c cha̱cuu la̱at, malaj ut chiruheb li nequeˈtenkˈan a̱cue, malaj ut chiruheb li tenamit? ¿Cˈaˈut nak xine̱qˈue saˈ tzˈalam? | |
Jere | Kekchi | 37:19 | ¿Bar cuanqueb li profeta li queˈyehoc a̱cue nak lix reyeb laj Babilonia incˈaˈ ta̱pletik a̱cuiqˈuin chi moco riqˈuineb la̱ tenamit? | |
Jere | Kekchi | 37:20 | Anakcuan ut china̱cuabi, at rey. Chaba̱nu taxak li tintzˈa̱ma cha̱cuu. Mina̱takla chic saˈ li rochoch laj Jonatán laj tzˈi̱b. Ma̱re anchal tinca̱mk aran, chan laj Jeremías. | |
Chapter 38
Jere | Kekchi | 38:1 | Cuanqueb cui̱nk li queˈrabi cˈaˈru yo̱ chixyebal reheb li tenamit laj Jeremías. Aˈaneb aˈin: laj Sefatías li ralal laj Matán, laj Gedalías li ralal laj Pasur, laj Jucal li ralal laj Selemías ut laj Pasur li ralal laj Malquías. | |
Jere | Kekchi | 38:2 | Queˈrabi nak laj Jeremías quixye reheb li tenamit: —Chixjunileb li teˈcana̱k saˈ li tenamit teˈca̱mk xban cueˈej malaj ut saˈ li ple̱t, malaj ut xban li caki yajel. Abanan eb li teˈe̱lk ut teˈxkˈaxtesi ribeb rubel xcuanquil laj Babilonia incˈaˈ teˈcamsi̱k. Teˈcana̱k ban chi yoˈyo. | |
Jere | Kekchi | 38:3 | Li Ka̱cuaˈ quixye nak lix reyeb laj Babilonia ta̱re̱chani li tenamit aˈin xban nak li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesi saˈ rukˈ.— | |
Jere | Kekchi | 38:4 | Ut eb li cuanqueb xcuanquil queˈxye re li rey: —Tento ta̱ca̱mk li cui̱nk aˈin xban li ra̱tin naxye. Yo̱ chi chˈina̱nc xchˈo̱leb li soldado li joˈ qˈuial toj cuanqueb saˈ li tenamit. Ut yo̱ ajcuiˈ chi chˈina̱nc xchˈo̱leb li tenamit xban. Li cui̱nk aˈin incˈaˈ naxsicˈ li us chokˈ re li tenamit. Naxsicˈ ban li incˈaˈ us chokˈ reheb.— | |
Jere | Kekchi | 38:5 | Laj Sedequías quixye reheb: —Ba̱nuhomak re laj Jeremías li cˈaˈru te̱raj xba̱nunquil. La̱in ma̱cˈaˈ naru ninye, chan. | |
Jere | Kekchi | 38:6 | Joˈcan nak queˈxchap laj Jeremías ut riqˈuin cˈa̱m queˈxcubsi saˈ xjulel lix haˈ laj Malquías li ralal laj Hamelec. Li jul aˈan cuan saˈ li neba̱l re li tzˈalam. Ma̱cˈaˈ haˈ chi saˈ. Junes sulul xsaˈ. Ut laj Jeremías quisubun saˈ li sulul. | |
Jere | Kekchi | 38:7 | Quicuan jun li cui̱nk aj Etiopía, aj Ebed-melec xcˈabaˈ. Aˈan li eunuco li nacˈanjelac saˈ rochoch li rey. Quirabi resil nak laj Jeremías quiqˈueheˈ saˈ jul. Nak li rey chunchu chire li oqueba̱l re laj Benjamín, | |
Jere | Kekchi | 38:9 | —At rey, yibru xeˈxba̱nu eb li cui̱nk aˈin nak xeˈxcut li profeta Jeremías saˈ jul. Aran naru nacam xban xtzˈocajic xban nak ma̱cˈaˈ chic cua saˈ li tenamit, chan. | |
Jere | Kekchi | 38:10 | Ut li rey quixye re laj Ebed-melec laj Etiopía: —Cˈameb cha̱cuix laje̱b xcaˈcˈa̱l (30) chi cui̱nk ut isi saˈ li jul li profeta Jeremías nak toj ma̱jiˈ nacam, chan. | |
Jere | Kekchi | 38:11 | Quixcˈameb li cui̱nk laj Ebed-melec ut qui-oc saˈ rochoch li rey. Quinumeˈ rubel li naˈajej li naxocman cuiˈ li cˈaˈru terto xtzˈak. Ut quixxoc chak li kˈel tˈicr ut quixbacˈ riqˈuin cˈa̱m ut quixcubsi saˈ li jul re laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 38:12 | Ut laj Ebed-melec laj Etiopía quixye re laj Jeremías: —Qˈue chak li kˈel tˈicr aˈan saˈ la̱ tel re nak incˈaˈ tatxtacuasi li cˈa̱m nak tatkisi saˈ li jul, chan. Ut laj Jeremías quixba̱nu joˈ quiyeheˈ re. | |
Jere | Kekchi | 38:13 | Ut riqˈuin li cˈa̱m queˈxquelo laj Jeremías ut queˈrisi saˈ li jul. Ut queˈxcanab laj Jeremías saˈ li neba̱l re li tzˈalam. | |
Jere | Kekchi | 38:14 | Chirix chic aˈan li rey Sedequías quixtakla xcˈambal li profeta Jeremías ut quirocsi saˈ li rox oqueba̱l re li templo. Ut quixye li rey re laj Jeremías: —Cuan cˈaˈru tinpatzˈ a̱cue. Ut nintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱ye xya̱lal cue, chan. | |
Jere | Kekchi | 38:15 | Ut laj Jeremías quixye re laj Sedequías: —Cui tinye li xya̱lal a̱cue, la̱at ta̱takla incamsinquil. Ut cui tinqˈue a̱naˈleb, moco ta̱cuabi ta li cˈaˈru tinye, chan. | |
Jere | Kekchi | 38:16 | Ut li rey Sedequías quixba̱nu li juramento saˈ mukmu riqˈuin laj Jeremías, ut quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios, li naqˈuehoc kayuˈam, la̱in incˈaˈ tatincamsi, chi moco tatinkˈaxtesi saˈ rukˈeb li cui̱nk li teˈajok a̱camsinquil, chan. | |
Jere | Kekchi | 38:17 | Ut laj Jeremías quixye re laj Sedequías: —Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel. “Cui ta̱kˈaxtesi a̱cuib saˈ rukˈeb li nequeˈtenkˈan re lix reyeb laj Babilonia, la̱at incˈaˈ tatcamsi̱k, ut li tenamit aˈin incˈaˈ ta̱cˈatekˈ. La̱at joˈ eb ajcuiˈ la̱ cualal a̱cˈajol incˈaˈ texcamsi̱k. | |
Jere | Kekchi | 38:18 | Abanan cui incˈaˈ nacakˈaxtesi a̱cuib saˈ rukˈeb laj Babilonia, li tenamit aˈin ta̱kˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb ut teˈxcˈat li tenamit ut la̱at moco tatcolekˈ ta saˈ rukˈeb,” chan. | |
Jere | Kekchi | 38:19 | Li rey Sedequías quixye re laj Jeremías: —La̱in yo̱ inxiu xbaneb laj judío li xeˈxkˈaxtesi ribeb saˈ xya̱nkeb laj Babilonia. Ma̱re anchal eb laj Babilonia tineˈxkˈaxtesi saˈ rukˈeb laj judío ut eb aˈan tineˈxrahobtesi, chan. | |
Jere | Kekchi | 38:20 | Laj Jeremías quixye re laj Sedequías: —Incˈaˈ tateˈxkˈaxtesi saˈ rukˈeb laj judío. Ba̱nu li cˈaˈru xye li Ka̱cuaˈ. Cui ta̱ba̱nu li cˈaˈru yo̱quin chixyebal a̱cue, us tat-e̱lk. Ut incˈaˈ tatcamsi̱k. | |
Jere | Kekchi | 38:21 | Abanan cui incˈaˈ ta̱kˈaxtesi a̱cuib saˈ rukˈeb, aˈan aˈin li ta̱cˈul joˈ quicˈuteˈ chicuu xban li Ka̱cuaˈ: | |
Jere | Kekchi | 38:22 | Chixjunileb li ixk li cuanqueb saˈ la̱ cuochoch teˈisi̱k saˈ li cab ut teˈkˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb li nequeˈtenkˈan re lix reyeb laj Babilonia. Ut eb li ixk teˈxye a̱cue, “Xateˈxbalakˈi ut xeˈnumta saˈ a̱be̱n li cacˈojob a̱chˈo̱l saˈ xbe̱neb. Anakcuan xachˈic a̱cuib saˈ chˈaˈajquil. Chanchan nak xachˈic la̱ cuok saˈ sulul. Xateˈxcanab a̱junes la̱ cuami̱g.” | |
Jere | Kekchi | 38:23 | Chixjunileb la̱ cuixakil ut eb la̱ cocˈal teˈkˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb laj Babilonia. Ut la̱at incˈaˈ tatru̱k chi e̱lelic chiruheb. Tatchapekˈ ban xban lix reyeb laj Babilonia ut li tenamit aˈin ta̱cˈatekˈ, chan laj Jeremías. | |
Jere | Kekchi | 38:24 | Laj Sedequías quixye re laj Jeremías: —Ma̱ ani aj e ta̱ye li cˈaˈru xaye cue re nak incˈaˈ tatcamsi̱k. | |
Jere | Kekchi | 38:25 | Cui eb li nequeˈtenkˈan cue teˈxnau nak xina̱tinac a̱cuiqˈuin, ma̱re teˈcha̱lk a̱cuiqˈuin ut teˈxye a̱cue, “Ye ke cˈaˈru xaye re li rey ut cˈaˈru xye a̱cue. Ma̱muk li xya̱lal chiku. La̱o incˈaˈ tatkacamsi,” ma̱re chaˈakeb a̱cue. | |
Jere | Kekchi | 38:26 | Cui teˈxye a̱cue chi joˈcan, la̱at ta̱ye reheb nak yo̱cat chixtzˈa̱manquil chicuu nak incˈaˈ chic tatintakla saˈ rochoch laj Jonatán re nak incˈaˈ tatcamsi̱k aran, chaˈakat.— | |
Jere | Kekchi | 38:27 | Ut joˈcan quicˈulman. Eb li nequeˈtenkˈan re li rey Sedequías queˈcuulac riqˈuin laj Jeremías ut queˈxpatzˈ re. Ut laj Jeremías quixsumeheb joˈ quiyeheˈ re xban li rey. Ut queˈxcanab a̱tinac riqˈuin xban nak ma̱ ani qui-abin re li cˈaˈru quixye laj Sedequías re laj Jeremías. | |
Chapter 39
Jere | Kekchi | 39:1 | Yo̱ xlaje po re li xbele chihab roquic chokˈ xreyeb laj Judá laj Sedequías nak quichal laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia rochbeneb lix soldados chi pletic riqˈuineb laj Jerusalén ut queˈxsut rix li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 39:2 | Saˈ li bele̱b xbe li xca̱ po nak yo̱ junlaju chihab roquic chokˈ rey laj Sedequías, nak eb laj Babilonia queˈxtˈan li tzˈac li sutsu cuiˈ Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 39:3 | Chixjunileb li nequeˈtenkˈan re lix reyeb laj Babilonia queˈchal ut queˈxyi̱b lix muheba̱leb saˈ li oqueba̱l re li tenamit li cuan saˈ xyi. Saˈ xya̱nkeb aˈan cuanqueb laj Nergal-sarezer, ut laj Samgar-nebo, laj Sarsequim li nim xcuanquil saˈ li rakleb a̱tin ut laj Nergal-sarezer jun chic, li nim xcuanquil. Ut cuanqueb ajcuiˈ chixjunileb li nequeˈtenkˈan re lix reyeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 39:4 | Nak laj Sedequías lix reyeb laj Judá ut eb lix soldados queˈrileb lix soldados li xicˈ nequeˈiloc reheb, queˈe̱lelic chiruheb. Chiru kˈojyi̱n queˈel saˈ xnaˈaj li racui̱mk li rey saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ xyi li cuib chi tzˈac ut queˈco̱eb saˈ li be li naxic Arabá. | |
Jere | Kekchi | 39:5 | Abanan eb lix soldado laj Babilonia queˈxta̱keheb toj retal coxeˈxtauheb saˈ li ru takˈa li cuan nachˈ riqˈuin li tenamit Jericó. Queˈxchap laj Sedequías ut queˈxcˈam riqˈuin laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia saˈ li tenamit Ribla saˈ li naˈajej Hamat. Ut aran queˈxrak a̱tin saˈ xbe̱n. | |
Jere | Kekchi | 39:6 | Ut lix reyeb laj Babilonia quixcamsi li ralal laj Sedequías. Laj Sedequías yo̱ chi rilbal nak queˈcamsi̱c. Ut queˈcamsi̱c ajcuiˈ eb li cuanqueb xcuanquil aran Judá. | |
Jere | Kekchi | 39:7 | Chirix aˈan queˈrisi li xnakˈ ru laj Sedequías ut queˈxbacˈ riqˈuin cadena re teˈxcˈam Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 39:8 | Ut eb laj Babilonia queˈxcˈat li rochoch li rey joˈ eb ajcuiˈ li rochocheb li tenamit. Ut queˈxjucˈ chixjunil li tzˈac li sutsu cuiˈ Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 39:9 | Tojoˈnak laj Nabuzaradán li nataklan saˈ xbe̱neb chixjunileb li soldado, quixchapeb ut quixcˈameb chi pre̱xil aran Babilonia chixjunileb li cristian li queˈcana saˈ li tenamit. Ut quixcˈameb ajcuiˈ li queˈxkˈaxtesi ribeb rubeleb xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 39:10 | Abanan, laj Nabuzaradán, li nataklan, quixcanab saˈ li naˈajej Judá eb li nebaˈ, li ma̱cˈaˈ cuan reheb. Ut quixqˈue reheb lix chˈochˈeb ut li racui̱mkeb uvas. | |
Jere | Kekchi | 39:11 | Li rey Nabucodonosor quixye re laj Nabuzaradán cˈaˈru tixba̱nu riqˈuin laj Jeremías. Quixye re: | |
Jere | Kekchi | 39:12 | —Cˈam li profeta Jeremías ut ta̱cuil chi us. Ma̱ba̱nu raylal re. Ba̱nu ban li cˈaˈru naxye a̱cue, chan. | |
Jere | Kekchi | 39:13 | Joˈcan nak laj Nabuzaradán quixcˈam chirix laj Nabusazbán ut laj Nergal-sarezer, li ni̱nkeb xcuanquil saˈ li rakleb a̱tin. Ut quixcˈameb ajcuiˈ chixjunileb li nequeˈtenkˈan re lix reyeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 39:14 | Queˈxtakla risinquil laj Jeremías saˈ li neba̱l re li tzˈalam ut queˈxkˈaxtesi saˈ rukˈ laj Gedalías li ralal laj Ahicam ut ri laj Safán, re tixcˈam saˈ rochoch. Joˈcan nak laj Jeremías quicana saˈ lix tenamit. | |
Jere | Kekchi | 39:15 | Nak laj Jeremías toj cuan chi pre̱xil saˈ li neba̱l re li tzˈalam li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin ut quixye re: | |
Jere | Kekchi | 39:16 | —Tatxic riqˈuin laj Ebed-melec laj Etiopía ut ta̱ye re nak li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, naxye chi joˈcaˈin: La̱in tinba̱nu re li tenamit aˈin li cˈaˈru quinye. Raylal tinqˈue saˈ xbe̱n. Ma̱cuaˈ usilal. Ut la̱at ta̱cuil nak ta̱cˈulma̱nk aˈin. | |
Jere | Kekchi | 39:17 | Abanan la̱in tincolok a̱cue saˈ li cutan aˈan, chan li Ka̱cuaˈ. La̱at incˈaˈ tatkˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb li tenamit li nacaxucua ruheb. | |
Chapter 40
Jere | Kekchi | 40:1 | Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiˈchic riqˈuin laj Jeremías nak ac x-achˈaba̱c aran Ramá xban laj Nabuzaradán li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado. Bacˈbo riqˈuin cadena nak queˈxtau saˈ xya̱nkeb chixjunileb laj Jerusalén ut eb laj Judá li yo̱queb chi cˈamecˈ chi pre̱xil aran Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 40:2 | Laj Nabuzaradán li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado quixye re laj Jeremías: —Li Ka̱cuaˈ la̱ Dios quixye nak li naˈajej aˈin tento nak tixcˈul li raylal. | |
Jere | Kekchi | 40:3 | Ut anakcuan xcˈulman joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Chixjunil li raylal aˈin xcˈulman xban nak la̱ex xexma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ ut incˈaˈ xeba̱nu li cˈaˈru quixye e̱re. | |
Jere | Kekchi | 40:4 | Anakcuan la̱in xcuisi li cadena li bacˈbo cuiˈ la̱ cuukˈ. Cui tixcˈul a̱chˈo̱l, tatxic chicuix Babilonia ut la̱in tin-ilok a̱cue. Cui ut incˈaˈ tixcˈul a̱chˈo̱l, incˈaˈ tatxic chicuix. Tatxic yalak bar, li bar cuiˈ ta̱cuulak cha̱cuu xic. | |
Jere | Kekchi | 40:5 | Cui ta̱cuaj cana̱c saˈ li naˈajej aˈin, sukˈin riqˈuin laj Gedalías li ralal laj Ahicam. Laj Ahicam, aˈan li ralal laj Safán. Lix reyeb laj Babilonia quixxakab laj Gedalías chi takla̱nc saˈ xbe̱neb li tenamit li cuanqueb Judá. Chatcua̱nk saˈ rochochˈ aˈan saˈ xya̱nkeb la̱ cuech tenamitil malaj ut tatxic bar ta̱cuaj, chan. Ut quixqˈue xma̱tan ut xtzacae̱mk ut quixchakˈrabi. | |
Jere | Kekchi | 40:6 | Joˈcan nak laj Jeremías co̱ Mizpa chi cua̱nc saˈ rochoch laj Gedalías li ralal laj Ahicam. Quicuan aran saˈ xya̱nkeb li rech tenamitil li joˈ qˈuial chic queˈcana saˈ li naˈajej aˈan. | |
Jere | Kekchi | 40:7 | Cuanqueb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados aj Judá li incˈaˈ queˈxkˈaxtesi ribeb rubel xcuanquileb laj Babilonia. Queˈrabi resil nak lix reyeb laj Babilonia quixxakab laj Gedalías chi takla̱nc saˈ li naˈajej aˈan ut quixcanabeb saˈ rukˈ chixjunileb li incˈaˈ queˈcˈameˈ Babilonia joˈ cui̱nk, joˈ ixk, joˈ cocˈal ut li nebaˈeb saˈ li tenamit aˈan. | |
Jere | Kekchi | 40:8 | Joˈcan nak queˈco̱eb Mizpa chirilbal laj Gedalías. Aˈaneb aˈin li queˈco̱eb: laj Ismael li ralal laj Netanías; laj Johanán ut Jonatán, li cuib chi ralal laj Carea; laj Seraías li ralal laj Tanhumet; eb li ralal laj Efai li netofatita; ut Jezanías li ralal jun laj Maacateo. Ut eb lix soldados cuanqueb rochbeneb. | |
Jere | Kekchi | 40:9 | Ut laj Gedalías li ralal laj Ahicam li ralal laj Safán quixba̱nu li juramento riqˈuineb li soldados ut riqˈuineb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb. Ut quixye reheb: —Mexxucuac chi cˈanjelac chiruheb laj Babilonia. Cana̱kex saˈ li naˈajej aˈin ut cˈanjelankex chiru lix reyeb laj Babilonia re nak us tex-e̱lk riqˈuin li cˈaˈru te̱ba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 40:10 | La̱in tincana̱k Mizpa ut tin-oque̱nk che̱rix nak eb laj Babilonia teˈcha̱lk chi a̱tinac kiqˈuin. La̱ex naru texcana̱k arin chixsicˈbal ru li uvas ut li ru li cheˈ li na-el saˈ sakˈehil ut li aceite. Te̱xoc saˈ eb li cab li naxoqueˈ cuiˈ li cˈaˈak re ru. Cana̱kex saˈ eb li tenamit li xesicˈ ru, chan. | |
Jere | Kekchi | 40:11 | Ut chixjunileb laj judío li cuanqueb Moab, Amón, Edom ut saˈ eb li jalaneb tenamit, queˈrabi nak lix reyeb laj Babilonia quixqˈue xlese̱nseb nak eb laj judío teˈcana̱k saˈ lix tenamiteb ut queˈrabi nak laj Gedalías quixakaba̱c chi takla̱nc saˈ xbe̱neb. | |
Jere | Kekchi | 40:12 | Joˈcan nak queˈsukˈi chak Judá nabaleb laj judío li queˈjeqˈui̱c yalak bar. Queˈcuulac riqˈuin laj Gedalías aran Mizpa chixpatzˈbal lix naˈajeb. Ut queˈxxoc nabal li xyaˈal li uva ut li ru li racui̱mkeb. | |
Jere | Kekchi | 40:13 | Ut laj Johanán li ralal laj Carea rochbeneb chixjunileb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado li queˈcana saˈ cˈaleba̱l, queˈco̱eb Mizpa chi a̱tinac riqˈuin laj Gedalías. | |
Jere | Kekchi | 40:14 | Ut queˈxye re: —¿Ma incˈaˈ nacanau nak laj Baalis, lix reyeb li ralal xcˈajol laj Amón, xtakla chak laj Ismael li ralal laj Netanías cha̱camsinquil? chanqueb. Abanan laj Gedalías incˈaˈ quixpa̱b li cˈaˈru queˈxye. | |
Jere | Kekchi | 40:15 | Ut laj Johanán quia̱tinac riqˈuin laj Gedalías nak xjunes. Ut quixye re: —China̱canab chixcamsinquil laj Ismael. Ma̱ ani ta̱naˈok re ani xcamsin re. ¿Cˈaˈut nak takacanab laj Ismael re nak tatxcamsi la̱at? Cui tatxcamsi, teˈxjeqˈui cuiˈchic ribeb chixjunileb laj judío li xachˈutubeb cha̱jun sutam ut teˈosokˈ chixjunileb laj Judá li joˈ qˈuial chic xeˈcana, chan. | |
Chapter 41
Jere | Kekchi | 41:1 | Laj Ismael, aˈan li ralal laj Netanías. Ut laj Netanías, aˈan li ralal laj Elisama. Laj Ismael, aˈan xcomoneb li ralal xcˈajol li rey ut xcomoneb ajcuiˈ li nequeˈtenkˈan re li rey. Saˈ li xcuuk po re li chihab aˈan, laj Ismael co̱ Mizpa chi a̱tinac riqˈuin laj Gedalías. Laje̱b li cui̱nk quixcˈameb chirix. Yo̱queb chi cuaˈac saˈ comonil aran Mizpa. | |
Jere | Kekchi | 41:2 | Nak yo̱queb chi cuaˈac, laj Ismael ut li laje̱b chi cui̱nk li cuanqueb rochben, queˈcuacli ut queˈxcamsi chi chˈi̱chˈ laj Gedalías li ralal laj Ahicam, li ralal laj Safán. Laj Gedalías, aˈan li quixakaba̱c xban lix reyeb laj Babilonia chi takla̱nc saˈ li naˈajej Judá. | |
Jere | Kekchi | 41:3 | Laj Ismael quixcamsiheb ajcuiˈ chixjunileb laj judío li cuanqueb riqˈuin laj Gedalías aran Mizpa. Ut quixcamsiheb ajcuiˈ chixjunileb li soldado aj Babilonia li cuanqueb aran. | |
Jere | Kekchi | 41:5 | queˈcuulac Mizpa ca̱cˈa̱l chi cui̱nk li queˈchal chak Siquem, Silo, ut Samaria. Jobil lix macheb ut pejel li rakˈeb ut setinbil lix tibeleb retalil lix rahil xchˈo̱leb. Queˈxcˈam li ru li trigo ut li pom re teˈmayejak saˈ li templo. | |
Jere | Kekchi | 41:6 | Laj Ismael li ralal laj Netanías qui-el Mizpa ut co̱ chixcˈulbaleb. Yo̱ chi ya̱bac nak co̱. Nak quixcˈuleb quixye reheb: —Quimkex chirilbal laj Gedalías li ralal laj Ahicam, chan. | |
Jere | Kekchi | 41:7 | Nak queˈoc saˈ li tenamit, laj Ismael li ralal laj Netanías ut eb li cui̱nk li cuanqueb rochben queˈxcamsiheb li cui̱nk ut queˈxcuteb saˈ lix julel haˈ cuan aran. | |
Jere | Kekchi | 41:8 | Abanan laje̱b li cui̱nk xcomoneb li ca̱cˈa̱l chi cui̱nk, queˈxye re laj Ismael: —Moa̱camsi la̱o. Cuan li trigo, li cebada, li aceite ut li xyaˈal cab mukmu kaban saˈ cˈaleba̱l, chanqueb. Ut xban aˈan nak laj Ismael incˈaˈ quixcamsiheb. | |
Jere | Kekchi | 41:9 | Lix julel haˈ li quixcuteb cuiˈ li camenak laj Ismael, aˈan li haˈ li quixtakla xbecbal li rey Asa nak yo̱ chixcolbal rib chiru laj Baasa lix reyeb laj Israel. Usta nimla jul, abanan quinujac riqˈuineb li cui̱nk li quixcamsiheb laj Ismael. | |
Jere | Kekchi | 41:10 | Ut laj Ismael quixtakla xchapbal chixjunileb li cristian li cuanqueb Mizpa, joˈ eb ajcuiˈ lix rabin li rey, li queˈcanaba̱c saˈ rukˈ laj Gedalías re ta̱rileb. Laj Ismael quixchapeb ut quixqˈueheb chi pre̱xil ut qui-oc xcˈambaleb saˈ xtenamiteb laj Amón. | |
Jere | Kekchi | 41:11 | Laj Johanán li ralal laj Carea ut chixjunileb li cuanqueb xcuanquil saˈ xbe̱neb li soldado queˈxnau li incˈaˈ us li quixba̱nu laj Ismael li ralal laj Netanías. | |
Jere | Kekchi | 41:12 | Queˈxcˈam chirixeb chixjunileb li cui̱nk ut queˈco̱eb chi pletic riqˈuin laj Ismael li ralal laj Netanías. Coxeˈxtau nachˈ riqˈuin li haˈ li cuan Gabaón. | |
Jere | Kekchi | 41:13 | Cˈajoˈ nak queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb li cuanqueb rochben laj Ismael nak queˈril nak yo̱ chak chi cha̱lc laj Johanán li ralal laj Carea ut chixjunileb li cuanqueb rochben. | |
Jere | Kekchi | 41:14 | Chixjunileb li quixchapeb laj Ismael aran Mizpa queˈxkˈaxtesi ribeb rubel xcuanquil laj Johanán li ralal laj Carea. | |
Jere | Kekchi | 41:15 | Abanan laj Ismael li ralal laj Netanías quie̱lelic chiru laj Johanán rochbeneb cuakxakib li cui̱nk ut queˈco̱eb riqˈuineb laj Amón. | |
Jere | Kekchi | 41:16 | Chirix aˈan laj Johanán, li ralal laj Carea, ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado queˈxcˈameb chak chixjunil li quixcˈameb chi pre̱xil laj Ismael li ralal laj Netanías nak acak xcamsi laj Gedalías li ralal laj Ahicam. Cuanqueb soldados, cuanqueb ixk, ut cuanqueb cocˈal, joˈ eb ajcuiˈ li eunucos li quixtauheb chak Gabaón. | |
Jere | Kekchi | 41:17 | Queˈco̱eb toj retal queˈcuulac Gerut-quimam li cuan nachˈ riqˈuin Belén re nak teˈxic toj Egipto. | |
Chapter 42
Jere | Kekchi | 42:1 | Chixjunileb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado queˈcu̱ulac chi a̱tinac riqˈuin laj Jeremías. Saˈ xya̱nkeb aˈan cuanqueb laj Johanán li ralal laj Carea, ut laj Jezanías li ralal laj Osaías joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit, joˈ li cuanqueb xcuanquil joˈ eb ajcuiˈ li ma̱cˈaˈeb xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 42:2 | Queˈxye re laj Jeremías: —Ba̱nu usilal, chacuabi li cˈaˈru nakatzˈa̱ma cha̱cuu. Chattijok chikix chiru li Ka̱cuaˈ la̱ Dios. Tattijok chikix li joˈ qˈuial chic incˈaˈ xsacheˈ ku. Junxil nabalo, abanan anakcuan coˈxib aj chic xocana, joˈ yo̱cat chirilbal. | |
Jere | Kekchi | 42:3 | Chatzˈa̱ma chiru li Dios nak aˈan tixcˈut chiku cˈaˈru takaba̱nu ut tixcˈut ajcuiˈ chiku bar toxic, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 42:4 | Ut laj Jeremías quixye reheb: —La̱in xcuabi li cˈaˈru xeye. Tintijok chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios joˈ xetzˈa̱ma chicuu. Ut la̱in tinye e̱re li cˈaˈru tinixsume cuiˈ. Tinye e̱re chixjunil ut ma̱cˈaˈ tinmuk che̱ru, chan. | |
Jere | Kekchi | 42:5 | Ut queˈxye re laj Jeremías:—Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ li kaDios ta̱rakok a̱tin saˈ kabe̱n riqˈuin xti̱quilal cui incˈaˈ takaba̱nu li cˈaˈru tixye a̱cue li Ka̱cuaˈ li kaDios. | |
Jere | Kekchi | 42:6 | La̱o takaba̱nu li cˈaˈru tixye a̱cue li Ka̱cuaˈ, usta us chiku, usta incˈaˈ. La̱o yo̱co chixtzˈa̱manquil cha̱cuu nak tattijok chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios. To-abi̱nk chiru re nak us toe̱lk, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 42:8 | Ut laj Jeremías quixbok laj Johanán li ralal laj Carea riqˈuin. Ut quixbokeb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado ut eb li tenamit li cuanqueb rochben, joˈ li cuanqueb xcuanquil, joˈ eb ajcuiˈ li ma̱cˈaˈeb xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 42:9 | Ut quixye reheb: —La̱ex xine̱takla chixtzˈa̱manquil chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel. Li Ka̱cuaˈ xsume li cˈaˈru xintzˈa̱ma ut quixye chi joˈcaˈin: | |
Jere | Kekchi | 42:10 | Cui texcana̱k saˈ li naˈajej aˈin ut texcua̱nk saˈ xya̱lal, la̱in texintenkˈa ut incˈaˈ tinba̱nu raylal e̱re. Texincanab chi cua̱nc saˈ li naˈajej aˈin ut incˈaˈ texinqˈue chi isi̱c. Narahoˈ inchˈo̱l xban li raylal li xinba̱nu e̱re. | |
Jere | Kekchi | 42:11 | Mexxucuac chiru lix reyeb laj Babilonia. Anakcuan nequexxucuac xban, abanan mexxucuac chic xban nak la̱in tincua̱nk e̱riqˈuin. La̱in tintenkˈan e̱re ut tincolok e̱re saˈ rukˈ li rey aˈan. | |
Jere | Kekchi | 42:12 | La̱in tincuuxta̱na e̱ru. Joˈcan ajcuiˈ lix reyeb laj Babilonia ta̱ruxta̱na e̱ru ut texcanab cuiˈchic chi cua̱nc saˈ le̱ naˈaj. | |
Jere | Kekchi | 42:13 | Cui la̱ex te̱ye nak incˈaˈ nequeraj cua̱nc saˈ li naˈajej aˈin, yo̱kex chixkˈetbal li cˈaˈru xye e̱re li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
Jere | Kekchi | 42:14 | Cui te̱ye nak texxic chi cua̱nc Egipto bar nequecˈoxla nak incˈaˈ ta̱cua̱nk li pletic chi moco te̱rabi xya̱b li trompeta, chi moco te̱cˈul cueˈej, | |
Jere | Kekchi | 42:15 | cui ut te̱ye chi joˈcan, cherabi li ra̱tin li Ka̱cuaˈ, la̱ex aj Judá li incˈaˈ quisacheˈ e̱ru. Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel naxye chi joˈcaˈin: La̱ex te̱raj xic chi cana̱c aran Egipto. | |
Jere | Kekchi | 42:16 | Usta la̱ex texxic toj aran, abanan li ple̱t ut li cueˈej li kˈaxal nequexucua ru toxeˈxtau aran ut texca̱mk. | |
Jere | Kekchi | 42:17 | Relic chi ya̱l chixjunileb li teˈxic chi cua̱nc Egipto teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t, malaj ut xban cueˈej malaj ut xban li caki yajel. Ma̱ jun ta̱colekˈ chiru li raylal li tintakla saˈ xbe̱neb, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 42:18 | Ut li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, quixye ajcuiˈ: —Joˈ nak xincˈutbesi lin joskˈil chiruheb li cuanqueb Jerusalén nak xinqˈueheb chixtojbal xma̱c, joˈcan ajcuiˈ nak texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c la̱ex cui texxic Egipto. Xucuajelak e̱rilbal. Texhobekˈ ut ta̱patzˈekˈ le̱ cˈabaˈ nak eb li tenamit teˈmajecua̱nk. Ut incˈaˈ chic texsukˈi̱k saˈ li naˈajej aˈin, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 42:19 | La̱ex aj Judá, li incˈaˈ quisacheˈ e̱ru, li Ka̱cuaˈ xye nak incˈaˈ texxic Egipto. La̱in ninye xya̱lal e̱re anakcuan. Checˈoxlak chi us cˈaˈru te̱ba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 42:20 | Incˈaˈ us xeba̱nu nak xetzˈa̱ma chicuu nak tintijok che̱rix chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios. Xeye cue, “Chattijok chiru li Ka̱cuaˈ li kaDios chikix la̱o ut ta̱ye ke chixjunil li tixye a̱cue. La̱o takaba̱nu li cˈaˈru tixye,” chanquex. | |
Jere | Kekchi | 42:21 | La̱in xinye e̱re anakcuan, abanan la̱ex incˈaˈ nequeraj xba̱nunquil li cˈaˈru xye li Ka̱cuaˈ li kaDios. | |
Chapter 43
Jere | Kekchi | 43:1 | Laj Jeremías quixye reheb laj Judá chixjunil li quiyeheˈ re xban li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. | |
Jere | Kekchi | 43:2 | Nak ac xrakeˈ chi a̱tinac laj Jeremías, laj Azarías li ralal laj Osaías ut laj Johanán li ralal laj Carea, rochbeneb li cui̱nk li kˈetkˈeteb, queˈxye re laj Jeremías: —Ticˈtiˈ li nacaye. Li Ka̱cuaˈ li kaDios incˈaˈ quixye aˈan. Incˈaˈ xatxtakla chixyebal ke nak incˈaˈ toxic chi cua̱nc Egipto. | |
Jere | Kekchi | 43:3 | Laj Baruc li ralal laj Nerías yo̱ chi tacchiˈi̱nc a̱cue re nak toa̱kˈaxtesi saˈ rukˈeb laj Babilonia re nak toeˈxcamsi malaj ut toeˈxcˈam chi pre̱xil aran Babilonia, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 43:4 | Joˈcan nak laj Johanán li ralal laj Carea, ut chixjunileb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado, joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit queˈxkˈet li ra̱tin li Ka̱cuaˈ ut incˈaˈ queˈcana saˈ li naˈajej Judá. | |
Jere | Kekchi | 43:5 | Laj Johanán li ralal laj Carea ut eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldado, queˈxcˈam chirixeb laj Judá li incˈaˈ quisacheˈ ruheb. Aˈaneb li queˈjeqˈui̱c yalak bar junxil ut queˈsukˈi chi cua̱nc Judá. | |
Jere | Kekchi | 43:6 | Queˈxcˈameb chixjunileb li cui̱nk, eb li ixk ut eb li cocˈal, joˈ eb ajcuiˈ lix rabin li rey. Aˈaneb li queˈqˈueheˈ rubel xcuanquil laj Gedalías li ralal laj Ahicam xban laj Nabuzaradán li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado. Ut queˈxcˈam ajcuiˈ li profeta Jeremías ut laj Baruc li ralal laj Nerías. | |
Jere | Kekchi | 43:7 | Joˈcaˈin nak queˈxkˈet ra̱tin li Dios nak queˈco̱eb Egipto ut queˈcuulac toj Tafnes. | |
Jere | Kekchi | 43:9 | —Chap coˈxibak li ni̱nki pec ut chiruheb laj judío ta̱mukeb saˈ chˈochˈ, li seb ru, li cuan chiru li oqueba̱l re li rochoch laj Faraón aran Tafnes. | |
Jere | Kekchi | 43:10 | Ut ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel. La̱in tincˈam chak laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia, li nacˈanjelac chicuu. La̱in tinxakab lix naˈaj arin saˈ xbe̱n li pec aˈin ut aran tixqˈue lix muheba̱l. | |
Jere | Kekchi | 43:11 | Laj Nabucodonosor ta̱cha̱lk chi pletic riqˈuineb laj Egipto. Ut li ac tenebanbil ca̱mc saˈ xbe̱neb teˈca̱mk. Li ac tenebanbil saˈ xbe̱neb cˈamecˈ chi pre̱xil, teˈcˈamekˈ. Li ac tenebanbil ca̱mc saˈ xbe̱neb saˈ li ple̱t, saˈ li ple̱t ajcuiˈ teˈca̱mk. | |
Jere | Kekchi | 43:12 | Tixloch xxamlel li rochocheb lix dioseb laj Egipto. Tixcˈateb li dioseb malaj ut tixcˈameb. Tixsabesi li tenamit Egipto joˈ nak naxsabesi li rakˈ junak aj ilol xul. Ut chirix aˈan ta̱e̱lk saˈ li tenamit aˈan chi ma̱cˈaˈ tixcˈul. | |
Chapter 44
Jere | Kekchi | 44:1 | Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin laj Jeremías chirixeb chixjunileb laj judío li cuanqueb Egipto saˈ eb li tenamit Migdol, Tafnes, Menfis ut saˈ li naˈajej Patros. | |
Jere | Kekchi | 44:2 | Li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel quixye chi joˈcaˈin: —La̱ex xeqˈue retal li raylal li xinqˈue saˈ xbe̱n li tenamit Jerusalén ut saˈ xbe̱neb li tenamit li cuanqueb Judá. Anakcuan jucˈbileb chic ut ma̱cˈaˈ cuan saˈ eb li tenamit aˈan. | |
Jere | Kekchi | 44:3 | Xinba̱nu chi joˈcan reheb xban li ma̱usilal queˈxba̱nu. Queˈxqˈue injoskˈil nak queˈxcˈat xpomeb ut queˈxlokˈoni li jalanil dios li incˈaˈ xeˈxnau ru eb aˈan, chi moco la̱ex, chi moco le̱ naˈ e̱yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 44:4 | Nabal sut quintaklaheb li profeta, laj cˈanjel chicuu, riqˈuineb. Eb li profeta queˈxye reheb nak incˈaˈ teˈxba̱nu li yibru naˈleb aˈin, li incˈaˈ nacuulac chicuu. | |
Jere | Kekchi | 44:5 | Abanan incˈaˈ queˈrabi chi moco queˈxqˈue retal li cˈaˈru queˈxye li profetas. Incˈaˈ queˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal, chi moco queˈxcanab xcˈatbal lix pomeb chiruheb li jalanil dios. | |
Jere | Kekchi | 44:6 | Joˈcan nak quinumta lin joskˈil saˈ xbe̱neb ut quicuisi injoskˈil saˈ xbe̱neb li tenamit li cuanqueb Judá ut saˈ eb li be li cuanqueb Jerusalén. La̱in quinsach ruheb ut ma̱cˈaˈ cuan saˈ eb li tenamit toj chalen anakcuan. | |
Jere | Kekchi | 44:7 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: ¿Cˈaˈut nak nequeba̱nu li ma̱usilal aˈin? E̱junes nequesach e̱rib. ¿Cˈaˈut nak nequeqˈueheb chi ca̱mc eb li cui̱nk ut eb li ixk joˈ eb ajcuiˈ li sa̱j cui̱nk ut eb le̱ cocˈal toj retal nak ma̱ jun chic xcomoneb laj Judá nequeˈcana? | |
Jere | Kekchi | 44:8 | ¿Cˈaˈut nak nequechikˈ injoskˈil riqˈuin xlokˈoninquileb li dios li xeyi̱b ut riqˈuin xcˈatbal le̱ pom chiruheb li dios li cuanqueb arin Egipto li bar xexchal cuiˈ chi cua̱nc? La̱ex te̱sach e̱rib e̱junes ut texhobekˈ ut xicˈ chic tex-ilekˈ xbaneb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 44:9 | ¿Ma xsach saˈ e̱chˈo̱l li ma̱usilal li queˈxba̱nu le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ ut eb li rey ut eb li rixakileb saˈ li naˈajej Judá? ¿Ma xsach saˈ e̱chˈo̱l li ma̱usilal li xeba̱nu la̱ex ut eb le̱ rixakil aran Judá ut aran Jerusalén? | |
Jere | Kekchi | 44:10 | Toj chalen anakcuan la̱ex incˈaˈ quecubsi e̱rib chi moco niquine̱lokˈoni. Ut incˈaˈ nequeba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lin chakˈrab li quinqˈue e̱re la̱ex ut reheb ajcuiˈ le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 44:11 | Joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, tinqˈue li raylal aˈin saˈ e̱be̱n la̱ex re xsachbal e̱ru la̱ex aj Judá. | |
Jere | Kekchi | 44:12 | La̱in tinsacheb chixjunileb laj Judá li incˈaˈ queˈsacheˈ ruheb junxil. Tinsacheb chixjunileb li teˈxqˈue xchˈo̱l chi xic chi cua̱nc Egipto. Jun xxiquic, joˈ li cuanqueb xcuanquil, joˈ eb li ma̱cˈaˈeb xcuanquil, telajeˈca̱mk aran Egipto. Cuan li teˈca̱mk saˈ li ple̱t ut cuan li teˈca̱mk xban cueˈej. Xucuajel rilbal li teˈxcˈul. Teˈhobekˈ ut teˈmajecua̱k xbaneb li tenamit ut teˈseˈe̱k. | |
Jere | Kekchi | 44:13 | La̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb li xeˈco̱eb chi cua̱nc Egipto. Tintakla li ple̱t, li cueˈej ut li caki yajel saˈ xbe̱neb joˈ quinba̱nu reheb laj Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 44:14 | Ma̱ jun reheb laj Judá li queˈco̱eb chi cua̱nc Egipto teˈcolekˈ. Ma̱ jun reheb ta̱sukˈi̱k cuiˈchic Judá usta teˈraj ru sukˈi̱c. Caˈaj chic li teˈruha̱nk chi e̱lelic teˈsukˈi̱k, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 44:15 | Chixjunileb li cuanqueb aran queˈa̱tinac riqˈuin laj Jeremías. Saˈ xya̱nkeb aˈan cuanqueb li cui̱nk li queˈxnau nak eb li rixakil queˈmayejac chiruheb li jalanil dios. Cuanqueb nabaleb li ixk chˈutchˈu̱queb aran, joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb laj judío li cuanqueb Patros, xcue̱nt Egipto. Queˈxye re laj Jeremías: | |
Jere | Kekchi | 44:17 | La̱o takaba̱nu chixjunil li cˈaˈru xkaye. Takacˈat kapom chiru li kanaˈ po, li nequeˈxye “Reina del Cielo” re. Takamayeja li kavino chiru joˈ queˈxba̱nu li kayucuaˈ ut eb li karey joˈ eb ajcuiˈ li xeˈtaklan saˈ kabe̱n saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá ut aran Jerusalén. Saˈ eb li cutan aˈan sa saˈ kachˈo̱l ut cuan nabal katzacae̱mk. Ma̱ jun cua xkacˈul raylal. | |
Jere | Kekchi | 44:18 | Chalen nak xkacanab xcˈatbal kapom chiru li kanaˈ po ut chalen nak xkacanab xmayejanquil li kavino chiru, ma̱cˈaˈ chic katzacae̱mk ut yo̱queb chi ca̱mc eb li kacomon saˈ li ple̱t ut xban cueˈej, chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 44:19 | Ut eb li ixk queˈxye: —¿Ma incˈaˈ ta biˈ queˈxnau li kabe̱lom nak xkacˈat kapom chiru li kanaˈ po? ut, ¿ma incˈaˈ ta biˈ queˈxnau nak xkamayeja li vino chiru ut xkayi̱b li caxlan cua joˈ retalil li po? chanqueb. | |
Jere | Kekchi | 44:20 | Laj Jeremías quia̱tinac riqˈuineb chixjunileb li tenamit, joˈ cui̱nk joˈ ixk li yo̱queb chi a̱tinac riqˈuin. | |
Jere | Kekchi | 44:21 | Quixye reheb: —¿Ma incˈaˈ ta biˈ quixnau li Dios nak xecˈat li pom saˈ eb li tenamit li cuanqueb Judá ut aran Jerusalén? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ quixqˈue retal nak xecˈat li pom la̱ex, ut eb le̱ yucuaˈ joˈ eb ajcuiˈ le̱ rey ut eb li nequeˈtaklan saˈ e̱be̱n? | |
Jere | Kekchi | 44:22 | Li Dios incˈaˈ chic quixcuy rilbal li ma̱c ut li ma̱usilal xeba̱nu. Incˈaˈ chic quixcuy rilbal lix yibal ru le̱ naˈleb. Joˈcan nak quixsach ru le̱ naˈaj. Ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ anakcuan ut majecuanbil chic. | |
Jere | Kekchi | 44:23 | Li raylal aˈin xtˈaneˈ saˈ e̱be̱n xban nak quexma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ. Quecˈat le̱ pom chiruheb li jalanil dios ut incˈaˈ queba̱nu li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ. Quekˈet li chakˈrab ut incˈaˈ queba̱nu li cˈaˈru quextakla cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 44:24 | Ut laj Jeremías quixye ajcuiˈ reheb li tenamit, joˈ eb ajcuiˈ li ixk: —Abihomak li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ, la̱ex aj Judá, li cuanquex arin Egipto. | |
Jere | Kekchi | 44:25 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, naxye: —La̱ex cui̱nk ut la̱ex ixk, la̱ex nequeye, “La̱o takaba̱nu li cˈaˈru xkaye. Takacˈat li pom ut takamayeja li kavino chiru li kanaˈ po,” chanquex. Ut yo̱quex chixba̱nunquil li cˈaˈru xeye. Joˈcan nak anakcuan, ba̱nuhomak li cˈaˈru xeye. | |
Jere | Kekchi | 44:26 | Abanan la̱ex aj judío li cuanquex arin Egipto, cherabi li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ. Li Ka̱cuaˈ naxye: —La̱in li yoˈyo̱quil Dios riqˈuin juramento ninye nak ma̱ jun aj judío li cuan Egipto tixpatzˈ incˈabaˈ nak ta̱tijok, chi moco tixba̱nu chic li juramento saˈ incˈabaˈ. | |
Jere | Kekchi | 44:27 | La̱in tinba̱nu̱nk re nak incˈaˈ us tex-e̱lk. Ta̱sachekˈ e̱ru. Eb laj judío li cuanqueb Egipto teˈca̱mk. Teˈcamsi̱k riqˈuin chˈi̱chˈ saˈ li ple̱t malaj ut xban cueˈej. | |
Jere | Kekchi | 44:28 | Moco nabaleb ta li teˈe̱lk Egipto li teˈxic cuiˈchic chi cua̱nc Judá. Moco qˈuiheb ta li incˈaˈ teˈcamsi̱k. Ut chixjunileb laj Judá li incˈaˈ queˈsacheˈ ru, li queˈchal chak Egipto, teˈxqˈue retal li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk, ma li xinye la̱in, malaj ut li cˈaˈru xeˈxye eb aˈan. | |
Jere | Kekchi | 44:29 | La̱ex te̱nau nak xakxo xcuanquil li cua̱tin nak xinye nak tinqˈue raylal saˈ e̱be̱n. La̱in li Ka̱cuaˈ tinqˈue junak li retalil che̱ru nak la̱in texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c saˈ li naˈajej aˈin. | |
Jere | Kekchi | 44:30 | Aˈan aˈin li retalil li tinqˈue. La̱in tinkˈaxtesi laj Faraón Hofra xcˈabaˈ, lix reyeb laj Egipto, saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc re, li teˈajok xcamsinquil. Tinba̱nu riqˈuin laj Hofra joˈ quinba̱nu riqˈuin laj Sedequías lix reyeb laj Judá nak quinkˈaxtesi saˈ rukˈ laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia nak yo̱ chixsicˈbal re tixcamsi, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 45
Jere | Kekchi | 45:1 | Saˈ li xca̱ chihab nak laj Joacim li ralal laj Josías cuan chokˈ xreyeb laj Judá, laj Baruc li ralal laj Nerías quixtzˈi̱ba saˈ li botbil hu li cˈaˈru quiyeheˈ re xban li profeta Jeremías. Laj Jeremías quia̱tinac cuiˈchic riqˈuin laj Baruc ut quixye re: | |
Jere | Kekchi | 45:3 | La̱at xaye, “Tokˈob xak cuu. Li Ka̱cuaˈ xqˈue xtzˈakob li raylal li cuanquin cuiˈ. Tacuajenakin ut incˈaˈ naru ninhilan riqˈuin li raylal cuanquin cuiˈ,” chancat. | |
Jere | Kekchi | 45:4 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Ye re chi joˈcaˈin: La̱in tinjucˈ li cˈaˈru quinxakab ut tincuisiheb li cristian li quinqˈueheb chi cua̱nc saˈ chixjunil li naˈajej aˈin. | |
Chapter 46
Jere | Kekchi | 46:1 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ re laj Jeremías chirix li cˈaˈru teˈxcˈul eb li xni̱nkal tenamit. | |
Jere | Kekchi | 46:2 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ chirix li tenamit Egipto ut chirixeb lix soldado laj Faraón Necao lix reyeb laj Egipto. Laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, quinumta saˈ xbe̱n aran Carquemis chire li nimaˈ Eufrates saˈ li xca̱ chihab nak laj Joacim li ralal laj Josías cuan chokˈ xreyeb laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 46:4 | Cauresihomak le̱ cacua̱y ut takenkex chirixeb. Chapomak le̱ naˈaj ut cua̱nk le̱ punit chˈi̱chˈ saˈ e̱jolom. Cauresihomak le̱ la̱ns ut qˈuehomak che̱rix le̱ rakˈ chˈi̱chˈ re pletic. | |
Jere | Kekchi | 46:5 | ¿Cˈaˈru yo̱queb chixcˈulbal? Eb lix soldados laj Egipto yo̱queb chi xucuac ut yo̱queb chi sukˈi̱c chirixeb. Eb lix soldados laj Babilonia yo̱queb chi numta̱c saˈ xbe̱neb. Yo̱queb chi e̱lelic saˈ junpa̱t chi incˈaˈ nequeˈiloc chirixeb. Ut yalak bar xucuajel rilbal li yo̱queb chixcˈulbal, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 46:6 | Eb li nequeˈa̱linac chi cau incˈaˈ naru teˈe̱lelik, chi moco li cauheb rib. Saˈ li norte chire li nimaˈ Eufrates xeˈxtichˈ li rokeb ut xeˈtˈaneˈ. | |
Jere | Kekchi | 46:7 | ¿Aniheb aˈan li nequeˈxye nak ni̱nkeb xcuanquil joˈ nak naniman li nimaˈ Nilo nak nabutˈin? | |
Jere | Kekchi | 46:8 | Aˈaneb laj Egipto li yo̱queb chi nima̱nc xcuanquil joˈ li nimaˈ Nilo nak nabutˈin. Eb aˈan nequeˈxye: —Ta̱nima̱nk kacuanquil. Tonumta̱k saˈ xbe̱neb li tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ ut takasach xcuanquileb. | |
Jere | Kekchi | 46:9 | Taklahomakeb li cacua̱y chi xic. La̱ex li nequeˈchˈeˈoc re li carruajes, texxic chi junpa̱t. Ayukex, ex soldados la̱ex aj etiopia ut la̱ex li cuanquex saˈ li tenamit Put, li nequecˈam le̱ chˈi̱chˈ re xcolbal re le̱ chˈo̱l, ut la̱ex li cuanquex saˈ li tenamit Lud li nequenau chi us cutuc riqˈuin li tzimaj. | |
Jere | Kekchi | 46:10 | Abanan li cutan aˈan, aˈan li cutan nak li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios tixqˈueheb chixtojbal xma̱queb li xicˈ nequeˈiloc re. Teˈcamsi̱k riqˈuin chˈi̱chˈ toj retal ta̱cˈojla̱k xchˈo̱l. Chanchan nak li chˈi̱chˈ ta̱recˈa xsahil lix quiqˈueleb. Saˈ li cutan aˈan li camsi̱nc li ta̱cua̱nk saˈ li norte chire li nimaˈ Eufrates, aˈan joˈ jun li mayej chiru li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 46:11 | La̱ex aj Egipto, usta texxic toj Galaad chixsicˈbal le̱ ban, li ban ma̱cˈaˈ chic ta̱oc cuiˈ. La̱ex incˈaˈ chic tex-usa̱k. | |
Jere | Kekchi | 46:12 | Eb li xni̱nkal ru tenamit xerabi resil nak xcuteˈ e̱xuta̱n. Chixjunileb xeˈrabi nak yo̱quex chi ya̱bac xban li raylal li cuanquex cuiˈ. Eb li soldado li cauheb rib teˈxtich li rokeb chi ribileb rib ut teˈtˈanekˈ, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 46:13 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ re li profeta Jeremías chirix laj Nabucodonosor nak co̱ Egipto chixsachbal ru li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 46:14 | Yehomak resil saˈ eb li tenamit Egipto. Yehomak resil aran Migdol, Menfis, ut Tafnes. Yehomak reheb: Xaklinkex chi cau saˈ le̱ naˈaj ut cauresihomak e̱rib chi pletic xban nak yo̱queb chi osocˈ saˈ li ple̱t li cuanqueb che̱jun sutam. | |
Jere | Kekchi | 46:15 | ¿Cˈaˈut nak xtˈaneˈ le̱ dios li cau cuiˈ e̱chˈo̱l? Xtˈaneˈ xban nak li Ka̱cuaˈ quixtˈan. | |
Jere | Kekchi | 46:16 | Talajeˈxtich li rokeb li soldado ut teˈtˈanekˈ. Ut teˈxye: Xakli̱ko. Toxic cuiˈchic riqˈuineb li kech tenamitil. Toxic cuiˈchic saˈ li naˈajej ma̱cˈaˈeb cuiˈ li nequeˈcamsin ke riqˈuin chˈi̱chˈ. | |
Jere | Kekchi | 46:17 | Nak cua̱nkeb chic aran teˈxye: —Laj Faraón, lix reyeb laj Egipto, junes a̱tinac naxba̱nu. Ac xnumeˈ xkˈehil nak ta̱numta̱k saˈ xbe̱neb li xicˈ nequeˈiloc re. | |
Jere | Kekchi | 46:18 | La̱in li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. La̱in li tzˈakal rey. La̱in li yoˈyo̱quil Dios. Li jun li ta̱cha̱lk chi pletic e̱riqˈuin chanchan li tzu̱l Tabor li najt xteram saˈ xya̱nkeb li tzu̱l. Chanchan li tzu̱l Carmel li cuan chire li palau. | |
Jere | Kekchi | 46:19 | La̱ex aj Egipto, cauresihomak e̱rib chi cˈamecˈ chi pre̱xil. Li tenamit Menfis ta̱sachekˈ ru. Ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ. | |
Jere | Kekchi | 46:20 | Li naˈajej Egipto chanchan jun li cha̱bil tukˈ ix cuacax. Abanan ta̱sachekˈ ru xbaneb li teˈcha̱lk saˈ li norte. | |
Jere | Kekchi | 46:21 | Ut eb li soldado, li tojbileb, chanchaneb li cocˈ cuacax li ni̱nkeb xtibel. Incˈaˈ teˈxcuy pletic. Teˈxsukˈisi ban ribeb ut teˈe̱lelik xban nak xcuulac xkˈehil nak teˈsachekˈ ruheb. | |
Jere | Kekchi | 46:22 | Eb laj Egipto, teˈe̱lelik joˈ nak nae̱lelic li cˈantiˈ nak yo̱keb chi nachˈoc li xicˈ nequeˈiloc reheb. Teˈcha̱lk riqˈuin ma̱l. Chanchanakeb li cui̱nk li nequeˈtˈanoc cheˈ. | |
Jere | Kekchi | 46:23 | Chanchanakeb li cui̱nk li nequeˈtˈanoc re li qˈuicheˈ. Incˈaˈ naru rajlanquileb xban xqˈuialeb. Kˈaxal nabaleb chiruheb laj sa̱cˈ. | |
Jere | Kekchi | 46:24 | Eb laj Egipto teˈcˈutekˈ xxuta̱n. Teˈchapekˈ xbaneb li teˈcha̱lk saˈ li norte, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 46:25 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, naxye: —La̱in tinqˈue chixtojbal xma̱c laj Amón lix dioseb laj Tebas. Ut tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb laj Faraón ut eb laj Egipto rochbeneb lix dioseb ut eb lix rey. Ut tinqˈueheb ajcuiˈ chixtojbal xma̱queb li nequeˈxcˈojob xchˈo̱l riqˈuin laj Faraón. | |
Jere | Kekchi | 46:26 | La̱in tinkˈaxtesiheb saˈ rukˈeb li nequeˈraj xcamsinquileb. Tinkˈaxtesiheb saˈ rukˈ laj Nabucodonosor ut eb li nequeˈtenkˈan re. Abanan mokon teˈcua̱nk cuiˈchic saˈ lix tenamiteb aran Egipto joˈ nak queˈcuan junxil, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 46:27 | La̱ex aj Israel, li ralal xcˈajol laj Jacob, mexxucuac. Michˈinan e̱chˈo̱l. La̱in tincolok e̱re usta saˈ najtil tenamit cuanquex chak. Ut tinqˈueheb cuiˈchic chi sukˈi̱c eb la̱ cualal a̱cˈajol li cuanqueb chi pre̱xil. Texcua̱nk cuiˈchic saˈ tuktu̱quil usilal. Ut incˈaˈ chic texxucuak. | |
Jere | Kekchi | 46:28 | Mexxucuac la̱ex li ralal xcˈajol laj Jacob laj cˈanjel chicuu. La̱in tincua̱nk e̱riqˈuin. La̱in tinsach ruheb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li texinjeqˈui cuiˈ, abanan la̱in incˈaˈ texinsach chi junaj cua. Tento nak texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c, abanan saˈ ti̱quilal tinba̱nu, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 47
Jere | Kekchi | 47:1 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ re li profeta Jeremías chirixeb laj filisteo nak toj ma̱jiˈ quisacheˈ ru li tenamit Gaza xban laj Faraón. | |
Jere | Kekchi | 47:2 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Qˈuehomak retal. Yo̱keb chak chi cha̱lc saˈ li norte eb laj Babilonia chixsachbal ruheb laj filisteo. Chanchan nak nabutˈin li nimaˈ nak yo̱keb chi cha̱lc. Chanchan nak li butˈ ta̱numekˈ saˈ eb li naˈajej ut tixsach chixjunileb li tenamit joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb chi saˈ. Eb li cristian japjo̱keb re chi ya̱bac xban li raylal ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb. | |
Jere | Kekchi | 47:3 | Ta̱abi̱k xya̱b li rokeb li cacua̱y. Ta̱abi̱k xya̱b eb li carruajes nak yo̱keb chi cha̱lc li xicˈ nequeˈiloc reheb. Eb li yucuaˈbej incˈaˈ chic teˈrileb lix cocˈal xban nak ma̱cˈaˈak chic xmetzˈe̱uheb. | |
Jere | Kekchi | 47:4 | Xcuulac xkˈehil nak ta̱sachekˈ ruheb laj filisteos. Teˈsachekˈ ruheb li teˈraj xtenkˈanquileb laj Tiro ut laj Sidón. Li Ka̱cuaˈ oc re chixsachbal ruheb laj filisteo, li joˈ qˈuial incˈaˈ queˈsacheˈ ru aran Caftor chire li palau. | |
Jere | Kekchi | 47:5 | Eb li cuanqueb Gaza teˈxbes li rismal xjolomeb xban xrahil xchˈo̱leb. Eb laj Ascalón incˈaˈ chic teˈecˈa̱nk. ¿Jokˈe te̱canab xsetbal le̱ tibel retalil xrahil e̱chˈo̱l? | |
Jere | Kekchi | 47:6 | La̱ex te̱jap e̱re chixyebal: —At Ka̱cuaˈ, ¿ma incˈaˈ ta̱canab kacamsinquil? ¿Ma incˈaˈ ta̱ru̱k ta̱xoc la̱ chˈi̱chˈ saˈ rochoch? ¿Ma incˈaˈ tathila̱nk caˈchˈinak? | |
Chapter 48
Jere | Kekchi | 48:1 | Joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, chirixeb laj Moab: —Raylal ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb laj Nebo xban nak ta̱sachekˈ ruheb. Quiriataim ta̱chapekˈ ut ta̱cˈutekˈ xxuta̱n. Ta̱chapekˈ ut ta̱sachekˈ ru li tenamit Misgab. | |
Jere | Kekchi | 48:2 | Eb laj Moab incˈaˈ chic teˈqˈuehekˈ xlokˈal. Eb li xicˈ nequeˈiloc re li cuanqueb Hesbón nequeˈxcˈu̱b ru chanru nak teˈrisi xcuanquil joˈ nimla tenamit. Eb li cuanqueb Madmena teˈsachekˈ ruheb. Junelic teˈsiqˈuekˈ re xcamsinquileb. | |
Jere | Kekchi | 48:3 | Eb li cuanqueb Horonaim japjo̱keb re xban nak junes raylal ut sachecˈ yo̱keb chixcˈulbal. | |
Jere | Kekchi | 48:4 | Eb laj Moab yo̱keb chi cˈuluc raylal ut eb li cocˈal yo̱keb chi ya̱bac xban li raylal. | |
Jere | Kekchi | 48:5 | Eb li yo̱keb chi taksi̱nc saˈ li tzu̱l Luhit yo̱keb chi ya̱bac xban li raylal li yo̱keb chixcˈulbal. Ut eb li yo̱keb chi cubsi̱nc Horonaim, aˈaneb li xicˈ nequeˈiloc reheb ut teˈrabi nak yo̱keb chi ya̱bac. | |
Jere | Kekchi | 48:6 | ¡Elenkex! ¡Colomak e̱rib, la̱ex aj Moab! Chanchanakex li qˈuix li cuan saˈ li chaki chˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 48:7 | La̱ex texchapekˈ ajcuiˈ xban nak nequecˈojob e̱chˈo̱l saˈ xbe̱n le̱ biomal. Ut laj Quemos le̱ dios ta̱chapekˈ ut ta̱cˈamekˈ chi pre̱xil rochbeneb laj tij joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 48:8 | Eb li teˈsachok e̱ru teˈcha̱lk saˈ li junju̱nk chi tenamit. Ut ma̱ jun e̱re teˈru̱k chi e̱lelic. Ta̱poˈekˈ ru li ru takˈa ut ta̱sachekˈ ru li chˈochˈ li ti̱c ru xban nak joˈcan quixye li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 48:9 | Us raj cuan ta xxiqˈueb laj Moab re nak ta̱ru̱k teˈe̱lelik xban nak ta̱sachekˈ ru lix tenamiteb. Ma̱ ani chic ta̱cana̱k aran. | |
Jere | Kekchi | 48:10 | (Tzˈekta̱nanbilakeb li incˈaˈ nequeˈxqˈue xchˈo̱l chixba̱nunquil lix cˈanjel li Dios. Tzˈekta̱nanbilakeb li incˈaˈ teˈoque̱nk chi camsi̱nc nak taklanbileb xban li Ka̱cuaˈ.) | |
Jere | Kekchi | 48:11 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Junelic cˈojcˈo xchˈo̱leb laj Moab. Incˈaˈ queˈchapeˈ ut incˈaˈ queˈcˈameˈ saˈ najtil tenamit. Chanchaneb li vino li tuktu ru li incˈaˈ quijaleˈ xnaˈaj. Incˈaˈ qui-el xsahil chi moco lix bo̱c. | |
Jere | Kekchi | 48:12 | Abanan cuulac re xkˈehil nak eb laj Moab teˈcˈamekˈ chi pre̱xil saˈ jalan naˈajej joˈ nak najaleˈ xnaˈaj li vino ut najoreˈ lix naˈaj. | |
Jere | Kekchi | 48:13 | Saˈ eb li cutan aˈan eb laj Moab teˈxuta̱na̱k xban nak queˈxcˈojob xchˈo̱leb riqˈuin laj Quemos lix dioseb joˈ nak eb laj Israel queˈxuta̱na̱c xban lix dioseb li cuan Bet-el, li queˈxcˈojob cuiˈ xchˈo̱leb. | |
Jere | Kekchi | 48:14 | La̱ex aj Moab, ¿cˈaˈut nak nequeye nak la̱ex cha̱bil soldados ut cau e̱rib chi pletic? | |
Jere | Kekchi | 48:15 | Eb li tenamit Moab ut eb li cristian teˈsachekˈ ruheb. Eb li sa̱j cui̱nk li sicˈbileb ru camsinbilakeb chi chˈi̱chˈ nak teˈosokˈ, chan li tzˈakal Rey, li “Nimajcual Dios” xcˈabaˈ. | |
Jere | Kekchi | 48:16 | Yo̱ chak chi nachˈoc li raylal li yo̱ chi cha̱lc saˈ xbe̱neb laj Moab. Chi se̱b ta̱sachekˈ ru li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 48:17 | Ilomak xtokˈoba̱l ruheb laj Moab, la̱ex li cuanquex chixjun sutam, la̱ex li xenau chanru lix lokˈal junxil. Yehomak, “Qui-isi̱c xcuanquilal. Xtokeˈ lix xukˈ retalil lix cuanquil.” | |
Jere | Kekchi | 48:18 | La̱ex li cuanquex saˈ li tenamit Dibón, cubsihomak e̱rib ut chunlankex saˈ li poks xban nak cha̱lc re laj sachonel, li yo̱ chak chi pletic riqˈuineb laj Moab ut yo̱ chixjuqˈuinquil li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb. | |
Jere | Kekchi | 48:19 | Ut la̱ex li cuanquex Aroer, xaklinkex chire li be chi oybeni̱nc. Patzˈomak reheb li yo̱queb chi e̱lelic cˈaˈru xcˈulman. | |
Jere | Kekchi | 48:20 | Teˈchakˈok ut teˈxye, “Li naˈajej Moab xsacheˈ ru. Texya̱bak xban nak xuta̱nal xcˈul. Yehomak resil chire li nimaˈ Arnón nak xsacheˈ ru lix naˈajeb laj Moab.” | |
Jere | Kekchi | 48:21 | Xcuulac xkˈehil nak ta̱rakekˈ a̱tin saˈ xbe̱neb li cuanqueb saˈ li ru takˈa. Ta̱rakekˈ a̱tin saˈ xbe̱neb li cuanqueb Holón, Jahaza, ut Mefaat. | |
Jere | Kekchi | 48:24 | Ta̱rakekˈ ajcuiˈ a̱tin saˈ xbe̱neb li cuanqueb Queriot, ut Bosra ut saˈ xbe̱neb ajcuiˈ chixjunileb li tenamit li cuanqueb saˈ li naˈajej Moab, chi najt joˈ chi nachˈ. | |
Jere | Kekchi | 48:26 | Qˈuehomakeb laj Moab chi cala̱c xban nak xeˈxnimobresi ribeb chiru li Ka̱cuaˈ. Qˈuehomakeb laj Moab chixtolcˈosinquil ribeb saˈ lix xaˈauheb. Qˈuehomakeb laj Moab chi hobecˈ. | |
Jere | Kekchi | 48:27 | La̱ex aj Moab, ¿ma incˈaˈ ta biˈ xehobeb laj Israel? ¿Ma queˈtaˈeˈ ta biˈ laj Israel chi elkˈa̱c? ¿Ma xban ta biˈ aˈan nak nequehobeb? | |
Jere | Kekchi | 48:28 | Canabomak le̱ tenamit ut texxic chi cua̱nc saˈ xya̱nkeb li pec, la̱ex li cuanquex Moab. Chanchanakex chic li mucuy li naxyi̱b xsoc saˈ li oqueba̱l re li ochoch pec. | |
Jere | Kekchi | 48:29 | La̱o xkabi resil nak nequeˈxnimobresi ribeb laj Moab. Kˈetkˈeteb ut joskˈeb. Nequeˈxkˈetkˈeti ribeb ut aj kˈetoleb a̱tin. | |
Jere | Kekchi | 48:30 | La̱in ninnau lix chˈo̱leb. Moco us ta teˈe̱lk nak nequeˈxnimobresi ribeb. Ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ li nequeˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 48:31 | Joˈcan nak la̱in tinya̱bak chirixeb laj Moab. Chirixeb chixjunileb tinya̱bak. Nayotˈeˈ inchˈo̱l chirixeb li cuanqueb saˈ li tenamit Kir-hares. | |
Jere | Kekchi | 48:32 | Tinya̱bak che̱rix la̱ex li cuanquex Sibma joˈ nak quinya̱bac chirixeb li cuanqueb Jazer. Kˈaxal nim raj le̱ cuanquil nak xexcuan. Xcuulac toj cuan cuiˈ li palau li cuan nachˈ riqˈuin li tenamit Jazer. Abanan xcˈulun laj sachonel ut xrisi le̱ cuanquil. Chanchanex li uvas li naxhel rib chi us ut xsacheˈ li ru. | |
Jere | Kekchi | 48:33 | Ma̱cˈaˈak chic li sahil chˈo̱lej saˈ li xnaˈaj li acui̱mk ut saˈ li cˈaleba̱l li cuanqueb Moab. Incˈaˈ chic ta̱yatzˈma̱nk ru li uvas. Ma̱ ani chic tixyatzˈ li uvas chi sa saˈ xchˈo̱leb. Nequeˈxjap reheb, abanan ma̱cuaˈ xban xsahil xchˈo̱leb. Nequeˈxjap ban reheb xban xrahileb xchˈo̱l. | |
Jere | Kekchi | 48:34 | Eb li cuanqueb Hesbón yo̱queb chi ya̱bac ut lix ya̱beb nacuulac toj Eleale ut Jahaza. Lix ya̱beb na-abi̱c toj Zoar ut Horonaim ut Eglat-selisiya xban nak queˈchakic li yuˈam haˈ li cuanqueb Nimrim. | |
Jere | Kekchi | 48:35 | La̱in tinsach ruheb li nequeˈmayejac saˈ eb li naˈajej li najt xteram li cuanqueb Moab ut nequeˈxcˈat li pom chiruheb lix dioseb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 48:36 | Nayotˈeˈ inchˈo̱l chirixeb li cuanqueb Moab ut chirixeb li cuanqueb Kir-hares. Lix rahil inchˈo̱l, aˈan chanchan nak nachˈeˈman jun li bich saˈ li xo̱lb re rahil chˈo̱lejil xban nak ma̱cˈaˈ chic xbiomaleb laj Moab. | |
Jere | Kekchi | 48:37 | Chixjunileb queˈxbes li rismal xjolomeb ut queˈrisi lix macheb. Chixjunileb queˈxset li rukˈeb ut queˈrocsi li tˈicr li kˈes ru retalil li rahil chˈo̱lej li cuanqueb cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 48:38 | Yalak bar yo̱queb chi ya̱bac xban nak la̱in xinsach ru li naˈajej Moab. Yo̱queb chi ya̱bac saˈ xbe̱neb li cab ut saˈ eb li cˈayil. Li tenamit chanchan jun li cuc li xjoreˈ ut ma̱ ani na-ajoc re, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 48:39 | Chexya̱bak chirixeb laj Moab. Xucuajel chic rilbaleb. Nequeˈxjal li riloba̱leb xban xxuta̱neb. Nequeˈhobeˈ ut nequeˈseˈe̱c xbaneb chixjunileb li cuanqueb chi xjun sutam. | |
Jere | Kekchi | 48:40 | Joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ: —Qˈuehomak retal. Eb li xicˈ nequeˈiloc reheb laj Moab yo̱queb chi cha̱lc chixsachbal ruheb. Chanchaneb li tˈiu nak naxic chixchapbal lix tib. | |
Jere | Kekchi | 48:41 | Eb li tenamit teˈchapekˈ joˈ eb ajcuiˈ li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb. Saˈ eb li cutan aˈan eb li soldado aj Moab sicsotkeb. Chanchanakeb jun li ixk li yo̱ chi cˈuluc raylal. | |
Jere | Kekchi | 48:42 | Li nimla tenamit Moab ta̱sachekˈ ru xban nak queˈxkˈetkˈeti ribeb chiru li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 48:43 | La̱ex aj Moab, xiu xiu chic cuanquex. Junes raylal cuan saˈ e̱be̱n. Chanchanakex li xul li yo̱ chi chapecˈ xban laj yo xban nak ac cauresinbil eb li raˈal aˈin chokˈ e̱re. | |
Jere | Kekchi | 48:44 | Li ani ta̱e̱lelik xban xxiu ta̱tˈanekˈ saˈ jul. Ut li ani ta̱e̱lk saˈ li jul ta̱chapekˈ saˈ li raˈal, xban nak la̱in tintakla li raylal saˈ xbe̱neb laj Moab re nak teˈxtoj rix lix ma̱queb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 48:45 | Cuanqueb li teˈxic chixcolbal ribeb aran Hesbón. Abanan ma̱cˈaˈ naru teˈxba̱nu. Quicˈateˈ li tenamit Hesbón, lix tenamit li rey Sehón. Quicˈateˈ li tzu̱l ut eb lix nuba̱l li tenamit aˈin li incˈaˈ nequeˈcuan saˈ xya̱lal. | |
Jere | Kekchi | 48:46 | Raylal ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb laj Moab. Queˈsacheˈ ruheb li tenamit li queˈxlokˈoni li dios Quemos. Queˈchapeˈ ut queˈcˈameˈ chi pre̱xil eb li ralal xcˈajol. | |
Chapter 49
Jere | Kekchi | 49:1 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios chirixeb laj Amón: —¿Ma ma̱cˈaˈ ta biˈ ralal xcˈajoleb laj Israel? ¿Ma ma̱cˈaˈeb ta biˈ ralal xcˈajoleb teˈe̱chani̱nk re lix naˈajeb? ¿Cˈaˈut nak eb laj Amón li nequeˈlokˈonin li yi̱banbil dios Milcom queˈxchap li naˈajej Gat? ¿Cˈaˈut nak xeˈcana chi cua̱nc saˈ eb li tenamit aˈan? | |
Jere | Kekchi | 49:2 | Ta̱cuulak xkˈehil nak eb laj Amón li cuanqueb saˈ li tenamit Rabá teˈrabi nak eb li tenamit teˈxjap reheb chi pletic. Ut li tenamit juqˈuinbil chic ta̱cana̱k. Eb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam teˈcˈatekˈ. Ut eb laj Israel teˈre̱chani cuiˈchic li naˈajej li quimakˈeˈ chiruheb xbaneb laj Amón, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 49:3 | Chexya̱bak la̱ex li cuanquex Hesbón xban nak quisacheˈ ruheb li tenamit Hai. Japomak e̱re la̱ex li cuanquex Rabá. Qˈuehomak li kˈes ru tˈicr che̱rix ut chexya̱bak. Texxic yalak bar chi saˈ li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit xban nak li yi̱banbil dios Milcom ta̱cˈamekˈ chi pre̱xil rochbeneb laj tij ut eb li cuanqueb xcuanquil. | |
Jere | Kekchi | 49:4 | ¿Cˈaˈut nak nequenimobresi e̱rib xban li ru takˈa li na-el cuiˈ chi us li acui̱mk? La̱ex li incˈaˈ us e̱naˈleb, ¿ma incˈaˈ nequeqˈue retal nak ta̱sachekˈ ru li ru takˈa? ¿Cˈaˈut nak nequecˈojob e̱chˈo̱l saˈ xbe̱n le̱ biomal? Ut nequeye “¿Ani ta cuiˈ ta̱ru̱k chi cha̱lc chi pletic kiqˈuin?” chanquex. | |
Jere | Kekchi | 49:5 | La̱in texinqˈue chi xucuac xbaneb chixjunileb li cuanqueb che̱jun sutam. Che̱junilex tex-isi̱k saˈ li naˈajej li cuanquex cuiˈ. Ut ma̱ ani ta̱chˈutuba̱nk reheb li teˈe̱lelik. | |
Jere | Kekchi | 49:6 | Abanan, mokon chic la̱in tinqˈueheb cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Amón ut sa chic teˈcua̱nk, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Jere | Kekchi | 49:7 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios chirixeb laj Edom: —¿Ma ma̱cˈaˈ chic xnaˈlebeb li cuanqueb Temán? ¿Ma incˈaˈ chic naru teˈxqˈue xnaˈlebeb li tenamit laj qˈuehol naˈleb? ¿Ma xsach lix naˈlebeb? | |
Jere | Kekchi | 49:8 | Elenkex chi junpa̱t ut mukumak chak e̱rib saˈ eb li ochoch pec la̱ex li cuanquex Dedán xban nak la̱in tinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb li ralal xcˈajol laj Esaú nak tinqˈueheb chixtojbal rix lix ma̱queb. | |
Jere | Kekchi | 49:9 | Nak teˈsicˈok uvas, ¿ma incˈaˈ ta biˈ teˈxcanab caˈchˈinak li ru? Ut nak nequeˈchal laj e̱lkˈ chiru kˈojyi̱n, ¿ma incˈaˈ ta biˈ teˈxcˈam caˈaj cuiˈ li joˈ qˈuial nequeˈraj chokˈ reheb? | |
Jere | Kekchi | 49:10 | Abanan la̱in tinmakˈ chiruheb li ralal xcˈajol laj Esaú chixjunil li cˈaˈru cuan reheb. Tincanab chi cutanquil li naˈajej li nequeˈxmuk cuiˈ ribeb. Teˈsachekˈ ruheb li ralal xcˈajol, eb li rechˈalal ut eb li rech cabal. Teˈsachekˈ ruheb chi junaj cua. | |
Jere | Kekchi | 49:11 | Canabomakeb li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈeb. La̱in tin-ilok reheb. Ut eb li xma̱lcaˈan naru teˈxcˈojob xchˈo̱leb cuiqˈuin. | |
Jere | Kekchi | 49:12 | Li Ka̱cuaˈ quixye chi joˈcaˈin: —Cui eb li ma̱cˈaˈeb xma̱c queˈqˈueheˈ chixcˈulbal li raylal, ¿ma tojaˈ ta chic la̱ex incˈaˈ texqˈuehekˈ chixtojbal rix le̱ ma̱c? Tento nak la̱ex te̱toj rix le̱ ma̱c. | |
Jere | Kekchi | 49:13 | Saˈ incˈabaˈ la̱in xinba̱nu jun li juramento ut xinye nak li tenamit Bosra ta̱sachekˈ ru ut xucuajel chic rilbal ta̱cana̱k. Tzˈekta̱nanbilak ut majecuanbilak. Chixjunileb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam teˈsachekˈ ruheb chi junaj cua, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 49:14 | Laj Jeremías quixye: —Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin. Quixtaklaheb lix takl chixyebal reheb li xni̱nkal ru tenamit nak teˈxchˈutubeb lix soldado ut teˈxcauresi ribeb chi pletic riqˈuineb laj Edom. | |
Jere | Kekchi | 49:15 | Li Dios quixye: —Anakcuan la̱in tincuisi lix cuanquileb saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit ut tzˈekta̱nanbilakeb chic. | |
Jere | Kekchi | 49:16 | Xeˈxbalakˈi ribeb nak xeˈxqˈue xxiuheb li tenamit. Xeˈxbalakˈi ribeb nak xeˈxnimobresi ribeb. Eb aˈan xeˈxyi̱b lix naˈajeb saˈ xya̱nkeb li sako̱nac saˈ eb li ni̱nki tzu̱l joˈ naxba̱nu li tˈiu. Abanan usta najt xteram teˈxyi̱b chak lix naˈajeb, la̱in tebincubsi chak toj aran. | |
Jere | Kekchi | 49:17 | Xucuajel chic rilbaleb laj Edom teˈcana̱k. Chixjunileb li teˈnumekˈ aran teˈsach xchˈo̱leb ut teˈxhob xban li cˈaˈru teˈxcˈul. | |
Jere | Kekchi | 49:18 | Joˈ nak queˈsacheˈ ru li tenamit Sodoma ut Gomorra rochbeneb li cocˈ tenamit li cuanqueb chi xjun sutam, joˈcan ajcuiˈ teˈxcˈul eb laj Edom nak teˈsachekˈ ruheb. Ma̱ ani chic teˈcua̱nk saˈ li tenamit aˈan, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 49:19 | La̱in tincuisiheb laj Edom saˈ lix naˈajeb chi junpa̱t. Chanchanakin jun li cakcoj li na-el saˈ li qˈuicheˈ chire li nimaˈ Jordán chixsicˈbal xtzacae̱mk. La̱in tinsicˈ ru junak ut aˈan tinqˈue chi cˈanjelac saˈ li naˈajej aˈan. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱in ya̱l cue? ¿Ma cuan ta biˈ junak ta̱numta̱k chicuu la̱in? ¿Ma cuan ta biˈ junak ta̱ru̱k tixxakab rib chicuu? chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 49:20 | Abihomak li cˈaˈru quixcˈu̱b ru xba̱nunquil reheb laj Edom li Ka̱cuaˈ. Abihomak li cˈaˈru tixba̱nu reheb li cuanqueb Temán. Quelonbil nak teˈisi̱k li ma̱cˈaˈeb chic xmetzˈe̱u saˈ li tenamit aˈan ut ta̱sachekˈ ru lix naˈajeb. | |
Jere | Kekchi | 49:21 | Nak ta̱sachekˈ ru li tenamit aˈan, chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ sicsotkeb xbaneb xxiu nak teˈrabi li choki̱nc. Ta̱abi̱k lix ya̱beb chi najt toj saˈ li Caki Palau. | |
Jere | Kekchi | 49:22 | Qˈuehomak retal. Eb li xicˈ nequeˈiloc reheb laj Bosra yo̱queb chi cha̱lc chixsachbal ruheb. Chanchaneb li tˈiu nak naxic chixchapbal lix tib. Saˈ eb li cutan aˈan eb li soldado aj Edom sicsotkeb. Chanchanakeb jun li ixk li yo̱ chi cˈuluc raylal. | |
Jere | Kekchi | 49:23 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ chirixeb laj Damasco: —Queˈsach xchˈo̱leb li cuanqueb aran Hamat ut eb li cuanqueb Arfad xban nak queˈrabi resil li raylal li ta̱cha̱lk. Incˈaˈ chic cˈojcˈo xchˈo̱leb. Chanchaneb li palau li yo̱ chi ecˈa̱nc ru. | |
Jere | Kekchi | 49:24 | Incˈaˈ chic cauheb xchˈo̱l laj Damasco. Yo̱queb chi e̱lelic xban xxiuheb. Cˈajoˈ li raylal yo̱queb chixcˈulbal. Chanchaneb jun li ixk oc re chi qˈuira̱c. | |
Jere | Kekchi | 49:25 | ¿Cˈaˈut nak xcˈul li tenamit aˈin chi joˈcaˈin? Aˈin li tenamit li qˈuebil xlokˈal junxil. Aˈin li tenamit li quisahoˈ cuiˈ inchˈo̱l. | |
Jere | Kekchi | 49:26 | Relic chi ya̱l nak eb li sa̱j cui̱nk teˈcana̱k chi tˈantˈo saˈ eb li be. Ut eb li soldado teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t saˈ eb li cutan aˈan, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 49:27 | La̱in tincˈateb li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Damasco ut ta̱cˈatekˈ lix palacio li rey Ben-adad, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 49:28 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ chirixeb li ralal xcˈajol laj Cedar ut chirixeb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb Hazor li teˈe̱chani̱k xban laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. Li Ka̱cuaˈ quixye: —Ayukex chi pletic riqˈuineb li cuanqueb Cedar ut sachomakeb ru li cristian li cuanqueb saˈ li este. | |
Jere | Kekchi | 49:29 | Teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ lix queto̱mkeb ut eb lix muheba̱leb yi̱banbil riqˈuin tˈicr. Ta̱cˈamekˈ lix muheba̱leb ut chixjunil li cˈaˈru cuan reheb, joˈ eb ajcuiˈ lix camello. Ut eb li cristian teˈxjap re chixyebal: —Kˈaxal ra yo̱ chi cˈulma̱nc yalak bar. | |
Jere | Kekchi | 49:30 | Elenkex chi junpa̱t. Mukumak e̱rib saˈ eb li ni̱nki ochoch pec la̱ex li cuanquex Hazor, xban nak li rey Nabucodonosor xcˈu̱b ru chanru nak tixsach e̱ru, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 49:31 | Ayukex chi pletic riqˈuin li nimla tenamit li cˈojcˈo xchˈo̱leb xban nak cuan chixjunil li cˈaˈru reheb. Li tenamit aˈan moco sutsu ta saˈ tzˈac chi moco tzˈaptzˈo ta li oqueba̱l. Xjunes cuan li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 49:32 | Teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ eb lix camello ut eb lix queto̱mk. La̱in tinjeqˈuiheb ru ut tintaklaheb saˈ najtil tenamit. Chanchan nak teˈcˈamekˈ xban ikˈ. Raylal ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb yalak bar, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 49:33 | Li tenamit Hazor ta̱cana̱k chokˈ xnaˈajeb laj xoj. Ma̱cˈaˈ chic cua̱nk aran. Ma̱cˈaˈak chic cristian sa li tenamit aˈan, chi moco teˈnumekˈ aran. | |
Jere | Kekchi | 49:34 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ re laj Jeremías chirix li naˈajej Elam nak tojeˈ qui-oc laj Sedequías chokˈ xreyeb laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 49:35 | Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: —La̱in tinqˈueheb chi camsi̱c chixjunileb li cui̱nk li queˈxnau cutuc riqˈuin tzimaj li nequeˈxcacuubresi cuiˈ xchˈo̱leb li tenamit Elam. | |
Jere | Kekchi | 49:36 | Tebinqˈue chi cha̱lc saˈ xca̱ pacˈalil li ruchichˈochˈ eb li teˈcha̱lk chi pletic riqˈuineb laj Elam ut teˈjeqˈui̱k ruheb saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. Ut ma̱ jun li xni̱nkal tenamit incˈaˈ ta teˈcuulak eb laj Elam chixcolbal cuiˈ ribeb. | |
Jere | Kekchi | 49:37 | Tincanabeb laj Elam chi sachecˈ ruheb xbaneb li xicˈ nequeˈiloc reheb, li teˈajok xcamsinquileb. Xban nak xnumta lin joskˈil saˈ xbe̱neb, la̱in tintakla xcamsinquileb chi chˈi̱chˈ toj retal nak teˈosokˈ chixjunileb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 49:38 | La̱in tinxakab lin cuanquil aran Elam ut la̱in tinsacheb ru lix reyeb laj Elam ut eb li nequeˈtenkˈan re. | |
Chapter 50
Jere | Kekchi | 50:1 | Aˈan aˈin li quixye li Ka̱cuaˈ re li profeta Jeremías chirix li naˈajej Babilonia joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb aran. | |
Jere | Kekchi | 50:2 | Quixye re: —Yehomak resil nak eb laj Babilonia teˈchapekˈ. Taksihomak li bandera ut yehomak resilal saˈ chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit. Ma̱cˈaˈ te̱muk chiruheb. Te̱ye: “Li naˈajej Babilonia ta̱chapekˈ. Li yi̱banbil dios Bel ta̱cˈutekˈ xxuta̱n ut li yi̱banbil dios Merodac ta̱jorekˈ. Chixjunileb li jalam u̱ch li cuanqueb Babilonia telajeˈsachekˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:3 | Jun li nimla tenamit ta̱cha̱lk chak saˈ li norte chi pletic riqˈuineb laj Babilonia ut tixsach ruheb. Ma̱cˈaˈ chic ta̱cua̱nk aran, chi moco cristian, chi moco xul.” | |
Jere | Kekchi | 50:4 | Ta̱cuulak xkˈehil nak eb li ralal xcˈajol laj Israel, ut eb li ralal xcˈajol laj Judá teˈcha̱lk chinsicˈbal la̱in lix Dioseb. Yo̱keb chi ya̱bac nak teˈcha̱lk chinsicˈbal. | |
Jere | Kekchi | 50:5 | Teˈxpatzˈ bar cuan li be li naxic Sión ut aran teˈxic. Ut teˈxye, “Cha̱lkex ut takacˈam cuiˈchic kib saˈ usilal riqˈuin li Ka̱cuaˈ. Takaba̱nu jun li contrato riqˈuin li Ka̱cuaˈ chi junelic re nak incˈaˈ ta̱sachk saˈ kachˈo̱l,” chaˈakeb. | |
Jere | Kekchi | 50:6 | Eb lin tenamit chanchaneb li carner li queˈbalakˈi̱c xbaneb laj ilol reheb ut queˈxchaˈchaˈi ribeb yalak bar saˈ xya̱nkeb li cocˈ bol ut eb li tzu̱l. Quisach chiruheb lix naˈajeb li teˈhila̱nk raj cuiˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:7 | Chixjunileb li teˈtaˈok reheb teˈxsach ruheb. Ut eb li xicˈ nequeˈiloc reheb teˈxye, “La̱o ma̱cˈaˈ kama̱c. Eb aˈan ban queˈma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ li narakoc a̱tin saˈ ti̱quilal. Queˈma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ Dios li xyoˈoneb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb.” | |
Jere | Kekchi | 50:8 | Elenkex Babilonia. Canabomak lix naˈajeb. Chanchanakex li chiba̱t li nequeˈcˈamoc be chiruheb li jun chˈol chic chiba̱t. | |
Jere | Kekchi | 50:9 | La̱in tinqˈue saˈ xchˈo̱leb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb saˈ li norte nak teˈxjunaji ribeb ut teˈcha̱lk chi pletic riqˈuineb laj Babilonia. Saˈ li norte teˈcha̱lk li teˈnumta̱k saˈ xbe̱neb. Teˈxnau chi us cutuc riqˈuin tzimaj ut ti̱cak rukˈeb. | |
Jere | Kekchi | 50:10 | Joˈcan nak ta̱elkˈa̱k li cˈaˈru reheb laj Babilonia. Chixjunileb li xicˈ nequeˈiloc reheb teˈxcˈam nabal li cˈaˈru teˈraj toj ta̱cˈojla̱k xchˈo̱leb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:11 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱ex aj Babilonia, la̱ex xerecˈa xsahil nak xenumta saˈ xbe̱neb lin tenamit ut xemakˈ chiruheb li cˈaˈru reheb ut sa saˈ e̱chˈo̱l. Chanchanex li cuacax li napiscˈoc saˈ pachˈayaˈ, malaj ut chanchanex li cacua̱y li naxjap re xban xsahil xchˈo̱l. | |
Jere | Kekchi | 50:12 | Abanan le̱ tenamit la̱ex ta̱isi̱k xlokˈal. Li tenamit li xexyoˈla cuiˈ ta̱cˈutekˈ xxuta̱n usta kˈaxal lokˈ nak quicuan. Aˈanak li kˈaxal caˈchˈin xcuanquil saˈ xya̱nkeb chixjunileb li tenamit. Ta̱sukˈisi̱k chokˈ chaki chˈochˈ ut ma̱cˈaˈak cuan chi saˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:13 | Xban nak yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb ma̱ ani ta̱cana̱k Babilonia. Ta̱canaba̱k chi juqˈuinbil chixjunil ut chixjunileb li teˈnumekˈ aran teˈsach xchˈo̱leb chirilbal ut teˈxhob xban li raylal xcˈul. | |
Jere | Kekchi | 50:14 | La̱ex li nequenau cutuc riqˈuin tzimaj xaklinkex saˈ le̱ naˈaj. Te̱sut rix li naˈajej Babilonia ut cutumak le̱ tzimaj. Ma̱ jun te̱col xban nak eb aˈan xeˈma̱cob chiru li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:15 | Japomak e̱re chi xjun sutam li tenamit xban nak eb laj Babilonia teˈxkˈaxtesi ribeb saˈ e̱rukˈ. Yo̱queb chi tˈanecˈ li cab li najt xteram ut teˈtˈanekˈ li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit. Xcuulac li ho̱nal nak li Ka̱cuaˈ tixqˈue re̱kaj li raylal li queˈxba̱nu eb aˈan. | |
Jere | Kekchi | 50:16 | Me̱canabeb chi a̱uc eb laj Babilonia chi moco te̱canabeb chi kˈoloc saˈ xkˈehil li kˈoloc. Xban li ple̱t eb li jalaneb xtenamit teˈe̱lelik ut teˈxic saˈ lix tenamiteb. | |
Jere | Kekchi | 50:17 | Eb laj Israel chanchaneb li queto̱mk li queˈxjeqˈui ribeb nak li cakcoj quichal chira̱linanquileb. Li xbe̱n li quichal chi sachoc reheb, aˈan lix reyeb laj Asiria. Ut li xcab li quichal chi sachoc reheb, aˈan laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 50:18 | Joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: —La̱in tinqˈue chixtojbal xma̱c lix reyeb laj Babilonia ut lix naˈajeb joˈ nak xinqˈue chixtojbal xma̱c lix reyeb laj Asiria. | |
Jere | Kekchi | 50:19 | La̱in tinqˈueheb cuiˈchic laj Israel saˈ lix naˈajeb. Chanchanakeb li carner li nequeˈichajib aran Carmelo ut Basán. Ut teˈxtzaca ajcuiˈ li ru li acui̱mk li na-el saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Efraín ut Galaad toj retal ta̱cˈojla̱k xchˈo̱leb. | |
Jere | Kekchi | 50:20 | Saˈ eb li cutan aˈan eb laj Israel ut eb laj Judá ma̱cˈaˈak xma̱queb xban nak la̱in tincuy tinsach lix ma̱queb li joˈ qˈuial chic xeˈcana, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:21 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Ayukex chi pletic riqˈuineb li cuanqueb Merataim ut Pecod, ut camsihomakeb. Ba̱nuhomak li cˈaˈru xexintakla cuiˈ, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:22 | Yo̱ chi abi̱c li choki̱nc nak yo̱queb chi pletic. Yo̱ chi abi̱c resil li nimla raylal li yo̱queb chixcˈulbal. | |
Jere | Kekchi | 50:23 | Ilomak chanru nak xeˈosoˈ eb laj Babilonia. Ilomak chanru nak xsacheˈ lix cuanquil. Aˈan li cau nataklan saˈ xbe̱neb li tenamit junxil. Chanchan li martillo. Abanan anakcuan xeˈsacheˈ ru saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal tenamit. | |
Jere | Kekchi | 50:24 | Chanchan nak la̱in xinqˈue jun li raˈal re e̱chapbal, la̱ex aj Babilonia. Ut chi ma̱cˈaˈ saˈ e̱chˈo̱l xextˈaneˈ saˈ li raˈal. Xextaˈeˈ ut xexchapeˈ xban nak xekˈetkˈeti e̱rib chicuu la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:25 | Chanchan nak li Ka̱cuaˈ quixte li ochoch li xocxo cuiˈ lix chˈi̱chˈ re pletic. Quirisi chak lix cˈanjeleba̱l xban nak yo̱ xjoskˈil. Quixba̱nu chi joˈcan xban nak cuan li cˈaˈru tixba̱nu aran Babilonia li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Jere | Kekchi | 50:26 | La̱ex aj najtil tenamit, quimkex chi pletic riqˈuineb laj Babilonia. Tehomak li naˈajej li xocxo cuiˈ li ru li trigo. Te̱sach ruheb chi junaj cua ut te̱canabeb chi tu̱btu. Ma̱ ani ta̱canaba̱k chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb. | |
Jere | Kekchi | 50:27 | Camsihomakeb chixjunil li cui̱nk li toj sa̱jeb. Chanchanakeb li cuacax li yo̱queb chi xic chi camsi̱c. Raylal ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb laj Babilonia xban nak xcuulac xkˈehil nak teˈqˈuehekˈ chi xtojbal rix lix ma̱queb. | |
Jere | Kekchi | 50:28 | Cuanqueb li queˈe̱lelic Babilonia ut queˈco̱eb Jerusalén ut yo̱queb chixserakˈinquil chanru nak li Ka̱cuaˈ li kaDios quixqˈue re̱kaj li incˈaˈ us li queˈxba̱nu eb laj Babilonia re lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:29 | Bokomakeb li nequeˈxnau cutuc riqˈuin tzimaj re teˈpletik riqˈuineb laj Babilonia. Ut teˈxyi̱b lix muheba̱leb chi xjun sutam li tenamit ut ma̱ ani teˈxcanab chi e̱lelic. Qˈuehomak re̱kaj li ma̱usilal li queˈxba̱nu xban nak queˈxkˈetkˈeti ribeb chiru li Ka̱cuaˈ, lix santil Dioseb laj Israel. | |
Jere | Kekchi | 50:30 | Joˈcan nak eb li cui̱nk li toj sa̱jeb teˈcamsi̱k saˈ eb li be ut eb lix soldados teˈsachekˈ ru saˈ li ple̱t saˈ li cutan aˈan, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:31 | La̱in li nimajcual Dios tinsach e̱ru la̱ex aj Babilonia, xban nak xekˈetkˈeti e̱rib chicuu. Xcuulac xkˈehil nak la̱in texinqˈue chixtojbal rix li ma̱c xeba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 50:32 | Eb laj Babilonia li kˈetkˈeteb teˈxtich li rokeb ut teˈtˈanekˈ ut ma̱ ani tixtenkˈaheb chi cuaclic. La̱in tinqˈue xxamlel li tenamit ut ta̱cˈatekˈ chixjunil li cuan chi xjun sutam, chan. | |
Jere | Kekchi | 50:33 | Joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: —Eb li ralal xcˈajol laj Israel ut eb li ralal xcˈajol laj Judá rahobtesinbileb xbaneb li tenamit li queˈcˈamoc reheb chi pre̱xil ut incˈaˈ nequeˈxcanabeb chi xic. | |
Jere | Kekchi | 50:34 | Abanan li ani ta̱colok reheb, aˈan cau rib. “Nimajcual Dios” xcˈabaˈ. Relic chi ya̱l aˈan ta̱oque̱nk chirixeb re nak naru teˈcua̱nk saˈ tuktu̱quil usilal saˈ lix naˈajeb. Abanan eb laj Babilonia ta̱cha̱lk raylal saˈ xbe̱neb. | |
Jere | Kekchi | 50:35 | Li Ka̱cuaˈ naxye: —Eb laj Babilonia teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t. Teˈcamsi̱k chixjunileb li tenamit li cuanqueb Babilonia joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan ut eb li cuanqueb xnaˈleb. | |
Jere | Kekchi | 50:36 | Ta̱cha̱lk li ple̱t saˈ xbe̱neb laj kˈe ut teˈsachk xnaˈlebeb. Ta̱cha̱lk li ple̱t saˈ xbe̱neb li cauheb rib ut teˈxucuak. | |
Jere | Kekchi | 50:37 | Teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t eb li cacua̱y ut teˈsachekˈ ru li carruajes. Ut teˈcamsi̱k li jalaneb xtenamiteb li cuanqueb saˈ xya̱nkeb. Chanchanakeb chic ixk. Teˈsachekˈ ru li raro xbaneb ut ta̱cˈamekˈ lix biomaleb. | |
Jere | Kekchi | 50:38 | Telajeˈchakik chixjunil li haˈ li cuan aran xban nak li tenamit aˈan xnaˈajeb li jalanil dios. Xban lix dioseb xeˈtontoˈ xjolomeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 50:39 | Joˈcan nak li nimla tenamit Babilonia ta̱sukˈi̱k chokˈ chaki chˈochˈ. Eb laj xoj ut eb li avestruz, ut eb li joskˈ aj xul re li chaki chˈochˈ teˈcua̱nk aran. Ma̱ jaruj chic teˈcua̱nk cristian aran chalen anakcuan. | |
Jere | Kekchi | 50:40 | Joˈ quinba̱nu reheb li tenamit Sodoma ut Gomorra ut eb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam, joˈcan ajcuiˈ tinba̱nu re li tenamit Babilonia ut eb li cuanqueb chi xjun sutam. Ma̱ ani chic ta̱cua̱nk saˈ li naˈajej aˈan, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:41 | Qˈuehomak retal. Yo̱queb chak chi cha̱lc eb li soldado saˈ li nimla tenamit li cuan saˈ li norte. Rochbeneb aˈan cuanqueb nabaleb li rey li teˈcha̱lk saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. | |
Jere | Kekchi | 50:42 | Cuanqueb xtzimaj ut cuanqueb xla̱ns. Kˈaxal joskˈeb. Ma̱ ani nequeˈril xtokˈoba̱l ru. Nak nequeˈxjap re chanchaneb li palau li cau na-ecˈan. Yo̱queb chi cha̱lc chirix cacua̱y. Ac cauresinbileb re teˈcha̱lk chi pletic e̱riqˈuin la̱ex aj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 50:43 | Lix reyeb laj Babilonia quirabi resil li ple̱t li xchal saˈ xbe̱neb. Ma̱cˈaˈ chic xmetzˈe̱u quicana xban xcˈaˈux. Cˈajoˈ xrahil saˈ xchˈo̱l. Chanchan li raylal li naxcˈul li ixk nak oc re chi qˈuira̱c. | |
Jere | Kekchi | 50:44 | La̱in tincuisiheb laj Babilonia saˈ lix naˈajeb chi junpa̱t. Chanchanakin jun li cakcoj li na-el saˈ li qˈuicheˈ chire li nimaˈ Jordán chixsicˈbal xtzacae̱mk. La̱in tinsicˈ ru junak ut aˈan tinqˈue chi cˈanjelac saˈ li naˈajej aˈan. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱in ya̱l cue? ¿Ma cuan ta biˈ junak ta̱numta̱k chicuu la̱in? ¿Ma cuan ta biˈ junak ta̱ru̱k tixxakab rib chicuu? chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 50:45 | Abihomak li cˈaˈru quixcˈu̱b ru xba̱nunquil reheb laj Babilonia li Ka̱cuaˈ. Abihomak li cˈaˈru tixba̱nu reheb li cuanqueb Babilonia. Quelonbil nak teˈisi̱k li cocˈal saˈ li tenamit aˈan ut ta̱sachekˈ ru lix naˈajeb. | |
Chapter 51
Jere | Kekchi | 51:1 | Joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ: —La̱in tintakla junak li tenamit chi pletic riqˈuineb laj Babilonia ut riqˈuineb ajcuiˈ li cuanqueb aran li nequeˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu. Eb li tintakla chanchanakeb li ikˈ li nasachoc nak teˈxic chi pletic. | |
Jere | Kekchi | 51:2 | La̱in tintaklaheb li jalan xtenamiteb chirisinquileb laj Babilonia saˈ lix naˈajeb. Teˈisi̱k joˈ nak na-isi̱c rix li trigo xban ikˈ. Ut teˈxcanab chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ lix tenamiteb xban nak yalak bar teˈcha̱lk chak li ta̱sachok reheb.— | |
Jere | Kekchi | 51:3 | Cauresihomak le̱ tzimaj, la̱ex li nequenau cutuc riqˈuin tzimaj. La̱ex li nequenimobresi e̱rib riqˈuin le̱ rakˈ chˈi̱chˈ, me̱ril xtokˈoba̱leb ru. Camsihomakeb li sa̱jeb aran Babilonia. Ut sachomakeb ru chixjunileb lix soldado. | |
Jere | Kekchi | 51:5 | Eb li ralal xcˈajol laj Israel ut eb li ralal xcˈajol laj Judá incˈaˈ queˈtzˈekta̱na̱c chi junaj cua xban li Ka̱cuaˈ, li nimajcual Dios, usta numtajenak lix ma̱queb chiru li Ka̱cuaˈ lix santil Dioseb. | |
Jere | Kekchi | 51:6 | Elenkex Babilonia. Colomak e̱rib. Me̱qˈue e̱rib chi sachecˈ xban lix ma̱queb laj Babilonia. Xcuulac xkˈehil nak li Ka̱cuaˈ tixqˈue re̱kaj reheb joˈ xcˈulubeb xcˈulbal. | |
Jere | Kekchi | 51:7 | Li tenamit Babilonia chanchan jun li secˈ oro saˈ rukˈ li Ka̱cuaˈ nak quicuan ut chixjunil li tenamit quixcaltesiheb. Queˈrucˈ li vino li quixqˈue reheb ut queˈsach xnaˈlebeb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Jere | Kekchi | 51:8 | Abanan chiru junpa̱t quisacheˈ ru li tenamit Babilonia. Chexya̱bak chirixeb. Yalomak xbanbal lix tochˈolal. Ma̱re ta̱qˈuira̱k. | |
Jere | Kekchi | 51:9 | Eb li cuanqueb aran queˈxye: —Xkayal xbanbaleb laj Babilonia abanan incˈaˈ xeˈqˈuira. Kacanabakeb ut yoˈkeb saˈ li katenamit. Li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb laj Babilonia chixtojbal lix ma̱queb xban nak xnumta li ma̱c xeˈxba̱nu. | |
Jere | Kekchi | 51:10 | Li Ka̱cuaˈ xcˈutbesi nak la̱o cuanco saˈ ti̱quilal. Yoˈkeb chixyebal reheb li cuanqueb Sión li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ li kaDios. | |
Jere | Kekchi | 51:11 | Li Ka̱cuaˈ xqˈue saˈ xchˈo̱leb lix reyeb laj Media nak teˈxsach ruheb laj Babilonia. Li Ka̱cuaˈ tixqˈue re̱kaj li queˈxba̱nu re lix templo li Ka̱cuaˈ. La̱ex aj Media, cauresihomak le̱ tzimaj ut cauresihomak le̱ chˈi̱chˈ li nequecol cuiˈ re le̱ chˈo̱l. | |
Jere | Kekchi | 51:12 | Taksihomak li bandera retalil nak te̱tiquib pletic riqˈuineb li cuanqueb saˈ xbe̱neb li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit. Qˈuehomak xtzˈakobeb li soldado ut qˈuehomakeb saˈ xnaˈaj li nequeˈqˈuehoc etal. Taklahomakeb chi pletic. Li Ka̱cuaˈ tixba̱nu li cˈaˈru naraj xba̱nunquil joˈ quixye nak tixba̱nu reheb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 51:13 | La̱ex aj Babilonia, li sutsu le̱ tenamit xbaneb li nimaˈ, ta̱sachekˈ e̱ru. Nabal le̱ biomal, abanan xcuulac xkˈehil nak tex-osokˈ. | |
Jere | Kekchi | 51:14 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios quixba̱nu li juramento saˈ xcˈabaˈ aˈan ut quixye nak tixtakla li qˈuila soldado chi pletic e̱riqˈuin la̱ex aj Babilonia. Chanchanakeb laj sa̱cˈ nak teˈcha̱lk xban xqˈuialeb. Ut japjo̱k reheb nak teˈnumta̱k saˈ e̱be̱n. | |
Jere | Kekchi | 51:15 | Li Ka̱cuaˈ quixyi̱b li ruchichˈochˈ riqˈuin lix cuanquil. Quixxakab saˈ xnaˈaj riqˈuin lix naˈleb ut quixyi̱b li choxa. | |
Jere | Kekchi | 51:16 | Yal riqˈuin ra̱tin li Ka̱cuaˈ naxtakla chak li hab. Ut naxqˈue li chok saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. Yal riqˈuin ra̱tin naxqˈue li ca̱k chi ecˈa̱nc nak yo̱ li hab. Ut narisi chak li ikˈ saˈ li naˈajej li xocxo cuiˈ xban. | |
Jere | Kekchi | 51:17 | Abanan eb li cui̱nk ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ ut ma̱cˈaˈ xnaˈlebeb. Chixjunileb li nequeˈyi̱ban re li yi̱banbil dios xuta̱nal nequeˈel. Ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ li jalanil dios li nequeˈxyi̱b. Moco yoˈyo̱queb ta. | |
Jere | Kekchi | 51:18 | Ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ ut xcˈulubeb nak teˈhobekˈ. Teˈsachekˈ ruheb nak li Ka̱cuaˈ ta̱cha̱lk chi rakoc a̱tin. | |
Jere | Kekchi | 51:19 | Moco joˈcan ta li Ka̱cuaˈ lix Dios laj Jacob. Li Ka̱cuaˈ, aˈan li quiyi̱ban re chixjunil li cˈaˈru cuan. Ut aˈan li quisicˈoc ruheb laj Israel chokˈ xtenamit. “Li Ka̱cuaˈ li Nimajcual Dios” xcˈabaˈ. | |
Jere | Kekchi | 51:20 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱ex aj Babilonia, chanchanex lin martillo re sachoc. La̱ex texcˈanjelak chicuu re xsachbaleb li xni̱nkal ru tenamit ut re xsachbal lix cuanquileb. | |
Jere | Kekchi | 51:21 | La̱ex texcˈanjelak chicuu re xsachbaleb li cacua̱y ut eb li soldado li nequeˈxic chirixeb. La̱ex texsachok reheb li carruajes ut laj chˈeˈol reheb. | |
Jere | Kekchi | 51:22 | La̱ex texcˈanjelak chicuu re xsachbaleb li ixk ut eb li cui̱nk, li ti̱xeb ut li toj sa̱jeb, joˈ eb ajcuiˈ li chˈajom ut eb li xkaˈal. | |
Jere | Kekchi | 51:23 | La̱ex texcˈanjelak chicuu re xsachbaleb li queto̱mk ut eb laj ilol reheb. La̱ex texsachok reheb laj acuinel joˈ eb ajcuiˈ li bo̱yx. Ut la̱ex ajcuiˈ texsachok reheb li nequeˈcˈamoc be ut eb li nequeˈtaklan. | |
Jere | Kekchi | 51:24 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱in tinqˈueheb laj Babilonia ut chixjunileb li cuanqueb aran chixtojbal xma̱queb xban li ma̱usilal li queˈxba̱nu aran Sión che̱ru la̱ex aj judío. | |
Jere | Kekchi | 51:25 | La̱ex aj Babilonia, chanchanex jun li tzu̱l najt xteram. La̱ex li xexsachoc saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. Abanan la̱in li Ka̱cuaˈ. Yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n. La̱in tinsach ru le̱ tenamit. Cˈatbil nak ta̱osokˈ. | |
Jere | Kekchi | 51:26 | Lix pecul le̱ tenamit la̱ex aj Babilonia incˈaˈ chic ta̱cˈanjelak chokˈ xxuc junak cab, chi moco ta̱cˈanjelak re xqˈuebal chokˈ cimiento. Le̱ tenamit junelic chanchanak chic li chaki chˈochˈ ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 51:27 | Taksihomak le̱ bandera ut ya̱basihomak le̱ trompeta re xyebal reheb lix ni̱nkal ru tenamit nak teˈxcauresi ribeb chi xic chi pletic riqˈuineb laj Babilonia. Yehomak resil nak teˈxtiquib pletic eb li tenamit Ararat, Mini ut Askenaz. Xakabomak li ani ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb li soldado. Ut cˈamomakeb nabal li cacua̱y. Chanchanakeb li jun tu̱b laj sa̱cˈ li yo̱queb xjoskˈil. | |
Jere | Kekchi | 51:28 | Yehomak reheb lix reyeb laj Media nak teˈxcauresi ribeb chi pletic, joˈ ajcuiˈ eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados, ut eb li nequeˈtenkˈan re li rey. Yehomak resil reheb chixjunileb li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquileb laj Media. | |
Jere | Kekchi | 51:29 | Lix tenamit laj Babilonia ta̱ecˈa̱nk saˈ xnaˈaj ut ta̱rahokˈ saˈ xchˈo̱l xban nak li Ka̱cuaˈ oc re chixba̱nunquil li cˈaˈru quixye nak tixba̱nu reheb laj Babilonia. Tixsukˈisi chaki chˈochˈ ut ma̱cˈaˈak chic cua̱nk aran. | |
Jere | Kekchi | 51:30 | Eb li soldado aj Babilonia xeˈxcanab pletic. Xeˈxtzˈap ribeb saˈ li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb. Ma̱cˈaˈeb chic xmetzˈe̱u. Chanchaneb ixk. Cˈatbil nak ta̱osokˈ lix tenamiteb ut poˈinbileb chic li oqueba̱l. | |
Jere | Kekchi | 51:31 | Nabaleb li takl xeˈco̱eb chixyebal resil re li rey nak ac xeˈxchap chixjunil li tenamit li xicˈ nequeˈiloc reheb. | |
Jere | Kekchi | 51:32 | Eb li xicˈ nequeˈiloc reheb xeˈxchap li naˈajej li nequeˈnumeˈ cuiˈ jun pacˈal li nimaˈ ut yo̱queb chixcˈatbaleb li naˈajej li nequeˈxcol cuiˈ ribeb laj Babilonia. Ut chixjunileb li soldado aj Babilonia queˈsach xchˈo̱leb xban xxiuheb. | |
Jere | Kekchi | 51:33 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, quixye: —Eb laj Babilonia teˈsachekˈ ru chixjunileb. Chanchanakeb li trigo li nayekˈiman re risinquil li rix.— | |
Jere | Kekchi | 51:34 | Eb li cuanqueb Jerusalén queˈxye: —Laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia quixsach ku. Ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ li katenamit xcanab. Chanchan jun li secˈ ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Laj Nabucodonosor chanchan jun li dragón naxnukˈ li joˈ qˈuial naraj ut naxtzˈek li incˈaˈ naraj. | |
Jere | Kekchi | 51:35 | Chisukˈi̱k taxak saˈ xbe̱neb laj Babilonia chixjunil li raylal li queˈxba̱nu ke. Cheˈxtoj taxak rix li ma̱c queˈxba̱nu nak queˈxcamsiheb li kacomon, chanqueb li cuanqueb Sión. | |
Jere | Kekchi | 51:36 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱in tin-oque̱nk che̱rix ut la̱in tinqˈue re̱kaj li incˈaˈ us xeˈxba̱nu e̱re. La̱in tinqˈue chi chakic li nimaˈ ut eb li yuˈam haˈ li cuanqueb Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 51:37 | Juqˈuinbilak lix tenamiteb ut tu̱btu̱k aj chic. Ta̱cana̱k chokˈ xnaˈaj laj xoj. Incˈaˈ ta̱cua̱nk cristian aran. Hobilak ut xucuajelak rilbal. | |
Jere | Kekchi | 51:38 | Eb laj Babilonia japjo̱k reheb. Chanchanakeb li cakcoj ut li ral li cakcoj nak teˈxjap reheb. | |
Jere | Kekchi | 51:39 | Nak yo̱keb chixjapbal reheb ut ta̱chakik reheb, la̱in tinqˈue li rucˈaheb ut teˈcala̱k. Japjo̱k reheb chi seˈec ut chirix aˈan teˈcua̱rk chi junaj cua ut incˈaˈ chic teˈajk ruheb, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 51:40 | La̱in tinqˈueheb chi camsi̱c. Chanchanakeb li carner ut eb li ral ut eb li chiba̱t nak nequeˈcˈameˈ chi camsi̱c. | |
Jere | Kekchi | 51:41 | Cˈoxlahomak chanru nak quichapeˈ li naˈajej Babilonia. Quichapeˈ li nimla tenamit li quiqˈueheˈ xlokˈal xbaneb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Anakcuan xucuajel rilbal saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Jere | Kekchi | 51:42 | Chanchan xbutˈun li tenamit Babilonia nak teˈcha̱lk li xicˈ nequeˈiloc re chixsachbal. | |
Jere | Kekchi | 51:43 | Ma̱cˈaˈ chic ta̱cana̱k saˈ eb li tenamit li cuanqueb Babilonia. Ma̱ ani chic teˈcua̱nk aran ut ma̱ ani chic teˈnumekˈ saˈ li naˈajej aˈan. | |
Jere | Kekchi | 51:44 | La̱in tinqˈue chixtojbal lix ma̱c laj Bel lix dioseb laj Babilonia. La̱in tinmakˈ chiru li cˈaˈru quilajeˈxcanab saˈ lix templo. Eb li xni̱nkal ru tenamit incˈaˈ chic teˈxic riqˈuin. Ut li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit ta̱tˈanekˈ. | |
Jere | Kekchi | 51:45 | La̱ex aj Israel, lin tenamit, elenkex saˈ li tenamit Babilonia. Tex-e̱lelik ut colomak le̱ yuˈam xban nak la̱in yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb laj Babilonia, chan li Dios. | |
Jere | Kekchi | 51:46 | Michˈinan le̱ chˈo̱l chi moco texxucuak nak te̱rabi li cˈaˈru yo̱keb chixyebal. Rajlal chihab jalan esilal ta̱abima̱nk. Ta̱abi̱k resil li raylal ut li rahobtesi̱nc. Ut ta̱abi̱k resil nak eb li rey yo̱keb chixpletinquil ribeb. | |
Jere | Kekchi | 51:47 | Relic chi ya̱l ta̱cuulak xkˈehil nak la̱in tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb ut tinsach ruheb li jalanil dios. Xuta̱nal teˈe̱lk chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈan. Ut eb li camenak tˈanaxi̱nkeb saˈ eb li naˈajej. | |
Jere | Kekchi | 51:48 | Ut chixjunileb li cuanqueb saˈ choxa ut eb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈxjap reheb xban xsahil xchˈo̱leb xban li cˈaˈru teˈxcˈul eb laj Babilonia. Eb li teˈsachok reheb teˈcha̱lk chak saˈ li norte, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 51:49 | Eb laj Babilonia queˈxcamsiheb li cristian yalak bar saˈ ruchichˈochˈ. Queˈxcamsiheb laj Israel. Joˈcan nak tento nak teˈsachekˈ ruheb aˈan. | |
Jere | Kekchi | 51:50 | La̱ex li joˈ qˈuialex xexcoleˈ saˈ li ple̱t, me̱xakab e̱rib. Usta najt cuanquex, checˈoxla li Dios ut checˈoxla ajcuiˈ li tenamit Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 51:51 | La̱ex nequeye, “Xuta̱nal xo-el ut xohobeˈ ut nocoxuta̱na̱c xban nak eb li jalaneb xtenamit queˈoc saˈ eb li santil naˈajej saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ.” | |
Jere | Kekchi | 51:52 | Abanan cuulac re xkˈehil nak la̱in tinsach ruheb chixjunileb lix dioseb laj Babilonia. Ut yalak bar saˈ li naˈajej eb li tenamit ayaynakeb xban lix tochˈolaleb. | |
Jere | Kekchi | 51:53 | Usta teˈxyi̱b lix naˈajeb chi najt xteram ut ta̱cuulak toj saˈ choxa, abanan la̱in tintaklaheb laj sachonel chixsachbal, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 51:55 | Li Ka̱cuaˈ tixsach ruheb laj Babilonia ut incˈaˈ chic teˈchoki̱nk. Eb li xicˈ nequeˈiloc re choki̱nkeb nak yo̱keb chi cha̱lc. Chanchan nak na-ecˈan li palau. | |
Jere | Kekchi | 51:56 | Teˈcha̱lk chixsachbal li tenamit Babilonia. Eb lix soldado laj Babilonia teˈchapekˈ ut teˈtokekˈ lix tzimaj. La̱in li Ka̱cuaˈ tinqˈueheb laj Babilonia chixtojbal xma̱queb joˈ xcˈulubeb xcˈulbal. | |
Jere | Kekchi | 51:57 | Aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ: —La̱in tinqˈueheb chi cala̱c li nequeˈtenkˈan re li rey ut eb li cuanqueb xnaˈleb joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados ut eb li cuanqueb saˈ xcuanquil, joˈ eb ajcuiˈ li soldados. Teˈcua̱rk chi junaj cua ut incˈaˈ chic teˈajk ruheb, chan li Rey li “nimajcual Dios” xcˈabaˈ. | |
Jere | Kekchi | 51:58 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: —Ta̱juqˈui̱k li tzˈac chi junaj cua li sutsu cuiˈ li tenamit usta kˈaxal nim ru. Ut teˈcˈatekˈ li oqueba̱l li kˈaxal najt xteram. Ma̱cˈaˈ aj e nak queˈxtacuasi ribeb li tenamit chi cˈanjelac xban nak yal quicˈateˈ li cˈaˈru queˈxyi̱b, chan. | |
Jere | Kekchi | 51:59 | Saˈ li xca̱ chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Sedequías, nak li profeta Jeremías quia̱tinac riqˈuin laj Seraías, li ralal laj Nerías, ut li ri laj Maasías. Laj Seraías quirochbeni li rey Sedequías nak co̱ Babilonia. Aˈan li na-iloc re li rey. | |
Jere | Kekchi | 51:60 | Li profeta Jeremías quixtzˈi̱ba saˈ jun li botbil hu li raylal li tixcˈul eb laj Babilonia, joˈ ajcuiˈ lix tenamiteb. | |
Jere | Kekchi | 51:61 | Quixye re laj Seraías: —Nak tatcuulak Babilonia, ta̱cuil xsaˈ li hu aˈin chi cau xya̱b a̱cux. | |
Jere | Kekchi | 51:62 | Ut ta̱ye, “At Ka̱cuaˈ, la̱at caye nak ta̱sach ru li naˈajej aˈin. Ma̱cˈaˈ chic cristian ta̱cana̱k saˈ li naˈajej aˈin, chi moco eb li xul. Ta̱cana̱k chokˈ chaki chˈochˈ chi junaj cua.” | |
Jere | Kekchi | 51:63 | Nak tatrakekˈ chirilbal xsaˈ li hu aˈin, ta̱bacˈ chiru jun li pec ut ta̱cut saˈ li nimaˈ Eufrates. | |
Chapter 52
Jere | Kekchi | 52:1 | Jun xcaˈcˈa̱l chihab cuan re laj Sedequías nak qui-oc chokˈ xreyeb laj Judá. Junlaju chihab quicuan saˈ xcuanquil aran Jerusalén. Lix naˈ xHamutal xcˈabaˈ. Aˈan lix rabin laj Jeremías. Libna xtenamit. | |
Jere | Kekchi | 52:3 | Xban nak quijoskˈoˈ li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱neb laj Judá ut eb laj Jerusalén, joˈcan nak queˈxcˈul chixjunil li raylal aˈin toj retal nak li Ka̱cuaˈ quirisiheb saˈ lix naˈajeb. Ut li rey Sedequías incˈaˈ chic quixqˈue rib chixtakla laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 52:4 | Yo̱ xbele chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Sedequías, saˈ li laje̱b xbe li po re lix laje po re li chihab aˈan, nak quichal laj Nabucodonosor rochbeneb chixjunileb lix soldado chi pletic riqˈuineb li cuanqueb Jerusalén. Ut chi xjun sutam li tenamit queˈxyi̱b li naˈajej najt xteram re xcˈacˈalenquil li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 52:5 | Sutsu li tenamit Jerusalén xbaneb nak ac yo̱ chic junlaju chihab roquic chokˈ rey laj Sedequías. | |
Jere | Kekchi | 52:6 | Saˈ li bele̱b xbe li xca̱ po re li chihab aˈan, quinumta li cueˈej saˈ li tenamit Jerusalén ut ma̱cˈaˈ chic xtzacae̱mkeb. | |
Jere | Kekchi | 52:7 | Queˈxhop li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit ut queˈe̱lelic chi kˈek chixjunileb li soldado aj Israel. Queˈel saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ xyi li cuib chi tzˈac chixcˈatk lix naˈaj li rutzˈuˈuj li rey, usta cuanqueb lix soldado laj Babilonia chi xjun sutam li tenamit. Queˈco̱eb saˈ li be li naxic Arabá. | |
Jere | Kekchi | 52:8 | Abanan eb li soldado aj Babilonia queˈxta̱ke li rey Sedequías ut coxeˈxchap saˈ li ru takˈa re Jericó. Ut chixjunileb lix soldado laj Sedequías queˈe̱lelic yalak bar. | |
Jere | Kekchi | 52:9 | Nak ac xeˈxchap li rey Sedequías, queˈxcˈam aran Ribla li cuan saˈ xcue̱nt Hamat ut queˈxcˈam riqˈuin lix reyeb laj Babilonia. Ut aran quirakeˈ a̱tin saˈ xbe̱n. | |
Jere | Kekchi | 52:10 | Ut aran Ribla chiru laj Sedequías lix reyeb laj Babilonia queˈxcamsi li ralal laj Sedequías. Ut quixcamsiheb ajcuiˈ chixjunileb li cuanqueb xcuanquil aran Judá. | |
Jere | Kekchi | 52:11 | Queˈrisi lix nakˈ ru xcabichal laj Sedequías. Queˈxbacˈ riqˈuin cadena ut queˈxcˈam toj Babilonia ut queˈxqˈue saˈ tzˈalam. Ut aran quicuan toj retal quicam. | |
Jere | Kekchi | 52:12 | Yo̱ chic bele̱laju chihab roquic laj Nabucodonosor chokˈ xreyeb laj Babilonia. Laje̱b cutan chic xticlajic li roˈ po re li chihab aˈan nak laj Nabuzaradán quicuulac Jerusalén. Aˈan li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado li nequeˈcˈacˈalen re li rey aran Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 52:13 | Laj Nabuzaradán quixcˈat lix templo li Ka̱cuaˈ ut quixcˈat ajcuiˈ li rochoch li rey. Ut quixcˈat chixjunileb li cab li cuanqueb Jerusalén. Chixjunileb li ni̱nki cab quixcˈateb. | |
Jere | Kekchi | 52:14 | Eb li soldado aj Babilonia li queˈco̱eb chirix laj Nabuzaradán queˈxjuqˈui chixjunil li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 52:15 | Laj Nabuzaradán li nataklan saˈ xbe̱neb li soldado li nequeˈcˈacˈalen re li rey, quixchapeb li nebaˈ ut eb li cristian li queˈcana saˈ li tenamit. Quixchapeb ajcuiˈ li queˈoquen chirix lix reyeb laj Babilonia. Quixchap chixjunileb li tenamit ut quixcˈameb chi pre̱xil aran Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 52:16 | Caˈaj cui li kˈaxal nebaˈeb quixcanabeb re nak teˈxcˈanjela li chˈochˈ ut teˈxrakˈi li uvas. | |
Jere | Kekchi | 52:17 | Eb laj Babilonia queˈxjor li okech yi̱banbil riqˈuin bronce li cuan saˈ lix templo li Dios. Queˈxjor ajcuiˈ li nimla pila li yi̱banbil riqˈuin bronce joˈ ajcuiˈ lix cˈochleba̱l. Ut queˈxcˈam chixjunil li bronce aran Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 52:18 | Ut queˈxcˈam ajcuiˈ li ni̱nki ucˈal joˈ ajcuiˈ li ni̱nki secˈ. Ut queˈxcˈam li pala li queˈcˈanjelac saˈ li artal joˈqueb ajcuiˈ li xnaˈajeb li cha ut eb li cucharas. Queˈxcˈam chixjunil li cˈaˈak re ru yi̱banbil riqˈuin bronce li quicˈanjelac saˈ li templo. | |
Jere | Kekchi | 52:19 | Laj Nabuzaradán li nataklan saˈ xbe̱neb li soldados li nequeˈcˈacˈalen re li rey quixcˈam chixjunileb li ucˈal, li chˈi̱chˈ li nequeˈxchap cuiˈ li ru xam, ut li ni̱nki secˈ. Quixcˈam li ucˈal, li xnaˈajeb li candil, li cuchara ut eb li secˈ li nequeˈxqˈue cuiˈ li vino li nequeˈxmayeja. Chixjunil li yi̱banbil riqˈuin oro ut plata quilajeˈxcˈam. | |
Jere | Kekchi | 52:20 | Incˈaˈ quiru xbisbal li bronce li quicˈanjelac re xyi̱banquil li cuib chi okech, li nimla pila ut li cablaju chi cuacax li quihilan cuiˈ li pila, joˈ eb ajcuiˈ li cˈochleba̱l, xban nak kˈaxal nabal. Chixjunil aˈin quixtakla xyi̱banquil li rey Salomón re ta̱cˈanjelak saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ. | |
Jere | Kekchi | 52:21 | Cuakxakib metro xni̱nkal rok li cuib chi okech ut o̱b metro riqˈuin media xni̱nkal xsaˈ. Li junju̱nk ca̱hib min xpimal ut hopho xsaˈ. | |
Jere | Kekchi | 52:22 | Li cuib chi chˈi̱chˈ bronce re teˈxchˈic saˈ xjolom li cuib chi okech cuib metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro xnajtil rok. Chokˈ xsahob ru queˈxqˈue cuib tzol li granados yi̱banbil riqˈuin bronce. Chanru queˈxba̱nu re li jun, joˈcan cuiˈchic queˈxba̱nu re li okech jun chic. | |
Jere | Kekchi | 52:23 | Cuaklaju roˈcˈa̱l (96) li granados li queˈxyi̱b riqˈuin bronce li queˈxqˈue chire. Ut oˈcˈa̱l (100) li granados li queˈxqˈue saˈ xbe̱n. | |
Jere | Kekchi | 52:24 | Laj Nabuzaradán li nataklan saˈ xbe̱neb li soldados li nequeˈcˈacˈalen re li rey quixchap laj Seraías li xbe̱nil aj tij. Ut quixchap ajcuiˈ laj Sofonías li xcab aj tij joˈ eb ajcuiˈ li oxib chi cui̱nk li queˈcˈacˈalen re li oqueba̱l re li templo. | |
Jere | Kekchi | 52:25 | Saˈ xya̱nkeb li toj cuanqueb saˈ li tenamit, laj Nabuzaradán quixcˈam li nataklan saˈ xbe̱neb lix soldado laj Israel. Ut quixcˈameb ajcuiˈ li cuukub chi cui̱nk li nequeˈqˈuehoc xnaˈleb li rey. Ut quixcˈam li cui̱nk li natzˈi̱ban re lix cˈabaˈeb li tenamit. Ut quixcˈameb oxcˈa̱l (60) chic li cui̱nk li toj cuanqueb saˈ li tenamit. | |
Jere | Kekchi | 52:26 | Laj Nabuzaradán quixcˈameb chixjunileb toj Ribla ut quixkˈaxtesiheb saˈ rukˈ lix reyeb laj Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 52:27 | Laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, quixtakla xcamsinquileb aran Ribla, li cuan saˈ xcue̱nt Hamat. Joˈcaˈin nak eb laj Judá queˈisi̱c saˈ lix tenamiteb ut queˈcˈameˈ chi pre̱xil. | |
Jere | Kekchi | 52:28 | Aˈan aˈin lix qˈuialeb li tenamit li quixcˈameb chi pre̱xil laj Nabucodonosor. Nak yo̱ cuukub chihab roquic chokˈ rey quixcˈam oxib mil riqˈuin oxib xcaˈcˈa̱l (3,023) eb laj Judá. | |
Jere | Kekchi | 52:29 | Nak yo̱ cuakxaklaju chihab roquic chokˈ rey, quixcˈam chi pre̱xil cuakxakib ciento riqˈuin cablaju xcaˈcˈa̱l (832) laj Jerusalén. | |
Jere | Kekchi | 52:30 | Nak yo̱ oxib xcaˈcˈa̱l chihab roquic chokˈ rey laj Nabucodonosor, laj Nabuzaradán quixcˈameb chi pre̱xil cuukub ciento riqˈuin o̱b roxcˈa̱l (745). Ca̱hib mil riqˈuin cuakib ciento (4,600) chixjunileb li queˈchapeˈ ut queˈcˈameˈ chi pre̱xil. | |
Jere | Kekchi | 52:31 | Nak yo̱ cuuklaju xcaˈcˈa̱l (37) chihab roquic chi pre̱xil aran Babilonia laj Joaquín lix reyeb laj Judá, laj Evil-merodac qui-oc chokˈ xreyeb laj Babilonia. Saˈ li o̱b xcaˈcˈa̱l xbe lix cablaju po re li chihab aˈan laj Evil-merodac quirisi laj Joaquín saˈ tzˈalam. | |
Jere | Kekchi | 52:32 | Quixba̱nu usilal re ut aˈan li kˈaxal quixra chiruheb li jun chˈol chic li rey li cuanqueb rochben aran Babilonia. | |
Jere | Kekchi | 52:33 | Laj Joaquín quirisi li rakˈ pre̱x li cuan chirix. Ut quicuaˈac saˈ lix me̱x li rey joˈ najtil chic quicuan chi yoˈyo. | |