EZEKIEL
Up
Chapter 1
Ezek | Kekchi | 1:1 | La̱in laj Ezequiel laj tij. La̱in jun saˈ xya̱nkeb laj Israel li queˈchapeˈ ut queˈcˈameˈ saˈ li naˈajej Babilonia. Cocˈameˈ chire li nimaˈ Quebar. O̱b cutan chic xticlajic xca̱ li po re li laje̱b xcaˈcˈa̱l chihab nak li Dios quixcˈutbesiheb li visión chicuu. Quiteli li choxa chicuu nak quicuil. | |
Ezek | Kekchi | 1:3 | Saˈ li chihab aˈan, saˈ li roˈ xbe li xca̱ po nak cuanquin saˈ xchˈochˈeb laj Babilonia chire li nimaˈ Quebar quicuabi nak li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin la̱in li ralal laj Buzi. Chanchan nak quixqˈue li rukˈ saˈ inbe̱n nak quicuecˈa lix cuanquil. | |
Ezek | Kekchi | 1:4 | Quicuil nak yo̱ chak chi cha̱lc saˈ li norte jun cacuil ikˈ. Li ikˈ aˈan yo̱ chak chixcˈambal jun li chok sutsu riqˈuin xam ut nalemtzˈun. Chanchan yo̱ chi repoc joˈ nak narepoc li ca̱k. Ut saˈ li chok nacˈutun jun li xam ut saˈ li xam cuan jun li nalemtzˈun joˈ li kˈan chˈi̱chˈ bronce. | |
Ezek | Kekchi | 1:5 | Ut saˈ li xam queˈcˈutun ca̱hib li chanchaneb ángel yoˈyo̱queb. Chanchan nequeˈiloc cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 1:7 | Ut lix tzelequeb ti̱queb ut li rokeb chanchan rokeb li cuacax ut nalemtzˈun joˈ li kˈan chˈi̱chˈ bronce. | |
Ezek | Kekchi | 1:8 | Rubeleb lix xicˈ ca̱hib cuan li rukˈeb chanchan rukˈeb cui̱nk. Chixju̱nkaleb ca̱ ca̱ li riloba̱leb ut ca̱ ca̱ lix xiqˈueb saˈ xca̱ pacˈalileb. | |
Ezek | Kekchi | 1:9 | Nequeˈxcˈul ribeb lix xiqˈueb chi ribileb rib. Ut nak nequeˈbe̱c incˈaˈ nequeˈxic chirix. Ti̱c ban chiru nequeˈxic. | |
Ezek | Kekchi | 1:10 | Joˈcaˈin nequeˈiloc li ca̱hib chi riloba̱l li junju̱nk chi ángel: Li cuan chiruheb, aˈan chanchan na-iloc cui̱nk. Li cuan saˈ lix nimeb, aˈan chanchan na-iloc cakcoj. Ut li cuan saˈ lix tzˈeheb, aˈan chanchan na-iloc bo̱yx. Ut li cuan chirixeb, aˈan chanchan na-iloc tˈiu. | |
Ezek | Kekchi | 1:11 | Ut helho ruheb lix xiqˈueb saˈ xbe̱neb chi xju̱nkaleb. Cuib lix xiqˈueb nequeˈxcˈul ribeb ut riqˈuin li cuib chic nequeˈxtzˈap rib. | |
Ezek | Kekchi | 1:12 | Nak nequeˈbe̱c chi xju̱nkaleb ti̱c chiruheb nequeˈxic. Nequeˈxic bar nequeˈcˈameˈ cuiˈ xban lix musikˈ. Incˈaˈ tento nak toj teˈxsukˈisi ribeb nak nequeˈbe̱c. | |
Ezek | Kekchi | 1:13 | Eb li ca̱hib li yoˈyo̱queb li chanchaneb ángel aˈan queˈcˈutun saˈ li visión joˈ li ru xam li yo̱ xxamlel. Cuan li xam chanchan yo̱ chi be̱c saˈ xya̱nkeb ut nalemtzˈun ut saˈ li xam narepoc li ca̱k. | |
Ezek | Kekchi | 1:14 | Ut li ca̱hib li chanchaneb ángel nequeˈchal nequeˈxic saˈ junpa̱t joˈ nak narepoc li ca̱k. | |
Ezek | Kekchi | 1:15 | Nak yo̱quin chirilbaleb li ca̱hib li chanchaneb ángel quicuil ajcuiˈ ca̱hib li rueda saˈ ruchichˈochˈ. Junju̱nk li rueda cuan chixcˈatkeb li junju̱nk li chanchaneb ángel. | |
Ezek | Kekchi | 1:16 | Li ca̱hib chi rueda juntakˈe̱teb xyi̱banquileb. Eb li rueda aˈan nequeˈlemtzˈun chanchan li cha̱bil pec crisólito. Ut eb li ruedas aˈan quicuil chanchan nak cuan chic jun li rueda chi saˈ li jun chic. | |
Ezek | Kekchi | 1:17 | Saˈ xca̱ pacˈalil nequeˈxic li ruedas aˈan. Nak nequeˈxic incˈaˈ nequeˈxsukˈisi ribeb. | |
Ezek | Kekchi | 1:18 | Ut li chˈi̱chˈ li sursu li cuan chiru li rueda cuan nabal xnakˈeb ru saˈ li ca̱hib chi rueda. Xiu xiu rilbal. | |
Ezek | Kekchi | 1:19 | Nak nequeˈbe̱c li ca̱hibeb li chanchaneb ángel, nequeˈbe̱c ajcuiˈ li ruedas rochbeneb. Ut nak eb li chanchaneb ángel nequeˈcuacli, eb li ruedas nequeˈcuacli ajcuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 1:20 | Eb li chanchaneb ángel beresinbileb xban lix musikˈ ut nequeˈxic bar nequeˈcˈameˈ cuiˈ. Ut eb li ruedas nequeˈxic bar nequeˈxic cuiˈ li chanchaneb ángel. | |
Ezek | Kekchi | 1:21 | Nak nequeˈbe̱c li chanchaneb ángel, nequeˈbe̱c ajcuiˈ li ruedas. Ut nak nequeˈxakli, nequeˈxakli ajcuiˈ li ruedas. Nak nequeˈcuacli, nequeˈcuacli li ruedas xban nak lix musikˈeb li chanchaneb ángel na-ecˈasin reheb li ruedas. | |
Ezek | Kekchi | 1:22 | Ut saˈ xbe̱neb li ca̱hib li chanchaneb ángel cuan li chanchan choxa nalemtzˈun joˈ li lem. | |
Ezek | Kekchi | 1:23 | Ut rubel li chanchan choxa helho̱queb lix xicˈ chi ti̱c ut nequeˈxcˈul ribeb. Ut riqˈuin li cuib chic li xiqˈueb nequeˈxtzˈap ribeb. | |
Ezek | Kekchi | 1:24 | Ut quicuabi lix ya̱b lix xiqˈueb nak yo̱queb chi be̱c chanchan nak na-ecˈan xya̱b rok li haˈ, malaj ut chanchan xya̱b xcux li nimajcual Dios, malaj ut chanchan xya̱beb li qˈuila tenamit, malaj ut chanchan xya̱b li jun tu̱b chi soldados. Ut nak nequeˈxakli, nequeˈxcubsi lix xiqˈueb. | |
Ezek | Kekchi | 1:25 | Nak nequeˈxakli nequeˈxcubsi lix xiqˈueb, na-abiman jun xya̱b cux na-el chak saˈ xbe̱n li chanchan choxa, li cuan saˈ xbe̱n lix jolomeb li chanchaneb ángel. | |
Ezek | Kekchi | 1:26 | Ut saˈ xbe̱n li chanchan choxa li cuan saˈ xbe̱neb li chanchaneb ángel, quicˈutun jun li cˈojariba̱l yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil raxi pec safiro. Ut saˈ li cˈojariba̱l aˈan chunchu jun li chanchan cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 1:27 | Ut quicuil ajcuiˈ li cui̱nk li chunchu saˈ li cˈojariba̱l chanchan li kˈan chˈi̱chˈ bronce li jun tokol naticla saˈ lix cˈa̱mal xsaˈ toj takecˈ. Chanchan yo̱ xxamlel. Ut li jun tokol chic li naticla saˈ lix cˈa̱mal xsaˈ toj takˈa chanchan xam. Cˈajoˈ nak nalemtzˈun chi xjun sutam. | |
Chapter 2
Ezek | Kekchi | 2:1 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At ralal cui̱nk, cuaclin. La̱in tina̱tinak a̱cuiqˈuin, chan. | |
Ezek | Kekchi | 2:2 | Ut nak quinra̱tina li Ka̱cuaˈ, quichal cuiqˈuin lix musikˈ ut quinixxakab ut la̱in quicuabi nak quinra̱tina. | |
Ezek | Kekchi | 2:3 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At ralal cui̱nk, yo̱quin cha̱taklanquil riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Israel. Eb li tenamit aˈan kˈaxal kˈetkˈeteb ut queˈxkˈet li cua̱tin. Eb aˈan joˈ eb ajcuiˈ lix xeˈto̱nil yucuaˈeb yo̱queb chi ma̱cobc chicuu toj chalen anakcuan. | |
Ezek | Kekchi | 2:4 | Kˈaxal joskˈeb ut kˈaxal cauheb xchˈo̱l. La̱in yo̱quin cha̱taklanquil riqˈuineb re nak ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 2:5 | Ma̱re chan nak teˈrabi. Cui ut incˈaˈ, ma̱cˈaˈ xjalenquil, xban nak aˈaneb jun tenamit kˈaxal kˈetkˈeteb. Abanan teˈxnau nak quicuan jun profeta saˈ xya̱nkeb re xchˈolobanquil li xya̱lal chiruheb. | |
Ezek | Kekchi | 2:6 | Ut la̱at, ralal cui̱nk, matxucuac chiruheb chi moco tatxucuak xban li cˈaˈru teˈxye a̱cue. Kˈaxal ra ta̱nak cuiˈ li cˈaˈru teˈxye a̱cue. Chanchan li qˈuix ut chanchan nak cuancat saˈ xya̱nkeb laj xo̱cˈ nak cua̱nkat saˈ xya̱nkeb. Abanan matxucuac xban li cˈaˈru teˈxye a̱cue chi moco tatxucuak chiruheb xban nak li tenamit aˈan kˈaxal kˈetkˈeteb. | |
Ezek | Kekchi | 2:7 | Ta̱ye li cua̱tin reheb, usta teˈrabi usta incˈaˈ, xban nak li tenamit aˈan aj kˈetoleb a̱tin. | |
Ezek | Kekchi | 2:8 | Abanan la̱at, at ralal cui̱nk, abi li cˈaˈru yo̱quin chixyebal a̱cue. Ma̱kˈetkˈeti a̱cuib joˈ yo̱queb li tenamit aˈan. Te la̱ cue ut tzaca li cˈaˈru tinqˈue a̱cue, chan. | |
Chapter 3
Ezek | Kekchi | 3:1 | Quixye cue li Dios: —At ralal cui̱nk, tzaca li hu aˈin li yo̱quin chixqˈuebal a̱cue. Ayu ut ta̱ye li cua̱tin reheb li ralal xcˈajol laj Israel, chan. | |
Ezek | Kekchi | 3:3 | Quixye cue: —At ralal cui̱nk, tzaca li hu aˈin li yo̱quin chixqˈuebal a̱cue. Ta̱tzaca re nak naru tatnujak, chan. La̱in quintzaca li hu ut quiˈ saˈ li cue quicana joˈ li xyaˈal cab. | |
Ezek | Kekchi | 3:4 | Ut quixye ajcuiˈ cue: —At ralal cui̱nk, ayu riqˈuineb laj Israel ut ta̱ye li cua̱tin reheb. | |
Ezek | Kekchi | 3:5 | La̱in incˈaˈ yo̱quin cha̱taklanquil saˈ junak tenamit chˈaˈaj xtaubal ru li ra̱tinoba̱leb, chi moco saˈ junak tenamit incˈaˈ ta̱nau ra̱tinanquileb. Yo̱quin ban cha̱taklanquil riqˈuineb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 3:6 | Incˈaˈ yo̱quin cha̱taklanquil saˈ eb li tenamit li chˈaˈaj xtaubal ru li ra̱tinoba̱leb. Ut cui ta tatintakla saˈ eb li tenamit aˈan, eb aˈan teˈrabi raj li cˈaˈru ta̱ye. | |
Ezek | Kekchi | 3:7 | Eb li ralal xcˈajol laj Israel incˈaˈ teˈraj rabinquil li cˈaˈru ta̱ye xban nak incˈaˈ nequeˈraj rabinquil li cˈaˈru ninye la̱in. Chixjunileb laj Israel, aˈan cauheb xchˈo̱l ut cauheb li ra̱m. | |
Ezek | Kekchi | 3:8 | Joˈcan nak la̱in tinqˈue xcacuilal a̱chˈo̱l. Tixkˈax xcacuil xchˈo̱leb aˈan. Numtajenak la̱ cacuilal tinqˈue la̱in chiru xcacuilal eb aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 3:9 | Nabal la̱ cacuilal tinqˈue. Chanchan xcacuilal li pec. Chanchan xcacuilal li terto̱quil pec diamante xcˈabaˈ. Incˈaˈ tatxucuak chiruheb xban nak li tenamit aˈan aj kˈetoleb a̱tin.— | |
Ezek | Kekchi | 3:10 | Ut li Dios quixye ajcuiˈ cue: —At ralal cui̱nk, chacuabi chi us chixjunil li tinye a̱cue ut chicana̱k saˈ a̱chˈo̱l li cua̱tin. | |
Ezek | Kekchi | 3:11 | Ayu riqˈuineb laj Israel la̱ cuech tenamitil li cuanqueb chi pre̱xil. Ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ Dios. Usta teˈrabi usta incˈaˈ, abanan la̱at ta̱ye reheb, chan. | |
Ezek | Kekchi | 3:12 | Ut lix musikˈ li Dios quinixcuaclesi ut chicuix quicuabi jun xya̱b cux chanchan nak na-ecˈan li ca̱k ut quixye: —Chinima̱k ta lix lokˈal li Ka̱cuaˈ toj saˈ lix naˈaj, chan. | |
Ezek | Kekchi | 3:13 | Ut quicuabi ajcuiˈ nak qui-ecˈan nak queˈxcˈul rib lix xiqˈueb li chanchaneb ángel. Ut queˈecˈan ajcuiˈ li rueda li cuanqueb chiruheb. Kˈaxal cau queˈecˈan. Chanchan nak na-ecˈan li ca̱k. | |
Ezek | Kekchi | 3:14 | Quinixcˈam lix musikˈ li Dios. Ut la̱in quinco̱in chi ra saˈ inchˈo̱l ut chi yo̱ injoskˈil. Abanan li Ka̱cuaˈ yo̱ chixqˈuebal xcacuil inchˈo̱l. | |
Ezek | Kekchi | 3:15 | Ut quincuulac riqˈuineb laj Israel li cuanqueb chi pre̱xil aran Tel-abib, li cuan chire li nimaˈ Quebar. Ut quincuan cuukub cutan saˈ xya̱nkeb chi sachso inchˈo̱l. | |
Ezek | Kekchi | 3:17 | —At ralal cui̱nk, la̱in xatinxakab chi cˈanjelac joˈ aj ilol reheb li tenamit Israel. La̱at ta̱cuabi li cˈaˈru tinye a̱cue ut ta̱chˈolob li xya̱lal chiruheb. | |
Ezek | Kekchi | 3:18 | Nak la̱in tinteneb ca̱mc saˈ xbe̱n li yo̱ chixba̱nunquil ma̱usilal, la̱at tento nak ta̱ye re nak incˈaˈ us yo̱ re nak tixcanab li ma̱usilal ut incˈaˈ ta̱ca̱mk. Ut cui la̱at incˈaˈ ta̱ye re ut cui li jun aˈan ta̱ca̱mk xban li ma̱usilal, a̱ma̱c la̱at nak ta̱ca̱mk saˈ li ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 3:19 | Abanan cui la̱at ta̱chˈolob li xya̱lal chiru li incˈaˈ us xnaˈleb ut cui aˈan incˈaˈ tixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal ut incˈaˈ tixjal xcˈaˈux, aˈan ta̱ca̱mk xban lix ma̱usilal. Ma̱cuaˈ chic la̱at cuan a̱ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 3:20 | Cui cuan junak ti̱c xchˈo̱l ta̱oc chixba̱nunquil li ma̱usilal ut la̱in tincanab chi tˈanecˈ, aˈan ta̱ca̱mk cui la̱at incˈaˈ ta̱chˈolob xya̱lal chiru. Ta̱ca̱mk xban lix ma̱usilal ut incˈaˈ ta̱julticokˈ cue li us li quixba̱nu. Ut saˈ a̱be̱n la̱at ta̱cana̱k lix camic. | |
Ezek | Kekchi | 3:21 | Abanan cui la̱at ta̱qˈue xnaˈleb li ti̱c xchˈo̱l ut ta̱ye re nak incˈaˈ ta̱ma̱cobk, aˈan incˈaˈ ta̱ma̱cobk ut ta̱cua̱nk xyuˈam xban nak qˈuebil xnaˈleb. La̱at ma̱cˈaˈ ma̱c saˈ a̱be̱n, chan li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 3:22 | Ut li Ka̱cuaˈ quixqˈue xcacuilal inchˈo̱l ut quixye cue: —Anakcuan tatxic saˈ li cˈaleba̱l ut aran tina̱tinak a̱cuiqˈuin, chan. | |
Ezek | Kekchi | 3:23 | Ut la̱in quinco̱in saˈ li cˈaleba̱l. Ut nak quincuulac aran, quicuil cuiˈchic lix lokˈal li Dios joˈ nak quixcˈut chicuu chire li nimaˈ Quebar. Ut la̱in quinhupub cuib saˈ chˈochˈ. | |
Ezek | Kekchi | 3:24 | Ut quichal cuiqˈuin lix musikˈ li Dios ut quinixxakab. Ut quia̱tinac cuiqˈuin ut quixye cue: —Tatxic saˈ la̱ cuochoch ut ta̱tzˈap a̱cuib aran. | |
Ezek | Kekchi | 3:25 | Ut la̱at, at ralal cui̱nk, tateˈxbacˈ riqˈuin cˈa̱m. Aˈan retalil nak incˈaˈ ta̱ru̱k tat-e̱lk saˈ xya̱nkeb li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 3:26 | La̱in tinba̱nu̱nk re nak tixletz rib li ruˈuj a̱cuakˈ saˈ a̱cue ut incˈaˈ chic tat-a̱tinak. Incˈaˈ chic tatru̱k chixkˈusbaleb, xban nak kˈetkˈet aj tenamiteb. | |
Chapter 4
Ezek | Kekchi | 4:1 | Li Dios quixye: —At ralal cui̱nk, chap jun li xan ut ta̱qˈue cha̱cuu. Ut ta̱yi̱b chiru li xan jun retalil li tenamit Jerusalén. | |
Ezek | Kekchi | 4:2 | Chirix aˈan, ta̱yi̱b jun retalil li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit ut ta̱yi̱b jun retalil li pletic. Ta̱yi̱b retalil li rok haˈ ut retalil lix naˈajeb li soldados ut ta̱yi̱b ajcuiˈ retalil li ni̱nki cheˈ li teˈxtˈan cuiˈ li oqueba̱l re li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 4:3 | Ut ta̱xakab jun li perpo̱quil chˈi̱chˈ cha̱cuu, joˈ jun li tzˈac yo̱ chi ramoc re cha̱cuu li xan li tzˈi̱banbil cuiˈ retalil li tenamit. Ta̱ba̱nu a̱cuib nak oc a̱cue chi pletic riqˈuin li tenamit. Aˈin ta̱ba̱nu chokˈ retalil li cˈaˈru teˈxcˈul eb li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 4:4 | Ut la̱at tatyocla̱k saˈ xbe̱n la̱ tzˈe. Jarub cutan yocyo̱kat, aˈan retalil li raylal li teˈxcˈul eb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 4:5 | Rajlal cutan tatyocla̱k saˈ la̱ tzˈe chiru oxib ciento cutan riqˈuin laje̱b roˈcˈa̱l (390) cutan. Li jun cutan, aˈan retalil li jun chihab. Li raylal li ta̱cˈul, aˈan retalil li raylal li teˈxcˈul eb laj Israel chiru oxib ciento chihab riqˈuin laje̱b roˈcˈa̱l chihab xban lix ma̱usilaleb. | |
Ezek | Kekchi | 4:6 | Nak ac xrakeˈ li cutan nak yocyo̱cat saˈ xbe̱n la̱ tzˈe, tatyocla̱k cuiˈchic saˈ xbe̱n la̱ nim chiru caˈcˈa̱l cutan. Li raylal li ta̱cˈul, aˈan retalil li raylal li teˈxcˈul eb laj Judá chiru caˈcˈa̱l chihab xban xma̱usilaleb. Li jun cutan, aˈan retalil li jun chihab. | |
Ezek | Kekchi | 4:7 | Ilon cuan cuiˈ li tenamit Jerusalén retalil nak ta̱chapekˈ li tenamit. Ut chi tˈustˈu la̱ tel ta̱ye resil li raylal teˈxcˈul. | |
Ezek | Kekchi | 4:8 | Nak yocyo̱cat saˈ la̱ tzˈe ut saˈ la̱ nim, la̱in tatinbacˈ saˈ la̱ naˈaj re nak incˈaˈ ta̱sukˈisi a̱cuib. Joˈcan ta̱ba̱nu toj retal ta̱choy li jarub cutan li xinye a̱cue nak ta̱cˈul li raylal chokˈ retal nak ta̱chapekˈ li tenamit Jerusalén. | |
Ezek | Kekchi | 4:9 | Ta̱cˈam li trigo, li cebada, li habas, li lentejas ut li millo ut li mox, ut ta̱qˈue saˈ junak ucˈal. Ta̱yi̱b la̱ caxlan cua riqˈuin aˈan. Aˈan ta̱tzaca chiru li oxib ciento cutan riqˈuin laje̱b roˈcˈa̱l cutan. | |
Ezek | Kekchi | 4:10 | Bisbilak li joˈ qˈuial ta̱tzaca chiru li jun cutan. Cuakxakib onza ta̱tzaca rajlal cutan. | |
Ezek | Kekchi | 4:11 | Joˈcan ajcuiˈ li haˈ li ta̱cuucˈ bisbilak. Cuib secˈ ajcuiˈ li haˈ ta̱cuucˈ rajlal cutan. | |
Ezek | Kekchi | 4:12 | Li caxlan cua li ta̱tzaca, aˈan yi̱banbil riqˈuin cebada pombil saˈ xam. Chiruheb li tenamit ta̱pom saˈ xxamlel lix cˈot cristian, chan. | |
Ezek | Kekchi | 4:13 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye ajcuiˈ: —Joˈcaˈin teˈtzaca̱nk eb laj Israel nak cua̱nkeb saˈ xya̱nkeb li jalan tenamit li xebintakla cuiˈ chi pre̱xil. Muxbilak lix tzacae̱mkeb.— | |
Ezek | Kekchi | 4:14 | Ut la̱in quinye: —At Ka̱cuaˈ, at inDios, la̱in ma̱ jun sut quinmux cuib. Chalen saˈ incaˈchˈinal ut toj chalen anakcuan ma̱ jun cua xintzaca lix tibel li xul li yal quicam xjunes, chi moco li camsinbil xban joskˈ aj xul. Ma̱ jun cua xintzaca li tzacae̱mk muxbil, chanquin. | |
Ezek | Kekchi | 4:15 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Tinqˈue a̱lese̱ns chirocsinquil lix cˈot cuacax chokˈ re̱kaj lix cˈot cristian re nak ta̱pom la̱ caxlan cua, chan. | |
Ezek | Kekchi | 4:16 | Ut li Dios quixye cuiˈchic cue: —At ralal cui̱nk, la̱in incˈaˈ chic tinqˈue chi nabal lix tzacae̱mkeb li cuanqueb Jerusalén. Bisbilak chic lix cua rucˈaheb tinqˈue. Ut eb li tenamit teˈrahokˈ xchˈo̱leb ut teˈoc chi cˈoxlac cˈaˈru teˈxba̱nu. Ut teˈxucuak xban nak yo̱k chi osocˈ lix tzacae̱mkeb ut lix haˈeb. | |
Chapter 5
Ezek | Kekchi | 5:1 | Ut quixye cuiˈchic cue li Ka̱cuaˈ: —At ralal cui̱nk, sicˈ junak a̱chˈi̱chˈ kˈes re, re ta̱jo li rismal a̱jolom ut la̱ mach. Ut ta̱sicˈ ajcuiˈ junak la̱ bisleb re ta̱cuisi chi oxib jachal la̱ cuismal. | |
Ezek | Kekchi | 5:2 | Jun jachal la̱ cuismal ta̱cˈat saˈ xyi li tenamit nak ac xrakeˈ li ple̱t. Ut li jun jachal chic ta̱seti chi chˈi̱chˈ chixjun sutam li tenamit. Ut li jun jachal chic ta̱cut saˈ ikˈ ut ta̱cˈamekˈ yalak bar. Ut la̱in tincua̱linaheb li tenamit riqˈuin chˈi̱chˈ. | |
Ezek | Kekchi | 5:4 | Ta̱chap caˈchˈinak la̱ cuismal li xabacˈ chire la̱ cuakˈ ut ta̱cut saˈ xyi li xam. Li xam aˈan, aˈan li ta̱cˈatok reheb li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 5:5 | Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: —La̱in xinxakaban re li nimla tenamit Jerusalén saˈ xyi li xni̱nkal tenamit li cuanqueb chixjun sutam. | |
Ezek | Kekchi | 5:6 | Abanan eb li cuanqueb Jerusalén queˈxkˈet lin chakˈrab ut incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quebintakla cuiˈ. Aˈaneb chic li kˈaxal xeˈkˈetoc re lin chakˈrab chiruheb li tenamit li cuanqueb chixjun sutam. | |
Ezek | Kekchi | 5:7 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixye reheb: —La̱ex li kˈaxal xexkˈetoc re lin chakˈrab chiruheb li xni̱nkal tenamit li cuanqueb che̱jun sutam. Ut incˈaˈ xeba̱nu li cˈaˈru xexintakla cuiˈ. Chi moco xeba̱nu li cˈaˈru naxye lix chakˈrabeb li tenamit li cuanqueb che̱jun sutam. | |
Ezek | Kekchi | 5:8 | Joˈcan nak la̱in li Ka̱cuaˈ ninye e̱re: —La̱in yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n la̱ex aj Jerusalén. Texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c chiruheb li xni̱nkal tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 5:9 | Tinqˈue junak nimla raylal saˈ e̱be̱n xban li ma̱usilal xeba̱nu. Ma̱ jun sut quinba̱nu chi joˈcan junxil chi moco tinba̱nu mokon. | |
Ezek | Kekchi | 5:10 | Eb li yucuaˈbej teˈxtiu li ralal xcˈajoleb. Ut eb li alal cˈajolbej teˈxtiu lix yucuaˈeb. La̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n. Tinjeqˈui ruheb saˈ jalan tenamit li joˈ qˈuial teˈcana̱k. Chanchan cutbileb saˈ ikˈ tinba̱nu reheb. | |
Ezek | Kekchi | 5:11 | La̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye riqˈuin juramento nak la̱in tinsach e̱ru xban nak xemux ru lin templo xban chixjunil li ma̱usilal xeba̱nu. La̱in incˈaˈ tincuy e̱ma̱c chi moco tincuil xtokˈoba̱l e̱ru. | |
Ezek | Kekchi | 5:12 | Jun jachal le̱ tenamit teˈca̱mk xban caki yajel ut cueˈej. Ut li jun jachal chic teˈcamsi̱k chi chˈi̱chˈ chirix le̱ tenamit. Ut li jun jachal chic tebinjeqˈui ru saˈ jalan tenamit. Chanchan cutbileb saˈ ikˈ tinba̱nu reheb nak tincua̱linaheb chi chˈi̱chˈ. | |
Ezek | Kekchi | 5:13 | Nak acak xinba̱nu li cˈaˈru xinye, ta̱e̱lk lin joskˈil ut ta̱cˈojla̱k inchˈo̱l. Nak xcuisi lin joskˈil saˈ e̱be̱n, te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ quinyehoc re aˈin nak yo̱ injoskˈil. | |
Ezek | Kekchi | 5:14 | Tinsach ru le̱ tenamit. Tincanab chi juqˈuinbil. Tincˈut e̱xuta̱n chiruheb li jun chˈo̱l chic tenamit li cuanqueb chi nachˈ. Ut chixjunileb li teˈnumekˈ aran teˈril li cˈaˈru te̱cˈul. | |
Ezek | Kekchi | 5:15 | Texseˈe̱k ut texhobekˈ ut eb li xni̱nkal tenamit li cuanqueb che̱jun sutam teˈxucuak chirilbal li cˈaˈru te̱cˈul nak tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n riqˈuin lin joskˈil. Texinkˈus chi cau nak yo̱k injoskˈil saˈ e̱be̱n. La̱in li Ka̱cuaˈ yo̱quin chi yehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 5:16 | La̱in tintakla li cueˈej saˈ e̱be̱n. Chanchan nak yo̱quin che̱cutbal riqˈuin lin tzimaj. Riqˈuin li cueˈej li tintakla saˈ e̱be̱n, la̱in tinsach e̱ru. Kˈaxal cuiˈchic li cueˈej tintakla saˈ e̱be̱n. Tincuisi chi junaj cua le̱ tzacae̱mk. | |
Chapter 6
Ezek | Kekchi | 6:2 | —At ralal cui̱nk, ilon cuan cuiˈ li tzu̱l li cuanqueb Israel ut ta̱ye reheb li raylal li teˈxcˈul. | |
Ezek | Kekchi | 6:3 | Joˈcaˈin ta̱ye reheb li tzu̱l li cuanqueb Israel: Cherabihak li ra̱tin li Ka̱cuaˈ. Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ reheb li tzu̱l ut eb li bol joˈ ajcuiˈ eb li nimaˈ ut eb li ru takˈa. La̱in tintakla chak saˈ e̱be̱n li raylal. Tinsach ruheb saˈ li ple̱t li naˈajej li najteb xteram li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 6:4 | Ta̱sachekˈ ruheb li artal ut ta̱puqˈui̱k lix jalam u̱ch li sakˈe li nequeˈxqˈue chokˈ xdioseb. Ut eb li tenamit teˈcamsi̱k chiruheb lix yi̱banbil dios. | |
Ezek | Kekchi | 6:5 | Tinqˈueheb li camenak chiruheb lix yi̱banbil dios. Ut lix bakeleb tincuteb chixjun sutam lix artaleb. | |
Ezek | Kekchi | 6:6 | Saˈ chixjunil li naˈajej li texcua̱nk cuiˈ ta̱sachekˈ ruheb. Ta̱sachekˈ ruheb chi junaj cua le̱ artal li nequexlokˈonin cuiˈ ut eb le̱ yi̱banbil dios ta̱puqˈui̱k. Li artal li nequecˈat cuiˈ li incienso teˈpoˈi̱k. Chixjunil li quilaje̱yi̱b ta̱poˈi̱k chi junaj cua. | |
Ezek | Kekchi | 6:7 | Cuanqueb li teˈcamsi̱k saˈ e̱ya̱nk. Riqˈuin aˈin te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 6:8 | Abanan incˈaˈ tinsacheb ru chi junaj cua li tenamit Israel. Saˈ xya̱nkeb li jeqˈuinbil ruheb saˈ jalan tenamit, cuan li incˈaˈ teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t. | |
Ezek | Kekchi | 6:9 | Ut li joˈ qˈuial chic li incˈaˈ teˈcamsi̱k tinjulticokˈ reheb nak cua̱nkeb chi pre̱xil saˈ jalan tenamit. Ta̱julticokˈ reheb nak quirahoˈ inchˈo̱l chirixeb. Ta̱julticokˈ reheb chanru nak xinqˈueheb chi cˈuluc raylal xban nak incˈaˈ xeˈcuan saˈ ti̱quilal chicuu ut xban ajcuiˈ nak xineˈxtzˈekta̱na xban xlokˈoninquil li jalanil dios. Aˈaneb ajcuiˈ teˈecˈa̱nk re nak incˈaˈ us xeˈxba̱nu ut teˈxuta̱na̱k xban lix ma̱usilaleb. | |
Ezek | Kekchi | 6:10 | La̱in xinqˈue li raylal aˈin saˈ xbe̱neb re nak teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. Moco incˈaˈ ta ninba̱nu li cˈaˈru ninye. | |
Ezek | Kekchi | 6:11 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Ya̱ban ut tenle la̱ cuukˈ ut tenle la̱ cuok saˈ chˈochˈ xban li ma̱usilal li quilajeˈxba̱nu eb laj Israel. Ut jap a̱cue xban xrahil a̱chˈo̱l xban nak cuan laj Israel teˈca̱mk saˈ li ple̱t, cuan li teˈca̱mk xban cueˈej ut cuan ajcuiˈ li teˈca̱mk xban yajel. | |
Ezek | Kekchi | 6:12 | Ut cuanqueb chak chi najt teˈca̱mk xban caki yajel ut eb li cuanqueb chi nachˈ teˈca̱mk saˈ li ple̱t. Ut li joˈ qˈuial chic teˈcana̱k teˈca̱mk xban cueˈej. Joˈcaˈin nak tincuisi lin joskˈil saˈ xbe̱neb. | |
Ezek | Kekchi | 6:13 | Ut teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ nak teˈril lix camenakeb saˈ eb li naˈajej li cuanqueb cuiˈ li yi̱banbil dios ut chixjun sutam eb li artal, joˈ ajcuiˈ saˈ eb li naˈajej najt xteram ut saˈ eb li tzu̱l, joˈ ajcuiˈ rubeleb li ni̱nki cheˈ ji li queˈxcˈat cuiˈ lix sununquil ban re xlokˈoninquil lix dioseb. | |
Chapter 7
Ezek | Kekchi | 7:2 | —At ralal cui̱nk, la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. Aˈan aˈin li yo̱quin chixyebal reheb laj Israel. Cuulac re xkˈehil rosoˈjic chixjunil le̱ tenamit. Cuulac re xkˈehil nak ta̱osokˈ le̱ naˈaj. | |
Ezek | Kekchi | 7:3 | Anakcuan la̱ex tex-osokˈ xban nak la̱in yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n. Tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n aˈ yal chanru le̱ yehom e̱ba̱nuhom. Texinqˈue chixtojbal rix le̱ ma̱usilal. | |
Ezek | Kekchi | 7:4 | Ut incˈaˈ tincuy e̱ma̱c chi moco tincuil xtokˈoba̱l e̱ru. Texinqˈue chixtojbal rix li incˈaˈ us nequeba̱nu. Saˈ e̱be̱n ajcuiˈ la̱ex ta̱sukˈi̱k li ma̱usilal nequeba̱nu, re nak te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 7:5 | Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ: —Ta̱cha̱lk jun nimla raylal saˈ e̱be̱n toj retal tex-osokˈ. Kˈaxal ra te̱cˈul. | |
Ezek | Kekchi | 7:7 | Xchal le̱ rosoˈjic la̱ex li cuanquex saˈ li naˈajej aˈin. Xcuulac xkˈehil nak incˈaˈ chic texninkˈei̱k saˈ eb li tzu̱l. Incˈaˈ chic sahak saˈ e̱chˈo̱l. Junes saˈ rahil chˈo̱lejil chic cua̱nkex. | |
Ezek | Kekchi | 7:8 | Chi se̱b tincˈut lin joskˈil che̱ru. La̱ex te̱nau nak kˈaxal yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n. Ut la̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n aˈ yal chanru le̱ yehom e̱ba̱nuhom. Texinqˈue chixtojbal rix le̱ ma̱usilal. | |
Ezek | Kekchi | 7:9 | Incˈaˈ tincuy e̱ma̱c chi moco tincuil xtokˈoba̱l e̱ru. Texinqˈue ban chixtojbal rix le̱ ma̱c. Ut li ma̱usilal nequeba̱nu saˈ e̱be̱n ajcuiˈ la̱ex ta̱sukˈi̱k. Ut la̱ex te̱nau nak la̱in li Ka̱cuaˈ ut te̱nau ajcuiˈ nak la̱in li tinqˈuehok e̱re chixtojbal rix le̱ ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 7:10 | Xcuulac xkˈehil nak tex-osokˈ. Xcuulac xkˈehil nak te̱toj rix li ma̱usilal xeba̱nu xban nak le̱ ma̱usilal xnumta yalak bar ut xnumta le̱ kˈetkˈetil. | |
Ezek | Kekchi | 7:11 | Xnumta li ma̱usilal ut xban nak cuan nabal li ma̱usilal xnumta li rahobtesi̱nc. Ma̱ jun e̱re teˈcolekˈ, usta cuanqueb xbiomal ut usta ni̱nkeb xcuanquil. Telajeˈosokˈ ban chixjunileb ut ma̱ ani chic ta̱ya̱bak xban nak chixjunileb teˈosokˈ. | |
Ezek | Kekchi | 7:12 | Xcuulac xkˈehil ut xcuulac xcutanquil nak li ani ta̱lokˈok incˈaˈ ta̱sahokˈ xchˈo̱l riqˈuin li tixlokˈ. Ut li ani ta̱cˈayi̱nk incˈaˈ ta̱rahokˈ xchˈo̱l riqˈuin li tixcˈayi xban nak lin joskˈil cuan saˈ xbe̱n chixjunileb li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 7:13 | Li ani tixcˈayi lix chˈochˈ incˈaˈ chic tixcˈul li cˈaˈru quixcˈayi usta toj yoˈyo̱k xban nak tenebanbil li raylal aˈin saˈ xbe̱neb xban li ma̱usilal xeˈxba̱nu. Chixjunileb teˈosokˈ. | |
Ezek | Kekchi | 7:14 | Teˈxya̱basi li trompeta re teˈxcauresi ribeb chi xic chi pletic. Abanan ma̱ jun reheb ta̱e̱lk chi pletic xban nak lin joskˈil cuan saˈ xbe̱n chixjunileb. | |
Ezek | Kekchi | 7:15 | Chirix le̱ tenamit cua̱nk li ple̱t ut saˈ li tenamit cua̱nk li caki yajel ut cueˈej. Eb li cua̱nkeb chak saˈ cˈaleba̱l teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t ut li cua̱nkeb saˈ li tenamit teˈca̱mk xban li caki yajel ut li cueˈej. | |
Ezek | Kekchi | 7:16 | Cuanqueb li teˈe̱lelik saˈ eb li tzu̱l re xcolbal ribeb joˈ li mucuy li nequeˈcuan saˈ li ru takˈa. Chixjunileb yo̱keb chi ya̱bac xban li ma̱usilal queˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 7:18 | Teˈxqˈue kˈes ru tˈicr chirixeb ut yo̱keb xxiu. Jobilak rismaleb ut yo̱keb xxuta̱n. | |
Ezek | Kekchi | 7:19 | Teˈxcut lix oro ut lix plata saˈ be xban nak ma̱cˈaˈ chic ta̱oc cuiˈ reheb. Chi moco li oro chi moco li plata ta̱ru̱k ta̱colok reheb saˈ xkˈehil nak li Ka̱cuaˈ tixcˈut lix joskˈil. Incˈaˈ chic ta̱sahokˈ xchˈo̱leb riqˈuin lix oro ut lix plata chi moco ta̱cˈojla̱k xchˈo̱leb xban nak ma̱cˈaˈak chic lix tzacae̱mkeb. Lix oro ut lix plata, aˈan li quiqˈuehoc reheb chi ma̱cobc. | |
Ezek | Kekchi | 7:20 | Kˈaxal queˈxqˈue xlokˈal li cˈaˈru reheb li kˈaxal terto xtzˈak. Riqˈuin aˈan queˈxnimobresi ribeb nak queˈxyi̱b li yi̱banbil dios li kˈaxal yibru. Joˈcan nak la̱in xinba̱nun re nak xicˈ chic teˈril li cˈaˈru terto xtzˈak. | |
Ezek | Kekchi | 7:21 | Joˈcan nak la̱in tinkˈaxtesi lix biomaleb saˈ rukˈeb li jalan tenamit. Eb li incˈaˈ useb xnaˈleb teˈrelkˈa ut teˈxmux ru. | |
Ezek | Kekchi | 7:22 | Teˈcha̱lk laj e̱lkˈ ut teˈoc saˈ lin templo ut teˈxmux ru. Ut la̱in ma̱cˈaˈ tinba̱nu re xcolbal lin lokˈlaj naˈaj. | |
Ezek | Kekchi | 7:23 | Ta̱cauresi junak li cadena retalil nak texchapekˈ xban nak li naˈajej aˈin numtajenak chi ma̱usilal ut camsi̱nc. Li tenamit junes rahobtesi̱nc nequeˈxcˈoxla. | |
Ezek | Kekchi | 7:24 | Tintaklaheb chak li tenamit li kˈaxal yibru xnaˈlebeb re nak aˈaneb chic teˈe̱chani̱nk re li rochocheb. Riqˈuin aˈin tincuisi lix kˈetkˈetileb li ni̱nkeb xcuanquil. Ut li artal li nequeˈxlokˈoni cuiˈ lix dioseb tinqˈue chi muxecˈ. | |
Ezek | Kekchi | 7:25 | Xucuajel li raylal li ta̱cha̱lk saˈ e̱be̱n. Te̱sicˈ raj chic bar ta̱cˈojla̱k e̱chˈo̱l, abanan ma̱ bar te̱tau. | |
Ezek | Kekchi | 7:26 | Ta̱numta̱k li raylal saˈ e̱be̱n. Rajlal yo̱kex chirabinquil resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ e̱be̱n. Te̱tzˈa̱ma chiruheb li profeta nak teˈxye e̱re li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk, abanan incˈaˈ teˈxba̱nu. Eb laj tij ma̱cˈaˈ chic cˈaˈru teˈxcˈut che̱ru, chi moco eb laj qˈuehol naˈleb ta̱ru̱k teˈxchˈolob xya̱lal che̱ru. | |
Chapter 8
Ezek | Kekchi | 8:1 | O̱b cutan chic xticlajic li xcuak li po re li xcuak chihab kacˈambal Babilonia nak la̱in chunchu̱quin saˈ cuochoch cuochbeneb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Judá. Ut la̱in quicuecˈa nak quixqˈue cue lix cuanquil li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 8:2 | Ut quicuil jun li chanchan cui̱nk. Quicˈutun chicuu nak naticla saˈ xcˈa̱mal xsaˈ toj takˈa saˈ li rok chanchan xam. Ut naticla saˈ xcˈa̱mal xsaˈ toj saˈ lix jolom chanchan li chˈi̱chˈ nalemtzˈun. | |
Ezek | Kekchi | 8:3 | Li chanchan cui̱nk quixyeˈ li rukˈ ut quinixchap chi rismal injolom. Ut lix musikˈ li Ka̱cuaˈ quinixtaksi saˈ ikˈ saˈ choxa. Ut saˈ visión li Ka̱cuaˈ quinixcˈam toj Jerusalén saˈ li oqueba̱l re li tenamit li cuan saˈ li norte, li cuan cuiˈ li yi̱banbil dios li naqˈuehoc xjoskˈil li tzˈakal Dios. | |
Ezek | Kekchi | 8:4 | Ut aran quicuil cuiˈchic lix lokˈal li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel, joˈ li quicuil saˈ li visión li quixcˈut chicuu nak cuanquin saˈ li ru takˈa. | |
Ezek | Kekchi | 8:5 | Ut li yo̱quin chirilbal quixye cue: —At ralal cui̱nk, ilon saˈ li norte, chan cue. Ut la̱in quin-iloc, ut saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li norte li cuan cuiˈ li artal quicuil li yi̱banbil dios li xicˈ na-ileˈ xban li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 8:6 | Ut li chanchan cui̱nk quixye cuiˈchic cue: —At ralal cui̱nk, ¿ma nacaqˈue retal li cˈaˈru yo̱queb chixba̱nunquil eb li ralal xcˈajol laj Israel? Xban li ma̱usilal li nequeˈxba̱nu yo̱queb chicuisinquil saˈ lin templo. Ut toj cuan cuiˈchic li cˈaˈak re ru numtajenak xyibal ru li toj ta̱cuil, chan. | |
Ezek | Kekchi | 8:7 | Ut quinixcˈam saˈ li oqueba̱l re li neba̱l re li templo ut quicuil jun li hopol cuan chiru li tzˈac. | |
Ezek | Kekchi | 8:8 | Ut li chanchan cui̱nk quixye cue: —At ralal cui̱nk, nimobresi lix hopolal li tzˈac aˈan, chan. Ut la̱in quinnimobresi lix hopolal li tzˈac ut quicuil jun li oqueba̱l aran. | |
Ezek | Kekchi | 8:9 | Ut quixye cue: —Ocan ut ta̱cuil li ma̱usilal ut li yibru naˈleb yo̱queb chixba̱nunquil saˈ li naˈajej aˈan, chan cue. | |
Ezek | Kekchi | 8:10 | Ut la̱in quin-oc saˈ li naˈajej aˈan ut quicuil. Yi̱banbil chiru li tzˈac retalil li cˈantiˈ ut li xul li nequeˈxquelo ribeb chiru chˈochˈ ut li xul li kˈaxal yibeb ru. Ut quicuil ajcuiˈ li yi̱banbil dios li nequeˈxlokˈoni eb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 8:11 | Ut aran xakxo̱queb li laje̱b xca̱cˈa̱l (70) chi cui̱nk li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel. Saˈ xya̱nkeb aˈan cuan laj Jaazanías li ralal laj Safán. Saˈ rukˈ li junju̱nk cuan lix sansar ut yo̱ chi takecˈ lix sibel li pom. | |
Ezek | Kekchi | 8:12 | Li chanchan cui̱nk quixye cue: —At ralal cui̱nk, ¿ma xaqˈue retal li cˈaˈru yo̱queb chixba̱nunquil eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel? Chixjunileb yo̱queb chixlokˈoninquileb li yi̱banbil dios chi mukmu. Ut nequeˈxye nak la̱in incˈaˈ nacuil li cˈaˈru nequeˈxba̱nu. Nequeˈxye nak la̱in xintzˈekta̱na lix naˈajeb. | |
Ezek | Kekchi | 8:14 | Chirix aˈan quinixcˈam saˈ li oqueba̱l re li templo, li cuan saˈ li norte. Ut queˈcuil li ixk chunchu̱queb aran. Yo̱queb chi ya̱bac chirix lix dios Tamuz xcˈabaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 8:15 | Ut li chanchan cui̱nk quixye cue: —At ralal cui̱nk, ¿ma nacaqˈue retal chixjunil li cˈaˈak re ru aˈin? Toj cuan cuiˈchic kˈaxal yibru li ta̱cuileb chiruheb aˈin, chan cue. | |
Ezek | Kekchi | 8:16 | Ut quinixcˈam toj saˈ li oqueba̱l re li templo. Saˈ xyi lix mu cab ut li artal cuanqueb o̱b xcaˈcˈa̱l li cui̱nk. Li rixeb nacana bar cuan cuiˈ lix templo li Dios. Yo̱queb chi iloc saˈ releb sakˈe ut yo̱queb chixlokˈoninquil li sakˈe. | |
Ezek | Kekchi | 8:17 | Ut li chanchan cui̱nk quixye cue: —At ralal cui̱nk, ¿ma xacuil chixjunil aˈin? ¿Ma incˈaˈ nacˈojla xchˈo̱leb laj Judá nak nequeˈxba̱nu li ma̱usilal aˈin? ¿Ma incˈaˈ tzˈakal nak nequeˈrahobtesin yalak bar? Ut nequeˈchal arin saˈ lin templo chixba̱nunquil li ma̱usilal re nak teˈxqˈue injoskˈil. Niquineˈxmajecua nak nequeˈxqˈue li rukˈ cheˈ saˈ ruˈujeb. | |
Chapter 9
Ezek | Kekchi | 9:1 | Chanchan matqˈuenbil quinba̱nu nak quicuabi li Ka̱cuaˈ nak quixye chi cau xya̱b xcux: —Xeˈchal li teˈqˈuehok re li tenamit chixtojbal rix lix ma̱queb. Xeˈchal chi cuan chak lix chˈi̱chˈeb re camsi̱nc saˈ rukˈeb, chan. | |
Ezek | Kekchi | 9:2 | Ut quicuil nak queˈchal cuakibeb li cui̱nk cuan chak lix chˈi̱chˈeb re camsi̱nc saˈ rukˈeb. Eb aˈan queˈoc saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li norte. Saˈ xya̱nkeb li cuakib chi cui̱nk quichal jun chic li cui̱nk lino li rakˈ. Saˈ xcˈa̱mal xsaˈ quixcˈam chak li cˈaˈru ta̱cˈanjelak re tzˈi̱bac. Ut nak ac xeˈoc, coxeˈxakli̱k chiru li artal yi̱banbil riqˈuin bronce. | |
Ezek | Kekchi | 9:3 | Ut lix lokˈal lix Dioseb laj Israel qui-el saˈ xbe̱neb li querubines ut co̱ saˈ li oqueba̱l re li templo. Ut li Ka̱cuaˈ quia̱tinac riqˈuin li cui̱nk li lino rakˈ, li cuan li tzˈi̱bleba̱l saˈ xcˈa̱mal xsaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 9:4 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: —Ayu saˈ li tenamit Jerusalén. Ta̱suti xsaˈ li tenamit ut ta̱qˈue retalileb saˈ xpe̱quemeb li teˈyotˈekˈ xban xrahileb xchˈo̱l xban li ma̱usilal li yo̱queb chixba̱nunquil li tenamit, chan. | |
Ezek | Kekchi | 9:5 | Ut quicuabi nak li Dios quixye reheb li cuakib chi cui̱nk: —Ayukex chirix li cui̱nk aˈin nak ta̱numekˈ saˈ li tenamit ut camsihomakeb li cristian. Incˈaˈ te̱cuyeb xma̱c chi moco te̱ril xtokˈoba̱leb ru. | |
Ezek | Kekchi | 9:6 | Jun xiquic nak te̱camsiheb li ti̱xil cui̱nk joˈ eb li chˈajom, li xkaˈal, li naˈbej joˈ eb ajcuiˈ li cocˈal. Abanan incˈaˈ te̱chˈeˈeb li cuan retalileb saˈ xpe̱quemeb, chan. Ut eb aˈan queˈxtiquib xcamsinquileb li nequeˈcˈamoc be, li cuanqueb chiru li templo. | |
Ezek | Kekchi | 9:7 | Li Ka̱cuaˈ quixye reheb: —Ayukex saˈ lin templo ut muxumak ru. Ut te̱tu̱b li camenak saˈ li neba̱l, chan. Ut queˈco̱eb ut queˈoc chixcamsinquileb li cuanqueb saˈ li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 9:8 | La̱in quincana injunes nak yo̱queb chi camsi̱nc. Quinhupub cuib saˈ chˈochˈ ut quinjap cue chixyebal: —At Ka̱cuaˈ, at nimajcual Dios, ¿ma ta̱choy xsachbal ruheb laj Israel li joˈ qˈuial chic xeˈcana xban nak yo̱ a̱joskˈil saˈ xbe̱neb laj Jerusalén? chanquin. | |
Ezek | Kekchi | 9:9 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Kˈaxal numtajenak lix ma̱queb li ralal xcˈajol laj Israel ut laj Judá. Saˈ chixjunil li naˈajej queˈxcamsi ras ri̱tzˈin ut queˈxba̱nu li ma̱usilal. Nequeˈxye nak la̱in xintzˈekta̱na lix naˈajeb ut incˈaˈ nacuil li ma̱usilal li nequeˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 9:10 | Joˈcan nak la̱in incˈaˈ tincuil xtokˈoba̱l ruheb. Anakcuan tinqˈueheb chixtojbal chixjunil li ma̱usilal li queˈxba̱nu.— | |
Chapter 10
Ezek | Kekchi | 10:1 | Ut quicuil nak saˈ xbe̱n li chanchan choxa li cuan saˈ xbe̱neb li querubines quicˈutun jun li cˈojariba̱l yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil pec zafiro. | |
Ezek | Kekchi | 10:2 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye re li cui̱nk li lino rakˈ: —Tat-oc saˈ xya̱nkeb li ruedas li cuanqueb rubeleb li querubines. Riqˈuin la̱ cuukˈ ta̱chap li ru xam li yo̱ xxamlel. Ut ta̱paji li ru xam saˈ xbe̱n li tenamit, chan. Ut la̱in yo̱quin chirilbal nak qui-oc li cui̱nk saˈ xya̱nkeb li ruedas. | |
Ezek | Kekchi | 10:3 | Eb li querubines cuanqueb chiru li templo saˈ li sur nak li cui̱nk co̱ chi saˈ. Ut li neba̱l li cuan chak toj chi saˈ quinujac riqˈuin li chok. | |
Ezek | Kekchi | 10:4 | Lix lokˈal li Ka̱cuaˈ qui-el saˈ xbe̱neb li querubines ut co̱ saˈ li oqueba̱l re li templo. Ut li templo quinujac riqˈuin li chok. Ut li neba̱l cˈajoˈ nak quilemtzˈun xban xlokˈal li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 10:5 | Lix ya̱b lix xiqˈueb li querubines qui-abi̱c toj saˈ li neba̱l li cuan chak toj chirix li templo. Chanchan nak yo̱ chi a̱tinac li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 10:6 | Li Ka̱cuaˈ quixye re li cui̱nk li lino rakˈ nak tixxoc li ru xam li cuan saˈ xya̱nkeb li ruedas li cuanqueb cuiˈ li querubines. Ut li cui̱nk co̱ ut quixakli saˈ xya̱nkeb li rueda. | |
Ezek | Kekchi | 10:7 | Ut jun li querubín quixchap li ru xam li cuan saˈ xyiheb ut quixqˈue saˈ rukˈ li cui̱nk li lino rakˈ. Li cui̱nk quixcˈul ut qui-el. | |
Ezek | Kekchi | 10:9 | Ut quicuil ajcuiˈ ca̱hib li ruedas. Jun cuan chixcˈatk li junju̱nk chi querubín. Li ruedas cˈajoˈ nak nequeˈlemtzˈun chanchan li cha̱bil pec crisólito. | |
Ezek | Kekchi | 10:10 | Li ca̱hib chi rueda juntakˈe̱t xyi̱banquileb. Eb li rueda aˈan li quicuil chanchan nak cuan chic jun li rueda chi saˈ li jun chic. | |
Ezek | Kekchi | 10:11 | Saˈ xca̱ pacˈalil nequeˈxic li rueda aˈan. Nak nequeˈxic incˈaˈ nequeˈxsukˈisi ribeb. Eb li querubines nequeˈxic saˈ xjayal li yo̱ chi iloc cuiˈ ut incˈaˈ nequeˈsukˈi nak nequeˈxic. | |
Ezek | Kekchi | 10:12 | Nabal li xnakˈ ruheb li querubines. Cuan chiruheb ut cuan chirixeb. Cuan ajcuiˈ saˈ li rukˈeb ut saˈ lix xiqˈueb. Ut joˈcan ajcuiˈ li ca̱hib chi rueda. Nabal li xnakˈeb ru cuan saˈ li junju̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 10:14 | Chixju̱nkaleb li querubines ca̱ ca̱ li riloba̱leb. Li xbe̱n, aˈan chanchan na-iloc bo̱yx. Li xcab, aˈan chanchan na-iloc cui̱nk. Li rox, aˈan chanchan na-iloc cakcoj, ut li xca̱, aˈan chanchan na-iloc tˈiu. | |
Ezek | Kekchi | 10:15 | Aˈaneb li querubines li quicuil chire li nimaˈ Quebar. Ut eb li querubines queˈco̱eb takecˈ. | |
Ezek | Kekchi | 10:16 | Nak nequeˈxic li querubines, nequeˈxic ajcuiˈ li ruedas. Nak eb li querubines nequeˈxhel lix xiqˈueb re nak teˈcuacli̱k, eb li ruedas nequeˈcuacli ajcuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 10:17 | Nak nequeˈxakli li querubines, nequeˈxakli ajcuiˈ li ruedas. Ut nak nequeˈcuacli li querubines, eb li ruedas nequeˈcuacli ajcuiˈ xban nak lix musikˈeb li querubines na-ecˈasin reheb li ruedas. | |
Ezek | Kekchi | 10:18 | Ut lix lokˈal li Dios qui-el saˈ li oqueba̱l re li templo ut co̱ cuiˈchic saˈ xbe̱neb li querubines. | |
Ezek | Kekchi | 10:19 | Ut quicuil nak eb li querubines queˈxhel lix xiqˈueb ut queˈtakeˈ ut queˈco̱eb. Ut eb li ruedas queˈtakeˈ rochbeneb. Nak yo̱queb chi xic queˈxakli saˈ xbe̱n li oqueba̱l re li templo li cuan saˈ releb sakˈe. Ut lix lokˈal lix Dioseb laj Israel cuan saˈ xbe̱neb. | |
Ezek | Kekchi | 10:20 | Ut la̱in quinqˈue retal nak aˈaneb li chanchaneb ángel li queˈcuil rubel lix cˈojariba̱l lix Dioseb laj Israel chire li nimaˈ Quebar. Ut quinqˈue retal nak aˈaneb li querubines. | |
Ezek | Kekchi | 10:21 | Chixju̱nkaleb cuanqueb ca̱hib li riloba̱leb ut ca̱hib lix xiqˈueb. Ut rubeleb lix xicˈ cuan rukˈeb chanchan rukˈ cui̱nk. | |
Chapter 11
Ezek | Kekchi | 11:1 | Ut lix musikˈ li Dios quinixcuaclesi ut quinixcˈam saˈ li oqueba̱l re li templo li cuan saˈ li este. Saˈ li oqueba̱l aˈan cuanqueb o̱b xcaˈcˈa̱l (25) li cui̱nk. Saˈ xya̱nkeb aˈan cuan laj Jaazanías li ralal laj Azur ut laj Pelatías li ralal laj Benaía. Eb aˈan nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 11:2 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At ralal cui̱nk, aˈaneb aˈin li cui̱nk li yo̱queb chixcˈu̱banquil ru li ma̱usilal ut yo̱queb chixtacchiˈinquileb li tenamit aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 11:3 | Nequeˈxye, “Ma̱cˈaˈ cˈoxlac. Tzˈakal tocablak. Saˈ li tenamit aˈin takacol kib. Chanchanak jun li ucˈal ut la̱o chanchanako li tib li cuan chi saˈ li ucˈal,” chanqueb. | |
Ezek | Kekchi | 11:4 | Joˈcan nak la̱at, at ralal cui̱nk, ye resil reheb li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb, chan. | |
Ezek | Kekchi | 11:5 | Ut lix musikˈ li Ka̱cuaˈ quichal cuiqˈuin ut quixye cue nak tinye chi joˈcaˈin: Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ. La̱ex li ralal xcˈajol laj Israel, nequeye li cˈaˈak re ru aˈin, abanan la̱in ninnau cˈaˈru cuan saˈ le̱ chˈo̱l. | |
Ezek | Kekchi | 11:6 | La̱ex xecamsi nabaleb li cristian saˈ li tenamit. Ut xecanabeb chi tu̱btu li camenak saˈ eb li be. | |
Ezek | Kekchi | 11:7 | Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ Dios naxye chi joˈcaˈin: La̱in texcuisi saˈ li tenamit. Aˈ chic li cristian li xecamsiheb teˈcana̱k saˈ li tenamit. Chanchanakeb li tib saˈ li ucˈal. | |
Ezek | Kekchi | 11:8 | La̱ex incˈaˈ nequeraj pletic xban nak nequexxucuac. Abanan la̱in tinqˈue li ple̱t saˈ e̱be̱n. | |
Ezek | Kekchi | 11:9 | Texcuisi saˈ le̱ tenamit ut texinkˈaxtesi saˈ rukˈeb li jalaneb xtenamit. Texinqˈue chixtojbal le̱ ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 11:10 | Texcamsi̱k chi chˈi̱chˈ. La̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n naticla chak saˈ li nuba̱l re li naˈajej Israel re nak te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 11:11 | Li tenamit aˈan moco chanchanak ta li ucˈal chokˈ e̱re, chi moco la̱exak ta li tib li cuan chi saˈ. La̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n naticla chak saˈ li nuba̱l re li tenamit Israel. | |
Ezek | Kekchi | 11:12 | La̱ex te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. La̱ex incˈaˈ xeba̱nu li naxye saˈ lin chakˈrab chi moco xeba̱nu li cˈaˈru xinye e̱re. Xeba̱nu ban joˈ nequeˈxba̱nu li jalaneb xtenamit li cuanqueb che̱jun sutam, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 11:13 | Ut nak la̱in yo̱quin chixyebal resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb, laj Pelatías li ralal laj Benaía quicam. Ut la̱in quinhupub cuib saˈ chˈochˈ ut quinjap cue ut quinye: —At nimajcual Dios, ¿ma ta̱sacheb ru chi junaj cua eb li ralal xcˈajol laj Israel li joˈ qˈuial chic queˈcoleˈ?— | |
Ezek | Kekchi | 11:15 | —At ralal cui̱nk, eb li cristian li cuanqueb Jerusalén yo̱queb chi a̱tinac chirixeb laj Israel la̱ cuech tenamitil li queˈchapeˈ ut queˈcˈameˈ chi najt. Yo̱queb chixyebal, “Najt cuanqueb riqˈuin li Ka̱cuaˈ. Incˈaˈ naru teˈlokˈoni̱nk. Joˈcan nak xcana chokˈ ke la̱o li naˈajej aˈin,” chanqueb. | |
Ezek | Kekchi | 11:16 | Joˈcan nak ta̱ye reheb laj Israel la̱ cuech tenamitil li queˈcˈameˈ chi najt li cˈaˈru yo̱quin chixyebal. La̱in quintaklan reheb chi najt ut quinjeqˈuiheb saˈ xya̱nkeb li jalanil tenamit. Abanan la̱in tincua̱nk riqˈuineb nak cua̱nkeb aran. | |
Ezek | Kekchi | 11:17 | Ye ajcuiˈ reheb laj Israel nak la̱in tinchˈutub cuiˈchic ruheb li jeqˈuinbileb ru saˈ li jalanil tenamit ut tincˈameb cuiˈchic saˈ lix tenamiteb. Ut tinqˈue cuiˈchic reheb li naˈajej Israel. | |
Ezek | Kekchi | 11:18 | Nak ac cua̱nkeb chic saˈ lix naˈajeb, teˈrisi li yi̱banbil dios saˈ xya̱nkeb ut incˈaˈ chic teˈxba̱nu li yibru naˈleb re xlokˈoninquil li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 11:19 | La̱in tinacˈobresi li ra̱meb ut tinjal lix cˈaˈuxeb. Tinkˈunobresi li ra̱meb ut tincuisi li cacuil chˈo̱lej li cuan riqˈuineb. | |
Ezek | Kekchi | 11:20 | Eb aˈan teˈxba̱nu li cˈaˈru ninye ut teˈxpa̱b lin chakˈrab. Ut la̱inak lix Dioseb ut aˈanakeb li cualal incˈajol. | |
Ezek | Kekchi | 11:21 | Abanan eb li nequeˈxic xchˈo̱l chixba̱nunquil li yibru naˈleb re xlokˈoninquil li jalanil dios, la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin.— | |
Ezek | Kekchi | 11:22 | Ut li querubines queˈxhel lix xiqˈueb ut queˈco̱eb ut eb li ruedas co̱ rochbeneb. Ut lix lokˈal lix Dioseb laj Israel cuan saˈ xbe̱neb. | |
Ezek | Kekchi | 11:23 | Ut lix lokˈal li Dios qui-el saˈ li tenamit ut coxakli̱k saˈ xbe̱n li tzu̱l li cuan saˈ xjayal li na-el cuiˈ li sakˈe. | |
Ezek | Kekchi | 11:24 | Ut lix musikˈ li Dios quinixcuaclesi ut quinixcˈam cuiˈchic Babilonia cuanqueb cuiˈ li queˈcˈameˈ chi pre̱xil. Aˈan li quicuil saˈ li visión li quicˈutbesi̱c chicuu xban li Ka̱cuaˈ. Ut incˈaˈ chic quicuil li visión aˈan. | |
Chapter 12
Ezek | Kekchi | 12:2 | —At ralal cui̱nk, la̱at cuancat saˈ xya̱nkeb li tenamit kˈaxal kˈetkˈeteb. Cuanqueb xnakˈ ru, abanan incˈaˈ nequeˈiloc. Cuanqueb xxic, abanan incˈaˈ nequeˈabin xban nak aˈaneb aj kˈetol a̱tin. | |
Ezek | Kekchi | 12:3 | Joˈcan ut, at ralal cui̱nk, cauresi li cˈaˈru a̱cue re tatxic. Chi cutan ut chiruheb chixjunileb tat-e̱lk saˈ la̱ naˈaj li cuancat cuiˈ ut tatxic saˈ jalan naˈajej. Ma̱re chi joˈcan teˈxtau xya̱lal, usta kˈaxal kˈetkˈeteb. | |
Ezek | Kekchi | 12:4 | Chiru li cutan nak yo̱keb cha̱cuilbal, isi li cˈaˈru a̱cue ac cauresinbil re tatxic saˈ jalan naˈajej. Ut nak ac x-e̱cuu, nak yo̱keb cha̱cuilbal, tat-e̱lk joˈ nak nequeˈel li nequeˈcˈameˈ chi pre̱xil saˈ jalan tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 12:5 | Nak yo̱keb cha̱cuilbal ta̱hop jun li jul saˈ li tzˈac. Ut saˈ li hopol aˈan tat-e̱lk saˈ li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 12:6 | Yo̱keb cha̱cuilbal nak ta̱pako li cˈaˈru a̱cue saˈ xbe̱n a̱tel nak tatxic. Tat-e̱lk nak oc re li kˈojyi̱n. Ta̱tzˈap la̱ cuu re nak incˈaˈ ta̱cuil li naˈajej xban nak la̱in xatinxakab chokˈ retalil chiruheb laj Israel.— | |
Ezek | Kekchi | 12:7 | Ut quinba̱nu joˈ quixye cue li Ka̱cuaˈ. Saˈ li cutan aˈan quinyi̱b li cˈaˈru cue re tincˈam joˈ naxba̱nu junak nak yo̱ chi e̱lelic. Ut nak oc re li kˈojyi̱n, la̱in quinhop riqˈuin cuukˈ li tzˈac ut quin-el saˈ li tenamit. Ut chiruheb chixjunileb quinqˈue li cui̱k saˈ xbe̱n intel ut co̱in. | |
Ezek | Kekchi | 12:9 | Quixye cue: —At ralal cui̱nk, ¿ma incˈaˈ queˈxpatzˈ a̱cue cˈaˈru yo̱cat eb laj Israel li kˈaxal kˈetkˈeteb? | |
Ezek | Kekchi | 12:10 | Ta̱ye reheb: Aˈan aˈin li quixye li nimajcual Dios. Li a̱tin aˈin re li nataklan aran Jerusalén ut reheb ajcuiˈ chixjunileb laj Israel li cuanqueb aran. | |
Ezek | Kekchi | 12:11 | Ta̱ye reheb nak la̱at jun li retalil chokˈ reheb. Joˈ caba̱nu la̱at, joˈcan teˈxcˈul eb aˈan. Teˈchapekˈ ut teˈcˈamekˈ chi pre̱xil saˈ jalan naˈajej. | |
Ezek | Kekchi | 12:12 | Li nataklan saˈ xbe̱neb tixpako li cˈaˈru re. Nak oc re li kˈojyi̱n, ta̱e̱lk saˈ lix hopolal li tzˈac li teˈxhop. Tixtzˈap li ru re nak incˈaˈ ta̱ril li naˈajej nak ta̱e̱lk. | |
Ezek | Kekchi | 12:13 | La̱in li Ka̱cuaˈ tinqˈue lin raˈal re nak ta̱chapekˈ. La̱in tincˈam toj Babilonia saˈ lix naˈajeb laj Caldeo, abanan aˈan incˈaˈ ta̱ril li naˈajej. Aran ta̱ca̱mk. | |
Ezek | Kekchi | 12:14 | La̱in tinjeqˈuiheb yalak bar chixjunileb li nequeˈoquen chirix, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtenkˈan re ut eb lix soldado. La̱in tincua̱linaheb chi chˈi̱chˈ. | |
Ezek | Kekchi | 12:15 | Nak acak xebinjeqˈui ruheb saˈ jalan tenamit, toj aran teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 12:16 | Abanan, incˈaˈ tinqˈueheb chi camsi̱c chixjunileb. Tebincol ban chiru li camsi̱nc ut chiru li cueˈej ut chiru li caki yajel re nak naru teˈxserakˈi saˈ eb li tenamit chixjunil li ma̱usilal li queˈxba̱nu. Ut riqˈuin aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ, chan li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 12:18 | quixye cue: —At ralal cui̱nk, yo̱k a̱xiu nak tatcuaˈak ut yo̱k a̱cˈaˈux nak tat-ucˈak. | |
Ezek | Kekchi | 12:19 | Ta̱ye reheb li tenamit li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈin: Aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios chirixeb li cuanqueb Jerusalén ut chirix li naˈajej Israel. Teˈtzaca̱nk chi yo̱keb xxiu. Ut chi yo̱keb xcˈaˈux teˈucˈak xban nak ta̱isi̱k saˈ li naˈajej chixjunil li cuan aran. Ma̱cˈaˈ chic ta̱cana̱k xban lix ma̱usilaleb li cuanqueb saˈ li tenamit aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 12:20 | Eb li tenamit li cuanqueb cuiˈ li cristian ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ cristian chi saˈ. Li cˈaleba̱l ta̱cana̱k joˈ chaki chˈochˈ. Riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ, chan. | |
Ezek | Kekchi | 12:22 | —At ralal cui̱nk, ¿cˈaˈut nak eb laj Israel nequeˈxye nak eb li cutan nequeˈnumeˈ ut incˈaˈ nacˈulman li cˈaˈru nequeˈxye li profetas li quicˈuteˈ chiruheb saˈ visión? chanqueb. | |
Ezek | Kekchi | 12:23 | Ta̱ye reheb nak la̱in li nimajcual Dios ninye chi joˈcaˈin: La̱in tinsach xcuanquil li a̱tin li nequeˈxye ut incˈaˈ chic teˈxye chi joˈcan arin Israel. Ta̱ye reheb nak cuulac re xkˈehil nak ta̱tzˈaklok ru chixjunil li queˈxye li profetas. | |
Ezek | Kekchi | 12:24 | Incˈaˈ chic ta̱cˈutbesi̱k chiruheb li visión li moco ya̱l ta, chi moco teˈticˈtiˈik chic riqˈuin kˈehicˈ saˈ xya̱nkeb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 12:25 | La̱in li Ka̱cuaˈ tinye li cˈaˈru nacuaj xyebal ut ta̱cˈulma̱nk chi junpa̱t li cˈaˈru ninye. Ut la̱ex li nequekˈetkˈeti e̱rib te̱ril nak tinba̱nu li cˈaˈru ninye. Toj cua̱nkex ajcuiˈ la̱ex nak tinba̱nu li cˈaˈru ninye. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 12:27 | —At ralal cui̱nk, eb laj Israel yo̱queb chixyebal nak toj ma̱jiˈ ta̱cˈulma̱nk li cˈaˈru xcˈutbesi̱c cha̱cuu saˈ visión. Toj mokon ta̱cˈulma̱nk, chanqueb. | |
Chapter 13
Ezek | Kekchi | 13:2 | —At ralal cui̱nk, ta̱kˈuseb lix profeteb laj Israel li yo̱queb chi balakˈic riqˈuin li cˈaˈru nequeˈxye yal xjuneseb rib. Ta̱ye reheb nak cheˈrabihak li oc cue chixyebal. | |
Ezek | Kekchi | 13:3 | Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios: Ra ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb li profeta li yal xjuneseb rib nequeˈxcˈoxla li cˈaˈru nequeˈxye ut ma̱cˈaˈ quicˈutbesi̱c chiruheb. | |
Ezek | Kekchi | 13:4 | Ex aj Israel, eb le̱ profeta chanchaneb li yac li nequeˈcuan saˈ li chaki chˈochˈ. Ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 13:5 | Moco queˈxyi̱b ta li tzˈac li queˈjuqˈueˈ chi moco queˈxyi̱b li tzˈac sutsu cuiˈ li tenamit Israel re te̱col cuiˈ e̱rib saˈ li ple̱t. Eb aˈan incˈaˈ queˈxchˈolob xya̱lal che̱ru re nak ta̱ru̱k te̱col e̱rib saˈ li cutan nak ta̱cha̱lk li Ka̱cuaˈ chi rakoc a̱tin saˈ e̱be̱n. | |
Ezek | Kekchi | 13:6 | Eb li visión li nequeˈril moco ya̱l ta. Nak nequeˈkˈehin ticˈtiˈ li nequeˈxye. Nequeˈxye nak la̱in xinyehoc re, abanan moco la̱in ta quintaklan reheb. Saˈ xchˈo̱leb aˈan nak la̱in tinba̱nu li cˈaˈru nequeˈxye. | |
Ezek | Kekchi | 13:7 | ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ ticˈtiˈ li visión ut li kˈehicˈ li incˈaˈ cˈutbil inban la̱in? Usta nequeˈxye nak la̱in xincˈutuc chiruheb, abanan moco ya̱l ta li nequeˈxye. | |
Ezek | Kekchi | 13:8 | Li nimajcual Dios quixye: —Xban li ticˈtiˈic li nequeˈxba̱nu ut xban li visión li moco ya̱l ta, la̱in yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb. | |
Ezek | Kekchi | 13:9 | La̱in tinsach ruheb li nequeˈril li visión li moco ya̱l ta ut tinsach ruheb li nequeˈticˈtiˈic nak nequeˈkˈehin. Incˈaˈ chic teˈoque̱nk saˈ xya̱nkeb li nequeˈcˈu̱ban re li cˈaˈru ta̱uxma̱nk saˈ lin tenamit chi moco tzˈi̱banbilak lix cˈabaˈeb saˈ li hu li tzˈi̱banbil cuiˈ xcˈabaˈeb laj Israel. Ut incˈaˈ chic teˈsukˈi̱k saˈ lix naˈajeb laj Israel. Riqˈuin aˈin teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 13:10 | Eb li profeta queˈxbalakˈiheb lin tenamit nak queˈxye nak ta̱cua̱nk tuktu̱quil usilal, abanan moco ya̱l ta. Chanchan nak queˈxyi̱b jun li tzˈac moco cau ta ut queˈxbon li rix. | |
Ezek | Kekchi | 13:11 | Joˈcan nak ta̱ye reheb li xeˈbonoc re li tzˈac li incˈaˈ cau nak cha̱lc re li cacuil hab saˈ xbe̱n ut cha̱lc re li cacuil ikˈ. Ut tintakla li sakbach saˈ xbe̱n. Ut li tzˈac ta̱tˈanekˈ. | |
Ezek | Kekchi | 13:12 | Nak ta̱tˈanekˈ li tzˈac eb li tenamit teˈxpatzˈ cˈaˈru aj e nak xebon li tzˈac chi cha̱bil, chaˈkeb. | |
Ezek | Kekchi | 13:13 | Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: —Xban nak cˈajoˈ lin joskˈil saˈ xbe̱neb, la̱in tintakla li cacuil ikˈ ut li cacuil hab, joˈ ajcuiˈ li sakbach. Ut ta̱sachekˈ li tzˈac li xeˈxyi̱b. | |
Ezek | Kekchi | 13:14 | La̱in tinsach li tzˈac li xeˈxbon rix. Tin-cuisi lix xeˈ li tzˈac ut tintˈan chi junaj cua. Ut nak ta̱tˈanekˈ telajeˈcamsi̱k xban. Ut riqˈuin aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 13:15 | Li tzˈac ut eb li queˈbonoc rix teˈrecˈa lin joskˈil. Ut la̱in tinye e̱re: Xsacheˈ li tzˈac joˈ eb ajcuiˈ li queˈbonoc rix. | |
Ezek | Kekchi | 13:16 | Teˈsachekˈ ruheb lix profeteb laj Israel li queˈyehoc ticˈtiˈ reheb laj Jerusalén nak queˈxye nak ta̱cua̱nk tuktu̱quil usilal, abanan moco ya̱l ta, chan li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 13:17 | Joˈcan ut anakcuan, at ralal cui̱nk, ta̱ye resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb li ixk li nequeˈbalakˈin, li cuanqueb saˈ la̱ tenamit. Ta̱ye resil li raylal teˈxcˈul xban nak nequeˈxye li cˈaˈru nequeˈxcˈoxla xjuneseb. | |
Ezek | Kekchi | 13:18 | Ye reheb nak joˈcaˈin ninye la̱in li nimajcual Dios: Raylal ta̱cha̱lk saˈ e̱be̱n la̱ex ixk li nequeboj li tˈicr re kˈehicˈ ut re tu̱lac li nequeˈxqˈue saˈ xcux rukˈeb ut saˈ xjolomeb. Nequeba̱nu chi joˈcan xban nak te̱raj nak ta̱cua̱nk e̱cuanquil saˈ xbe̱neb le̱ rech tenamitil re te̱ye ani ta̱ca̱mk ut ani incˈaˈ. ¿Ma ta̱ru̱k te̱ba̱nu aˈan yal re xcolbal rix le̱ yuˈam? | |
Ezek | Kekchi | 13:19 | Xine̱mux nak xeba̱nu li incˈaˈ us ut riqˈuin aˈan xecˈul li cebada ut li caxlan cua. Xecamsiheb li moco xcˈulubeb ta ca̱mc ut xecol rix li moco xcˈulubeb ta cua̱nc chi yoˈyo. Xeba̱nu aˈan riqˈuin li ticˈtiˈ xeye. | |
Ezek | Kekchi | 13:20 | Joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios xicˈ nacuil li tˈicr li nequeqˈue saˈ xcux li rukˈeb re xbalakˈinquileb li tenamit. Tinsach le̱ tˈicr ut tincoleb li tenamit saˈ e̱rukˈ. Libre chic teˈcana̱k joˈ nak nequeˈachaba̱c li cocˈ xul. | |
Ezek | Kekchi | 13:21 | La̱in tinpej li tˈicr li nequeqˈue saˈ lix jolomeb. Tincoleb lin tenamit saˈ e̱rukˈ. Incˈaˈ chic texincanab chixbalakˈinquileb. Riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 13:22 | La̱ex xeqˈue xrahil xchˈo̱leb li ti̱queb xchˈo̱l riqˈuin li ticˈtiˈ xeye. La̱in incˈaˈ nacuaj nak teˈxcˈul li raylal. La̱ex xeqˈueheb chi cacuu̱c xchˈo̱leb li incˈaˈ useb xnaˈleb. Ut incˈaˈ xeˈxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal e̱ma̱c la̱ex. | |
Chapter 14
Ezek | Kekchi | 14:1 | Queˈcuulac cuiqˈuin cuib oxibeb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel re nak la̱in tinpatzˈ re li Dios cˈaˈru teˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 14:3 | —At ralal cui̱nk, eb li cui̱nk aˈin nequeˈxqˈue xchˈo̱l chixlokˈoninquil li yi̱banbil dios li naqˈuehoc reheb chi ma̱cobc. ¿Ma ta̱ru̱k ta biˈ teˈcha̱lk chixpatzˈbal cue cˈaˈru teˈxba̱nu? | |
Ezek | Kekchi | 14:4 | Tat-a̱tinak riqˈuineb ut ta̱ye reheb joˈcaˈin naxye li nimajcual Dios: Cui junak aj Israel naxqˈue xchˈo̱l chixlokˈoninquil li yi̱banbil dios ut naxba̱nu li ma̱usilal, ut chirix aˈan naxic chixsicˈbal xnaˈleb riqˈuin junak profeta, la̱in tinsume li jun aˈan joˈ xcˈulub xcˈulbal xban nak naxlokˈoniheb li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 14:5 | Tinba̱nu chi joˈcan re nak teˈsukˈi̱k cuiqˈuin eb laj Israel xban nak eb aˈan xineˈxtzˈekta̱na nak yo̱queb chixlokˈoninquil li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 14:6 | Ta̱ye reheb laj Israel li Ka̱cuaˈ xye chi joˈcaˈin: Chiyotˈekˈ e̱chˈo̱l ut jalomak e̱cˈaˈux. Canabomak xlokˈoninquil li yi̱banbil dios ut canabomak xba̱nunquil li ma̱usilal. | |
Ezek | Kekchi | 14:7 | Cui junak aj Israel malaj ut junak li jalan xtenamit li cuan saˈ xya̱nkeb laj Israel tinixtzˈekta̱na ut tixlokˈoniheb li jalanil dios, ut incˈaˈ naxcanab xba̱nunquil li ma̱c aˈan, ut chirix aˈan ta̱xic riqˈuin junak li profeta chixpatzˈbal cˈaˈru tixba̱nu, la̱in li Ka̱cuaˈ tinsume̱nk re. | |
Ezek | Kekchi | 14:8 | La̱in tinrakok a̱tin saˈ xbe̱n ut tincˈut xxuta̱n chiruheb chixjunileb re nak teˈxqˈue retal nak incˈaˈ us xba̱nu li jun aˈan. Ut la̱in tincuisi saˈ xya̱nkeb lin tenamit. Ut riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 14:9 | Junak profeta li ta̱balakˈi̱k tixye li moco ya̱l ta. Aˈan xban nak la̱in xincanab chi balakˈi̱c. Ut la̱in tincuisi saˈ xya̱nkeb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 14:10 | Li ani tixpatzˈ xnaˈleb riqˈuin li profeta aj balakˈ, juntakˈe̱t lix tojbaleb xma̱c li teˈxcˈul, joˈ li tixpatzˈ xnaˈleb joˈ ajcuiˈ li profeta aj balakˈ. | |
Ezek | Kekchi | 14:11 | Tinba̱nu chi joˈcan re nak eb laj Israel incˈaˈ chic tineˈxtzˈekta̱na, chi moco teˈxmux chic ribeb riqˈuin xba̱nunquil li ma̱c. Aˈanakeb lin tenamit ut la̱inak lix Dioseb, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 14:13 | —At ralal cui̱nk, cui li tenamit nequeˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu ut incˈaˈ niquineˈxlokˈoni, la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb. Tincuisi chiruheb lix tzacae̱mkeb ut tintakla li cueˈej saˈ xbe̱neb. Teˈca̱mk li cristian ut teˈca̱mk ajcuiˈ li xul. | |
Ezek | Kekchi | 14:14 | Cui ta cuanqueb saˈ li tenamit aˈan laj Noé, laj Daniel, ut laj Job, caˈaj cuiˈ raj li oxib chi cui̱nk aˈan teˈcolekˈ xban nak ti̱queb xchˈo̱l. La̱in li Ka̱cuaˈ xinyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 14:15 | Malaj ut tintakla li joskˈ aj xul saˈ li tenamit chixcamsinquileb li cristian, ma̱cˈaˈak chic cristian teˈcana̱k aran. Ut ma̱ ani chic ta̱ru̱k ta̱numekˈ aran xbaneb li joskˈ aj xul. | |
Ezek | Kekchi | 14:16 | Relic chi ya̱l la̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye nak usta cuanqueb raj li oxib chi cui̱nk aˈan saˈ li tenamit, eb aˈan incˈaˈ raj teˈru̱k chixcolbal li ralal xcˈajoleb. Caˈaj cuiˈ raj li oxib chi cui̱nk teˈcolekˈ ut li naˈajej ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ. | |
Ezek | Kekchi | 14:17 | Malaj ut tintakla li ple̱t saˈ li tenamit aˈan ut tinye nak teˈcamsi̱k li cristian ut eb li xul. | |
Ezek | Kekchi | 14:18 | Relic chi ya̱l la̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye nak usta cuanqueb raj li oxibeb chi cui̱nk saˈ li tenamit aˈan, eb aˈan incˈaˈ raj teˈru̱k chixcolbal li ralal xcˈajoleb. Caˈaj cuiˈ raj li oxib chi cui̱nk teˈcolekˈ. | |
Ezek | Kekchi | 14:19 | Malaj ut tintakla li caki yajel saˈ li tenamit aˈan ut xban nak yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb la̱in tincamsiheb li cristian ut eb li xul. | |
Ezek | Kekchi | 14:20 | Relic chi ya̱l la̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye nak usta cuanqueb raj li oxib chi cui̱nk, laj Noé, laj Daniel ut laj Job, eb aˈan incˈaˈ raj teˈru̱k chixcolbaleb li ralal xcˈajoleb. Caˈaj cuiˈ raj li oxib chi cui̱nk teˈcolekˈ xban nak ti̱queb xchˈo̱l. | |
Ezek | Kekchi | 14:21 | Aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios: Kˈaxal ra cuiˈchic chokˈ reheb laj Jerusalén nak la̱in tinrakok a̱tin saˈ xbe̱neb riqˈuin li ca̱hib chi raylal. La̱in tintakla li ple̱t, li cueˈej, li joskˈ aj xul, ut li caki yajel re nak teˈcamsi̱k li cristian ut eb li xul. | |
Ezek | Kekchi | 14:22 | Abanan cuanqueb le̱ ralal e̱cˈajol li incˈaˈ teˈcamsi̱k. Teˈcuulak e̱riqˈuin ut la̱ex te̱qˈue retal lix ma̱usilaleb nak te̱ril li cˈaˈru teˈxba̱nu. Ut riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak moco yal xcuaj ta nak xinqˈue li raylal saˈ xbe̱neb laj Jerusalén. | |
Chapter 15
Ezek | Kekchi | 15:2 | —At ralal cui̱nk, ¿ma juntakˈe̱t ta biˈ lix to̱nal li uvas riqˈuin li cheˈ li cuan saˈ qˈuicheˈ? ¿Ma juntakˈe̱t ta biˈ li rukˈ li uvas riqˈuin li rukˈ li cheˈ li cuan saˈ qˈuicheˈ? | |
Ezek | Kekchi | 15:3 | ¿Ma ta̱ru̱k ta biˈ xyi̱banquil junak cˈaˈak re ru riqˈuin lix cheˈel li uvas? ¿Ma naru ta biˈ ta̱qˈue chokˈ junak kˈesnal cheˈ re xtˈuyubanquil li cˈaˈak re ru? | |
Ezek | Kekchi | 15:4 | Yal re siˈ ban nacˈanjelac cuiˈ. Cui xeˈcˈat li ruˈujeb ut cˈatal saˈ xyi, ¿cˈaˈ chic ru ta̱cˈanjelak cuiˈ? | |
Ezek | Kekchi | 15:5 | Cui ma̱cˈaˈ xcˈanjel nak toj tzˈakal re ru, ¿ma tojaˈ ta chic ta̱cˈanjelak nak ac cˈataleb chic? | |
Ezek | Kekchi | 15:6 | Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: Chanru nak xinqˈue chicˈatk lix cheˈel li uvas li cuan saˈ qˈuicheˈ, joˈcan ajcuiˈ tinba̱nu nak tinsach ruheb lin tenamit li cuanqueb Jerusalén. | |
Ezek | Kekchi | 15:7 | La̱in tinqˈueheb chixtojbal rix lix ma̱queb. Xeˈcoleˈ jun sut chiru li xam. Abanan riqˈuin xam ajcuiˈ teˈosokˈ. Nak la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb, la̱ex te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Chapter 16
Ezek | Kekchi | 16:2 | —At ralal cui̱nk, ta̱ye reheb li cuanqueb Jerusalén nak kˈaxal yibru li nequeˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 16:3 | Ta̱ye reheb nak li nimajcual Dios naxye chi joˈcaˈin chirixeb laj Jerusalén. La̱at catyoˈla aran Canaán. La̱ yucuaˈ, aˈan aj amorreo ut la̱ naˈ, aˈan aj hetea. | |
Ezek | Kekchi | 16:4 | Saˈ li cutan nak catyoˈla, incˈaˈ queˈxset la̱ chˈup, chi moco cateˈratesi, chi moco cateˈxchˈaj riqˈuin atzˈam, chi moco cateˈxlan saˈ tˈicr. | |
Ezek | Kekchi | 16:5 | Ma̱ ani qui-iloc xtokˈoba̱l a̱cuu. Ma̱ jun quiba̱nun usilal a̱cue. Ma̱ ani quitenkˈan a̱cue. Cateˈxtzˈek ban saˈ li cˈaleba̱l xban nak chalen nak catyoˈla, xicˈ cat-ileˈ. | |
Ezek | Kekchi | 16:6 | La̱in quinnumeˈ aran ut quicuil nak yo̱cat chi ecˈa̱nc saˈ la̱ quiqˈuel. Ut la̱in quinye nak incˈaˈ tatca̱mk. | |
Ezek | Kekchi | 16:7 | La̱in catinqˈue chi qˈui̱c joˈ nak naqˈui li acui̱mk. Catqˈui toj retal cat-ixkiloˈ. Ut cˈajoˈ xchˈakal a̱cuu. Queˈni̱nkan la̱ tuˈ ut quichamoˈ la̱ cuismal. Abanan tˈustˈu̱cat. | |
Ezek | Kekchi | 16:8 | Mokon chic la̱in quinnumeˈ cuancat cuiˈ ut quinqˈue retal nak xat-ixkiloˈ ut ac xcuulac xkˈehil nak ta̱cua̱nk a̱be̱lom. Joˈcan nak catintzˈap riqˈuin lin tˈicr xban nak tˈustˈu̱cat. Quinba̱nu li contrato nak quinsumla a̱cuiqˈuin ut la̱at chic cue. | |
Ezek | Kekchi | 16:10 | La̱in quinqˈue la̱ cuakˈ li qˈuebil xsahob ru ut quinqˈue la̱ xa̱b cha̱bil. Ut quinqˈue jun xcˈa̱mal a̱saˈ yi̱banbil riqˈuin li tˈicr lino. Catintikib riqˈuin li cha̱bil akˈej terto xtzˈak. | |
Ezek | Kekchi | 16:11 | Quinqˈue chokˈ xsahob a̱cuu li cha̱bil pec terto xtzˈak. Quinqˈue li matkˈab saˈ xcux la̱ cuukˈ ut quinqˈue li cha̱bil kˈol saˈ la̱ cux. | |
Ezek | Kekchi | 16:12 | Ut quinqˈue li cha̱bil matkˈab saˈ la̱ cuuˈuj ut quinqˈue ajcuiˈ la̱ caˈxic. Cˈajoˈ xchˈinaˈusal li corona li quinqˈue saˈ a̱jolom. | |
Ezek | Kekchi | 16:13 | Joˈcaˈin nak quinqˈue xsahob a̱cuu riqˈuin oro ut plata. Ut la̱ cuakˈ yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil tˈicr lino xcomon li tˈicr terto xtzˈak li cuan xsahob ru. Catzaca li caxlan cua yi̱banbil riqˈuin cha̱bil cˈaj, li xyaˈal cab ut li aceite olivo. Cˈajoˈ xchakˈal a̱cuu. Quiniman a̱cuanquil toj retal cat-oc chokˈ reina. | |
Ezek | Kekchi | 16:14 | Naˈno a̱cuu xbaneb li xni̱nkal ru tenamit xban la̱ chˈinaˈusal. Xban nak la̱in quinqˈuehoc la̱ chˈinaˈusal, tzˈakal a̱cue a̱cuu, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 16:15 | Abanan cacˈojob a̱chˈo̱l saˈ xbe̱n la̱ chˈinaˈusal ut catsukˈi joˈ jun ixk naxcˈayi rib xban nak naˈno a̱cuu. Cakˈaxtesi a̱cuib reheb li joˈ qˈuial queˈnumeˈ cuancat cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 16:16 | Caqˈue la̱ cha̱bil akˈ saˈ li naˈajej li najt xteram ut aran camux ru la̱ sumlajic. Ma̱ jun sut qui-uxman li cˈaˈru caba̱nu chi moco ta̱uxma̱nk mokon. | |
Ezek | Kekchi | 16:17 | Cachap ajcuiˈ li cha̱bil oro ut plata li quinqˈue chokˈ xsahob a̱cuu. Ut cayi̱beb la̱ dios cui̱nk ut calokˈoniheb. Riqˈuineb aˈan camux ru la̱ sumlajic. | |
Ezek | Kekchi | 16:18 | Ut riqˈuin la̱ cha̱bil akˈ li quinqˈue a̱cue catikibeb la̱ yi̱banbil dios. Ut camayeja ajcuiˈ lin aceite ut lin incienso chiruheb. | |
Ezek | Kekchi | 16:19 | Ut li cha̱bil tzacae̱mk li quinqˈue a̱cue joˈ li cha̱bil cˈaj, li aceite olivo ut li xyaˈal cab camayeja chiruheb joˈ jun sununquil ban. Chixjunil li ma̱usilal aˈin caba̱nu, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 16:20 | Ut camayejaheb chiruheb li yi̱banbil dios la̱ cualal a̱cˈajol li quinqˈue a̱cue. ¿Ma caˈchˈin ta biˈ li ma̱usilal li caba̱nu nak quina̱tzˈekta̱na? | |
Ezek | Kekchi | 16:21 | ¿Ma incˈaˈ ta biˈ cacamsiheb li cualal incˈajol nak caqˈueheb chokˈ a̱cˈatbil mayej chiruheb li yi̱banbil dios? | |
Ezek | Kekchi | 16:22 | Nak yo̱cat chixlokˈoninquil li yi̱banbil dios ut chixba̱nunquil li ma̱usilal, incˈaˈ quinak saˈ a̱chˈo̱l chanru nak catcuan chak saˈ a̱caˈchˈinal. Incˈaˈ quinak saˈ a̱chˈo̱l nak tˈustˈu̱cat ut yo̱cat chi ecˈa̱nc saˈ la̱ quiqˈuel. | |
Ezek | Kekchi | 16:23 | Li nimajcual Dios quixye: —Nabal li raylal ta̱cha̱lk saˈ a̱be̱n xban nak xaba̱nu chixjunil li ma̱usilal aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 16:24 | Yalak bar saˈ chixjunil li tenamit cayi̱beb li naˈajej li najt xteram re lokˈoni̱nc ut cayi̱beb la̱ artal. | |
Ezek | Kekchi | 16:25 | Cayi̱beb li naˈajej li najt xteram saˈ eb li xala be. Xban xba̱nunquil li kˈaxal yibru la̱at catzˈek la̱ chˈinaˈusal. Cayechiˈi a̱cuib reheb li joˈ qˈuial li queˈnumeˈ cuancat cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 16:26 | Caba̱nu li ma̱usilal riqˈuineb laj Egipto li junes cua̱nc riqˈuin ixk nequeˈxcˈoxla. Kˈaxal xnumta li ma̱usilal li xaba̱nu riqˈuineb ut riqˈuin aˈan cachikˈ injoskˈil. | |
Ezek | Kekchi | 16:27 | Anakcuan xintaksi li cuukˈ re nak tatinqˈue chixtojbal la̱ ma̱c. Xcuisi cha̱cuu li cˈaˈru a̱cue. Xatinkˈaxtesi saˈ rukˈeb laj filisteo li xicˈ nequeˈiloc a̱cue. Eb aˈan nequeˈsach xchˈo̱leb xban li ma̱usilal li yo̱cat chixba̱nunquil. | |
Ezek | Kekchi | 16:28 | Incˈaˈ quicˈojla a̱chˈo̱l riqˈuin li ma̱usilal li ac xaba̱nu toj retal co̱at Asiria chixmuxbal la̱ sumlajic riqˈuineb. Chi moco riqˈuin aˈan quicˈojla a̱chˈo̱l. | |
Ezek | Kekchi | 16:29 | Kˈaxal cuiˈchic xnumta li ma̱usilal xaba̱nu Canaán ut riqˈuineb laj Babilonia. Abanan incˈaˈ ajcuiˈ quicˈojla a̱chˈo̱l. | |
Ezek | Kekchi | 16:30 | La̱in li nimajcual Dios ninye: —La̱at moco tuktu ta a̱chˈo̱l. Xaba̱nu chixjunil li ma̱usilal aˈin joˈ jun li ixk naxcˈayi rib, ut incˈaˈ nacanau xuta̱nac. | |
Ezek | Kekchi | 16:31 | Saˈ chixjunileb li be cayi̱b li naˈajej li najt xteram re ta̱lokˈoni cuiˈ li jalanil dios. Cayi̱beb li artal saˈ eb li naˈajej li cuanqueb cuiˈ nabal li cristian re ta̱ba̱nu li ma̱usilal. Abanan incˈaˈ cacˈul la̱ tojbal joˈ nequeˈxba̱nu li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb. | |
Ezek | Kekchi | 16:32 | La̱at jun ixk incˈaˈ nacara la̱ be̱lom. Nacamux ban ru la̱ sumlajic riqˈuin jalan cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 16:33 | Junak li ixk li naxcˈayi rib naxcˈul xtojbal. Abanan la̱at incˈaˈ caba̱nu chi joˈcan. La̱at ban chic nacatqˈuehoc xma̱taneb li cui̱nk li nequeˈchal yalak bar chi ma̱cobc a̱cuiqˈuin. | |
Ezek | Kekchi | 16:34 | Lix jalanil li nacaba̱nu la̱at, aˈan nak ma̱cuaˈeb li cui̱nk nequeˈsicˈoc a̱cue. La̱at ban nacatsicˈoc reheb ut nacatojeb. Ut la̱at ma̱cˈaˈ nacacˈul. | |
Ezek | Kekchi | 16:35 | Joˈcan ut la̱at ixakilbej li nacamux ru la̱ sumlajic, chacuabi li cˈaˈru naxye a̱cue li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 16:36 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ: —Kˈaxal yibru la̱ naˈleb. Catˈusub a̱cuib chiruheb li cui̱nk li queˈcuan a̱cuiqˈuin. Ut calokˈoniheb li jalanil dios ut cacamsiheb la̱ cocˈal ut camayejaheb chiruheb li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 16:37 | Joˈcan nak la̱in tinchˈutubeb chixjunileb li cui̱nk li queˈcuan a̱cuiqˈuin, li nacacˈojob cuiˈ a̱chˈo̱l, joˈ eb ajcuiˈ li xicˈ nacacuileb. Tinchˈutubeb cha̱jun sutam ut chiruheb aˈan tincuisi la̱ cuakˈ re nak tˈustˈu tatcana̱k chiruheb. | |
Ezek | Kekchi | 16:38 | Tatinqˈue chixtojbal a̱ma̱c joˈ nequeˈxcˈul li nequeˈxmux ru lix sumlajiqueb ut joˈ li nequeˈcamsin. Ut xban nak xicˈ nacuil li cˈaˈru caba̱nu yo̱ injoskˈil saˈ a̱be̱n. Tatincanab chi camsi̱c re xtojbal rix la̱ ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 16:39 | Tatincanab saˈ rukˈeb li cui̱nk li queˈcuan a̱cuiqˈuin ut eb aˈan teˈxjuqˈuiheb li naˈajej li najt xteram li nacalokˈoni cuiˈ li jalanil dios. Ut teˈxjuqˈuiheb ajcuiˈ li artal. Eb aˈan teˈxmakˈ cha̱cuu la̱ cha̱bil akˈ ut eb li pec li terto xtzˈak. Ut la̱at tatcana̱k chi tˈustˈu chi ma̱cˈaˈ chic cuan a̱cue. | |
Ezek | Kekchi | 16:40 | Eb aˈan teˈxcˈameb chak nabal li tenamit ut tateˈxcuti chi pec ut tateˈxcuj chi chˈi̱chˈ. | |
Ezek | Kekchi | 16:41 | Teˈxcˈateb la̱ cuochoch ut nabaleb li ixk yo̱keb chi iloc a̱cue nak ta̱cˈul xtojbal a̱ma̱c. Riqˈuin aˈin ta̱canab ma̱cobc riqˈuineb li cui̱nk ut incˈaˈ chic ta̱qˈue xma̱taneb. | |
Ezek | Kekchi | 16:43 | La̱at xsach saˈ a̱chˈo̱l cˈaˈru quinba̱nu a̱cue saˈ a̱caˈchˈinal. Ut cachikˈ injoskˈil riqˈuin chixjunil li caba̱nu. Xban aˈan nak tatinqˈue chixtojbal rix la̱ ma̱usilal. Ut incˈaˈ xcˈojla a̱chˈo̱l riqˈuin li caba̱nu toj retal camux ru la̱ sumlajic ut caba̱nu li moco uxc ta naraj. | |
Ezek | Kekchi | 16:44 | Cuan jun li a̱tin li nequeˈxye li tenamit ut aˈan li teˈxye cha̱cuix la̱at. Aˈan aˈin: chanru xnaˈleb li naˈbej, joˈcan ajcuiˈ xnaˈleb li coˈbej. | |
Ezek | Kekchi | 16:45 | La̱at juntakˈe̱t la̱ naˈleb riqˈuin la̱ naˈ. La̱ naˈ quixtzˈekta̱na lix be̱lom ut quixtzˈekta̱naheb ajcuiˈ lix cocˈal. Ut juntakˈe̱t ajcuiˈ la̱ naˈleb riqˈuin xnaˈlebeb la̱ cuas. Eb aˈan queˈxtzˈekta̱na lix be̱lomeb ut queˈxtzˈekta̱na ajcuiˈ li ralal xcˈajoleb. La̱ naˈ, aˈan aj hetea ut la̱ yucuaˈ, aˈan aj amorreo. | |
Ezek | Kekchi | 16:46 | La̱ cuas ut eb lix coˈ, aˈaneb li tenamit Samaria li cuan saˈ li norte. Ut la̱ cui̱tzˈin ut eb lix coˈ, aˈaneb li tenamit Sodoma li cuan sa li sur. | |
Ezek | Kekchi | 16:47 | La̱at catzol a̱cuib riqˈuineb ut caba̱nu li incˈaˈ us li queˈxba̱nu eb aˈan. Abanan la̱ ma̱usilal la̱at quinumta chiru li ma̱usilal li queˈxba̱nu eb aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 16:48 | La̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye a̱cue nak relic chi ya̱l la̱ ma̱usilal la̱at ut eb la̱ coˈ kˈaxal cuiˈchic numtajenak chiru lix ma̱usilaleb laj Sodoma rochbeneb lix coˈ. | |
Ezek | Kekchi | 16:49 | Aˈan aˈin lix ma̱queb laj Sodoma ut eb lix coˈ. Kˈetkˈeteb ut cuan nabal cˈaˈruheb re ut incˈaˈ nequeˈraj cˈanjelac. Ut incˈaˈ nequeˈraj xtenkˈanquileb li nebaˈ ut eb li rahobtesinbileb. | |
Ezek | Kekchi | 16:50 | Nequeˈxnimobresi ribeb ut la̱in xinqˈue retal li ma̱usilal li nequeˈxba̱nu chicuu. Joˈcan nak quebinsach ruheb. | |
Ezek | Kekchi | 16:51 | Moco qˈui ta li ma̱c queˈxba̱nu eb laj Samaria chiru li ma̱c li caba̱nu la̱at. Kˈaxal nabal la̱ ma̱usilal chiru lix ma̱usilaleb aˈan. Riqˈuin aˈan chanchan nak ti̱queb xchˈo̱leb cha̱cuu la̱at xban nak kˈaxal yibru li caba̱nu la̱at. | |
Ezek | Kekchi | 16:52 | Anakcuan tento nak xuta̱nal ta̱cˈul. Kˈaxal yibru li ma̱usilal xaba̱nu la̱at chiru li ma̱usilal li queˈxba̱nu eb aˈan. Eb aˈan chanchan ma̱cˈaˈ xma̱queb cha̱cuu la̱at xban nak numtajenak la̱ ma̱usilal. Joˈcan nak xuta̱nal tat-e̱lk. | |
Ezek | Kekchi | 16:53 | Li Ka̱cuaˈ quixye ajcuiˈ reheb laj Jerusalén: La̱in tinqˈue cuiˈchic lix biomaleb laj Sodoma ut eb laj Samaria joˈ eb ajcuiˈ lix coˈ. Ut chirix aˈan tinqˈue cuiˈchic la̱ biomal la̱at. | |
Ezek | Kekchi | 16:54 | Tento nak xuta̱nal ta̱cˈul. Ut eb aˈan teˈcˈojla̱k xchˈo̱leb nak teˈxqˈue retal nak la̱at yo̱cat chixtojbal la̱ ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 16:55 | Eb laj Sodoma ut eb laj Samaria rochbeneb lix coˈ teˈcua̱nk cuiˈchic joˈ nak queˈcuan junxil. Joˈcan ajcuiˈ la̱at ut eb la̱ coˈ texcua̱nk joˈ nak quexcuan junxil. | |
Ezek | Kekchi | 16:56 | ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ a̱cui̱tzˈin li tenamit Sodoma nak cakˈetkˈeti a̱cuib chiru junxil nak sa cuancat? | |
Ezek | Kekchi | 16:57 | Nak toj ma̱ji quicˈutun li ma̱usilal xaba̱nu la̱at, cahobeb. Anakcuan juntakˈe̱tex. Ut eb laj filisteo, eb laj Siria ut chixjunileb li xicˈ nequeˈiloc a̱cue li cuanqueb cha̱jun sutam yo̱queb cha̱hobbal. | |
Ezek | Kekchi | 16:58 | Anakcuan tento nak ta̱cˈul lix tojbal a̱ma̱c xban li ma̱usilal li kˈaxal yibru li xaba̱nu, ut xban nak xakˈetkˈeti a̱cuib xban li cˈaˈru cuan a̱cue. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 16:59 | Li nimajcual Dios quixye: La̱in tatinqˈue chixtojbal a̱ma̱c joˈ a̱cˈulub xcˈulbal xban nak cacuisi xcuanquil li contrato ut incˈaˈ caba̱nu li cˈaˈru caye. | |
Ezek | Kekchi | 16:60 | Abanan toj cuan saˈ inchˈo̱l cˈaˈru quinye saˈ li contrato li quinba̱nu a̱cuiqˈuin saˈ a̱sa̱jilal. La̱in tinxakab xcuanquil li contrato chi junelic. | |
Ezek | Kekchi | 16:61 | Ta̱julticokˈ a̱cue li ma̱usilal xaba̱nu ut tatxuta̱na̱k nak la̱in tinkˈaxtesi chokˈ a̱coˈ li tenamit Samaria la̱ cuas ut nak tinkˈaxtesi chokˈ a̱coˈ li tenamit Sodoma la̱ cui̱tzˈin. Tinba̱nu chi joˈcan usta incˈaˈ tento tinba̱nu xban nak incˈaˈ quinye a̱cue saˈ li contrato nak tinkˈaxtesiheb a̱cue. | |
Chapter 17
Ezek | Kekchi | 17:2 | —At ralal cui̱nk, ta̱serakˈi jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 17:3 | Ta̱ye reheb chi joˈcaˈin: aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios. Quicuulac Líbano jun li nimla xul tˈiu xcˈabaˈ. Najt rok lix xicˈ ut nabal pa̱y ru lix color. Kˈaxal cau narupupic. Quixchap lix kˈunal saˈ li ruˈuj jun li nimla chacalteˈ. | |
Ezek | Kekchi | 17:4 | Quixtok li ruˈuj li cheˈ ut quixcˈam toj saˈ lix chˈochˈeb laj yaconel ut aran quirau saˈ lix tenamiteb laj Babilonia. | |
Ezek | Kekchi | 17:5 | Co̱ cuiˈchic Israel ut quixcˈam ajcuiˈ li riyajil li cˈam li cuan saˈ li tenamit Israel ut quirau saˈ li cha̱bil chˈochˈ chire li nimaˈ re nak ta̱qˈui̱k. | |
Ezek | Kekchi | 17:6 | Quimok li iyaj. Incˈaˈ najt xteram quicuulac, abanan nabal li rukˈ qui-el. Eb li rukˈ queˈxhel rib saˈ xjayal li tenamit li cuan cuiˈ li tˈiu. Ut lix xeˈ co̱ saˈ li chˈochˈ. Nabal li rukˈ ut nabal ajcuiˈ lix xak. | |
Ezek | Kekchi | 17:7 | Ut cuan jun chic li xul tˈiu li xchal saˈ jun chic tenamit li cuan saˈ li sur. Co̱ Israel. Nabal lix xicˈ ut cau narupupic. Lix xeˈ li acui̱mk joˈ ajcuiˈ li rukˈ queˈxhel rib saˈ xjayal li cuan cuiˈ li tˈiu jun chic re nak li tˈiu aˈan tixtˈakresi. | |
Ezek | Kekchi | 17:8 | Li jun to̱n chi acui̱mk aˈan ac aubil saˈ cha̱bil chˈochˈ chire li nimaˈ re nak chˈinaˈus ta̱qˈui̱k ut tixhel rib li rukˈ ut tixqˈue li ru. | |
Ezek | Kekchi | 17:9 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Ta̱ye reheb nak joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ: ¿Ma tixchap ta biˈ chic xxeˈ? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ ta̱michˈekˈ lix xeˈ xban li tˈiu li xchal saˈ li este ut ta̱sachekˈ li ru ut ta̱chakik? Chixjunil lix xak li toj rax ru teˈchakik. Ut eb li teˈmichˈok re moco nabalakeb ta, chi moco cauhakeb ta xmetzˈe̱uheb. | |
Ezek | Kekchi | 17:10 | ¿Ma us ta biˈ ta̱e̱lk li acui̱mk aˈin? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ ta̱chakik chi junaj cua xban li tikcual ikˈ li ta̱cha̱lk saˈ li este? Usta rax raxak ru ta̱chakik saˈ xnaˈaj. | |
Ezek | Kekchi | 17:12 | —Patzˈ reheb laj Israel li kˈaxal kˈetkˈeteb ma xeˈxtau ru li jaljo̱quil ru a̱tin li xaye reheb. Ye reheb nak aˈan aˈin lix ya̱lal. Lix reyeb laj Babilonia quicuulac Jerusalén ut quixcˈam toj Babilonia li rey rochbeneb li nequeˈtenkˈan re. | |
Ezek | Kekchi | 17:13 | Ut quixcˈam ajcuiˈ jun reheb li ralal li rey li cuan xcuanquil ut quixba̱nu li contrato riqˈuin. Quixpuersi ru chixba̱nunquil li juramento nak tixba̱nu li cˈaˈru quixye saˈ li contrato. Ut quixcˈameb ajcuiˈ chirix li cui̱nk li cauheb rib li cuanqueb Jerusalén. | |
Ezek | Kekchi | 17:14 | Queˈxba̱nu chi joˈcan re xcubsinquil xcuanquileb li ralal xcˈajol laj Judá re nak incˈaˈ chic teˈcua̱nk joˈ jun tenamit. Caˈaj cuiˈ riqˈuin xba̱nunquil li cˈaˈru queˈxyechiˈi saˈ li contrato naru nequeˈcuan. | |
Ezek | Kekchi | 17:15 | Abanan lix reyeb laj Judá quixkˈetkˈeti rib chiru lix reyeb laj Babilonia. Ut quixtaklaheb lix takl Egipto chixsicˈbaleb li cacua̱y ut nabaleb li soldados. ¿Ma ta̱ru̱k ta biˈ tixba̱nu li cˈaˈru naxcˈoxla xba̱nunquil lix reyeb laj Judá? ¿Ma ta̱ru̱k ta biˈ tixcol rib nak ac xkˈet li cˈaˈru quixye saˈ li contrato? | |
Ezek | Kekchi | 17:16 | La̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye nak relic chi ya̱l lix reyeb laj Judá ta̱ca̱mk aran Babilonia xban nak incˈaˈ quixba̱nu li quixye saˈ li contrato. Quixtzˈekta̱na li juramento li quixba̱nu riqˈuin lix reyeb laj Babilonia li quiqˈuehoc re saˈ lix cuanquil. | |
Ezek | Kekchi | 17:17 | Lix reyeb laj Egipto ma̱cˈaˈ tixba̱nu re xtenkˈanquileb usta tixtakla nabal li soldado chi pletic. Incˈaˈ teˈxcuy nak eb laj Babilonia teˈxyi̱b lix takleba̱l chixjun sutam li tenamit re teˈoc Jerusalén chixcamsinquileb nabaleb laj Judá. | |
Ezek | Kekchi | 17:18 | Lix reyeb laj Judá quixtzˈekta̱na li juramento li quixba̱nu ut quixkˈet li contrato nak quixba̱nu chixjunil li cˈaˈak re ru aˈin. Joˈcan nak moco naru ta tixcol rib. | |
Ezek | Kekchi | 17:19 | La̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye nak relic chi ya̱l la̱in tinqˈue chixtojbal lix ma̱c xban nak quixtzˈekta̱na li contrato li quixba̱nu cuiqˈuin riqˈuin juramento. | |
Ezek | Kekchi | 17:20 | La̱in tinqˈue chixtojbal lix ma̱c xban nak quinixtzˈekta̱na. Chanchan nak tinchap aˈan saˈ lin raˈal nak tincanab chi cˈamecˈ Babilonia. | |
Ezek | Kekchi | 17:21 | Chixjunileb li yo̱keb chi e̱lelic rochbeneb lix soldado teˈcamsi̱k. Eb li incˈaˈ teˈcamsi̱k teˈjeqˈui̱k ruheb yalak bar. Ut riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ quinyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 17:22 | Aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios: —La̱in tinchap li ruˈuj jun li chacalteˈ najt xteram. Tinchˈot lix kˈunal saˈ ruˈuj ut tincuau saˈ xbe̱n jun li tzu̱l najt xteram. | |
Ezek | Kekchi | 17:23 | Tincuau aran Israel saˈ li tzu̱l li kˈaxal najt xteram. Cha̱bilak li chacalteˈ aˈan ut nabalak li rukˈ ut ta̱uchi̱nk ajcuiˈ. Qˈuila pa̱y ru li xul li nequeˈrupupic teˈxyi̱b lix soqueb saˈ li rukˈ li cheˈ ut teˈxcol ribeb saˈ lix mu. | |
Ezek | Kekchi | 17:24 | Chixjunileb li cheˈ li cuanqueb saˈ li qˈuicheˈ teˈxnau nak la̱in nintˈaneb li cheˈ li najt xteram ut ninqˈue chi qˈui̱c li cocˈ rokeb. La̱in ninchakihobresiheb li cheˈ li rax ru ut ninqˈueheb chi raxocˈ li chaki. La̱in li Ka̱cuaˈ quinyehoc re aˈin ut la̱in ninba̱nu li cˈaˈru ninye.— | |
Chapter 18
Ezek | Kekchi | 18:2 | —¿Cˈaˈru nequecˈoxla chirix li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin li yo̱queb chixyebal chirixeb laj Israel? Li naˈbej yucuaˈbej nequeˈxlou li uvas rare ut aˈ chic lix cocˈaleb nequeˈecˈan lix rahil re. | |
Ezek | Kekchi | 18:3 | La̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye e̱re nak chi ya̱l ma̱ jun cua chic ta̱yema̱nk li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin saˈ li naˈajej Israel. | |
Ezek | Kekchi | 18:4 | Chixjunileb li cristian cueheb la̱in joˈ li naˈbej yucuaˈbej joˈ eb ajcuiˈ li alal cˈajolbej. Ut li ani nama̱cob, aˈan ta̱ca̱mk. | |
Ezek | Kekchi | 18:6 | Incˈaˈ naxlokˈoniheb li yi̱banbil dios li cuanqueb Israel, chi moco naxcuaˈ li tzacae̱mk mayejanbil saˈ li tzu̱l. Incˈaˈ naxchˈic rib riqˈuin rixakil li ras ri̱tzˈin, chi moco nacuan riqˈuin li rixakil nak yo̱ xyajel re li po. | |
Ezek | Kekchi | 18:7 | Ma̱ ani naxrahobtesi chi moco na-elkˈac. Naxkˈaxtesi li nequeˈxcanab riqˈuin chokˈ xprenda li ani natoˈonin. Naxqˈue xtzacae̱mk li ta̱tzˈoca̱k ut naxqˈue rakˈ li ma̱cˈaˈ rakˈ. | |
Ezek | Kekchi | 18:8 | Incˈaˈ naxpatzˈ ral lix tumin li naxqˈue chi toˈ. Incˈaˈ naxsicˈ xbiomal riqˈuin xtoˈoninquil tumin. Incˈaˈ naxcˈu̱luban xchˈo̱l xba̱nunquil li ma̱usilal ut narakoc a̱tin saˈ xya̱lal nak cuan junak chˈaˈajquilal. | |
Ezek | Kekchi | 18:9 | Li jun aˈan naxpa̱b lin chakˈrab ut naxqˈue xchˈo̱l chixba̱nunquil li ninye. Aˈan ti̱c xchˈo̱l ut ta̱cua̱nk xyuˈam, chan li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 18:10 | Ma̱re li cui̱nk li ti̱c xchˈo̱l cuan junak li ralal aj e̱lkˈ nacamsin ut naxba̱nu li incˈaˈ us li ma̱ jun sut quixba̱nu li yucuaˈbej. | |
Ezek | Kekchi | 18:11 | Ut ma̱re naxtzaca li tzacae̱mk mayejanbil saˈ eb li tzu̱l chiruheb li jalanil dios, ut naxchˈic rib riqˈuin li rixakil li ras ri̱tzˈin. | |
Ezek | Kekchi | 18:12 | Ma̱re naxrahobtesiheb li nebaˈ ut li tenkˈa̱c teˈraj ut na-elkˈa̱c. Incˈaˈ naxkˈaxtesi li cˈaˈru quiqˈueheˈ re chokˈ prenda. Naxlokˈoniheb li jalanil dios ut naxba̱nu li ma̱usilal. | |
Ezek | Kekchi | 18:13 | Naxpatzˈ nabal li ral li tumin li naxqˈue chi toˈ. ¿Ma ta̱cana̱k ta biˈ chi yoˈyo li alalbej aˈan? Incˈaˈ. Aˈan ta̱camsi̱k xban li ma̱usilal li quixba̱nu ut xcˈulub nak ta̱camsi̱k. | |
Ezek | Kekchi | 18:14 | Ma̱re li cui̱nk li incˈaˈ us xnaˈleb cuan junak li ralal naxqˈue retal nak incˈaˈ us naxba̱nu lix yucuaˈ. Ut li alalbej incˈaˈ tixba̱nu joˈ naxba̱nu lix yucuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 18:15 | Incˈaˈ naxcuaˈ li tzacae̱mk mayejanbil saˈ eb li tzu̱l chiruheb li jalanil dios, chi moco tixlokˈoniheb li jalanil dios li cuanqueb Israel. Ut incˈaˈ tixchˈic rib riqˈuin rixakil li ras ri̱tzˈin. | |
Ezek | Kekchi | 18:16 | Incˈaˈ naxrahobtesiheb li ras ri̱tzˈin ut naxkˈaxtesi li cˈaˈru naqˈueheˈ re chokˈ prenda. Incˈaˈ na-elkˈac. Naxqˈue xcuaheb li nequeˈtzˈoca ut naxqˈueheb rakˈ li ma̱cˈaˈ rakˈeb. | |
Ezek | Kekchi | 18:17 | Incˈaˈ naxcˈu̱luban xchˈo̱l xba̱nunquil li ma̱usilal ut incˈaˈ naxpatzˈ ral li tumin li naxqˈue chi toˈ. Naxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lin chakˈrab ut naxba̱nu li cˈaˈru ninye. Li alalbej aˈan incˈaˈ ta̱ca̱mk xban li ma̱c quixba̱nu lix yucuaˈ. Ta̱cua̱nk ban xyuˈam. | |
Ezek | Kekchi | 18:18 | Li yucuaˈbej ta̱ca̱mk xban li ma̱c li quixba̱nu nak quixmakˈ chiru li ras ri̱tzˈin li cˈaˈru cuan reheb ut qui-elkˈa̱c. Quixba̱nu li ma̱usilal reheb li ras ri̱tzˈin. | |
Ezek | Kekchi | 18:19 | Ma̱re la̱ex te̱ye, “¿Cˈaˈut nak li alalbej incˈaˈ ta̱tzˈako̱nk riqˈuin li raylal li tixcˈul li yucuaˈbej?” Li alalbej incˈaˈ ta̱ca̱mk xban nak quixba̱nu li us ut quicuan saˈ ti̱quilal ut quixba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lin chakˈrab. Joˈcan nak ta̱cua̱nk lix yuˈam. | |
Ezek | Kekchi | 18:20 | Li ani ta̱ma̱cobk, aˈan ta̱ca̱mk. Li alalbej incˈaˈ tixcˈul li raylal saˈ xcˈabaˈ li ma̱c li quixba̱nu lix yucuaˈ. Chi moco li yucuaˈbej tixcˈul li raylal saˈ xcˈabaˈ li ma̱c li quixba̱nu li ralal. Li ani nacuan saˈ ti̱quilal tixcˈul lix kˈajca̱munquil ut li ani naxba̱nu li ma̱c tixcˈul lix tojbal ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 18:21 | Cui li cui̱nk li incˈaˈ us xnaˈleb tixcanab li ma̱cobc ut tixpa̱b lin chakˈrab ut tixba̱nu li ti̱quilal ut li us, aˈan incˈaˈ ta̱ca̱mk. Ta̱cua̱nk ban xyuˈam. | |
Ezek | Kekchi | 18:22 | Chixjunil li ma̱c li quixba̱nu chak junxil incˈaˈ ta̱julticokˈ re li Dios ut incˈaˈ ta̱camsi̱k xban nak quixjal xnaˈleb ut quixba̱nu li us. | |
Ezek | Kekchi | 18:23 | Li nimajcual Dios quixye: —¿Ma nasahoˈ ta biˈ inchˈo̱l nak junak ta̱ca̱mk xban li ma̱usilal li quixba̱nu? Incˈaˈ. Nasahoˈ ban saˈ inchˈo̱l nak naxjal xcˈaˈux ut naxcanab xba̱nunquil li ma̱usilal ut ta̱cua̱nk xyuˈam. | |
Ezek | Kekchi | 18:24 | Abanan cui junak ti̱c xchˈo̱l tixjal xnaˈleb ut tixba̱nu li ma̱usilal li nequeˈxba̱nu li incˈaˈ useb xnaˈleb, li jun aˈan ta̱ca̱mk. Ut incˈaˈ tixcˈul xkˈajca̱munquil li us li quixba̱nu junxil. Ta̱ca̱mk xban li ma̱c li quixba̱nu ut xban nak quixkˈetkˈeti rib. | |
Ezek | Kekchi | 18:25 | Ut cui la̱ex te̱ye nak moco ti̱c ta li cˈaˈru yo̱quin chixba̱nunquil, la̱in li Ka̱cuaˈ tinye e̱re: Abihomak la̱ex aj Israel. ¿Ma ya̱l nak moco ti̱c ta li cˈaˈru yo̱quin chixba̱nunquil? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱ex li incˈaˈ nequexcuan saˈ ti̱quilal? | |
Ezek | Kekchi | 18:26 | Cui li ti̱c xchˈo̱l tixcanab cua̱nc saˈ ti̱quilal ut tixba̱nu li ma̱usilal, aˈan ta̱ca̱mk saˈ xcˈabaˈ li ma̱usilal li quixba̱nu. Xma̱c li ma̱usilal li yo̱k chixba̱nunquil ta̱ca̱mk. | |
Ezek | Kekchi | 18:27 | Cui junak yo̱ chixba̱nunquil li ma̱usilal tixjal xcˈaˈux ut tixba̱nu li us ut ta̱cua̱nk saˈ ti̱quilal, li jun aˈan tixcol rix lix yuˈam. | |
Ezek | Kekchi | 18:28 | Xban nak quixqˈue retal nak moco us ta nak yo̱ chi kˈetoc a̱tin, joˈcan nak quixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. Relic chi ya̱l li jun aˈan ta̱cua̱nk xyuˈam. Incˈaˈ ta̱ca̱mk. | |
Ezek | Kekchi | 18:29 | Ut cui la̱ex aj Israel te̱ye nak moco ti̱c ta li cˈaˈru yo̱quin chixba̱nunquil, la̱in li Ka̱cuaˈ tinye: ¿Ma ya̱l nak moco ti̱c ta li cˈaˈru yo̱quin chixba̱nunquil? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱ex li incˈaˈ nequexcuan saˈ ti̱quilal? | |
Ezek | Kekchi | 18:30 | Ex aj Israel, la̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n che̱junju̱nkalex, aˈ yal chanru le̱ yehom e̱ba̱nuhom. Jalomak e̱cˈaˈux ut canabomak xba̱nunquil li ma̱usilal li yo̱quex chixba̱nunquil. Me̱qˈue e̱rib chi sachc xban le̱ ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 18:31 | Canabomak chixjunil le̱ kˈetba a̱tin li xexma̱cob cuiˈ. Jalomak e̱cˈaˈux ut acˈak chic le̱ yuˈam. ¿Cˈaˈut nak te̱qˈue e̱rib chi ca̱mc xban le̱ ma̱c, ex aj Israel? | |
Chapter 19
Ezek | Kekchi | 19:1 | Li Dios quixye cue nak tinbicha li bich aˈin re rahil chˈo̱lejil chirixeb li nequeˈtaklan aran Israel: | |
Ezek | Kekchi | 19:2 | La̱ naˈ chanchan jun li cakcoj li cuan saˈ xya̱nkeb li cakcoj. Quixqˈuiresi li cocˈ ral saˈ xya̱nkeb aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 19:3 | Quixqˈuiresi jun li ral ut kˈaxal cau rib nak quiniman. Quixtzol xchapbal lix tib ut quixcamsiheb li cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 19:4 | Eb li xni̱nkal ru tenamit queˈrabi resil ut queˈxchap saˈ jun li raˈal. Riqˈuin cadena queˈxcˈam toj Egipto. | |
Ezek | Kekchi | 19:5 | Li naˈbej quiril nak incˈaˈ us qui-el riqˈuin li xbe̱n ral. Joˈcan nak quixqˈuiresi jun chic li ral toj quiniman chi us. | |
Ezek | Kekchi | 19:6 | Nak ac nim chic, li ral quicuan saˈ xya̱nkeb li jun chˈol chic li cakcoj. Quixtzol xchapbal lix tib ut quixcamsiheb li cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 19:7 | Quirelkˈa li cˈaˈru cuan saˈ li palacio ut quixpoˈi li tenamit ut li naˈajej quicana chi ma̱cˈaˈ chic cuan. Cˈajoˈ nak queˈxucuac li cuanqueb saˈ li tenamit nak queˈrabi nak quixjap re. | |
Ezek | Kekchi | 19:8 | Ut eb li xni̱nkal ru tenamit queˈchal chixchapbal. Queˈchal li cuanqueb chixjun sutam. Queˈxyi̱beb lix raˈal re teˈxchap toj retal nak li cakcoj quitˈaneˈ chi saˈ li raˈal. | |
Ezek | Kekchi | 19:9 | Queˈxbacˈ riqˈuin cadena ut queˈxtzˈap saˈ jun nimla caxon re teˈxcˈam riqˈuin lix reyeb laj Babilonia. Ut aran queˈxqˈue saˈ tzˈalam. Joˈcan nak incˈaˈ chic queˈrabi nak quixjap re saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Israel. | |
Ezek | Kekchi | 19:10 | Ut quixye reheb li nequeˈtaklan aran Israel: Le̱ naˈ chanchan jun xto̱nal li uvas li queˈrau chire li nimaˈ. Xban nak nachˈ cuan li haˈ riqˈuin, chˈinaˈus nak quiqˈui. Cˈajoˈ li rukˈ ut nabal li ru naxqˈue. | |
Ezek | Kekchi | 19:11 | Cau li rukˈ ut us chokˈ xxukˈeb li rey. Quiniman chi us li xto̱nal li uvas ut kˈaxal najt rok quicuulac. Chixjunileb li tenamit queˈxqˈue retal lix najtil rok ut lix cha̱bil ukˈ. | |
Ezek | Kekchi | 19:12 | Abanan cuan li queˈjoskˈoˈ riqˈuin ut queˈxmichˈ lix xeˈ ut queˈxcut saˈ chˈochˈ. Ut li ru quichakic xban li tikcual ikˈ li xchal saˈ li este. Quitokeˈ li rukˈ ut queˈchakic ut queˈcˈateˈ. | |
Chapter 20
Ezek | Kekchi | 20:1 | Cuanqueb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel queˈcuulac cuiqˈuin nak yo̱ li laje̱b xbe li roˈ po re li xcuuk li chihab kacˈambal Babilonia. Queˈcuulac chixpatzˈbal cˈaˈru naraj li Dios nak teˈxba̱nu ut queˈcˈojla chicuu. | |
Ezek | Kekchi | 20:3 | —At ralal cui̱nk, tat-a̱tinak riqˈuineb li cui̱nk aˈin li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel ut ta̱ye reheb: Aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios. ¿Ma xexchal chixpatzˈbal e̱naˈleb cuiqˈuin? La̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye e̱re nak la̱in incˈaˈ tinsume li cˈaˈru xexchal chixpatzˈbal cue. | |
Ezek | Kekchi | 20:4 | At ralal cui̱nk, ¿ma tatrakok a̱tin saˈ xbe̱neb? Cui tatrakok a̱tin saˈ xbe̱neb ta̱ye reheb li ma̱usilal li queˈxba̱nu lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. | |
Ezek | Kekchi | 20:5 | Ta̱ye reheb nak la̱in li Ka̱cuaˈ quintaksi li cuukˈ ut quinba̱nu li juramento saˈ li cutan nak quinsicˈ ruheb chokˈ intenamit laj Israel li ralal xcˈajol laj Jacob. Ut quincˈutbesi cuib chiruheb nak cuanqueb Egipto. Quintaksi li cuukˈ ut quinye reheb: La̱inak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 20:6 | Saˈ li cutan aˈan la̱in quinye reheb riqˈuin juramento nak la̱in teˈcuisi saˈ li naˈajej Egipto ut tincˈameb saˈ jun cha̱bil naˈajej li quinsicˈ ru chokˈ reheb li na-el cuiˈ chi us li sahil echej. Aˈan li kˈaxal chˈinaˈus chiru chixjunil li naˈajej. | |
Ezek | Kekchi | 20:7 | La̱in li Ka̱cuaˈ quinye reheb: —Che̱ju̱nkalex te̱sach ruheb li yi̱banbil dios li nequelokˈoni. Kˈaxal yibeb ru. Me̱mux e̱rib riqˈuineb lix jalanil dioseb laj Egipto. La̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, chanquin reheb. | |
Ezek | Kekchi | 20:8 | Abanan queˈxkˈetkˈeti ribeb ut incˈaˈ queˈabin chicuu. Incˈaˈ queˈrisi saˈ xya̱nkeb li jalanil dios li queˈcuulac chiruheb xlokˈoninquil, chi moco queˈxtzˈekta̱na lix jalanil dioseb laj Egipto. Joˈcan nak quinye nak tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb aran Egipto toj retal nak tincuisi lin joskˈil saˈ xbe̱neb. | |
Ezek | Kekchi | 20:9 | Abanan incˈaˈ quinba̱nu xban nak chiruheb laj Egipto la̱in quinye reheb laj Israel nak tincuisiheb Egipto. Incˈaˈ quicuaj nak ta̱isi̱k lin lokˈal. | |
Ezek | Kekchi | 20:11 | La̱in quinqˈue lin chakˈrab reheb ut quincˈut chiruheb chanru teˈxba̱nu xban nak li ani naxba̱nu li cˈaˈru ninye, cua̱nk xyuˈam. | |
Ezek | Kekchi | 20:12 | La̱in quinye reheb nak teˈx-oxlokˈi li hiloba̱l cutan chokˈ retalil li contrato li xkaba̱nu chi kibil kib nak la̱in li Ka̱cuaˈ ninsantobresin reheb. | |
Ezek | Kekchi | 20:13 | Abanan eb laj Israel queˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu saˈ li chaki chˈochˈ. Incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quinye reheb. Queˈxtzˈekta̱na lin chakˈrab usta queˈxnau nak riqˈuin xba̱nunquil li cˈaˈru ninye cua̱nk xyuˈameb. Ut queˈxmux ru li hiloba̱l cutan. Joˈcan nak la̱in quinye nak tincuisi lin joskˈil saˈ xbe̱neb ut tinsach ruheb saˈ li chaki chˈochˈ. | |
Ezek | Kekchi | 20:14 | Abanan incˈaˈ quinsach ruheb xban nak incˈaˈ quicuaj nak ta̱isi̱k lin lokˈal xbaneb li xni̱nkal ru tenamit li queˈiloc re nak quicuisiheb laj Israel aran Egipto. | |
Ezek | Kekchi | 20:15 | Joˈcan nak la̱in quinba̱nu li juramento saˈ li chaki chˈochˈ ut quinye nak incˈaˈ tebincanab chi oc saˈ li naˈajej li quinyechiˈi reheb, li naˈajej li kˈaxal cha̱bil li na-el cuiˈ chi us li sahil echej. Aˈan li kˈaxal chˈinaˈus chiru chixjunil li naˈajej. | |
Ezek | Kekchi | 20:16 | Quinba̱nu li juramento aˈan xban nak queˈxtzˈekta̱na lin chakˈrab. Incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quinye. Queˈxmux ban ru li hiloba̱l cutan. Ut queˈxqˈue xchˈo̱leb chixlokˈoninquil li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 20:17 | Usta ac xeˈxba̱nu chixjunil aˈan, abanan la̱in quincuyeb xma̱c. Quicuil xtokˈoba̱l ruheb ut incˈaˈ quinsach ruheb saˈ li chaki chˈochˈ. | |
Ezek | Kekchi | 20:18 | Nak cuanqueb saˈ li chaki chˈochˈ la̱in quinye reheb li ralal xcˈajoleb: —Me̱ba̱nu li cˈaˈru nequeˈxye le̱ naˈ e̱yucuaˈ. Me̱ba̱nu joˈ nequextakla cuiˈ. Ut me̱mux e̱rib riqˈuin xlokˈoninquileb lix jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 20:19 | La̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Cheqˈuehak saˈ e̱chˈo̱l li naxye saˈ lin chakˈrab. Cheba̱nuhak chi tzˈakal li cˈaˈru ninye e̱re. | |
Ezek | Kekchi | 20:20 | Cheqˈuehak xlokˈal lin hiloba̱l cutan li quinsantobresi chokˈ retalil chokˈ cue ut chokˈ e̱re ajcuiˈ la̱ex nak la̱in le̱ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 20:21 | Abanan eb li ralal xcˈajoleb queˈxkˈetkˈeti ajcuiˈ ribeb chicuu. Queˈxkˈet lin chakˈrab ut incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quinye, usta cua̱nk xyuˈam li ani naxba̱nu lin chakˈrab. Queˈxmux ru li hiloba̱l cutan. Joˈcan nak la̱in quinye nak tincuisi lin joskˈil saˈ xbe̱neb nak cuanqueb saˈ li chaki chˈochˈ. | |
Ezek | Kekchi | 20:22 | Abanan incˈaˈ quinsach ruheb nak incˈaˈ quicuaj nak ta̱isi̱k xlokˈal lin cˈabaˈ chiruheb li xni̱nkal ru tenamit li queˈiloc re nak quicuisiheb chak laj Israel Egipto. | |
Ezek | Kekchi | 20:23 | Joˈcan nak la̱in quinba̱nu li juramento nak cuanqueb saˈ li chaki chˈochˈ ut quinye nak tinjeqˈuiheb yalak bar saˈ eb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 20:24 | Quinye chi joˈcan xban nak incˈaˈ queˈxba̱nu li cˈaˈru quinye reheb. Queˈxkˈet lin chakˈrab ut queˈxmux ru li hiloba̱l cutan. Ut queˈxlokˈoniheb li jalanil dios li queˈxlokˈoni lix yucuaˈeb. | |
Ezek | Kekchi | 20:25 | Joˈcan nak la̱in quincanabeb chixba̱nunquil li chakˈrab li moco us ta, li incˈaˈ naqˈuehoc yuˈam. | |
Ezek | Kekchi | 20:26 | Quincanabeb chixmuxbal ribeb riqˈuin li mayej queˈxqˈue reheb li jalanil dios. Queˈxqˈue li xbe̱n ralaleb chokˈ xcˈatbil mayej. Quincanabeb chixba̱nunquil chi joˈcan re nak teˈxucuak ut teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 20:27 | At ralal cui̱nk, ta̱ye reheb laj Israel nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios ninye chi joˈcaˈin: Joˈcan ajcuiˈ le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ quineˈxtzˈekta̱na nak queˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu. | |
Ezek | Kekchi | 20:28 | La̱in quincˈameb saˈ li cha̱bil naˈajej li quinyechiˈi reheb. Nak queˈril li tzu̱l li najt xteram ut eb li cheˈ li ni̱nk xmu, queˈxqˈue xmayejeb aran. Queˈxchikˈ injoskˈil nak queˈxqˈue lix cˈatbil mayej ut queˈxqˈue li vino chokˈ xmayej ut queˈxqˈue ajcuiˈ li sununquil pom. | |
Ezek | Kekchi | 20:29 | Ut la̱in quinye reheb: —¿Cˈaˈ na-oc cuiˈ li naˈajej li najt xteram li nequexxic cuiˈ?— Ut chalen anakcuan Bama nequeˈxye re li naˈajej aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 20:30 | Joˈcan nak ta̱ye reheb laj Israel nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios ninye: ¿Ma toj te̱mux e̱rib joˈ queˈxba̱nu le̱ naˈ e̱yucuaˈ? ¿Ma te̱lokˈoniheb li jalanil dios joˈ queˈxba̱nu eb aˈan? | |
Ezek | Kekchi | 20:31 | Chalen anakcuan nequemux e̱rib riqˈuin xlokˈoninquileb li jalanil dios ut nequeqˈue le̱ cocˈal chokˈ cˈatbil mayej. Ut chirix aˈan nequexchal chixsicˈbal e̱naˈleb cuiqˈuin. La̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye e̱re nak la̱in incˈaˈ tinsume li cˈaˈru nequepatzˈ. | |
Ezek | Kekchi | 20:32 | La̱ex nequeye nak te̱raj cua̱nc joˈ eb li xni̱nkal ru tenamit li nequeˈxlokˈoni li cheˈ ut li pec. Abanan incˈaˈ ta̱cˈulma̱nk joˈ nequecˈoxla la̱ex. | |
Ezek | Kekchi | 20:33 | La̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye e̱re nak relic chi ya̱l la̱in tintakla̱nk chi cau saˈ e̱be̱n la̱ex ut saˈ joskˈil. | |
Ezek | Kekchi | 20:34 | Riqˈuin xnimal incuanquil ut riqˈuin lin joskˈil la̱in texcuisi saˈ eb li tenamit li quexinjeqˈui cuiˈ ut tinchˈutub cuiˈchic e̱ru. | |
Ezek | Kekchi | 20:35 | La̱in texincˈam saˈ li chaki chˈochˈ li cuan nachˈ riqˈuineb li jalan tenamit. Ut aran tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n. | |
Ezek | Kekchi | 20:36 | La̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n joˈ nak quinrakoc a̱tin saˈ xbe̱neb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ saˈ li chaki chˈochˈ li cuan saˈ xcue̱nt Egipto. La̱in li nimajcual Dios ninyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 20:37 | La̱in texinqˈue chi cua̱nc rubel incuanquil ut texinpuersi chixba̱nunquil li cˈaˈru xkaye nak xkaba̱nu li contrato. | |
Ezek | Kekchi | 20:38 | La̱in tincuisiheb saˈ e̱ya̱nk li incˈaˈ nequeˈraj abi̱nc chicuu, li nequeˈxkˈetkˈeti ribeb ut nequeˈxba̱nu li ma̱usilal. Tincuisiheb saˈ eb li naˈajej li cuanqueb cuiˈ anakcuan. Abanan incˈaˈ tincanabeb chi oc saˈ le̱ naˈaj la̱ex aj Israel. Riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 20:39 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios naxye chi joˈcaˈin e̱re la̱ex aj Israel: Ayukex che̱junilex ut cˈanjelankex chiruheb le̱ jalanil dios. Abanan ta̱cuulak xkˈehil nak la̱ex te̱ba̱nu li cˈaˈru tinye e̱re ut incˈaˈ chic te̱mux ru lin santil cˈabaˈ riqˈuin le̱ mayej li nequeqˈue chiruheb li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 20:40 | Abanan mokon che̱junilex la̱ex aj Israel tine̱lokˈoni saˈ lin santil naˈajej saˈ li tzu̱l Sión li cuan aran Israel. Ta̱sahokˈ inchˈo̱l e̱riqˈuin xban nak che̱junilex texcˈanjelak chicuu. La̱in tinye e̱re nak te̱cˈam le̱ mayej chicuu ut la̱in tincˈul. Te̱cˈam chak cue li xbe̱n ru le̱ racui̱mk ut li cˈaˈru lokˈ che̱ru. | |
Ezek | Kekchi | 20:41 | Texincˈul joˈ li sununquil ban nak texcuisi saˈ eb li jalan tenamit li quexinjeqˈui cuiˈ. Ut la̱in tincˈutbesi lin santilal saˈ e̱ya̱nk chiruheb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 20:42 | La̱ex te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ nak texincˈam saˈ le̱ naˈaj la̱ex aj Israel. Aˈan li naˈajej li quinyechiˈi reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ nak quintaksi li cuukˈ ut quinba̱nu li juramento. | |
Ezek | Kekchi | 20:43 | Ut ta̱nak saˈ e̱chˈo̱l li ma̱usilal li quilaje̱ba̱nu nak quemux e̱rib. La̱ex ajcuiˈ xicˈ te̱ril e̱rib riqˈuin li ma̱usilal li nequeba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 20:44 | La̱ex aj Israel te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ ninba̱nu usilal e̱re. Ma̱cuaˈ xban nak cha̱bilex nak ninba̱nu usilal e̱re. Xeba̱nu ban li ma̱usilal. Ninba̱nu usilal e̱re re nak ta̱qˈuehekˈ xlokˈal lin cˈabaˈ, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 20:46 | —At ralal cui̱nk, ilon saˈ li sur. Ut saˈ incˈabaˈ la̱in ta̱ye resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb li qˈuicheˈ li cuan aran. | |
Ezek | Kekchi | 20:47 | Ta̱ye chi joˈcaˈin re li qˈuicheˈ li cuan saˈ li sur: Abihomak li ra̱tin li Dios. Li nimajcual Dios xye: La̱in oc cue chixlochbal li xam li ta̱cˈatok re chixjunileb li cheˈ, li rax rax ru joˈ ajcuiˈ li chaki. Incˈaˈ ta̱ru̱k xchupbal li xam. Ta̱ticla̱k saˈ li sur ut ta̱cuulak toj saˈ li norte. Ut chixjunileb teˈrecˈa lix tikcual. | |
Ezek | Kekchi | 20:48 | Ut chixjunileb li cristian teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ quinlochˈoc re ut ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱chupuk re, chan. | |
Chapter 21
Ezek | Kekchi | 21:2 | —At ralal cui̱nk, ilon cuan cuiˈ li tenamit Jerusalén ut ta̱ye resil reheb li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱n lin templo ut saˈ xbe̱neb ajcuiˈ laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 21:3 | Ta̱ye reheb chi joˈcaˈin: Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ: La̱in xicˈ chic nequexcuil. La̱in tincuisi lin chˈi̱chˈ saˈ li rochoch ut tinsach ruheb li ti̱c xchˈo̱leb joˈ eb ajcuiˈ li yibru xnaˈlebeb. | |
Ezek | Kekchi | 21:4 | Joˈcan nak la̱in tinsach ruheb chixjunileb li ti̱queb xchˈo̱l joˈ eb ajcuiˈ li yibru xnaˈlebeb. Ta̱ticla̱k chak saˈ li sur ut ta̱cuula̱k toj saˈ li norte. | |
Ezek | Kekchi | 21:5 | Ut chixjunileb teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ xincuisi lin chˈi̱chˈ saˈ li rochoch ut incˈaˈ chic tinxoc saˈ xnaˈaj. | |
Ezek | Kekchi | 21:6 | Joˈcan nak tatya̱bak, at ralal cui̱nk, xban xrahil a̱chˈo̱l chiruheb. Ya̱ban chi kˈaxal ra saˈ a̱chˈo̱l. | |
Ezek | Kekchi | 21:7 | Nak teˈxpatzˈ a̱cue cˈaˈut nak yo̱cat chi ya̱bac, la̱at ta̱ye reheb, “Yo̱quin chi ya̱bac xban resil li raylal li cha̱lc re.” Nak te̱rabi resil la̱ex, cˈajoˈ nak texxucuak. Ma̱cˈaˈak chic xmetzˈe̱u le̱ rok e̱rukˈ. Sicsotkex aj chic xban e̱xiu ut chixjunilex ta̱chˈina̱nk e̱chˈo̱l. Cuulac re xkˈehil. Relic chi ya̱l ta̱cˈulma̱nk, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 21:9 | —At ralal cui̱nk, ta̱ye resil li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. Ta̱ye: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. Li chˈi̱chˈ ac kˈesnanbil. Ac cauresinbil chi us. | |
Ezek | Kekchi | 21:10 | Li chˈi̱chˈ aˈin ac cauresinbil re camsi̱nc. Kˈesnanbil ut nalemtzˈun. Eb li cualal incˈajol queˈxtzˈekta̱na lix kˈusbaleb. ¿Ma ta̱sahokˈ ta biˈ xchˈo̱leb riqˈuin li xinye? | |
Ezek | Kekchi | 21:11 | Li chˈi̱chˈ kˈesnanbil re ut cauresinbil re ta̱kˈaxtesi̱k saˈ rukˈ li ani ta̱camsi̱nk reheb. | |
Ezek | Kekchi | 21:12 | At ralal cui̱nk, chatya̱bak chi cau xban nak eb lin tenamit, aˈaneb li teˈsachekˈ ruheb xban li chˈi̱chˈ aˈan. Chixjunileb li tenamit, joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil teˈsachekˈ ruheb. Joˈcan nak ten re la̱ chˈo̱l xban li raylal li cha̱lc re. | |
Ezek | Kekchi | 21:13 | La̱in tinyal rixeb laj Judá. ¿Ma ta̱ru̱k ta biˈ teˈxcuy li raylal? Relic chi ya̱l ta̱sachekˈ ru lix cuanquilaleb, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 21:14 | At ralal cui̱nk, ta̱ye resil li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. Ta̱pokˈpokˈi la̱ cuukˈ re nak laj camsinel tixtiquib camsi̱nc. Chexcˈulak cuibak oxibak sut li raylal aˈin. Aˈan aˈin li chˈi̱chˈ li ta̱camsi̱nk reheb chixjunileb yalak bar cua̱nkeb. Ma̱ jun reheb teˈcolekˈ. | |
Ezek | Kekchi | 21:15 | Cˈajoˈ nak teˈxucuak xban li chˈi̱chˈ. Nabaleb li teˈcamsi̱k xban. Saˈ chixjunileb li oqueba̱l teˈril li chˈi̱chˈ. Cˈajoˈ nak nalemtzˈun. Cauresinbil re ta̱camsi̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 21:16 | Li chˈi̱chˈ aˈan li ta̱camsi̱nk reheb li cuanqueb saˈ li nim ut aˈan ajcuiˈ ta̱camsi̱nk reheb li cuanqueb saˈ li tzˈe. Aˈan ta̱camsi̱nk reheb yalak bar cuanqueb. | |
Ezek | Kekchi | 21:17 | La̱in tinpokˈpokˈi li cuukˈ ut ta̱cube̱k lin joskˈil. La̱in li nimajcual Dios ninyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 21:19 | —At ralal cui̱nk, ta̱qˈue retalil cuib li be li teˈnumekˈ cuiˈ lix reyeb laj Babilonia riqˈuin lix chˈi̱chˈ. Li cuib chi be teˈticla̱k saˈ jun chi naˈajej. Ta̱qˈue retalil saˈ li xala be cˈaˈru tenamitil naxic cuiˈ li junju̱nk chi be. | |
Ezek | Kekchi | 21:20 | Jun li be ta̱xic saˈ li tenamit Rabá lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Amón. Ut li jun chic ta̱xic saˈ li tenamit Jerusalén li cauresinbil re pletic. Aˈan lix tenamiteb li ralal xcˈajol laj Judá. | |
Ezek | Kekchi | 21:21 | Lix reyeb laj Babilonia tixxakab rib saˈ xala be ut incˈaˈ tixnau bar cuan li be ta̱xic cuiˈ. Tixkˈehi riqˈuin lix tzimaj ut ta̱patzˈok riqˈuineb lix dios. Ut ta̱kˈehi̱nk riqˈuin lix sa̱seb li xul li quixmayeja re tixnau bar cuan li be ta̱xic cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 21:22 | Nak tixkˈehi ta̱cˈutekˈ chiru nak ta̱xic Jerusalén li cuan saˈ lix nim ukˈ. Aran tixyi̱b lix naˈajeb re teˈxsut rix li tenamit. Ut teˈxyi̱b ajcuiˈ lix cˈanjeleba̱l ut lix takleba̱l re teˈoc cuiˈ saˈ li tenamit ut teˈxchap. Li rey tixjap re re nak eb li soldados teˈoc chi pletic ut teˈxtiquib xcamsinquileb li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 21:23 | Eb li cuanqueb Jerusalén incˈaˈ teˈxpa̱b nak oqueb re chi pletic eb laj Babilonia xban nak queˈxba̱nu li contrato riqˈuineb. Abanan li xya̱lal aˈin, aˈan re nak ta̱julticokˈ reheb li ma̱c li queˈxba̱nu ut re ajcuiˈ xcˈutbal chiruheb nak teˈchapekˈ. | |
Ezek | Kekchi | 21:24 | Joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios ninye: —Che̱ru nacˈutun nak cuan le̱ ma̱c. Riqˈuin chixjunil li nequeba̱nu nacˈutun le̱ ma̱c. Xban nak xekˈetkˈeti e̱rib, joˈcan nak texchapekˈ. | |
Ezek | Kekchi | 21:25 | La̱at lix reyeb laj Israel, incˈaˈ us la̱ naˈleb. Xamux a̱cuib xban li ma̱usilal xaba̱nu. Xcuulac xkˈehil nak ta̱toj rix la̱ ma̱c xban nak xnumta la̱ ma̱usilal. | |
Ezek | Kekchi | 21:26 | La̱in li nimajcual Dios ninye a̱cue: —Isi la̱ corona li cuan saˈ a̱jolom, joˈ ajcuiˈ li tˈicr li nacatzˈap cuiˈ a̱jolom. Anakcuan ta̱jala̱k chixjunil. Li ma̱cˈaˈ xcuanquil ta̱qˈuehekˈ xcuanquil, ut li cuan xcuanquil ta̱isi̱k xcuanquil. | |
Ezek | Kekchi | 21:27 | Ta̱osokˈ chixjunil. La̱in tinpoˈ ru chixjunil. Ut incˈaˈ chic ta̱yi̱ba̱k toj saˈ li cutan nak ta̱cha̱lk li jun li quinqˈue xcuanquil chi rakoc a̱tin. Saˈ li cutan aˈan la̱in tinkˈaxtesi saˈ rukˈ li cˈanjel aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 21:28 | La̱at, at ralal cui̱nk, ta̱ye resil li cˈaˈru ta̱uxma̱nk. Ta̱ye: Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios che̱rix la̱ex li ralal xcˈajol laj Amón. La̱ex li nequexhoboc reheb laj Israel. Li chˈi̱chˈ ac isinbil chak saˈ li rochoch. Kˈesnanbil re ut nalemtzˈun. Ac cauresinbil re ta̱camsi̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 21:29 | Eb li visión li nequeril moco ya̱l ta ut li cˈaˈru nequekˈehi ticˈtiˈ. Numtajenak le̱ ma̱usilal ut incˈaˈ us le̱ naˈleb. Abanan cuulac re xkˈehil nak te̱toj rix le̱ ma̱usilal nak texcamsi̱k chi chˈi̱chˈ. | |
Ezek | Kekchi | 21:30 | Xocomak le̱ chˈi̱chˈ saˈ li rochoch, la̱ex aj Amón. La̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n saˈ li naˈajej li quexyoˈla cuiˈ, saˈ li naˈajej li cuanquex cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 21:31 | La̱ex te̱qˈue retal nak la̱in tincuisi lin joskˈil saˈ e̱be̱n. Chanchan jun li xam li yo̱ che̱cˈatbal. Texinkˈaxtesi saˈ rukˈeb li cui̱nk li kˈaxal joskˈeb, li nequeˈrahobtesin, ut teˈxsach e̱ru. | |
Chapter 22
Ezek | Kekchi | 22:2 | —At ralal cui̱nk, la̱at ta̱teneb li raylal aˈin saˈ xbe̱neb li tenamit aˈin li junes camsi̱nc nequeˈxba̱nu. Ta̱ye resil reheb li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb xban li ma̱usilal nequeˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 22:3 | Ta̱ye reheb: Joˈcaˈin naxye li nimajcual Dios. Cuulac re xkˈehil nak te̱cˈul li raylal xban nak xecamsiheb le̱ rech tenamitil ut xemux e̱rib nak xeyi̱b li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 22:4 | Xban nak la̱ex xecamsiheb le̱ ras e̱ri̱tzˈin, joˈcan nak ta̱se̱ba̱nk chi cha̱lc li raylal saˈ e̱be̱n. Ut muxbil chic e̱ru xban nak xeyi̱b le̱ jalanil dios. Xma̱c aˈan tex-osokˈ. Texhobekˈ ut texseˈe̱k xbaneb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 22:5 | Texhobekˈ xban le̱ ma̱usilal xbaneb li tenamit li cuanqueb chi najt joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb chi nachˈ. La̱ex li tenamit naˈno e̱ru xban li ma̱usilal nequeba̱nu nak nequelokˈoniheb li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 22:6 | Eb li nequeˈtaklan saˈ e̱ya̱nk la̱ex aj Israel nequeˈxba̱nu li cˈaˈru nequeˈraj xjuneseb xban nak cuanqueb saˈ xcuanquil. Joˈcan nak nequeˈxcamsi ras ri̱tzˈineb. | |
Ezek | Kekchi | 22:7 | Eb aˈan incˈaˈ nequeˈxra xnaˈ xyucuaˈeb. Nequeˈxrahobtesiheb li jalan xtenamiteb. Ut nequeˈxba̱nu raylal reheb li ma̱cˈaˈ xnaˈ xyucuaˈeb joˈ eb ajcuiˈ li xma̱lcaˈan. | |
Ezek | Kekchi | 22:8 | Xetzˈekta̱naheb li naˈajej li niquine̱lokˈoni cuiˈ ut nequemux ru li hiloba̱l cutan. | |
Ezek | Kekchi | 22:9 | Saˈ e̱ya̱nk cuanqueb li nequeˈyo̱ban ticˈtiˈ chirixeb li ras ri̱tzˈin re nak teˈcamsi̱k. Cuanqueb li nequeˈxcuaˈ li tzacae̱mk li quimayeja̱c chiruheb li jalanil dios saˈ eb li tzu̱l. Ut nequeˈxba̱nu li ma̱usilal. | |
Ezek | Kekchi | 22:10 | Cuanqueb li nequeˈxchˈic rib riqˈuin li rixakil lix yucuaˈeb, ut cuanqueb cui̱nk nequeˈxchˈic rib riqˈuineb li ixk nak yo̱queb chixcˈulbal lix yajel re li po. | |
Ezek | Kekchi | 22:11 | Cuanqueb li cui̱nk nequeˈxmakˈ rixakil li ras ri̱tzˈin. Ut cuanqueb li cui̱nk nequeˈxchˈic rib riqˈuineb li ralib. Ut cuanqueb ajcuiˈ li nequeˈxchˈic rib riqˈuin lix rabin li xcab xyucuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 22:12 | Cuanqueb cui̱nk nequeˈtumina̱c ru re teˈxcamsi ras ri̱tzˈin. Cuanqueb li nequeˈxpatzˈ nabal li ral li tumin li nequeˈxqˈue chi toˈ. Cuanqueb li nequeˈxsicˈ lix biomaleb riqˈuin xmakˈbal xtumineb li ras ri̱tzˈin. Incˈaˈ chic niquineˈxcˈoxla la̱in. La̱in li Ka̱cuaˈ Dios ninyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 22:13 | Relic chi ya̱l nak la̱ex xechikˈ injoskˈil xban nak xesicˈ le̱ biomal riqˈuin xba̱nunquil li ma̱usilal ut xecamsiheb le̱ ras e̱ri̱tzˈin. | |
Ezek | Kekchi | 22:14 | ¿Ma toj cauhak ta biˈ e̱chˈo̱l ut ma toj cauhak ta biˈ e̱rib saˈ li cutan nak la̱in texinqˈue chixtojbal rix le̱ ma̱c? La̱in li Ka̱cuaˈ Dios xinyehoc re nak texinqˈue chixtojbal rix le̱ ma̱c ut la̱in tinba̱nu li cˈaˈru xinye. | |
Ezek | Kekchi | 22:15 | La̱in texinjeqˈui yalak bar saˈ ruchichˈochˈ saˈ xya̱nkeb li jalan tenamit. Ut incˈaˈ chic ta̱ru̱k te̱ba̱nu li ma̱usilal. | |
Ezek | Kekchi | 22:16 | Xicˈ chic tex-ilekˈ ut textzˈekta̱na̱k xbaneb li xni̱nkal ru tenamit. Riqˈuin aˈin te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios.— | |
Ezek | Kekchi | 22:18 | —At ralal cui̱nk, eb laj Israel ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ chicuu la̱in. Chanchaneb li chˈi̱chˈ cobre. Ut chanchaneb li cacuil chˈi̱chˈ hierro ut plomo li na-elaˈan nak ac xcˈateˈ saˈ xam li cha̱bil plata re risinquil lix tzˈajnil. | |
Ezek | Kekchi | 22:19 | Joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios ninye: Xban nak ma̱cˈaˈ chic nequex-oc cuiˈ, joˈcan nak la̱in texinchˈutub aran Jerusalén. | |
Ezek | Kekchi | 22:20 | Xban nak yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n, joˈcan nak la̱in texinchˈutub ut tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n. Chanchan nak nequeˈxchˈutub li plata, li cobre, li hierro ut li plomo joˈ ajcuiˈ li kˈan chˈi̱chˈ ut nequeˈxqˈue saˈ li tikcual xam re nak ta̱haˈokˈ. | |
Ezek | Kekchi | 22:21 | Xban nak yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n, la̱in texinchˈutub ut tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n. Chanchan nak texcuapu riqˈuin tikcual xam re nak tex-osokˈ. | |
Ezek | Kekchi | 22:22 | La̱ex li cuanquex Jerusalén, ta̱rakekˈ a̱tin saˈ e̱be̱n re nak ta̱e̱lk li incˈaˈ us saˈ e̱ya̱nk, joˈ nak nahaˈoˈ li plata saˈ li xam. Riqˈuin aˈin te̱qˈue retal nak la̱in li nimajcual Dios xinqˈuehoc e̱re chixtojbal rix e̱ma̱c xban nak yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n.— | |
Ezek | Kekchi | 22:24 | —At ralal cui̱nk, ye reheb laj Israel nak yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb ut tebinqˈue chixtojbal rix lix ma̱queb. Chanchaneb li chˈochˈ li incˈaˈ akˈinbil. Chanchaneb li chˈochˈ li incˈaˈ naxqˈue hab saˈ xbe̱n. | |
Ezek | Kekchi | 22:25 | Eb li nequeˈcˈamoc be chanchaneb li cakcoj li yo̱queb chixjapbal re saˈ xbe̱n lix tib. Nequeˈxcamsiheb li rech tenamitil ut nequeˈxmakˈ chiruheb li cˈaˈru reheb. Nabaleb li xma̱lcaˈan xban nak queˈcamsi̱c lix li be̱lomeb. | |
Ezek | Kekchi | 22:26 | Eb laj tij queˈxkˈet lin chakˈrab ut queˈxmux ru lin santil naˈaj. Incˈaˈ nequeˈxqˈue retal bar cuan li santobresinbil ut bar cuan li muxbil ru, chi moco nequeˈxcˈut chiru li tenamit li cˈaˈru santobresinbil ut li cˈaˈru muxbil ru, chi moco nequeˈxqˈue xlokˈal li hiloba̱l cutan. Ut la̱in tzˈekta̱nanbilin xbaneb. | |
Ezek | Kekchi | 22:27 | Eb li nequeˈtaklan saˈ li tenamit chanchaneb chic laj xoj li yo̱queb chixtˈupbal lix tibeb. Nequeˈxcamsiheb li ras ri̱tzˈin xban xsicˈbal xbiomaleb. | |
Ezek | Kekchi | 22:28 | Ut eb li profetas nequeˈxmuk lix ma̱queb. Chanchaneb li cui̱nk li nequeˈxbon li tzˈac re xmukbal li tzˈaj cuan chiru. Aˈaneb aj balakˈ ut nequeˈbalakˈic riqˈuin xyebal nak li cˈaˈru nequeˈxye, aˈan cˈutbil chiruheb inban la̱in. Abanan la̱in incˈaˈ xina̱tinac riqˈuineb. | |
Ezek | Kekchi | 22:29 | Eb li tenamit junes rahobtesi̱nc nequeˈxcˈoxla xba̱nunquil. Ut aj e̱lkˈeb. Nequeˈxba̱nu raylal reheb li nebaˈ ut reheb li tenkˈa̱c teˈraj. Nequeˈxrahobtesiheb ajcuiˈ li jalan xtenamiteb li incˈaˈ xcˈulubeb rahobtesi̱c. | |
Ezek | Kekchi | 22:30 | La̱in xinsicˈ jun saˈ xya̱nkeb re nak tixcoleb chicuu. Xinsicˈ jun naru tixchˈolob li xya̱lal chiruheb re nak incˈaˈ tinsacheb lin tenamit. Abanan ma̱ jun cha̱bil xintau. | |
Chapter 23
Ezek | Kekchi | 23:3 | Chalen saˈ xcaˈchˈinaleb aˈaneb xcomoneb li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb. Saˈ xsa̱jilal queˈxqˈue rib chi batzˈune̱c aran Egipto ut riqˈuin aˈan queˈxmux ribeb li cuib chi tukˈ ix. | |
Ezek | Kekchi | 23:4 | Li asbej, aˈan xAhola xcˈabaˈ, ut li i̱tzˈinbej, aˈan xAholiba xcˈabaˈ. La̱in xinsumla riqˈuineb ut queˈcuan cualal incˈajol riqˈuineb. Lix Ahola, aˈan retalil li tenamit Samaria, ut lix Aholiba, aˈan retalil li tenamit Jerusalén. | |
Ezek | Kekchi | 23:5 | Nak sumsu cuiqˈuin, lix Ahola quixmux ru xsumlajic ut quicuan riqˈuineb li soldado aj Asiria, li cuanqueb nachˈ riqˈuin li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 23:6 | Li rakˈeb, aˈan púrpura. Aˈaneb li nequeˈtaklan ut nequeˈcˈamoc be. Cˈajoˈ xchakˈal ruheb. Ut chixjunileb nequeˈxic chirix cacua̱y. | |
Ezek | Kekchi | 23:7 | Lix Ahola quixcˈayi rib reheb chixjunileb laj Asiria li cuanqueb xcuanquil. Ut quixmux rib nak quixlokˈoniheb lix dioseb li cui̱nk aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 23:8 | Incˈaˈ quixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal li quixtiquib xba̱nunquil aran Egipto saˈ xsa̱jilal nak quixqˈue rib chi batzˈune̱c xbaneb nabal chi cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 23:9 | Joˈcan nak la̱in xinkˈaxtesi saˈ rukˈeb li cui̱nk laj Asiria li cuanqueb riqˈuin xban nak quiraj cua̱nc riqˈuineb. | |
Ezek | Kekchi | 23:10 | Eb aˈan queˈxmux ru lix Ahola ut queˈxmakˈ chiru li ralal xcˈajol, ut lix Ahola queˈxcamsi riqˈuin chˈi̱chˈ. Ut eb li ixk yalak bar queˈrabi resil li cˈaˈru quixcˈul. Riqˈuin aˈan quicˈuteˈ xxuta̱n. | |
Ezek | Kekchi | 23:11 | Usta lix Aholiba li ri̱tzˈin quiril chixjunil li quixcˈul lix Ahola, abanan kˈaxal cuiˈchic yibru quixba̱nu chiru li quixba̱nu lix Ahola. Kˈaxal cuiˈchic numtajenak li ma̱usilal li quixba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 23:12 | Lix Aholiba quixcˈayi rib reheb laj Asiria. Quixra ruheb li nequeˈtaklan ut eb li cuanqueb xcuanquil. Aˈaneb li soldado li sa̱jeb ut cˈajoˈ xchakˈal ruheb. Cha̱bil li rakˈeb ut cha̱bil lix chˈi̱chˈeb. Ut nequeˈxic chirix cacua̱y. | |
Ezek | Kekchi | 23:13 | La̱in quinqˈue retal nak lix Aholiba quixmux ru li xsumlajic joˈ quixba̱nu lix Ahola. Juntakˈe̱t xnaˈlebeb. | |
Ezek | Kekchi | 23:14 | Abanan kˈaxal cuiˈchic numtajenak li ma̱usilal li quixba̱nu lix Aholiba nak quixmux rib. Quiril nak tzˈi̱banbil chiru tzˈac retalileb laj Babilonia. Bonbil riqˈuin caki bon. | |
Ezek | Kekchi | 23:15 | Cuanqueb xcˈa̱mal xsaˈeb ut lix jolomeb batbil riqˈuin tˈicr qˈuila pa̱y ru xcolor. Eb aˈan li nequeˈtaklan. Chixjunileb chanchaneb laj Babilonia, li naˈajej li queˈyoˈla cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 23:16 | Nak quiril li retalileb, lix Aholiba quixra ruheb ut quixtaklaheb lix takl toj Babilonia chixbokbaleb. | |
Ezek | Kekchi | 23:17 | Ut eb laj Babilonia queˈchal riqˈuin. Ut lix Aholiba quicuan riqˈuineb. Nak ac xmuxeˈ ru lix Aholiba incˈaˈ chic quiraj ruheb. | |
Ezek | Kekchi | 23:18 | Chiruheb chixjunileb lix Aholiba quixmux rib ut quixtˈusub rib. Joˈcan nak la̱in quinjoskˈoˈ riqˈuin joˈ nak quinjoskˈoˈ riqˈuin lix Ahola li ras ut quintzˈekta̱na. | |
Ezek | Kekchi | 23:19 | Abanan kˈaxal cuiˈchic yibru quixba̱nu lix Aholiba nak quinak saˈ xchˈo̱l nak quixcˈayi chak rib saˈ xsa̱jilal aran Egipto. | |
Ezek | Kekchi | 23:20 | Quixrahi ru cua̱nc riqˈuineb li cui̱nk li kˈaxal yibru xnaˈlebeb. Chanchaneb li cacua̱y ut chanchaneb li bu̱r xban nak junes cua̱nc riqˈuin ixk queˈxcˈoxla. | |
Ezek | Kekchi | 23:21 | Ut lix Aholiba quiraj cua̱nc joˈ nak quicuan aran Egipto saˈ xsa̱jilal nak quixqˈue rib chi batzˈune̱c xbaneb li cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 23:22 | Joˈcan ut at Aholiba, joˈcaˈin xye li nimajcual Dios a̱cue: —Usta xacanabeb li cui̱nk aˈan, ut usta incˈaˈ chic nacacuaj ruheb, abanan la̱in tintaklaheb a̱cuiqˈuin. Tateˈxsut ut xicˈ chic tateˈril. | |
Ezek | Kekchi | 23:23 | Tintaklaheb laj Babilonia, eb laj Caldeo, eb laj Pecod, ut eb laj Soa ut eb laj Coa. Teˈcha̱lk ajcuiˈ rochbeneb chixjunileb laj Asiria. Chixjunileb li teˈcha̱lk aˈaneb li cuanqueb xcuanquil ut eb li nequeˈtaklan. Aˈaneb li sa̱jeb ut naˈno̱queb ruheb. Chixjunileb nequeˈxic chirix cacua̱y. | |
Ezek | Kekchi | 23:24 | Teˈcha̱lk chi pletic e̱riqˈuin ut teˈcha̱lk nabaleb li soldado rochbeneb. Cua̱nk xcarruajeb ut cua̱nkeb xcˈanjeleba̱l re pletic. Cua̱nkeb xchˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱leb ut cua̱nkeb xpunit chˈi̱chˈ. Teˈxsut le̱ tenamit. Xban nak yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n, la̱in texinkˈaxtesi saˈ rukˈeb ut eb aˈan teˈrakok a̱tin saˈ e̱be̱n joˈ naxye saˈ lix chakˈrabeb. | |
Ezek | Kekchi | 23:25 | Xban nak yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n, la̱in tincanabeb chixba̱nunquil li cˈaˈru teˈraj eb aˈan. Xban xjoskˈileb, teˈrisi le̱ ruˈuj ut eb le̱ xic. Ut cuan e̱re teˈcamsi̱k riqˈuin chˈi̱chˈ. Teˈcˈamekˈ chi najt eb le̱ ralal e̱cˈajol. Ut li joˈ qˈuial chic teˈcolekˈ teˈsachekˈ riqˈuin xam. | |
Ezek | Kekchi | 23:26 | Teˈxmakˈ che̱ru le̱ cha̱bil akˈ ut teˈxmakˈ ajcuiˈ che̱ru li pec li terto xtzˈak li nequeqˈue chok xsahob e̱ru. | |
Ezek | Kekchi | 23:27 | La̱in tinba̱nu̱nk re nak incˈaˈ chic te̱ba̱nu li ma̱usilal ut incˈaˈ chic te̱raj te̱cˈayi e̱rib chi moco ta̱nak chic saˈ e̱chˈo̱l li cˈaˈru queba̱nu chak Egipto. | |
Ezek | Kekchi | 23:28 | Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: La̱in oc cue che̱kˈaxtesinquil saˈ rukˈeb li xicˈ nequerileb. Texincanab saˈ rukˈeb li incˈaˈ chic nequerajeb. | |
Ezek | Kekchi | 23:29 | Xban nak xicˈ nequex-ileˈ xbaneb teˈxba̱nu raylal e̱re. Teˈxmakˈ che̱ru chixjunil li cˈaˈru e̱re, usta cau xecˈanjela rix. Ma̱cˈaˈ chic cua̱nk e̱re. Chanchan nak tˈustˈu texcana̱k. Chanchanakex chic li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb xban nak xine̱tzˈekta̱na ut xelokˈoniheb li jalanil dios. Xuta̱nal te̱cˈul. | |
Ezek | Kekchi | 23:30 | Anakcuan te̱cˈul chi joˈcan xban nak xejunaji e̱rib riqˈuineb li jalan xtenamit ut xemux e̱rib nak xelokˈoniheb lix jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 23:31 | La̱ex xeba̱nu joˈ xeˈxba̱nu eb laj Samaria. Joˈcan nak la̱in texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c joˈ xinba̱nu reheb aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 23:32 | Li nimajcual Dios quixye reheb laj Judá: —La̱ex te̱cˈul ajcuiˈ li raylal li xinqˈue saˈ xbe̱neb aˈan. Kˈaxal nim li raylal ta̱cha̱lk saˈ e̱be̱n. Chixjunileb li tenamit texhob ut texseˈe xban li raylal li te̱cˈul. | |
Ezek | Kekchi | 23:33 | Chanchan texcala̱k xban li raylal li te̱cˈul. Cˈajoˈ nak ta̱rahokˈ le̱ chˈo̱l xban nak ma̱cˈaˈ chic cua̱nk saˈ le̱ tenamit. Ta̱sachekˈ e̱ru la̱ex ut tex-osokˈ joˈ nak queˈosoˈ eb laj Samaria. | |
Ezek | Kekchi | 23:34 | La̱ex te̱cˈul chixjunil li raylal li qˈuebil saˈ e̱be̱n. Kˈaxal ra te̱cˈul. Te̱tenle re le̱ chˈo̱l che̱rukˈ. La̱in li nimajcual Dios xinyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 23:35 | Joˈcaˈin naxye li nimajcual Dios: —Xban nak quine̱tzˈekta̱na ut incˈaˈ chic niquine̱cˈoxla, joˈcan nak texinqˈue chixtojbal le̱ ma̱c ut li ma̱usilal li xeba̱nu.— | |
Ezek | Kekchi | 23:36 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At ralal cui̱nk, tatrakok a̱tin saˈ xbe̱n lix Ahola ut lix Aholiba. Ta̱ye reheb chixjunil li ma̱usilal li queˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 23:37 | Queˈxmux lix sumlajiqueb xban nak xineˈxtzˈekta̱na ut xeˈxlokˈoniheb li jalanil dios. Osoˈjenakeb li rukˈeb saˈ quicˈ. Queˈxmayejaheb lix cocˈaleb nak queˈxcˈateb chiruheb li yi̱banbil dios, usta aˈaneb li cualal incˈajol la̱in. | |
Ezek | Kekchi | 23:38 | Ut ma̱cuaˈ caˈaj cuiˈ aˈan queˈxba̱nu. Queˈxmux ru lin templo ut queˈxmux ajcuiˈ ru li hiloba̱l cutan. | |
Ezek | Kekchi | 23:39 | Saˈ eb li cutan nak queˈxmayejaheb lix cocˈaleb chiruheb lix yi̱banbil dios queˈoc saˈ lin templo ut queˈxmux ru. | |
Ezek | Kekchi | 23:40 | Queˈxtakla xtakleb saˈ najtil tenamit chixbokbaleb li cui̱nk. Ut eb li cuib chi ixk, li ri̱tzˈineb rib, queˈatin ut queˈxbon li xnakˈeb ru. Queˈxtikib rib chi cha̱bil ut queˈxqˈue lix sahob ru. | |
Ezek | Kekchi | 23:41 | Queˈcˈojla chire li me̱x saˈ li naˈajej li yi̱banbil chi cha̱bil. Cˈajoˈ li sahil echej saˈ li me̱x. Ut aran xeˈxqˈue li incienso ut li aceite li xeˈxqˈue raj chokˈ cue. | |
Ezek | Kekchi | 23:42 | Qui-abi̱c xya̱beb li qˈuila tenamit li yo̱queb chi ninkˈei̱nc. Cuanqueb li cui̱nk li queˈcˈameˈ saˈ li chaki chˈochˈ, li ma̱cˈaˈeb xcuanquil. Queˈxqˈue lix sahob ru lix teleb li ixk ut queˈxqˈue li corona saˈ xjolomeb. | |
Ezek | Kekchi | 23:43 | Ut la̱in quinye nak eb li ixk aˈin li tacuajenakeb chi cua̱nc riqˈuineb cui̱nk tebincanab saˈ rukˈeb li cui̱nk xban nak eb aˈan xcomoneb li ixk li nequeˈxcˈayi rib. | |
Ezek | Kekchi | 23:44 | Eb li cui̱nk aˈin queˈchal riqˈuineb lix Ahola ut lix Aholiba. Joˈ nak nequeˈxic riqˈuineb li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb, joˈcan queˈxba̱nu riqˈuineb li cuib chi ixk aˈin li incˈaˈ useb xnaˈleb. | |
Ezek | Kekchi | 23:45 | Abanan, eb li cui̱nk li ti̱queb xchˈo̱l teˈrakok a̱tin saˈ xbe̱neb joˈ nequeˈxba̱nu riqˈuineb li ixk li nequeˈxmux ru xsumlajic ut eb li nequeˈcamsin. Teˈxba̱nu chi joˈcan xban nak lix Ahola ut lix Aholiba queˈxmux ru xsumlajiqueb ut queˈcamsin. | |
Ezek | Kekchi | 23:46 | Aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios: —La̱in tinchˈutubeb li tenamit ut tintaklaheb chixqˈuebal xxiuheb ut chirelkˈanquil li cˈaˈru cuan reheb. | |
Ezek | Kekchi | 23:47 | Teˈcuti̱k chi pec xbaneb li tenamit ut teˈnumsi̱k chi chˈi̱chˈ saˈ xsaˈeb. Teˈcamsi̱k li ralal xcˈajoleb ut teˈcˈatekˈ li rochocheb. | |
Ezek | Kekchi | 23:48 | La̱in tinba̱nu̱nk re nak incˈaˈ chic ta̱uxma̱nk li ma̱usilal aˈin. Ut eb li ixk incˈaˈ teˈxtzol ribeb riqˈuineb lix Ahola ut lix Aholiba xban nak teˈxqˈue retal cˈaˈru xeˈxcˈul. | |
Chapter 24
Ezek | Kekchi | 24:1 | Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin saˈ li laje̱b xbe li xlaje po re li xbele chihab kacˈambal Babilonia ut quixye cue: | |
Ezek | Kekchi | 24:2 | —At ralal cui̱nk, tzˈi̱ba retalil li cutan aˈin xban nak saˈ li cutan aˈin lix reyeb laj Babilonia quixtakla xsutbal li tenamit Jerusalén re teˈoc chi pletic riqˈuineb. | |
Ezek | Kekchi | 24:3 | Tat-a̱tinak riqˈuineb laj Israel laj kˈetoleb a̱tin. Ta̱ye reheb li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin. Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios: Qˈuehomak li ucˈal saˈ xam ut qˈuehomak haˈ chi saˈ. | |
Ezek | Kekchi | 24:4 | Te̱sicˈ li cha̱bil tib joˈ xtzˈejcual li raˈ ut li tzˈej ut te̱qˈue saˈ li ucˈal. Ut te̱qˈue ajcuiˈ li cha̱bil bak. | |
Ezek | Kekchi | 24:5 | Te̱sicˈ ru lix tibel li carner, li kˈaxal cha̱bil. Te̱tus li siˈ rubel li ucˈal. Ut te̱canab chi cuokxi̱nc li haˈ. Te̱chik li tib ut li bak saˈ li ucˈal. | |
Ezek | Kekchi | 24:6 | Aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios: Raylal cha̱lc re saˈ xbe̱n lix tenamiteb laj camsinel. Li tenamit chanchaneb jun li ucˈal moˈ xsaˈ. Ta̱isi̱k li tib li cuan chi saˈ chixjunju̱nkaleb. Ut incˈaˈ texbu̱lik chirix nak te̱risi. | |
Ezek | Kekchi | 24:7 | Nabal li camsi̱nc qui-uxman saˈ li tenamit ut lix quiqˈueleb li queˈcamsi̱c quihoyeˈ saˈ xbe̱n li pec. Incˈaˈ quihoyeˈ saˈ chˈochˈ re nak incˈaˈ ta̱sachk saˈ li poks. | |
Ezek | Kekchi | 24:8 | La̱in xincanab lix quiqˈueleb chiru li pec bar ta̱cˈutu̱nk cuiˈ. Aran yo̱k chi kˈoko̱nc ut yo̱k chixtzˈa̱manquil nak teˈqˈuehekˈ chixtojbal xma̱queb li queˈcamsin reheb. | |
Ezek | Kekchi | 24:9 | Joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios ninye: Raylal cha̱lc re saˈ xbe̱n li tenamit aˈin xban nak aj camsineleb. Joˈcan nak la̱in tintzˈab jun li xam. | |
Ezek | Kekchi | 24:10 | Tinqˈue nabal li siˈ ut tinloch xxamlel. Tinchik chi us li tib ut tinqˈue xbanol. Tinchik li bak chi us toj retal teˈcˈatk. | |
Ezek | Kekchi | 24:11 | Chirix aˈan tinchunub li ucˈal li ma̱cˈaˈ chic xsaˈ saˈ xbe̱n li ru xam toj retal ta̱cakokˈ xban xtikcual re nak lix tzˈajnil ta̱cˈatekˈ ut ta̱e̱lk lix moˈil. | |
Ezek | Kekchi | 24:12 | Abanan ma̱cˈaˈ aj e nak xintacuasi cuib xban nak incˈaˈ ajcuiˈ qui-el li moˈ usta xinqˈue saˈ xam re ta̱e̱lk lix tzˈajnil. | |
Ezek | Kekchi | 24:13 | La̱ex aj Jerusalén chanchanex li ucˈal xban nak xemux e̱rib. La̱in xinyal risinquil le̱ ma̱usilal, abanan incˈaˈ x-el xban nak muxbil e̱ru. Le̱ ma̱usilal ta̱e̱lk nak la̱in tincuisi lin joskˈil saˈ e̱be̱n nak texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 24:14 | La̱in li Ka̱cuaˈ xinyehoc re aˈin. Xcuulac xkˈehil nak texinqˈue chixtojbal e̱ma̱c. Incˈaˈ tincuy e̱ma̱c ut incˈaˈ tincuil xtokˈoba̱l e̱ru. La̱in incˈaˈ tinjal incˈaˈux. Ta̱rakekˈ a̱tin saˈ e̱be̱n aˈ yal chanru le̱ yehom e̱ba̱nuhom, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 24:16 | —At ralal cui̱nk, chi ma̱cˈaˈ saˈ a̱chˈo̱l tincuisi cha̱cuu li kˈaxal raro a̱ban. Abanan mirahoˈ a̱chˈo̱l. Incˈaˈ ta̱yotˈekˈ a̱chˈo̱l chi moco tatya̱bak xban, chan. | |
Ezek | Kekchi | 24:17 | Incˈaˈ ta̱cˈut nak ra saˈ a̱chˈo̱l. Incˈaˈ ta̱cuisi li tˈicr li nacabacˈ saˈ a̱jolom, chi moco ta̱cuisi la̱ xa̱b retalil xrahil a̱chˈo̱l. Incˈaˈ ta̱tzˈap a̱jolom chi moco ta̱tzaca li tzacae̱mk li nequeˈxtzaca li raheb saˈ xchˈo̱l, chan. | |
Ezek | Kekchi | 24:18 | Chiru li ekˈela quina̱tinac riqˈuineb li tenamit. Ut saˈ ajcuiˈ li ecuu aˈan quicam li cuixakil. Ut joˈ cuulajak chic quinba̱nu joˈ quixye cue li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 24:19 | Ut eb li tenamit queˈxpatzˈ cue: —¿Cˈaˈru xya̱lal li yo̱cat chixba̱nunquil? Chˈolob xya̱lal chiku, chanqueb. | |
Ezek | Kekchi | 24:21 | Joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios e̱re la̱ex aj Israel: La̱in li Ka̱cuaˈ tincanab chi muxecˈ ru lin templo li kˈaxal nequera, li cˈojcˈo cuiˈ e̱chˈo̱l ut nacuulac che̱ru rilbal. Ut eb le̱ ralal e̱cˈajol li toj cuanqueb Jerusalén teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t, chan li Ka̱cuaˈ e̱re. | |
Ezek | Kekchi | 24:22 | Nak te̱cˈul aˈan, la̱ex te̱ba̱nu joˈ xinba̱nu la̱in. Incˈaˈ te̱tzˈap e̱rib joˈ nequeˈxba̱nu li raheb saˈ xchˈo̱l, chi moco te̱tzaca li tzacae̱mk li nequeˈxtzaca li raheb saˈ xchˈo̱leb. | |
Ezek | Kekchi | 24:23 | Incˈaˈ te̱risi li tˈicr li nequebacˈ cuiˈ le̱ jolom, chi moco te̱risi le̱ xa̱b, chi moco texya̱bak xban xrahil e̱chˈo̱l. Te̱recˈa ban xrahil li ma̱usilal li xeba̱nu ut te̱jikˈ e̱chˈo̱l chi ribil e̱rib.— | |
Ezek | Kekchi | 24:24 | Li Ka̱cuaˈ Dios quixye: —Li cˈaˈru quixcˈul laj Ezequiel, aˈan retalil li cˈaˈru te̱cˈul la̱ex. Nak acak xecˈul li cˈaˈak re ru aˈin, la̱ex te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios.— | |
Ezek | Kekchi | 24:25 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At ralal cui̱nk, la̱in tinmakˈ chiruheb lin templo li cˈojcˈo̱queb cuiˈ xchˈo̱leb ut nacuulac chiruheb rilbal. Tinmakˈ chiruheb li templo li nequeˈxcacuubresi cuiˈ xchˈo̱leb ut nasahoˈ cuiˈ xchˈo̱leb. Kˈaxal raro xbaneb. Ut tinmakˈ chiruheb li ralal xcˈajoleb. | |
Ezek | Kekchi | 24:26 | Saˈ li cutan nak tinba̱nu aˈan ta̱cua̱nk junak li ta̱e̱lelik. Li jun aˈan ta̱cuulak a̱cuiqˈuin ut tixserakˈi a̱cue li cˈaˈru quicˈulman. | |
Chapter 25
Ezek | Kekchi | 25:2 | —At ralal cui̱nk, ilon cuanqueb cuiˈ li ralal xcˈajol laj Amón ut ta̱ye resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb. | |
Ezek | Kekchi | 25:3 | Ta̱ye reheb cheˈrabihak li cˈaˈru ninye la̱in li nimajcual Dios: La̱ex quisahoˈ saˈ e̱chˈo̱l chirilbal nak queˈxmux ru lin templo. Quisahoˈ saˈ e̱chˈo̱l nak lix naˈajeb laj Israel quicana chi ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ ut eb laj Judá queˈcˈameˈ chi pre̱xil saˈ jalan tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 25:4 | Xban nak quisahoˈ saˈ e̱chˈo̱l, joˈcan nak la̱in tincanabeb chi numta̱c saˈ e̱be̱n eb li tenamit li cuanqueb saˈ li este. Teˈxyi̱b lix muheba̱leb saˈ le̱ naˈaj ut aran teˈcua̱nk. Aˈaneb chic teˈtzaca̱nk re li ru le̱ racui̱mk ut eb aˈan chic teˈucˈak re le̱ leche. | |
Ezek | Kekchi | 25:5 | La̱in tinsukˈisi le̱ naˈaj Rabá chokˈ xnaˈajeb li ni̱nki xul camello. Ut tinsukˈisi lix naˈajeb laj Amón chokˈ xnaˈajeb li carner. Ut riqˈuin aˈan la̱ex te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 25:6 | Joˈcaˈin naxye li nimajcual Dios: —La̱ex xepokˈpokˈi le̱ rukˈ ut xexpiscˈoc xban xsahil e̱chˈo̱l xban li raylal li queˈxcˈul laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 25:7 | Joˈcan nak la̱in tintakla li raylal saˈ e̱be̱n ut texincanab saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Eb aˈan teˈxmakˈ che̱ru li cˈaˈru e̱re. La̱in tinsach e̱cuanquil re nak incˈaˈ chic ta̱ru̱k texcua̱nk joˈ tenamit. Ut riqˈuin aˈan la̱ex te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 25:8 | Aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios: —Eb laj Moab ut eb laj Seir queˈxye nak eb li tenamit Judá juntakˈe̱t riqˈuineb li jun chˈol chic tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 25:9 | Joˈcan nak la̱in tincanabeb li tenamit li cuanqueb saˈ li nuba̱l re li tenamit Moab saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Teˈpletik riqˈuineb li tenamit li nequeˈxqˈue xlokˈal eb laj Moab. Aˈaneb li tenamit Bet-jesimot, Baal-meón ut Quiriataim. | |
Ezek | Kekchi | 25:10 | La̱in tincanabeb li tenamit li cuanqueb saˈ li este chi numta̱c saˈ xbe̱neb laj Moab joˈ eb ajcuiˈ laj Amón ut incˈaˈ chic teˈcua̱nk xcuanquil joˈ tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 25:11 | La̱in tinqˈueheb laj Moab chixtojbal rix lix ma̱queb ut riqˈuin aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 25:12 | Li nimajcual Dios naxye: —Eb laj Edom queˈxqˈue re̱kaj reheb laj Judá nak queˈnumta saˈ xbe̱neb junxil. Xban li raylal queˈxba̱nu reheb laj Judá numtajenak lix ma̱queb. | |
Ezek | Kekchi | 25:13 | Anakcuan la̱in ninye nak tinqˈueheb laj Edom chixtojbaleb lix ma̱queb. La̱in tin-camsiheb chixjunileb li cristian joˈ eb ajcuiˈ li xul. Ma̱cˈaˈ chic ta̱cua̱nk aran naticla cuan cuiˈ li tenamit Temán ut ta̱cuulak toj saˈ li tenamit Dedán. Li naˈajej ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. | |
Ezek | Kekchi | 25:14 | Saˈ incˈabaˈ la̱in eb lin tenamit Israel teˈxqˈue re̱kaj li ma̱usilal li queˈxba̱nu laj Edom. Eb laj Edom teˈrecˈa xrahil lin joskˈil ut teˈxnau nak la̱in xinqˈuehoc re̱kaj li ma̱usilal queˈxba̱nu, chan li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 25:15 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios naxye: —Eb laj filisteo queˈxba̱nu raylal reheb laj Judá, li xicˈ queˈril chalen najter. Xban nak xicˈ queˈril, queˈxsach ruheb. | |
Ezek | Kekchi | 25:16 | Joˈcan nak la̱in ninye nak tinpletik riqˈuineb laj filisteo ut tinsach ruheb. Tinsach ruheb laj cereteos joˈ eb ajcuiˈ li joˈ qˈuial queˈcana chire li palau. | |
Chapter 26
Ezek | Kekchi | 26:1 | Saˈ li xbe̱n cutan re li po nak yo̱ junlaju chihab kacˈambal Babilonia li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin ut quixye cue: | |
Ezek | Kekchi | 26:2 | —At ralal cui̱nk, eb laj Tiro queˈsahoˈ xchˈo̱l ut queˈxjap re chixyebal, “Us ajcuiˈ nak xsacheˈ ru li tenamit Jerusalén. Ma̱cˈaˈ chic xcuanquil joˈ tenamit. La̱o chic ta̱cua̱nk nabal cˈaˈru ke xban nak eb aˈan xeˈsacheˈ ruheb.” | |
Ezek | Kekchi | 26:3 | Joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios ninye reheb: La̱in xicˈ nequexcuil la̱ex li cuanquex Tiro. La̱in tintaklaheb nabal li xni̱nkal ru tenamit chi pletic e̱riqˈuin. Chanchan nak nachal lix cau ok li palau nak teˈcha̱lk chi pletic e̱riqˈuin. | |
Ezek | Kekchi | 26:4 | Teˈxtˈan li tzˈac li sutsu cuiˈ le̱ tenamit ut teˈxjuqˈui li cab li najt xteram li nequecol cuiˈ e̱rib. La̱in tincuisi chixjunil li cˈaˈak re ru cuan aran. Chanchan mesunbil tinba̱nu re. Junes pec aj chic ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ cuan saˈ xbe̱n. | |
Ezek | Kekchi | 26:5 | Saˈ xbe̱n li pec li quicuan cuiˈ li tenamit teˈxhel chi chakic lix yoyeb laj car. Eb li xni̱nkal ru tenamit teˈrelkˈa li cˈaˈru cuan saˈ li tenamit Tiro. La̱in li nimajcual Dios ninyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 26:6 | Eb li cuanqueb saˈ li cocˈ cˈaleba̱l teˈcamsi̱k chi chˈi̱chˈ. Riqˈuin aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 26:7 | Li nimajcual Dios naxye: —La̱in tintakla chi pletic saˈ le̱ tenamit laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, li kˈaxal nim xcuanquil. Ta̱cha̱lk saˈ li norte chi pletic e̱riqˈuin rochbeneb lix qˈuila soldados, ut eb lix cacua̱y ut eb lix carruaje. | |
Ezek | Kekchi | 26:8 | Teˈxcamsiheb chi chˈi̱chˈ li cuanqueb saˈ li cocˈ cˈaleba̱l. Teˈxyi̱b lix naˈajeb re teˈxcol cuiˈ ribeb. Teˈxyi̱b lix takleba̱l re teˈoc saˈ le̱ tenamit ut cua̱nk xchˈi̱chˈeb re xcolbal re xchˈo̱leb. | |
Ezek | Kekchi | 26:9 | Teˈxjor li tzˈac li sutsu cuiˈ le̱ tenamit riqˈuin li jorleb pec. Teˈxtˈan ajcuiˈ li cab li najt xteram li nequecol cuiˈ e̱rib. | |
Ezek | Kekchi | 26:10 | Nak eb laj Babilonia teˈoc saˈ le̱ tenamit, teˈxcuaclesi nabal li poks ut incˈaˈ chic texcˈutu̱nk. Ut li tzˈac li sutsu cuiˈ le̱ tenamit ta̱ecˈa̱nk saˈ xnaˈaj xban xya̱b rokeb lix cacua̱y ut eb lix carruaje nak teˈoc saˈ le̱ tenamit joˈ nak nequeˈoc saˈ jun tenamit ac poˈbil. | |
Ezek | Kekchi | 26:11 | Eb li cacua̱y teˈnumekˈ saˈ chixjunileb li be saˈ le̱ tenamit. Eb li soldados teˈxcamsiheb li tenamit riqˈuin chˈi̱chˈ ut teˈxjuqˈueb li okech li kˈaxal cau. | |
Ezek | Kekchi | 26:12 | Teˈxmakˈ che̱ru le̱ biomal ut teˈrelkˈa li cˈaˈru e̱re. Teˈxjuqˈui li tzˈac ut telajeˈxtˈan le̱ cha̱bil ochoch. Telajeˈxcuti saˈ li palau li pec, li cheˈ ut chixjunil li mul. | |
Ezek | Kekchi | 26:13 | La̱in tinba̱nu nak incˈaˈ chic ta̱abi̱k xya̱b le̱ bich chi moco ta̱abi̱k xya̱b le̱ arpa. | |
Ezek | Kekchi | 26:14 | Le̱ tenamit chanchanak chic jun li pec ma̱cˈaˈ cuan saˈ xbe̱n. Ut eb laj car teˈxhel lix yoy aran re teˈchakik. Incˈaˈ chic ta̱yi̱ba̱k le̱ tenamit, chan li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 26:15 | Li nimajcual Dios naxye ajcuiˈ reheb laj Tiro: —Nak yo̱keb chixsachbal le̱ tenamit li xicˈ nequeˈiloc e̱re, cˈajoˈ nak teˈxucuak li tenamit li cuanqueb chire li palau nak teˈrabi xya̱beb li yo̱keb chi camsi̱c. | |
Ezek | Kekchi | 26:16 | Ut chixjunileb li cuanqueb xcuanquil saˈ eb li tenamit li cuanqueb chire li palau teˈe̱lk saˈ lix cˈojariba̱leb xbaneb xxiu ut teˈrisi chirixeb li rakˈeb li cuan xsahob ru. Sicsotkeb xbaneb xxiu nak teˈchunla̱k saˈ chˈochˈ ut sachso̱keb xchˈo̱l nak teˈril li cˈaˈru te̱cˈul la̱ex. | |
Ezek | Kekchi | 26:17 | Ut teˈxbicha li bich aˈin re rahil chˈo̱lejil che̱rix la̱ex: Quisacheˈ ru li tenamit li kˈaxal naˈno ru nak quicuan. Aran queˈcuan li nequeˈxic saˈ eb li jucub. Junxil eb li cuanqueb saˈ li tenamit aˈin queˈtaklan saˈ xbe̱neb li nequeˈxic saˈ li palau ut queˈxqˈue xxiuheb li cuanqueb chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 26:18 | Anakcuan xsacheˈ ru li tenamit Tiro. Eb li cuanqueb saˈ eb li cocˈ tenamit li sutsu̱queb xban li palau nequeˈsicsot xban xxiuheb xban nak xsacheˈ ruheb laj Tiro. | |
Ezek | Kekchi | 26:19 | Aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios. —La̱in tincanaba̱nk re li tenamit chi ma̱cˈaˈak chic cua̱nk chi saˈ joˈ eb li tenamit li queˈsacheˈ ruheb ut ma̱ ani chic cuan aran. La̱in tinba̱nu̱nk re nak ta̱butˈu̱nk li palau saˈ li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 26:20 | La̱in texintakla chi cua̱nc saˈ xchamal li ruchichˈochˈ bar cuanqueb cuiˈ li queˈcam najter. Texincanab chi cua̱nc saˈ xya̱nkeb li queˈsacheˈ ruheb najter. Incˈaˈ chic teˈcua̱nk cristian saˈ le̱ tenamit, chi moco ta̱yi̱ba̱k chic. | |
Chapter 27
Ezek | Kekchi | 27:3 | Li tenamit Tiro cuan chire li palau. Eb li cuanqueb Tiro nequeˈyacoc riqˈuin nabal chi tenamit li cuanqueb chire li palau. Ta̱ye reheb laj Tiro nak la̱in li nimajcual Dios ninye chi joˈcaˈin: La̱ex aj Tiro nequeye nak cˈajoˈ le̱ chˈinaˈusal ut nequeye ajcuiˈ nak tzˈakal e̱re e̱ru. | |
Ezek | Kekchi | 27:4 | Kˈaxal nim e̱cuanquil saˈ xbe̱neb li nequeˈcˈanjelac saˈ li palau. Chanchanex jun li nimla jucub yi̱banbil chi chˈinaˈus. | |
Ezek | Kekchi | 27:5 | Chixjunil li cheˈ li quicˈanjelac nak quiyi̱ba̱c li jucub, aˈan chaj li quicˈameˈ chak saˈ li tzu̱l Senir. Li cheˈ li nachapoc re lix tˈicrul, aˈan chacalteˈ li quicˈameˈ chak Líbano. | |
Ezek | Kekchi | 27:6 | Ut eb li cheˈ re xberesinquil li jucub queˈyi̱ba̱c riqˈuin li ji li quicˈameˈ chak Basán. Ut li cheˈ li yi̱banbil cuiˈ li tem, aˈan chaj li quicˈameˈ chak Quitim. Qˈuebil lix sahob ru li tem riqˈuin marfil. | |
Ezek | Kekchi | 27:7 | Li nimla tˈicr li naberesin re yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil tˈicr lino li cuan xsahob ru. Quicˈameˈ chak Egipto. Li bandera yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil tˈicr azul ut púrpura li quicˈameˈ chak saˈ li tenamit Elisa li cuan chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 27:8 | Eb li nequeˈchˈeˈoc re li cheˈ li naberesin re li jucub queˈchal chak saˈ eb li tenamit Sidón ut Arvad. Eb li cui̱nk aj Tiro li cuanqueb xnaˈleb, aˈaneb li nequeˈjaloc re lix be. | |
Ezek | Kekchi | 27:9 | Cuanqueb saˈ li jucub li cui̱nk li queˈchal chak Gebal re nak teˈxyi̱b li jucub nak ta̱poˈekˈ. Ut eb li nequeˈchal saˈ jalan jucub queˈcuulac e̱riqˈuin chi yacoc. | |
Ezek | Kekchi | 27:10 | Eb li cui̱nk re Persia, Lud ut Fut queˈcˈanjelac saˈ xya̱nkeb le̱ soldado. Queˈxtˈuyub chiru li tzˈac lix puniteb ut lix chˈi̱chˈeb re xcolbal re xchˈo̱leb. Ut xbaneb aˈan quiqˈueheˈ e̱lokˈal. | |
Ezek | Kekchi | 27:11 | Eb li cui̱nk re Arvad queˈcˈacˈalen saˈ xbe̱n li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit. Ut eb li cui̱nk re Gamad queˈcˈacˈalen saˈ eb li cab li najt xteram. Ut queˈxtˈuyub chiru li tzˈac lix chˈi̱chˈeb re xcolbal re xchˈo̱leb. Ut xbaneb aˈan quicˈutun le̱ chˈinaˈusal. | |
Ezek | Kekchi | 27:12 | Eb laj Tarsis queˈyacoc e̱riqˈuin xban nak cuan nabal cˈaˈru e̱re. Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li plata, ut li cacuil chˈi̱chˈ hierro joˈ ajcuiˈ li kˈunil chˈi̱chˈ ut li plomo. | |
Ezek | Kekchi | 27:13 | Eb laj Javán, eb laj Tubal ut eb laj Mesec queˈyacoc e̱riqˈuin. Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuineb li lokˈbil mo̱s ut li secˈ yi̱banbil riqˈuin bronce. | |
Ezek | Kekchi | 27:14 | Joˈcaneb ajcuiˈ laj Togarma queˈyacoc e̱riqˈuin. Ut queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuineb li cacua̱y re trabajic ut re pletic joˈ eb ajcuiˈ li mu̱l. | |
Ezek | Kekchi | 27:15 | Eb laj Dedán ut eb li cuanqueb chire li palau queˈyacoc e̱riqˈuin. Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li marfil ut li cheˈ ébano. | |
Ezek | Kekchi | 27:16 | Eb laj Edom queˈyacoc ajcuiˈ e̱riqˈuin xban nak cuan nabal cˈaˈru e̱re. Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li tˈicr púrpura, li cha̱bil tˈicr lino, li akˈej cuan xsahob ru, ut li cha̱bil pec perla, ut coral joˈ ajcuiˈ li rubíes. | |
Ezek | Kekchi | 27:17 | Eb laj Judá ut eb laj Israel queˈyacoc e̱riqˈuin. Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li trigo li nachal saˈ eb li tenamit Minit ut Panag. Queˈxjal ajcuiˈ riqˈuin li xyaˈal cab, li aceite olivo ut li sununquil ban. | |
Ezek | Kekchi | 27:18 | Eb laj Damasco queˈyacoc e̱riqˈuin xban nak cuan nabal cˈaˈru e̱re ut biomex. Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li vino li nachal chak Helbón ut li saki lana li nachal chak Sahar. | |
Ezek | Kekchi | 27:19 | Eb laj Dan ut eb laj Javán queˈyacoc e̱riqˈuin. Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li cˈaˈru yi̱banbil riqˈuin hierro, ut riqˈuin li sununquil ban, ut li cha̱bil mirra. | |
Ezek | Kekchi | 27:20 | Eb laj Dedán queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li cha̱bil tˈicr li nequeˈxqˈue saˈ li carruaje. | |
Ezek | Kekchi | 27:21 | Eb laj Arabia ut eb li cuanqueb xcuanquil aran Cedar queˈyacoc e̱riqˈuin. Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li cocˈ carner ut li te̱lom carner ut li te̱lom chiba̱t. | |
Ezek | Kekchi | 27:22 | Eb laj Sabá ut eb laj Raama queˈyacoc ajcuiˈ e̱riqˈuin. Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li sununquil ban, li cha̱bil pec terto xtzˈak, ut li oro. | |
Ezek | Kekchi | 27:23 | Eb laj Harán, eb laj Cane, eb laj Edén, eb laj Sabá, eb laj Asiria ut eb laj Quilmad queˈyacoc ajcuiˈ e̱riqˈuin. | |
Ezek | Kekchi | 27:24 | Queˈxjal li cˈaˈru e̱re riqˈuin li tˈicr azul cˈajoˈ xchˈinaˈusal, li tˈicr li qˈuebil xsahob ru, li cha̱bil nokˈ qˈuila pa̱y xbonol li tzulbil ut li caxon xnaˈaj li tˈicr yi̱banbil riqˈuin li cheˈ chacalteˈ. | |
Ezek | Kekchi | 27:25 | Nequeˈchal nequeˈxic li ni̱nki jucub re Tarsis chixcˈambal li cˈaˈru e̱re. Cˈajoˈ nak quexbiomoˈ. Chanchanex jun li nimla jucub kˈaxal nabal li ri̱k. | |
Ezek | Kekchi | 27:26 | Ta̱sachekˈ e̱ru. Chanchan nak ta̱cˈamekˈ li jucub saˈ xyi li palau xbaneb laj chˈeˈol re. Ut li cacuil ikˈ li nachal saˈ li este tixjori li jucub saˈ xchamal li palau. | |
Ezek | Kekchi | 27:27 | Saˈ li cutan nak tex-osokˈ talajeˈosokˈ chixjunil li cˈaˈru cuan e̱re. Ta̱sachekˈ saˈ li haˈ le̱ biomal ut le̱ cˈay. Teˈsachekˈ ruheb chixjunileb le̱ jucub ut eb laj chˈeˈol reheb joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈjaloc xbe li jucub ut eb li nequeˈyi̱ban re. Ut teˈosokˈ ajcuiˈ eb li soldado joˈ eb ajcuiˈ laj yaconel. | |
Ezek | Kekchi | 27:28 | Eb li tenamit li cuanqueb chire li palau sicsotkeb xbaneb xxiu nak teˈrabi lix ya̱b xcuxeb chixjunileb li nequeˈcˈanjelac saˈ li jucub nak yo̱keb chi osocˈ saˈ li palau. | |
Ezek | Kekchi | 27:29 | Eb li yo̱keb chi cˈanjelac saˈ eb li jalan jucub teˈe̱lk saˈ li palau ut teˈxic chi chˈochˈel. | |
Ezek | Kekchi | 27:30 | Teˈxjap reheb chi ya̱bac che̱rix chi kˈaxal ra saˈ xchˈo̱leb. Teˈxqˈue li poks saˈ xjolomeb ut teˈxtolcˈosi ribeb saˈ cha. | |
Ezek | Kekchi | 27:31 | Teˈxjo li rismal xjolomeb xban xrahil xchˈo̱leb ut teˈxqˈue li kˈes ru tˈicr chirixeb. Teˈya̱bak chi kˈaxal ra saˈ xchˈo̱leb xban nak xsacheˈ e̱ru. | |
Ezek | Kekchi | 27:32 | Nak yo̱keb chi ya̱bac che̱rix, teˈxbicha li bich aˈin re rahil chˈo̱lejil ut teˈxye: ¿Ani ta̱ru̱k xjuntakˈe̱tanquil e̱riqˈuin la̱ex aj Tiro, li xex-osoˈ saˈ li palau? | |
Ezek | Kekchi | 27:33 | Nequeˈsahoˈ xchˈo̱l nabaleb li xni̱nkal ru tenamit chixcˈulbal le̱ cˈay nak nequetakla yalak bar. Xban le̱ biomal, nequeˈbiomoˈ ajcuiˈ eb li rey li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. | |
Ezek | Kekchi | 27:34 | Saˈ xkˈehil nak ta̱sachekˈ e̱ru saˈ li palau ta̱osokˈ chixjunil le̱ cˈay saˈ li haˈ. Ut ta̱sachekˈ ruheb chixjunileb li nequeˈcˈanjelac che̱ru. | |
Ezek | Kekchi | 27:35 | Chixjunileb li cuanqueb chire li palau teˈsachk xnaˈlebeb nak teˈril li cˈaˈru te̱cˈul. Eb li rey teˈoc xxiu ut sicsotkeb teˈcana̱k. Chiruheb ta̱cˈutu̱nk nak yo̱k xxiuheb. | |
Chapter 28
Ezek | Kekchi | 28:2 | —At ralal cui̱nk, ta̱ye re lix reyeb laj Tiro nak la̱in li nimajcual Dios ninye chi joˈcaˈin: Xban nak kˈaxal nacanimobresi a̱cuib, nacaye saˈ a̱chˈo̱l “La̱in diosin”. Nacaye nak la̱at cˈojcˈo̱cat saˈ xcˈojariba̱l li Dios xban nak la̱ tenamit sutsu xban li palau. Abanan la̱at moco diosat ta. Yal cui̱nkat usta nacacˈoxla nak cuan a̱naˈleb joˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 28:3 | ¿Ma la̱at ta biˈ kˈaxal cuan a̱naˈleb chiru laj Daniel? ¿Ma ma̱cˈaˈ cˈaˈak re ru mukmu cha̱cuu? | |
Ezek | Kekchi | 28:4 | Xban nak cuan a̱naˈleb ut nacatau ru li xya̱lal xaxoc nabal la̱ biomal. Cuan nabal la̱ oro ut la̱ plata saˈ xnaˈaj li cˈaˈru a̱cue. | |
Ezek | Kekchi | 28:5 | Xban nak cuan a̱naˈleb nacanau lokˈoc ut nacanau cˈayi̱nc. Joˈcan nak kˈaxal nabal la̱ biomal. Ut xban la̱ biomal xakˈetkˈeti a̱cuib. | |
Ezek | Kekchi | 28:6 | Joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios ninye aˈin: La̱at nacajuntakˈe̱ta a̱cuib cuiqˈuin ut nacacˈoxla nak cuan a̱naˈleb a̱junes. | |
Ezek | Kekchi | 28:7 | Joˈcan nak la̱in tintaklaheb li xni̱nkal ru tenamit li kˈaxal joskˈeb chi pletic a̱cuiqˈuin. Teˈcha̱lk riqˈuin xchˈi̱chˈeb chixsachbal la̱ biomal ut la̱ chˈinaˈusal ut teˈrisi ajcuiˈ la̱ lokˈal. | |
Ezek | Kekchi | 28:9 | Nak teˈcha̱lk cha̱camsinquil, ¿ma toj ta̱ye ta biˈ nak la̱at dios? La̱at moco diosat ta. Yal cui̱nkat saˈ rukˈeb li teˈcamsi̱nk a̱cue. | |
Ezek | Kekchi | 28:10 | La̱at tatca̱mk saˈ rukˈeb li jalaneb xtenamit joˈ nak nequeˈcam li incˈaˈ nequeˈpa̱ban cue la̱in li tzˈakal Dios. La̱in li nimajcual Dios ninyehoc re aˈin.— | |
Ezek | Kekchi | 28:12 | —At ralal cui̱nk, bicha li bich aˈin re rahil chˈo̱lej chirix lix reyeb laj Tiro ut ta̱ye: Li nimajcual Dios xye chi joˈcaˈin: Junxil la̱at tzˈakal a̱cue a̱cuu. Cˈajoˈ la̱ naˈleb ut cˈajoˈ la̱ chˈinaˈusal. | |
Ezek | Kekchi | 28:13 | Chanchan cuancat saˈ li naˈajej Edén saˈ xnaˈaj li racui̱mk li Dios. Re xqˈuebal a̱chˈinaˈusal cuan li terto̱quil pec joˈ li cornerina, li topacio, li jaspe, li crisólito, li berilo, li ónice joˈ ajcuiˈ li safiro ut li carbunclo, li esmeralda, joˈ ajcuiˈ li oro. Ac cauresinbileb li pandero ut li xo̱lb re li cutan nak cat-oc saˈ la̱ cuanquil. | |
Ezek | Kekchi | 28:14 | La̱in catinxakab chirilbaleb li tenamit joˈ jun li ángel. Chanchan nak cuancat saˈ lin santil tzu̱l. Ut catbe̱c saˈ xya̱nkeb li pec li nalemtzˈun. | |
Ezek | Kekchi | 28:15 | Tzˈakal re ru caba̱nu nak cat-oc saˈ la̱ cuanquil. Abanan catiquib xba̱nunquil li ma̱usilal. | |
Ezek | Kekchi | 28:16 | Kˈaxal latzˈ a̱cuu chi cˈayi̱nc ut chi lokˈoc ut riqˈuin aˈan catiquib xba̱nunquil li ma̱usilal ut catma̱cob chicuu. Joˈcan nak la̱in catcuisi saˈ lin santil tzu̱l saˈ xya̱nkeb li pec li nequeˈlemtzˈun. | |
Ezek | Kekchi | 28:17 | Cakˈetkˈeti a̱cuib xban la̱ chˈinaˈusal ut capoˈ la̱ naˈleb xban la̱ lokˈal. Joˈcan nak la̱in catincut saˈ chˈochˈ re nak chixjunileb li rey teˈril li xuta̱nal li xacˈul. | |
Ezek | Kekchi | 28:18 | Xban nak kˈaxal quinumta li ma̱usilal caba̱nu ut xban nak incˈaˈ catyacoc saˈ xya̱lal, camux ruheb li naˈajej li nequeˈlokˈonin cuiˈ. Joˈcan nak la̱in quinloch xxamlel la̱ tenamit re nak ta̱sachekˈ ru chiruheb chixjunileb li tenamit. Junes cha chic quicana. | |
Ezek | Kekchi | 28:19 | Queˈsach xchˈo̱leb chixjunileb li tenamit li queˈxnau chanru nak catcuan junxil. Kˈaxal ra cacˈul. Quisacheˈ a̱cuu. Incˈaˈ chic tatcua̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 28:21 | —At ralal cui̱nk, ilon cuan cuiˈ li tenamit Sidón ut ta̱ye resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb laj Sidón. | |
Ezek | Kekchi | 28:22 | Ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. La̱in yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n la̱ex aj Sidón. Riqˈuin li tinba̱nu ta̱qˈuehekˈ inlokˈal. La̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n la̱ex aj Sidón ut riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios ut ta̱cˈutu̱nk lin santilal. | |
Ezek | Kekchi | 28:23 | La̱in tintakla caki yajel saˈ e̱be̱n. Yalak bar saˈ eb li be telajexcamsi̱k. Teˈcha̱lk che̱jun sutam eb li teˈcamsi̱nk e̱re. Ut teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 28:24 | Incˈaˈ chic teˈcˈuluk raylal eb laj Israel xbaneb li cuanqueb chixjun sutam. Incˈaˈ chic teˈxcˈul raylal xbaneb li tenamit aˈan, li chanchaneb qˈuix. Chi moco teˈtzˈekta̱na̱k chic xbaneb. Ut eb aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 28:25 | Li Ka̱cuaˈ Dios quixye: —La̱in tinchˈutub cuiˈchic ruheb laj Israel li quinjeqˈui ruheb. Ut tincˈut lin santilal chiruheb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit. Eb laj Israel teˈcua̱nk cuiˈchic saˈ lix naˈajeb li quinqˈue re laj Jacob laj cˈanjel chicuu. | |
Ezek | Kekchi | 28:26 | Ut aran teˈcua̱nk laj Israel chi ma̱cˈaˈak xcˈaˈuxeb. Teˈcablak cuiˈchic ut teˈrau lix uvas. Ut ma̱ ani chic ta̱chˈiˈchˈiˈi̱nk reheb xban nak la̱in tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb chixjunileb li tenamit li cuanqueb chixjun sutam li queˈrahobtesin reheb lin tenamit. Ut eb aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb.— | |
Chapter 29
Ezek | Kekchi | 29:1 | Nak yo̱ laje̱b chihab kacˈambal Babilonia, saˈ li cablaju xbe lix laje po, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin ut quixye cue: | |
Ezek | Kekchi | 29:2 | —At ralal cui̱nk, ilon cuan cuiˈ li tenamit Egipto ut ta̱ye reheb resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱n lix reyeb laj Egipto ut saˈ xbe̱neb chixjunileb li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 29:3 | Ta̱ye reheb: joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. Yo̱ injoskˈil saˈ a̱be̱n la̱at, at Faraón, lix reyeb laj Egipto. La̱at chanchanat jun li nimla xul dragón xcˈabaˈ li nacuan saˈ nimaˈ. Nacaye, “Li nimaˈ Nilo cue la̱in. La̱in quinyi̱ban re,” chancat. | |
Ezek | Kekchi | 29:4 | Abanan la̱in tinqˈue li chˈi̱chˈ saˈ la̱ cue. Ut tinqˈueheb li car li cuan saˈ eb li nimaˈ chi letzecˈ cha̱cuix. Tatcuisi saˈ li nimaˈ nak toj cua̱nkeb li car chi letzlo̱queb cha̱cuix. | |
Ezek | Kekchi | 29:5 | La̱in tatincanab saˈ li chaki chˈochˈ a̱cuochbeneb chixjunileb li car li cuanqueb saˈ eb li nimaˈ. Tatcana̱k chi tˈantˈo saˈ chˈochˈ ut incˈaˈ tatmukekˈ. Ut eb li joskˈ aj xul ut eb li soˈsol teˈxtiu le̱ tibel. | |
Ezek | Kekchi | 29:6 | Ut chixjunileb li cuanqueb Egipto teˈxqˈue retal nak la̱in li nimajcual Dios. At Faraón, la̱at chanchanat jun xukˈ caxlan aj chokˈ reheb laj Israel lin tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 29:7 | Nak cateˈxchap saˈ rukˈeb, cattokeˈ ut cahop li xbe̱neb xtel. Eb aˈan queˈxcˈojob xchˈo̱leb saˈ a̱be̱n, abanan la̱at incˈaˈ catru xtenkˈanquileb. Cacanabeb chi sachecˈ. | |
Ezek | Kekchi | 29:8 | Joˈcan nak la̱in li Ka̱cuaˈ ninye nak tintaklaheb li xicˈ nequeˈiloc e̱re. Texcamsiheb chi chˈi̱chˈ la̱ex joˈ eb ajcuiˈ le̱ xul. | |
Ezek | Kekchi | 29:9 | La̱in tinsukˈisi li naˈajej Egipto chokˈ chaki chˈochˈ. Ma̱cˈaˈ chic cua̱nk chi saˈ. Ut eb li tenamit teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. La̱at caye, “Li nimaˈ Nilo cue la̱in. La̱in quinyi̱ban re,” chancat. | |
Ezek | Kekchi | 29:10 | Joˈcan nak la̱in yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n ut saˈ xbe̱neb li nimaˈ. La̱in tinsach ru le̱ tenamit. Ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ ta̱ticla̱k chak aran Migdol ut ta̱cuulak toj Sevene ut toj saˈ li nuba̱l re li naˈajej Etiopía. | |
Ezek | Kekchi | 29:11 | Ma̱ jun li cristian chi moco li xul teˈnumekˈ aran. Chiru caˈcˈa̱l (40) chihab ma̱cˈaˈ ta̱cua̱nk aran. | |
Ezek | Kekchi | 29:12 | La̱in tincanab li tenamit Egipto chi ma̱cˈaˈak chic cua̱nk chi saˈ. Tinsach ru chixjunil li tenamit. Aˈanak li kˈaxal poˈbilak chiruheb chixjunileb li tenamit li queˈjuqˈueˈ. Chiru caˈcˈa̱l chihab ma̱cˈaˈ cua̱nk saˈ eb li tenamit aˈan. Eb laj Egipto tebinjeqˈui ru yalak bar saˈ eb li jalan tenamit, chan. | |
Ezek | Kekchi | 29:13 | Li nimajcual Dios quixye: Nak ac xnumeˈ li caˈcˈa̱l chihab, la̱in tinchˈutub cuiˈchic ruheb laj Egipto saˈ eb li tenamit li quinjeqˈuiheb cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 29:14 | Ut tincˈameb cuiˈchic Egipto saˈ li naˈajej Patros li queˈcuan cuiˈ lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. Aran teˈcana̱k chi ma̱cˈaˈak chic xcuanquileb. | |
Ezek | Kekchi | 29:15 | Aˈanak jun tenamit kˈaxal cubenak xcuanquil. Incˈaˈ chic ta̱cua̱nk xcuanquil saˈ xbe̱neb li jun chˈol chic tenamit. La̱in tincuisi lix cuanquil re nak incˈaˈ chic ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 29:16 | Incˈaˈ chic teˈxcˈojob xchˈo̱leb laj Israel riqˈuin li tenamit Egipto. Nak eb laj Israel teˈril li tenamit Egipto, ta̱nak saˈ xchˈo̱leb chanru nak queˈma̱cob nak queˈxcˈojob xchˈo̱leb saˈ xbe̱neb. Ut riqˈuin aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li nimajcual Dios.— | |
Ezek | Kekchi | 29:17 | Nak yo̱ cuukub xcaˈcˈa̱l (27) chihab kacˈambal Babilonia, saˈ li xbe̱n cutan re li xbe̱n po li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin ut quixye cue: | |
Ezek | Kekchi | 29:18 | —At ralal cui̱nk, laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia quicˈamoc be chiruheb lix soldado nak queˈpletic riqˈuineb laj Tiro. Xban li cacuil trabaj li queˈxba̱nu quitˈaneˈ li rismaleb xjolom ut queˈmichˈeˈ li xbe̱neb xtel. Abanan chi moco li rey, chi moco eb lix soldado queˈxcˈul xkˈajca̱munquil li pletic queˈxba̱nu riqˈuineb laj Tiro. | |
Ezek | Kekchi | 29:19 | Joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios ninye nak tinkˈaxtesi li tenamit Egipto saˈ rukˈ laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. Laj Nabucodonosor tixmakˈ chiruheb lix biomaleb ut tixcˈam chokˈ re aˈan ut reheb ajcuiˈ lix soldado chokˈ xtojbaleb. | |
Ezek | Kekchi | 29:20 | La̱in tinkˈaxtesi li tenamit Egipto saˈ rukˈ laj Nabucodonosor chokˈ xkˈajca̱munquil xban nak aˈan quicˈanjelac chicuu nak quipletic riqˈuineb laj Tiro. | |
Chapter 30
Ezek | Kekchi | 30:2 | —At ralal cui̱nk, ta̱ye resil li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. Ta̱ye: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. Chexya̱bak ut te̱ye, “Cuulac re xcutanquil nak ta̱cha̱lk li raylal saˈ kabe̱n.” | |
Ezek | Kekchi | 30:3 | Cuulac re xcutanquil nak li Ka̱cuaˈ ta̱rakok a̱tin. Cuulac re xkˈehil li rahil chˈo̱lejil nak li Ka̱cuaˈ ta̱rakok a̱tin saˈ xbe̱neb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 30:4 | Ta̱cua̱nk pletic saˈ li tenamit Egipto. Ut eb li cuanqueb Etiopía, cˈajoˈ nak teˈxucuak xban nak nabaleb laj Egipto teˈcamsi̱k. Ta̱elkˈa̱k lix biomaleb ut ta̱juqˈui̱k lix tenamiteb. | |
Ezek | Kekchi | 30:5 | Chixjunileb li tenamit li teˈoque̱nk chi pletic chirixeb laj Egipto teˈcamsi̱k. Teˈcamsi̱k chixjunileb laj Etiopía, eb laj Fut, eb laj Lud, ut eb laj Arabia joˈ eb ajcuiˈ laj Libia. | |
Ezek | Kekchi | 30:6 | Ut quixye ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ: —Teˈosokˈ chixjunileb li nequeˈtenkˈan reheb laj Egipto. Ta̱isi̱k xcuanquileb laj Egipto li nequeˈxnimobresi cuiˈ ribeb. Teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t naticlac chak saˈ li tenamit Migdol ut ta̱cuula̱k toj Sevene, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 30:7 | Li naˈajej Egipto ta̱sachekˈ ru joˈ queˈxcˈul li jun chˈol chic tenamit. Ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Li tenamit poˈbil chic ta̱cana̱k joˈ queˈxcˈul li jun chˈol chic. | |
Ezek | Kekchi | 30:8 | La̱in tinqˈue xxamlel li tenamit Egipto. Ut tinsach ruheb chixjunileb li teˈraj oque̱nc chirix. Riqˈuin aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 30:9 | Nak ta̱cuulak xkˈehil nak tinsach ruheb laj Egipto, la̱in tintaklaheb lin takl saˈ eb li jucub re xqˈuebal xxiuheb laj Etiopía li cˈojcˈo̱queb xchˈo̱l. Cha̱lc re li cutan nak xiu xiu cua̱nkeb. | |
Ezek | Kekchi | 30:10 | Li nimajcual Dios xye: —La̱in tinqˈue laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia chi numta̱c saˈ xbe̱neb laj Egipto. Chi joˈcaˈin tinsach ru lix biomaleb. | |
Ezek | Kekchi | 30:11 | Lix reyeb laj Babilonia rochbeneb lix soldados teˈxic chi pletic riqˈuin chˈi̱chˈ riqˈuineb laj Egipto. Laj Babilonia, aˈaneb li tenamit li kˈaxal joskˈeb saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit. La̱in tinqˈueheb chi numta̱c saˈ xbe̱neb laj Egipto ut teˈxcamsi nabaleb saˈ li ple̱t. | |
Ezek | Kekchi | 30:12 | La̱in tinqˈueheb chi chakic li nimaˈ li cuanqueb Egipto. Tinkˈaxtesi lix chˈochˈeb saˈ rukˈeb li incˈaˈ useb xnaˈleb. Tinqˈue chi sachecˈ ru li naˈajej ut chixjunil li cuan chi saˈ xbaneb li jalaneb xtenamit. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 30:13 | Li nimajcual Dios xye: —La̱in tinpoˈi li yi̱banbil dios ut tinsach ru li jalam u̱ch li cuanqueb Menfis. Incˈaˈ chic ta̱cua̱nk xreyeb laj Egipto. La̱in tinqˈue xxiuheb chixjunileb li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 30:14 | Tinsach ru li naˈajej Patros ut tincˈat li tenamit Zoán. Ut tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb li cuanqueb Tebas. | |
Ezek | Kekchi | 30:15 | La̱in tincuisi lin joskˈil saˈ xbe̱neb li cuanqueb Zin li cau cuiˈ xchˈo̱leb laj Egipto xban nak li tenamit aˈan cauresinbil chi pletic. Ut tinsach ruheb chixjunileb li cuanqueb Tebas. | |
Ezek | Kekchi | 30:16 | Tincˈat li nimla tenamit Egipto. Cˈajoˈ li raylal li teˈxcˈul aran Zin. Ta̱sachekˈ ruheb li cuanqueb Tebas ut junelic cua̱nkeb saˈ raylal li cuanqueb Menfis. | |
Ezek | Kekchi | 30:17 | Eb li sa̱j cui̱nk li cuanqueb Avén ut eb li cuanqueb Pibeset teˈcamsi̱k chi chˈi̱chˈ ut eb li ixk teˈcˈamekˈ chi pre̱xil. | |
Ezek | Kekchi | 30:18 | Chanchan nak ta̱kˈojyi̱nokˈ ru li cutan aran Tafnes nak la̱in tinsach lix cuanquileb laj Egipto. Tincuisi lix kˈetkˈetil nak tincubsi lix cuanquileb. Chanchan nak ta̱tzˈapekˈ li tenamit xban li chok. Ut eb li cuanqueb saˈ li cocˈ tenamit teˈcˈamekˈ chi pre̱xil. | |
Ezek | Kekchi | 30:19 | Joˈcaˈin nak tinrakok a̱tin saˈ xbe̱neb laj Egipto. Ut eb aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li nimajcual Dios.— | |
Ezek | Kekchi | 30:20 | Nak yo̱ junlaju chihab kacˈambal Babilonia li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin saˈ li xcuuk cutan re li xbe̱n po ut quixye cue: | |
Ezek | Kekchi | 30:21 | —At ralal cui̱nk, la̱in xcuisi xcuanquil laj faraón lix reyeb laj Egipto. Chanchan nak xintok li rukˈ ut ma̱ ani xlanoc re, chi moco xeˈxbacˈ re ta̱cacuu̱k re nak tixchap cuiˈchic lix chˈi̱chˈ. | |
Ezek | Kekchi | 30:22 | La̱in li nimajcual Dios ninye: Yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱n laj Faraón lix reyeb laj Egipto. La̱in tincuisi chi junaj cua lix cuanquil. Chanchan nak tintok li rukˈ xcaˈbichal ut incˈaˈ chic ta̱ru̱k tixchap lix chˈi̱chˈ. | |
Ezek | Kekchi | 30:23 | La̱in tinjeqˈuiheb laj Egipto saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit. Yalak bar saˈ ruchichˈochˈ tebinjeqˈui ruheb. | |
Ezek | Kekchi | 30:24 | La̱in tinqˈue xcuanquil lix reyeb laj Babilonia. Chanchan nak tinqˈue lix chˈi̱chˈ saˈ rukˈ. Ut la̱in tinsach xcuanquil lix reyeb laj Egipto. Ta̱yotˈekˈ xchˈo̱l chiruheb li xicˈ nequeˈiloc re toj retal ta̱ca̱mk lix reyeb laj Egipto. | |
Ezek | Kekchi | 30:25 | La̱in tinqˈue xcuanquil lix reyeb laj Babilonia, ut lix reyeb laj Egipto ta̱cana̱k chi ma̱cˈaˈ chic xcuanquil. Eb aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ nak tinqˈue xmetzˈe̱u lix reyeb laj Babilonia chi pletic riqˈuineb laj Egipto. Chanchan nak tinqˈue lin chˈi̱chˈ saˈ rukˈ lix reyeb laj Babilonia. | |
Chapter 31
Ezek | Kekchi | 31:1 | Nak yo̱ junlaju chihab kacˈambal Babilonia, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin saˈ li xbe̱n cutan re li rox po ut quixye cue: | |
Ezek | Kekchi | 31:2 | —At ralal cui̱nk, joˈcaˈin ta̱ye reheb laj Egipto ut re laj faraón lix reyeb: ¿Cˈaˈru aj iqˈuin tinjuntakˈe̱ta cuiˈ le̱ cuanquil? | |
Ezek | Kekchi | 31:3 | Cˈoxla li tenamit Asiria. Chanchan jun li chacalteˈ aran Líbano, li cˈajoˈ xchˈinaˈusal li rukˈ. Nim xmu nak nequeˈxhel rib saˈ xbe̱n li qˈuicheˈ. Kˈaxal najt xteram. Chanchan nak li ruˈuj nacuulac toj takekˈ saˈ chok. | |
Ezek | Kekchi | 31:4 | Quitˈakresi̱c xbaneb li yuˈam haˈ ut najt rok quicuulac. Eb li nimaˈ nequeˈnumeˈ cuan cuiˈ li cheˈ aˈan ut nequeˈtˈakresi̱c eb li cheˈ li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ xban li haˈ aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 31:5 | Xban nak quitˈakresi̱c chi us, kˈaxal najt rok quicuulac chiruheb chixjunileb li cheˈ li cuanqueb saˈ li qˈuicheˈ. Nabal li rukˈ ut najt rokeb. | |
Ezek | Kekchi | 31:6 | Qˈuila pa̱y ru laj xicanel xul queˈxyi̱b lix soc saˈ eb li rukˈ. Saˈ li xmu li cheˈ aˈan queˈyoˈla ral eb li joskˈ aj xul. Ut nabaleb li xni̱nkal ru tenamit queˈhilan saˈ lix mu. | |
Ezek | Kekchi | 31:7 | Cˈajoˈ xchˈinaˈusal li cheˈ najt xteram xban nak xhel rib li rukˈ. Cham cuan lix xeˈ ut nachˈ riqˈuin li nimaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 31:8 | Ma̱ jun li cheˈ li cuan saˈ xnaˈaj li cuacui̱mk naru xjuntakˈe̱tanquil riqˈuin xban xchˈinaˈusal, chi moco li chacalteˈ, chi moco li ciprés, chi moco li jun chˈol chic li cheˈ li cuan aran. Ma̱ jun li cheˈ cuan rukˈ joˈ li rukˈ li cheˈ aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 31:9 | La̱in li Ka̱cuaˈ quinyi̱b chi cˈajoˈ xchˈinaˈusal ut quinqˈue chi qˈui̱c nabal li rukˈ. Ut chixjunileb li cheˈ li cuanqueb saˈ li Edén saˈ xnaˈaj li cuacui̱mk queˈxcakali, chan li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 31:10 | Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios: —Xban nak kˈaxal najt xteram xcuulac li cheˈ aˈin ut xban nak kˈaxal nim lix mu, joˈcan nak quixkˈetkˈeti rib. | |
Ezek | Kekchi | 31:11 | Joˈcan nak la̱in tinkˈaxtesi saˈ rukˈ li nataklan saˈ xbe̱neb li xni̱nkal ru tenamit. Ut aˈan ta̱qˈuehok re chixtojbal xma̱c joˈ xcˈulub xcˈulbal xban nak incˈaˈ us xba̱nu. La̱in ac xintzˈekta̱na li cheˈ aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 31:12 | Ut li kˈaxal joskˈ saˈ xya̱nkeb li jalaneb xtenamit teˈxtˈan li cheˈ. Eb li rukˈ teˈtˈanekˈ saˈ eb li tzu̱l ut saˈ eb li ru takˈa. Teˈtokekˈ ut teˈtˈanekˈ saˈ eb li rok haˈ. Ut chixjunileb li tenamit li cuanqueb rubel lix mu teˈe̱lelik ut teˈxcanab xjunes. | |
Ezek | Kekchi | 31:13 | Eb li xul li nequeˈrupupic teˈhila̱nk saˈ eb li rukˈ li cheˈ li tˈantˈo saˈ chˈochˈ. Ut eb li joskˈ aj xul teˈcua̱nk saˈ xya̱nkeb li rukˈ. | |
Ezek | Kekchi | 31:14 | Chalen anakcuan ma̱ jun chic li cheˈ ta̱cuulak xteram joˈ li cheˈ aˈan, usta tˈakresinbil chi us. Chixjunileb teˈca̱mk joˈ nak nequeˈcam li cui̱nk ut teˈxic saˈ xnaˈajeb li camenak. | |
Ezek | Kekchi | 31:15 | Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios: —Saˈ li cutan nak tintakla li cheˈ aˈin saˈ xnaˈajeb li camenak, la̱in tinqˈue li palau chi chakic xban xrahil xchˈo̱l. Tinxakab li nimaˈ ut eb li rok haˈ re nak incˈaˈ chic teˈbe̱k rok. Xban nak qui-osoˈ li cheˈ aˈan, la̱in tinqˈue xrahil xchˈo̱leb chixjunileb li cuanqueb Líbano ut eb li cheˈ li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ telajeˈsachk xchˈo̱leb. | |
Ezek | Kekchi | 31:16 | Nak ta̱tˈanekˈ li nimla cheˈ aˈin, eb li xni̱nkal ru tenamit sicsotkeb xbaneb xxiu. Chixjunileb li cheˈ li cuanqueb Edén li sicˈbileb ru teˈsahokˈ saˈ xchˈo̱leb nak ta̱xic li cheˈ aˈin saˈ xnaˈajeb li camenak. Teˈcˈojla̱k xchˈo̱leb li cha̱bil cheˈ li queˈcuan Líbano, li queˈtˈakresi̱c chi us, li ac queˈco̱eb saˈ xnaˈajeb li camenak. | |
Ezek | Kekchi | 31:17 | Ut teˈxic ajcuiˈ rochbeneb aˈan saˈ xnaˈajeb li camenak li xeˈcamsi̱c saˈ li ple̱t, eb li xni̱nkal ru tenamit li queˈtenkˈan re ut eb li queˈhilan rubel lix mu. | |
Ezek | Kekchi | 31:18 | ¿Ani aj iqˈuin ta̱ru̱k ta̱juntakˈe̱ta̱k la̱ lokˈal ut la̱ cuanquilal, at Faraón? Chanchanat li cheˈ li cuan saˈ li naˈajej Edén. Abanan ta̱sachekˈ a̱cuu joˈ nak queˈtˈaneˈ eb li cheˈ li queˈcuan Edén ut tatxic rubel chˈochˈ. Tatcua̱nk a̱cuochbeneb li incˈaˈ nequeˈxpa̱b li Dios saˈ xya̱nkeb li queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. Joˈcan ta̱cˈul la̱at, at Faraón lix reyeb laj Egipto, a̱cuochbeneb chixjunileb li tenamit, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Chapter 32
Ezek | Kekchi | 32:1 | Nak yo̱ cablaju chihab kacˈambal Babilonia, li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin saˈ li xbe̱n cutan re lix cablaju po ut quixye cue: | |
Ezek | Kekchi | 32:2 | —At ralal cui̱nk, ta̱bicha jun li bich re rahil chˈo̱lej chirix laj faraón lix reyeb laj Egipto. Ta̱ye: Chanchanat jun li cakcoj saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit. Chanchanat jun li joskˈ aj xul dragón xcˈabaˈ nacuan saˈ li palau. Nak narecˈasi rib saˈ li haˈ natzˈajnoˈ li haˈ ut nak nabe̱c nasululoˈ ru. | |
Ezek | Kekchi | 32:3 | Li nimajcual Dios xye: —Chanchan nak tatinchap riqˈuin lin yoy nak tintakla nabaleb li tenamit chi numta̱c saˈ a̱be̱n. Chanchan nak eb aˈan tateˈxquelo saˈ chˈochˈ. | |
Ezek | Kekchi | 32:4 | Ut tatincut saˈ chˈochˈ ut aran tatincanab chi camenak re nak eb li soˈsol ut eb li joskˈ aj xul teˈxtiu la̱ tibel re nak teˈnujak xsaˈeb. | |
Ezek | Kekchi | 32:6 | Tintˈakresi li chˈochˈ riqˈuin la̱ quiqˈuel. Chixjunil li naˈajej ta̱nujak riqˈuin la̱ tibel, joˈ saˈ eb li u̱l ut saˈ eb li tzu̱l. | |
Ezek | Kekchi | 32:7 | Nak la̱in tinsach a̱cuu, la̱in tinba̱nu̱nk re nak incˈaˈ chic teˈlemtzˈu̱nk li chahim. Incˈaˈ chic ta̱ilok li sakˈe chi moco li po. | |
Ezek | Kekchi | 32:8 | Ta̱kˈojyi̱nokˈ ru li choxa. Incˈaˈ chic teˈlemtzˈu̱nk li chahim. Ut ta̱kˈojyi̱nokˈ ajcuiˈ saˈ chixjunil la̱ naˈaj. La̱in li nimajcual Dios ninyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 32:9 | Nabaleb li tenamit teˈrahokˈ saˈ xchˈo̱leb nak teˈrabi resil nak texcˈamekˈ chi pre̱xil saˈ eb li xni̱nkal ru tenamit li incˈaˈ nequenau ruheb. | |
Ezek | Kekchi | 32:10 | Nabal chi tenamit teˈsachk xchˈo̱leb nak teˈrabi resil li cˈaˈru ta̱cˈul. Eb li rey sicsotkeb xbaneb xxiu nak la̱in tincˈut lin chˈi̱chˈ chiruheb saˈ li cutan aˈan nak tatcamsi̱k. Xiu xiu cua̱nkeb ut teˈxcˈoxla nak ma̱re teˈcamsi̱k ajcuiˈ eb aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 32:11 | Li nimajcual Dios quixye re laj Faraón: —Lix reyeb laj Babilonia ta̱cha̱lk chi pletic a̱cuiqˈuin. | |
Ezek | Kekchi | 32:12 | Li tenamit aˈan, aˈan li kˈaxal joskˈeb saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit. Eb li soldado teˈpletik a̱cuiqˈuin ut teˈxcamsiheb chixjunileb la̱ tenamit li nacakˈetkˈeti cuiˈ a̱cuib. Teˈsachekˈ ruheb usta kˈaxal nabaleb. | |
Ezek | Kekchi | 32:13 | La̱in tincamsiheb li queto̱mk li nequeˈcuan chire li nimaˈ li cuan saˈ le̱ tenamit. Incˈaˈ chic ta̱tzˈajnokˈ li haˈ xban nak incˈaˈ chic teˈbe̱k saˈ li nimaˈ li tenamit, chi moco li xul. | |
Ezek | Kekchi | 32:14 | Ta̱sakokˈ cuiˈchic ru li haˈ ut tuktu̱k chic ru li nimaˈ nak teˈbe̱k rok. La̱in li nimajcual Dios ninyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 32:15 | La̱in tinsach ru li cˈaˈru cuan Egipto. Ma̱cˈaˈ chic cua̱nk chi saˈ ta̱cana̱k. Nak tincamsiheb chixjunileb teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 32:16 | Aˈan aˈin li bich re rahil chˈo̱lej li teˈxbicha li ixk li cuanqueb saˈ eb li xni̱nkal ru tenamit. Teˈxbicha li bich aˈin xban xrahil xchˈo̱leb chirix li tenamit Egipto ut chirixeb li queˈcuan aran, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 32:17 | Nak yo̱ cablaju chihab kacˈambal Egipto li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiqˈuin saˈ li oˈlaju xbe li po ut quixye cue: | |
Ezek | Kekchi | 32:18 | —At ralal cui̱nk, chirahokˈ a̱chˈo̱l xban xqˈuialeb laj Egipto. Taklaheb saˈ xnaˈajeb li camenak rochbeneb li ixk li cuanqueb saˈ eb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 32:19 | Ta̱ye reheb: ¿Ma xban ta biˈ nak chˈinaˈusex nak incˈaˈ texxic saˈ xnaˈajeb li camenak? La̱in texintakla saˈ xnaˈajeb li camenak ut texcana̱k aran rochbeneb li incˈaˈ queˈxpa̱b li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 32:20 | Eb laj Egipto teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t. Ac cauresinbileb li chˈi̱chˈ re xcamsinquileb. Teˈxic saˈ xnaˈaj li camenak li qˈuila tenamit li teˈcamsi̱k. | |
Ezek | Kekchi | 32:21 | Eb li cauheb rib li ac cuanqueb saˈ xnaˈajeb li camenak teˈa̱tinak chirixeb laj Egipto ut eb li queˈtenkˈan reheb ut teˈxye, “Eb aˈan xeˈchal arin chi cana̱c rochbeneb li queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t, li incˈaˈ queˈxpa̱b li Dios.” | |
Ezek | Kekchi | 32:22 | Lix reyeb laj Asiria cuan arin rochbeneb lix qˈuila soldado. Sutsu xbaneb lix mukleba̱leb li queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. | |
Ezek | Kekchi | 32:23 | Eb li soldados queˈmukeˈ chixjun sutam lix mukleba̱l eb li rey li quilajeˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. Chixjunileb li tenamit queˈxucuac xbaneb nak toj yoˈyo̱queb. | |
Ezek | Kekchi | 32:24 | Lix reyeb laj Elam cuan aran rochbeneb lix qˈuila soldados. Li soldado cuanqueb chixjun sutam. Chixjunileb queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. Aˈaneb li queˈqˈuehoc xxiuheb chixjunileb nak toj yoˈyo̱queb, abanan anakcuan xuta̱nal queˈxcˈul xban nak queˈco̱eb saˈ xnaˈajeb li camenak cuanqueb cuiˈ li incˈaˈ queˈxpa̱b li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 32:25 | Saˈ xya̱nkeb li camenak quiqˈueheˈ lix naˈaj lix reyeb laj Elam rochbeneb li qˈuila soldado. Ut chixjun sutam cuanqueb lix mukleba̱leb. Chixjunileb aˈan incˈaˈ queˈxpa̱b li Dios ut queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. Queˈxqˈue xxiuheb li tenamit nak toj yoˈyo̱queb. Abanan xuta̱nal queˈxcˈul nak queˈco̱eb saˈ xnaˈajeb li camenak. | |
Ezek | Kekchi | 32:26 | Lix reyeb laj Mesec ut lix reyeb laj Tubal cuanqueb arin rochbeneb lix qˈuila soldados. Chixjunileb aˈan incˈaˈ queˈxpa̱b li Dios ut queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t xban nak queˈxqˈue xxiuheb li tenamit nak toj yoˈyo̱queb. | |
Ezek | Kekchi | 32:27 | Incˈaˈ queˈmukeˈ joˈ nak queˈmukeˈ li cauheb rib li queˈcam junxil, li incˈaˈ queˈxpa̱b li Dios. Eb aˈan queˈco̱eb saˈ xnaˈajeb li camenak chi cuanqueb xchˈi̱chˈ re pletic rubel xjolom ut lix chˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱l quiqˈueheb saˈ xbe̱neb. Lix ma̱queb junelic cua̱nk saˈ xbe̱neb xban nak aˈaneb queˈqˈuehoc xxiuheb li ni̱nkeb xcuanquil nak toj yoˈyo̱queb. | |
Ezek | Kekchi | 32:28 | Joˈcan ajcuiˈ la̱ex aj Egipto. Ta̱sachekˈ e̱ru ut texxic saˈ xnaˈajeb li camenak saˈ xya̱nkeb li incˈaˈ queˈxpa̱b li Dios. Aran texcana̱k saˈ xya̱nkeb li queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. | |
Ezek | Kekchi | 32:29 | Eb li rey li queˈcuan Edom cuanqueb aran rochbeneb li queˈtaklan saˈ xbe̱neb li tenamit. Usta queˈcuan xcuanquil, abanan queˈtakla̱c saˈ xya̱nkeb li queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. Aran teˈcua̱nk saˈ xnaˈajeb li camenak li cuanqueb cuiˈ li incˈaˈ queˈxpa̱b li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 32:30 | Cuanqueb aran chixjunileb li queˈtaklan saˈ li norte. Ut cuanqueb ajcuiˈ chixjunileb laj Sidón. Eb aˈan queˈxqˈue xxiuheb li tenamit nak toj yoˈyo̱queb. Usta cuanqueb xcuanquil xuta̱nal queˈxcˈul nak queˈco̱eb saˈ xnaˈajeb li camenak li incˈaˈ queˈxpa̱b li Dios, ut cuanqueb rochbeneb li queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. | |
Ezek | Kekchi | 32:31 | Nak laj Faraón lix reyeb laj Egipto ta̱rileb li cuanqueb saˈ xnaˈajeb li camenak, ta̱cˈojla̱k xchˈo̱l chirixeb lix soldado li teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t. | |
Chapter 33
Ezek | Kekchi | 33:2 | —At ralal cui̱nk, a̱tinan riqˈuineb la̱ cuech tenamitil ut ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ. Nak la̱in tinqˈue jun tenamit chi pletic riqˈuin jun chic tenamit, li tenamit aˈan tixsicˈ junak saˈ xya̱nkeb aˈan chokˈ aj ilol re li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 33:3 | Nak laj ilol re li tenamit ta̱ril nak yo̱queb chi cha̱lc li xicˈ nequeˈiloc reheb, tixya̱basi li trompeta re xyebal resil re li tenamit nak xeˈchal chi pletic. | |
Ezek | Kekchi | 33:4 | Cui ani ta̱rabi xya̱b li trompeta ut ma̱cˈaˈ tixba̱nu ut ta̱camsi̱k xbaneb li xicˈ nequeˈiloc re, aˈan cuan re cui ta̱camsi̱k. | |
Ezek | Kekchi | 33:5 | Lix camic ta̱cana̱k saˈ xbe̱n aˈan xban nak xrabi xya̱b li trompeta, ut ma̱cˈaˈ quixba̱nu. Aban li ta̱abi̱nk tixcol lix yuˈam. | |
Ezek | Kekchi | 33:6 | Cui laj ilol re li tenamit ta̱ril nak yo̱keb chi cha̱lc li xicˈ nequeˈiloc reheb ut incˈaˈ tixya̱basi lix trompeta, eb li tenamit teˈcamsi̱k xbaneb, ut laj ilol re li tenamit, aˈan cuan xma̱c xban nak ma̱cˈaˈ xba̱nu re xcolbaleb. | |
Ezek | Kekchi | 33:7 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —Anakcuan, at ralal cui̱nk, yo̱quin cha̱xakabanquil chokˈ aj ilol reheb li ralal xcˈajol laj Israel. Chaqˈue retal chixjunil li cˈaˈru tinye a̱cue, ut ta̱ye aˈan reheb. | |
Ezek | Kekchi | 33:8 | Cui tinye a̱cue nak ta̱ca̱mk junak li incˈaˈ us xnaˈleb, tento nak la̱at ta̱ye re li jun aˈan nak incˈaˈ us yo̱, re nak ta̱yotˈekˈ xchˈo̱l ut tixjal xcˈaˈux. Cui incˈaˈ ta̱chˈolob xya̱lal chiru, aˈan ta̱ca̱mk xban lix ma̱c. Abanan saˈ a̱be̱n la̱at ta̱cana̱k lix camic. | |
Ezek | Kekchi | 33:9 | Abanan cui ta̱ye re nak incˈaˈ us yo̱, ut aˈan incˈaˈ na-abin cha̱cuu, li jun aˈan ta̱ca̱mk. Abanan lix camic incˈaˈ ta̱cana̱k saˈ a̱be̱n. | |
Ezek | Kekchi | 33:10 | At ralal cui̱nk, joˈcaˈin ta̱ye reheb li ralal xcˈajol laj Israel. La̱ex nequeye, “Kˈaxal ra cuanco xban li ma̱c ut li ma̱usilal nakaba̱nu. Yo̱co chi osocˈ xban. ¿Chanru nak ta̱ru̱k ta̱cua̱nk kayuˈam?” chanquex. | |
Ezek | Kekchi | 33:11 | Ta̱ye reheb nak li Ka̱cuaˈ xye chi joˈcaˈin: Yoˈyo̱quin la̱in li nimajcual Dios. La̱in incˈaˈ nacuaj nak texca̱mk saˈ le̱ ma̱c. Nacuaj ban nak te̱jal e̱naˈleb ut te̱canab xba̱nunquil li ma̱usilal ut ta̱cua̱nk e̱yuˈam. Ex aj Israel, canabomak xba̱nunquil li ma̱usilal. ¿Cˈaˈut nak te̱qˈue e̱rib chi ca̱mc xban le̱ ma̱c? | |
Ezek | Kekchi | 33:12 | At ralal cui̱nk, ta̱ye reheb la̱ cuech tenamitil nak lix ti̱quilal li ti̱c xchˈo̱l incˈaˈ tixcol aˈan nak ta̱ma̱cobk, chi moco ta̱sachekˈ ru xban li ma̱usilal li quixba̱nu cui tixjal xcˈaˈux ut tixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal. Cui junak ti̱c xchˈo̱l ta̱oc chi ma̱cobc, aˈan incˈaˈ ta̱colekˈ xban li ti̱quilal li quixba̱nu junxil. | |
Ezek | Kekchi | 33:13 | La̱in naru ninye re junak li ti̱c xchˈo̱l nak cua̱nk xyuˈam. Abanan cui naxcˈojob xchˈo̱l riqˈuin li ti̱quilal li quixba̱nu ut riqˈuin aˈan ta̱oc chi ma̱cobc, la̱in incˈaˈ tinjultica li us li quixba̱nu. Aˈan ta̱ca̱mk xban li ma̱c li quixba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 33:14 | Cui la̱in tinye re junak li naxba̱nu li ma̱usilal nak ta̱ca̱mk, ut cui aˈan tixcanab xba̱nunquil li incˈaˈ us ut tixba̱nu li us, aˈan incˈaˈ ta̱ca̱mk. | |
Ezek | Kekchi | 33:15 | Ta̱cua̱nk xyuˈam cui tixkˈaxtesi li prenda li quixcˈul nak quixqˈue chi toˈ li tumin, ut cui tixkˈaxtesi li cˈaˈru quirelkˈa ut cui tixba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab li naqˈuehoc yuˈam. Cui tixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal, relic chi ya̱l ta̱cua̱nk xyuˈam. Incˈaˈ ta̱ca̱mk. | |
Ezek | Kekchi | 33:16 | Incˈaˈ ta̱qˈuehekˈ saˈ xbe̱n li ma̱c li quixba̱nu junxil. Quixba̱nu li us ut li ti̱quilal. Relic chi ya̱l ta̱cua̱nk xyuˈam. | |
Ezek | Kekchi | 33:17 | Ma̱re la̱ cuech tenamitil teˈxye nak moco ti̱c ta li ninba̱nu la̱in li Ka̱cuaˈ. Abanan li nequeˈxba̱nu eb aˈan, aˈan li moco ti̱c ta. | |
Ezek | Kekchi | 33:18 | Nak junak li ti̱c xchˈo̱l tixjal xcˈaˈux ut tixcanab xba̱nunquil li ti̱quilal ut tixba̱nu li incˈaˈ us, aˈan ta̱ca̱mk xban li ma̱c li tixba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 33:19 | Ut cui junak li incˈaˈ us xnaˈleb tixcanab xba̱nunquil li ma̱usilal ut tixba̱nu li ti̱quilal ut li cha̱bilal, aˈan ta̱cua̱nk xyuˈam xban li us li tixba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 33:20 | Abanan la̱ex li ralal xcˈajol laj Israel nequeye nak moco ti̱c ta li cˈaˈru ninba̱nu la̱in. La̱in li nimajcual Dios tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n che̱ju̱nkalex aˈ yal chanru le̱ yehom e̱ba̱nuhom, chan li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 33:21 | Nak yo̱ cablaju chihab kacˈambal chi pre̱xil aran Babilonia, saˈ li o̱b xbe li xlaje po, quicuulac cuiqˈuin jun li cui̱nk quie̱lelic Jerusalén. Li cui̱nk aˈan quixye cue nak li tenamit Jerusalén ac x-e̱chani̱c xbaneb li xicˈ nequeˈiloc re. | |
Ezek | Kekchi | 33:22 | Saˈ li ecuu nak toj ma̱jiˈ nacuulac cuiqˈuin li cui̱nk li quie̱lelic chak Jerusalén, la̱in quicuecˈa xcuanquil li Ka̱cuaˈ. Ac xtehon lix tzˈu̱mal cue ut quiru quina̱tinac cuiˈchic saˈ li ekˈela nak quicuulac cuiqˈuin li cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 33:24 | —At ralal cui̱nk, eb laj Israel li cuanqueb saˈ lix tenamiteb, li jucˈbil, yo̱queb chixyebal chi joˈcaˈin: Laj Abraham jun ajcuiˈ chi cui̱nk, abanan chixjunil li naˈajej quiqˈueheˈ re. La̱o kˈaxal nabalo. Joˈcan nak li naˈajej aˈin xqˈueheˈ chokˈ ke. | |
Ezek | Kekchi | 33:25 | Ta̱ye reheb nak la̱in li nimajcual Dios ninye: La̱ex nequetiu li tib rochben lix quiqˈuel. Ut nequelokˈoni li jalanil dios ut nequexcamsin. ¿Ma naru ta biˈ te̱re̱chani li naˈajej aˈin cui toj yo̱quex chixba̱nunquil li ma̱usilal? | |
Ezek | Kekchi | 33:26 | Cau e̱chˈo̱l saˈ xbe̱n le̱ chˈi̱chˈ ut nequeba̱nu li ma̱usilal. Nequemux ru li rixakil le̱ ras e̱ri̱tzˈin. Cui toj yo̱quex chixba̱nunquil li ma̱usilal, ¿chanru nak te̱re̱chani li naˈajej aˈin? | |
Ezek | Kekchi | 33:27 | Ta̱ye reheb nak la̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye nak relic chi ya̱l telajeˈcamsi̱k li cuanqueb saˈ eb li tenamit li poˈbileb. Ut eb li cuanqueb saˈ li cˈaleba̱l teˈlajeˈcamsi̱k xbaneb li joskˈ aj xul. Ut eb li cuanqueb saˈ eb li ochoch pec ut saˈ eb li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb telajeˈca̱mk xban caki yajel. | |
Ezek | Kekchi | 33:28 | La̱in tinsach ru li naˈajej ut ma̱cˈaˈ chic ta̱cua̱nk chi saˈ. Tinsach lix cuanquileb li queˈxkˈetkˈeti cuiˈ ribeb. Ma̱cˈaˈ chic tincanab saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Israel toj retal nak ma̱ ani ta̱numekˈ aran. | |
Ezek | Kekchi | 33:29 | La̱in tinsukˈisi lix naˈajeb chokˈ chaki chˈochˈ. Ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ ta̱cana̱k xban li ma̱usilal quilajeˈxba̱nu. Riqˈuin aˈin teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 33:30 | At ralal cui̱nk, eb la̱ cuech tenamitil nequeˈxxakab ribeb chiru li tzˈac ut saˈ eb li oqueba̱l reheb li rochocheb ut nequeˈa̱tinac cha̱cuix. Nequeˈxye chi ribileb rib, “Yoˈkeb kabihak cˈaˈru li esilal li tixye ke li Ka̱cuaˈ,” chanqueb. | |
Ezek | Kekchi | 33:31 | Lin tenamit teˈcuulak a̱cuiqˈuin chirabinquil li cˈaˈru ta̱ye joˈ cˈaynakeb xba̱nunquil. Teˈrabi li cˈaˈru ta̱ye, abanan incˈaˈ teˈxba̱nu. Yal chi xtzˈu̱mal reheb teˈxye nak us la̱ cua̱tin, abanan saˈ xchˈo̱leb caˈaj cuiˈ li reheb aˈan teˈxcˈoxla. | |
Ezek | Kekchi | 33:32 | Chokˈ reheb aˈan chanchanat jun aj bichanel joˈ jun li nabichan bich re rahoc chi chˈinaˈus. Teˈrabi li cˈaˈru ta̱ye abanan incˈaˈ teˈxba̱nu. | |
Chapter 34
Ezek | Kekchi | 34:2 | —At ralal cui̱nk, ye reheb li nequeˈiloc re li tenamit Israel nak ta̱cha̱lk raylal saˈ xbe̱neb. Ut ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. Raylal ta̱cha̱lk saˈ e̱be̱n la̱ex li nequex-iloc reheb laj Israel xban nak incˈaˈ nequeril chi tzˈakal li tenamit. Junes chokˈ e̱re nequeraj li us. ¿Ma incˈaˈ ta biˈ tento nak laj ilol xul ta̱ril chi us lix carner? | |
Ezek | Kekchi | 34:3 | Nequerucˈ li leche ut nequerocsi li akˈej yi̱banbil riqˈuin rix li carner. Nequecamsi ut nequetiu xtibel li cha̱bil carner. Abanan incˈaˈ nequerileb chi us le̱ carner. | |
Ezek | Kekchi | 34:4 | Incˈaˈ quetenkˈaheb li incˈaˈ cauheb rib, chi moco quebaneb li yaj, chi moco quelan ru lix tochˈolaleb. Ut incˈaˈ quesukˈisiheb li queˈel saˈ lix naˈajeb chi moco quesicˈ li queˈsacheˈ. Cau quextaklan saˈ xbe̱neb ut saˈ joskˈil. | |
Ezek | Kekchi | 34:5 | Joˈcan nak queˈxchaˈchaˈi ribeb yalak bar xban nak ma̱cˈaˈ aj ilol reheb, ut quilajeˈtiˈeˈ xbaneb li joskˈ aj xul. | |
Ezek | Kekchi | 34:6 | Eb lin carner yo̱queb chixbeninquil ribeb yalak bar saˈ eb li tzu̱l ut saˈ eb li xbe̱n bol. Ut saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ queˈjeqˈui̱c ruheb. Ut ma̱ ani quisicˈoc reheb ut ma̱ ani quipatzˈoc reheb. | |
Ezek | Kekchi | 34:8 | La̱in li yoˈyo̱quil Dios. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱cˈaˈ eb aj ilol reheb lin carner. Xecanab chi elkˈa̱c lin carner ut xecanab chi camsi̱c xbaneb li joskˈ aj xul li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ. La̱ex incˈaˈ nequesicˈ lin queto̱mk chi moco nequechˈolaniheb. Junes la̱ex nequechˈolani e̱rib. | |
Ezek | Kekchi | 34:10 | Joˈcaˈin naxye li nimajcual Dios: —La̱in yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n la̱ex aj ilol xul ut tinqˈue saˈ e̱be̱n li cˈaˈru nequeˈxcˈul lin carner. Tincoleb che̱ru. Ma̱cuaˈ chic la̱ex tex-ilok reheb. La̱in tincuisiheb che̱ru re nak incˈaˈ chic yo̱kex chixtiubaleb. Incˈaˈ chic te̱chˈolani e̱rib e̱junes. | |
Ezek | Kekchi | 34:11 | Joˈcaˈin quixye li nimajcual Dios: —Abiomak li tinye e̱re. La̱in tebinsicˈ lin carner toj retal tebintau ut la̱in chic tin-ilok reheb xban nak la̱in ninnauheb ru. | |
Ezek | Kekchi | 34:12 | Joˈ nak laj ilol xul naxnau ru lix carner li jeqˈuinbileb ru, joˈcan ajcuiˈ nak tebinnau ru lin carner la̱in ut tebincol saˈ eb li naˈajej li cuanqueb cuiˈ chak li queˈjeqˈui̱c cuiˈ ruheb saˈ li cutan li kˈojyi̱n ru xban li raylal. | |
Ezek | Kekchi | 34:13 | La̱in tincuisiheb chak lin carner saˈ eb li xni̱nkal ru tenamit ut tinchˈutubeb ru ut tincˈameb saˈ lix naˈajeb. La̱in tinqˈueheb chi cua̱nc saˈ eb li tzu̱l ut saˈ eb li ru takˈa ut saˈ eb li cha̱bil naˈajej aran Israel. | |
Ezek | Kekchi | 34:14 | La̱in tebinqˈue chi ichajibc saˈ li cha̱bil pachˈayaˈ ut saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Israel tebinqˈue chi hila̱nc. Aran teˈcua̱rk saˈ li cha̱bil naˈajej. Ut tebinqˈue chi cuaˈac saˈ li kˈunil pim saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Israel. | |
Ezek | Kekchi | 34:15 | Ut la̱in tincˈacˈale̱nk reheb lin carner. La̱in tinsicˈok re lix naˈajeb re teˈhila̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 34:16 | La̱in tinsiqˈueb chak li sachenakeb li queˈco̱eb saˈ jalan be ut tinqˈueheb chi sukˈi̱c saˈ xya̱nkeb li queto̱mk. La̱in tinban lix yocˈolal ut tinlan. Tinqˈue xcacuilaleb li yajeb. Ut la̱in tinsach ruheb li ni̱nkeb xtibel ut li cauheb rib. La̱in tin-ilok reheb lin carner saˈ ti̱quilal. | |
Ezek | Kekchi | 34:17 | La̱in li nimajcual Dios ninye aˈin e̱re: La̱ex lin queto̱mk. La̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n. Tincuisi lin carner saˈ xya̱nkeb li chiba̱t. | |
Ezek | Kekchi | 34:18 | ¿Ma incˈaˈ ta biˈ tzˈakal riqˈuin nak nequetzaca li cha̱bil tzacae̱mk? ¿Ma toj tento ta biˈ nak te̱yekˈi saˈ e̱rok li incˈaˈ nequetzaca? La̱ex nequerucˈ li haˈ li sak ru ut nequetzˈajni ru riqˈuin le̱ rok li joˈ qˈuial chic nacana. | |
Ezek | Kekchi | 34:19 | Eb lin carner nequeˈxtzaca li tzacae̱mk li quiyekˈi̱c saˈ e̱rok ut nequerucˈ li haˈ li nequetzˈajni ru la̱ex. | |
Ezek | Kekchi | 34:20 | Joˈcan nak la̱in ninye e̱re nak tinrakok a̱tin saˈ xbe̱neb li carner. Tincuisiheb li ni̱nkeb xtibel saˈ xya̱nkeb li bakeb. | |
Ezek | Kekchi | 34:21 | La̱ex nequetiquisiheb li ma̱cˈaˈeb xmetzˈe̱u riqˈuin le̱ tel ut nequexekˈeb toj retal nequera̱linaheb ut nequejeqˈui ruheb. | |
Ezek | Kekchi | 34:22 | La̱in tincoleb lin carner re nak incˈaˈ chic teˈrahobtesi̱k. La̱in tinrakok a̱tin saˈ xbe̱neb lin carner. | |
Ezek | Kekchi | 34:23 | La̱in tinqˈue aj ilol reheb. La̱in tinqˈue laj David laj cˈanjel chicuu chi iloc reheb ut aˈan tixchˈolaniheb. | |
Ezek | Kekchi | 34:24 | La̱in li Ka̱cuaˈ. La̱inak lix Dioseb ut laj David laj cˈanjel chicuu ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb. La̱in li Ka̱cuaˈ xinyehoc re aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 34:25 | La̱in tinba̱nu jun li contrato riqˈuineb re nak teˈxcˈam ribeb saˈ usilal cuiqˈuin. Tincuisi chixjunileb li joskˈ aj xul saˈ lix naˈajeb re nak naru teˈcua̱nk yalak bar saˈ eb li cˈaleba̱l ut naru teˈcua̱rk saˈ eb li qˈuicheˈ chi ma̱cˈaˈ nachˈiˈchˈiˈin reheb. | |
Ezek | Kekchi | 34:26 | La̱in tincuosobtesiheb ut tebincanab chi cua̱nc chixjun sutam lin tzu̱l. Tincuosobtesiheb ut tintakla li hab saˈ xkˈehil. | |
Ezek | Kekchi | 34:27 | Eb li cheˈ teˈu̱chi̱nk ut li acui̱mk saˈ li cˈaleba̱l ta̱u̱chi̱nk. Ut chixjunileb teˈcua̱nk saˈ xnaˈajeb chi ma̱cˈaˈ ta̱chˈiˈchˈiˈi̱nk reheb. La̱in tincoleb saˈ rukˈeb li queˈnumta saˈ xbe̱neb ut queˈrahobtesin reheb. Ut riqˈuin aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 34:28 | Li xni̱nkal ru tenamit li incˈaˈ nequeˈxpa̱b li Dios incˈaˈ chic teˈxmakˈ chiruheb li cˈaˈru reheb, chi moco li joskˈ aj xul teˈxcamsiheb chokˈ xtibeb. Teˈcua̱nk ban chi saheb saˈ xchˈo̱l ut ma̱cˈaˈ ta̱seˈbesi̱nk reheb. | |
Ezek | Kekchi | 34:29 | La̱in tinqˈue li cha̱bil chˈochˈ reheb re nak ta̱e̱lk li racui̱mkeb chi cha̱bil. Ut incˈaˈ chic ta̱cua̱nk li cueˈej saˈ lix tenamiteb. Ut incˈaˈ chic ta̱cˈutekˈ xxuta̱neb xbaneb li jalan xtenamiteb. | |
Ezek | Kekchi | 34:30 | Chixjunileb teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb ut cua̱nkin riqˈuineb. Eb laj Israel, aˈaneb lin tenamit. | |
Chapter 35
Ezek | Kekchi | 35:2 | —At ralal cui̱nk, ilon cuan cuiˈ li tzu̱l Seir ut ta̱ye resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb laj Edom xban li ma̱usilal queˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 35:3 | Ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. La̱in yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n. La̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n ut tinsukˈisi chaki chˈochˈ le̱ naˈaj. Ma̱cˈaˈ chic cua̱nk chi saˈ. | |
Ezek | Kekchi | 35:4 | Ma̱cˈaˈak chic ta̱cua̱nk saˈ le̱ tenamit nak tinsach ruheb. Ut ma̱cˈaˈ chic ta̱e̱lk saˈ le̱ chˈochˈ. Ut riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 35:5 | La̱ex li junelic xicˈ xex-iloc reheb lin tenamit Israel ut xecanabeb chi camsi̱c nak yo̱queb chi cˈuluc raylal xban li ma̱c queˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 35:6 | Joˈcan nak la̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye e̱re nak relic chi ya̱l nak texca̱mk. Incˈaˈ naru te̱col e̱rib. La̱ex xexcamsin. Joˈcan nak texcamsi̱k ajcuiˈ la̱ex. | |
Ezek | Kekchi | 35:7 | La̱in tinsukˈisi li tzu̱l Seir chokˈ chaki chˈochˈ. Ma̱cˈaˈ chic ta̱e̱lk aran. La̱in tinsach ruheb li nequeˈoc ut nequeˈel aran. | |
Ezek | Kekchi | 35:8 | Saˈ eb li tzu̱l telajeˈcana̱k chi tˈantˈo li teˈcamsi̱k saˈ li ple̱t, joˈ ajcuiˈ saˈ xbe̱neb li bol. Ut teˈcana̱k ajcuiˈ chi tˈantˈo saˈ eb li ru takˈa ut saˈ eb li nimaˈ. Nujenak chi camenak telajeˈcana̱k. | |
Ezek | Kekchi | 35:9 | La̱in tincanab chi junaj cua li naˈajej chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Ma̱ ani chic teˈcua̱nk saˈ eb le̱ tenamit, ut incˈaˈ chic teˈxyi̱b. Ut riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 35:10 | La̱ex queye nak li cuib chi tenamit Judá ut Israel te̱re̱chani joˈ ajcuiˈ chixjunil li naˈajej. Ta̱cana̱k chokˈ e̱re li naˈajej chanquex, usta la̱in lix Dioseb. | |
Ezek | Kekchi | 35:11 | Joˈcan nak la̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye e̱re nak relic chi ya̱l la̱in tinba̱nu̱nk e̱re aˈ yal chanru e̱cˈulub xban nak xecakaliheb lin tenamit ut xicˈ querileb ut xecˈut e̱joskˈil chiruheb. Riqˈuin aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in yo̱quin che̱qˈuebal chixtojbal e̱ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 35:12 | Ut la̱ex te̱nau nak la̱in xcuabi li cˈaˈru xeye nak xetzˈekta̱naheb li tzu̱l li cuanqueb Israel. La̱ex xeye nak xeˈsach ruheb ut la̱ex chic tex-e̱chani̱nk reheb. | |
Ezek | Kekchi | 35:13 | Xekˈetkˈeti e̱rib chicuu nak xeye li incˈaˈ us chicuix. Nabal xex-a̱tinac. Ut la̱in xcuabi li cˈaˈru xeye nak xine̱hob. | |
Ezek | Kekchi | 35:14 | La̱in li nimajcual Dios ninye nak la̱in tincanab le̱ naˈaj chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Ut chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈsahokˈ saˈ xchˈo̱l nak teˈril li cˈaˈru te̱cˈul. | |
Chapter 36
Ezek | Kekchi | 36:1 | Li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At ralal cui̱nk, tat-a̱tinak riqˈuineb li cuanqueb Israel saˈ li naˈajej tzu̱l ru, ut ta̱ye reheb nak cheˈrabihak li ra̱tin li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 36:2 | Aˈan aˈin li ninye la̱in li nimajcual Dios. Eb li xicˈ nequeˈiloc e̱re queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb ut queˈxye, “Anakcuan eb li tzu̱l li queˈyi̱ba̱c najter kˈe cutan ke la̱o,” chanqueb. | |
Ezek | Kekchi | 36:3 | Ta̱ye resil li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk ut ta̱ye chi joˈcaˈin: Aˈan aˈin li naxye li nimajcual Dios. Eb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb che̱jun sutam queˈnumta saˈ e̱be̱n ut queˈxsach e̱ru ut xeˈrelkˈa li cˈaˈru e̱re. Joˈcan nak quexhobeˈ ut quexseˈe̱c xbaneb li jalan xtenamiteb. | |
Ezek | Kekchi | 36:4 | Joˈcan nak te̱rabi li cˈaˈru tinye la̱in li nimajcual Dios chirixeb li tzu̱l ut eb li nimaˈ ut eb li ru takˈa li ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Te̱rabi li cˈaˈru tinye chirixeb li tenamit li poˈinbileb ru, li qui-elkˈa̱c cˈaˈru reheb ut chirixeb li queˈqˈueheˈ chi hobecˈ ut chi seˈe̱c xbaneb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb chixjun sutam. | |
Ezek | Kekchi | 36:5 | Nak yo̱ injoskˈil la̱in li nimajcual Dios quina̱tinac chirix li tenamit Edom joˈ eb ajcuiˈ li jun chˈol chic tenamit li cuanqueb che̱jun sutam. Kˈaxal sa saˈ xchˈo̱leb nak queˈrelkˈa li cˈaˈru e̱re la̱ex lin tenamit ut queˈxcˈam chokˈ reheb. | |
Ezek | Kekchi | 36:6 | La̱in quina̱tinac chi yo̱ injoskˈil chirixeb laj Edom li xicˈ nequeˈiloc e̱re xban nak eb aˈan queˈxcˈut e̱xuta̱n nak queˈxchap chokˈ reheb le̱ naˈaj. Queˈxmakˈ che̱ru li tzu̱l, li nimaˈ, li ru takˈa, ut eb li xbe̱n bol. | |
Ezek | Kekchi | 36:7 | La̱in li nimajcual Dios ninye riqˈuin juramento nak relic chi ya̱l teˈcˈutekˈ xxuta̱neb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb che̱jun sutam. | |
Ezek | Kekchi | 36:8 | Ut teˈtuxmek cuiˈchic li cheˈ li cuanqueb saˈ li tzu̱l Israel ut teˈu̱chi̱nk. Ut eb laj Israel teˈxtzaca li ru xban nak chi se̱b teˈsukˈi̱k cuiˈchic saˈ lix tenamiteb. | |
Ezek | Kekchi | 36:9 | La̱in tincol rix lix naˈajeb. La̱in tintenkˈa̱nk reheb chixcˈanjelanquil li chˈochˈ ut chiraubal xsaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 36:10 | La̱in tebinqˈue cuiˈchic chi ta̱mc laj Israel. Ta̱tenamitokˈ cuiˈchic li naˈajej. Ut teˈxyi̱b cuiˈchic li tenamit li queˈjuqˈui̱c junxil. | |
Ezek | Kekchi | 36:11 | La̱in tinqˈue chi nabalocˈ li cristian joˈ eb ajcuiˈ li xul. Kˈaxal cuiˈchic nabal teˈqˈuia̱nk ut teˈta̱mk. Tebinqˈue chi cua̱nc saˈ lix naˈajeb joˈ nak queˈcuan junxil. Ut kˈaxal cuiˈchic tintenkˈaheb re nak ta̱cua̱nk nabal cˈaˈru reheb. Ut riqˈuin aˈin teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 36:12 | La̱in tincˈameb cuiˈchic laj Israel saˈ lix naˈajeb. Aˈaneb li teˈe̱chani̱nk re li chˈochˈ. Ut eb li ralal xcˈajol junelic teˈxtzaca ru li acui̱mk li ta̱e̱lk saˈ li chˈochˈ aˈin. Ut incˈaˈ chic teˈca̱mk xban cueˈej. | |
Ezek | Kekchi | 36:13 | Li nimajcual Dios naxye chi joˈcaˈin: Anakcuan li jalaneb xtenamit nequeˈxhob laj Israel ut nequeˈxye nak li chˈochˈ naxtiuheb li ralal xcˈajol ut naxcanab li naˈajej chi ma̱cˈaˈ cristian chi saˈ. | |
Ezek | Kekchi | 36:14 | Abanan anakcuan incˈaˈ chic teˈxye chi joˈcan xban nak teˈnabalokˈ cuiˈchic li cristian. | |
Ezek | Kekchi | 36:15 | Incˈaˈ chic tebinqˈue chi hobecˈ xbaneb li xni̱nkal ru tenamit, chi moco teˈnumta̱k chic saˈ xbe̱neb, chi moco teˈca̱mk chic li ralal xcˈajoleb laj Israel, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 36:17 | —At ralal cui̱nk, nak eb laj Israel cuanqueb saˈ lix chˈochˈeb queˈxmux ru li naˈajej xban li ma̱usilal queˈxba̱nu. Chanchaneb jun li ixk nak yo̱ chixcˈulbal lix yajel re li po. | |
Ezek | Kekchi | 36:18 | Xban nak yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb, la̱in quinqˈueheb chixtojbal xma̱queb xban li camsi̱nc li queˈxba̱nu saˈ li naˈajej ut xban nak queˈxmux ru li naˈajej nak queˈxlokˈoniheb li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 36:19 | La̱in quinjeqˈuiheb ru saˈ eb li xni̱nkal ru tenamit. Quinrakoc a̱tin saˈ xbe̱neb aˈ yal chanru lix yehom xba̱nuhomeb. | |
Ezek | Kekchi | 36:20 | Nak queˈcuulac saˈ eb li tenamit yalak bar, chixjunileb li tenamit queˈxye nak aˈaneb lin tenamit la̱in li Dios, ut queˈisi̱c saˈ li naˈajej li quiqˈueheˈ reheb, chanqueb. Xma̱c eb aˈan nak quimuxeˈ ru lin santil cˈabaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 36:21 | Ra quicuecˈa nak queˈxhob lin santil cˈabaˈ. Eb laj Israel queˈxcˈut inxuta̱n nak queˈco̱eb yalak bar saˈ jalan tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 36:22 | Joˈcan ut ye reheb li tenamit Israel: Joˈcaˈin ninye la̱in li nimajcual Dios. Ma̱cuaˈ xban nak e̱cˈulub la̱ex aj Israel nak tinba̱nu li us e̱re; re ban xqˈuebal xcuanquil lin santil cˈabaˈ xban nak xemux ru lin cˈabaˈ chiruheb li tenamit bar xexcuan cuiˈ chak. | |
Ezek | Kekchi | 36:23 | La̱in tinsantobresi lin cˈabaˈ li kˈaxal nim xcuanquil li xemux ru chiruheb li xni̱nkal ru tenamit xban nak xerisi xcuanquil lin cˈabaˈ nak cuanquex saˈ xya̱nkeb. Ut riqˈuin li cˈaˈru tinba̱nu, teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 36:24 | La̱in texcuisi saˈ li xni̱nkal tenamit li cuanquex cuiˈ. Texcuisi saˈ chixjunileb li tenamit ut texincˈam cuiˈchic saˈ le̱ naˈaj. | |
Ezek | Kekchi | 36:25 | Chanchan nak texinchˈajobresi riqˈuin sak ru haˈ nak tincuisi li ma̱usilal xeba̱nu nak xemux e̱rib riqˈuin xlokˈoninquil li jalanil dios. | |
Ezek | Kekchi | 36:26 | La̱in tinacˈobresi le̱ ra̱m ut tinjal le̱ cˈaˈux. Tinkˈunobresi le̱ ra̱m ut tincuisi li cacuil chˈo̱lej li cuan e̱riqˈuin, li chanchan pec. | |
Ezek | Kekchi | 36:27 | Ut la̱in tinqˈue e̱re lin musikˈ. Texinqˈue chixpa̱banquil lin chakˈrab ut te̱ba̱nu li cˈaˈru ninye. Te̱ba̱nu li cˈaˈru texintakla cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 36:28 | Texcua̱nk cuiˈchic saˈ li naˈajej li quinqˈue reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. La̱exak chic lin tenamit ut la̱inak chic le̱ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 36:29 | La̱in tintenkˈa̱nk e̱re re nak incˈaˈ chic te̱ba̱nu li ma̱usilal. Ut tinqˈue chi cua̱nc nabal li trigo re nak incˈaˈ ta̱cua̱nk cueˈej. | |
Ezek | Kekchi | 36:30 | Ut tebinqˈue chi u̱chi̱nc chi nabal eb li cheˈ ut tebinqˈue ajcuiˈ chi u̱chi̱nc chi nabal li acui̱mk saˈ li cˈaleba̱l. Incˈaˈ chic tinqˈue li cueˈej saˈ e̱be̱n re nak incˈaˈ xuta̱nal te̱cˈul chiruheb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 36:31 | Nak ta̱julticokˈ e̱re li incˈaˈ us xeba̱nu, texxuta̱na̱k xban le̱ ma̱usilal ut xban le̱ ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 36:32 | La̱ex aj Israel, chenauhak nak moco xban ta nak e̱cˈulub nak yo̱quin chixba̱nunquil li usilal aˈin. Chexxuta̱na̱k ban ut chisachk e̱chˈo̱l xban li incˈaˈ us xeba̱nu. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin, chan li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 36:33 | Li nimajcual Dios quixye: —Nak ac xcuisi chixjunil le̱ ma̱c, texinqˈue cuiˈchic chi cua̱nc saˈ eb le̱ tenamit ut te̱yi̱b cuiˈchic li tenamit li queˈjuqˈui̱c. | |
Ezek | Kekchi | 36:34 | Nak queˈnumeˈ li cristian junxil queˈxqˈue retal nak ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ li naˈajej. Abanan ta̱cˈanjelak cuiˈchic li naˈajej. | |
Ezek | Kekchi | 36:35 | Ut teˈxye, “Li naˈajej aˈin poˈbil nak queˈcuan ut ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ. Abanan anakcuan cha̱bil chic. Chanchan li naˈajej Edén. Eb li tenamit poˈbil nak queˈcuan ut ma̱cˈaˈ cristian. Abanan cauresinbil chic li tenamit ut nabal li cristian cuanqueb.” | |
Ezek | Kekchi | 36:36 | Ut chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuanqueb chixjun sutam teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ quinyi̱ban reheb li tenamit li juqˈuinbil. Quinqˈue cuiˈchic chixjunil li cuan chi saˈ. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin ut la̱in ninba̱nu li cˈaˈru ninye. | |
Ezek | Kekchi | 36:37 | Ut tincuabi li cˈaˈru teˈxtzˈa̱ma chicuu eb li ralal xcˈajol laj Israel. Tinqˈueheb cuiˈchic chi qˈuia̱nc joˈ xqˈuial li queto̱mk. | |
Chapter 37
Ezek | Kekchi | 37:1 | Quicuecˈa lix cuanquilal li Dios cuiqˈuin nak quicuil jun li visión. Ut lix musikˈ li nimajcual Dios quicˈamoc cue saˈ jun li ru takˈa nujenak chi bak. | |
Ezek | Kekchi | 37:2 | Quinixqˈue chixsutinquil li ru takˈa ut quinqˈue retal nak kˈaxal nabal li bak cuan aran ut chakiheb chi us. | |
Ezek | Kekchi | 37:3 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At ralal cui̱nk, ¿ma nacapa̱b nak teˈyoˈla̱k cuiˈchic eb a bak aˈin? chan. Ut la̱in quinchakˈoc ut quinye re: —At Ka̱cuaˈ Dios, caˈaj cuiˈ la̱at nacatnaˈoc re.— | |
Ezek | Kekchi | 37:4 | Tojoˈnak li Ka̱cuaˈ quixye cue: —A̱tinan riqˈuineb a bak aˈin saˈ incˈabaˈ la̱in. Ta̱ye reheb: Ex chaki bak, abihomak li ra̱tin li Ka̱cuaˈ li oc cue chixyebal e̱re. | |
Ezek | Kekchi | 37:5 | Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ: —La̱in tinqˈue cuiˈchic le̱ musikˈ e̱re re nak texcuacli̱k cuiˈchic chi yoˈyo. | |
Ezek | Kekchi | 37:6 | La̱in tinqˈue cuiˈchic le̱ richˈ mul ut tinqˈue cuiˈchic le̱ tibel ut le̱ tzˈu̱mal. Ut tinqˈue cuiˈchic le̱ musikˈ re nak texcuacli̱k cuiˈchic chi yoˈyo. Ut riqˈuin aˈan te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ, chan. | |
Ezek | Kekchi | 37:7 | Ut la̱in quina̱tinac joˈ quixye cue li Ka̱cuaˈ Dios. Nak yo̱quin chi a̱tinac, quicuabi jun choki̱nc. Quixqˈue jun li hi̱c ut eb li bak queˈoc chixchˈutubanquil ribeb ut queˈxtauhi ribeb. | |
Ezek | Kekchi | 37:8 | Ut nak quicuil, cuanqueb chic li richˈ muleb ut lix tibeleb ut ac cuan chic lix tzˈu̱maleb nak quicuil. Abanan toj ma̱cˈaˈ lix musikˈeb. | |
Ezek | Kekchi | 37:9 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At ralal cui̱nk, ye li cˈaˈru xinye a̱cue. A̱tina li musikˈej. Ta̱ye re: At musikˈej, cha̱lkat bar nachal cuiˈ li ikˈ saˈ xca̱ pacˈalil li ruchichˈochˈ. Tola̱cuapuheb li camenak aˈin li queˈcamsi̱c re nak teˈcuacli̱k cuiˈchic chi yoˈyo, chan. | |
Ezek | Kekchi | 37:10 | Ut quinba̱nu joˈ quixye cue li Ka̱cuaˈ. Ut li musikˈej qui-oc riqˈuineb li camenak ut queˈcuacli cuiˈchic chi yoˈyo. Xban nak kˈaxal nabaleb, chanchan jun tu̱b chi soldado nak queˈxakli. | |
Ezek | Kekchi | 37:11 | Ut quixye cuiˈchic cue li Ka̱cuaˈ: —At ralal cui̱nk, eb li bak aˈin, aˈan retalileb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Israel. Eb aˈan nequeˈxye, “Xchakic li kabakel. Ma̱cˈaˈ chic cˈaˈru nakayoˈoni. Ac xo-osoˈ,” chanqueb. | |
Ezek | Kekchi | 37:12 | Joˈcan ut nak ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. Ex intenamit, la̱in tinte li naˈajej li mukmu̱quex cuiˈ ut texcuisi aran. Texincˈam cuiˈchic toj saˈ le̱ naˈaj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 37:13 | Ex intenamit, la̱ex te̱qˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ nak tinte li mukleba̱l li mukmu̱quex cuiˈ ut texincuaclesi. | |
Ezek | Kekchi | 37:14 | Ut la̱in tinqˈue lin musikˈ e̱re re nak yoˈyo̱kex. Texinqˈue chi hila̱nc saˈ le̱ naˈaj. Ut riqˈuin aˈan te̱nau nak la̱in li Ka̱cuaˈ. Xinye nak tinba̱nu aˈan ut tinba̱nu li cˈaˈru xinye, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 37:16 | —At ralal cui̱nk, ta̱chap jun li cheˈ ut ta̱tzˈi̱ba chiru li a̱tin aˈin: “Re laj Judá ut reheb li ralal xcˈajol”. Ut ta̱chap jun chic li cheˈ ut ta̱tzˈi̱ba chiru aˈan: “Re laj José ut reheb li ralal xcˈajol laj Efraín”. Li cuib chi cheˈ, aˈan retalileb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 37:17 | Chirix aˈan, ta̱letz li jun riqˈuin li jun chic ut jun aj chic chi cheˈ ta̱cana̱k saˈ a̱cuukˈ. | |
Ezek | Kekchi | 37:18 | Teˈxpatzˈ a̱cue la̱ cuech tenamitil ut teˈxye, “Chˈolob xya̱lal chiku li yo̱cat chixba̱nunquil.” | |
Ezek | Kekchi | 37:19 | Ut La̱at ta̱ye reheb: Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios: La̱in tinchap lix cheˈ laj José li cuan riqˈuin laj Efraín. Li cheˈ aˈan retalileb li ralal xcˈajol laj Israel. Tinchap ajcuiˈ li cheˈ retalileb li ralal xcˈajol laj Judá. Tinletz chi ribil rib li cheˈ. Ut junak aj chic chi cheˈ ta̱cana̱k saˈ cuukˈ. | |
Ezek | Kekchi | 37:20 | Ut li cuib chi cheˈ li xattzˈi̱bac cuiˈ cua̱nkeb saˈ a̱cuukˈ chiruheb chixjunileb li cristian. | |
Ezek | Kekchi | 37:21 | Ut ta̱ye reheb nak la̱in li nimajcual Dios tincuisiheb chak chixjunileb laj Israel saˈ eb li jalan tenamit li cuanqueb cuiˈ chak. Tinchˈutubeb ut tincˈameb cuiˈchic saˈ lix tenamiteb. | |
Ezek | Kekchi | 37:22 | La̱in tinchˈutubeb ru lin tenamit saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Israel. Jun ajcuiˈ li rey li ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb. Moco cuibakeb ta chic chi tenamit. Jun aj ban chic. | |
Ezek | Kekchi | 37:23 | Incˈaˈ chic teˈxmux ribeb xlokˈoninquileb li jalanil dios, chi moco teˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu, chi moco teˈxba̱nu chic li ma̱usilal. La̱in tincoleb chiru li ma̱usilal aˈan ut tincuisi lix ma̱queb. Aˈanakeb lin tenamit ut la̱inak lix Dioseb. | |
Ezek | Kekchi | 37:24 | Laj David laj cˈanjel chicuu ta̱cua̱nk chokˈ xreyeb. Jun ajcuiˈ li ta̱ilok reheb. Ut teˈcua̱nk saˈ xya̱lal. Teˈxba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ lin chakˈrab. | |
Ezek | Kekchi | 37:25 | Teˈcua̱nk saˈ li chˈochˈ li quinqˈue re laj Jacob laj cˈanjel chicuu, li queˈcuan cuiˈ lix xeˈto̱nil yucuaˈeb. Eb aˈan ut chixjunileb li ralal xcˈajol li teˈcua̱nk mokon teˈcua̱nk saˈ li naˈajej aˈan chi junelic. Ut li rey David ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb chi junelic. | |
Ezek | Kekchi | 37:26 | La̱in tinba̱nu jun li contrato riqˈuineb chi junelic re nak teˈcua̱nk saˈ tuktu̱quil usilal. Tinxakabeb saˈ xnaˈajeb ut tebinqˈue chi qˈuia̱nc. Ut tinqˈue lin templo chi cua̱nc saˈ lix naˈajeb chi junelic. | |
Chapter 38
Ezek | Kekchi | 38:2 | —At ralal cui̱nk, ilon cuan cuiˈ li tenamit Magog. Ut ta̱ye resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱n laj Gog, li kˈaxal nim xcuanquil chi takla̱nc saˈ li naˈajej Magog, li cuanqueb cuiˈ li tenamit Mesec ut Tubal. | |
Ezek | Kekchi | 38:3 | Ta̱ye re: Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios. La̱in yo̱ injoskˈil saˈ a̱be̱n, at Gog. La̱at li nim a̱cuanquil chi takla̱nc saˈ eb li tenamit Mesec ut Tubal. | |
Ezek | Kekchi | 38:4 | La̱in tatinqˈue chi sukˈi̱c cha̱cuix. Chanchan nak tinqˈue chˈi̱chˈ saˈ a̱cue. Chanchan quelonbilat nak tatsukˈi̱k a̱cuochbeneb la̱ qˈuila soldado, eb li nequeˈxic chi rokeb joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈxic chirix cacua̱y. Ac cauresinbileb riqˈuin xchˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱leb ut cuan xchˈi̱chˈ re pletic saˈ rukˈeb. | |
Ezek | Kekchi | 38:5 | Eb li soldado aj Persia ut eb li soldado aj Cus, ut eb li soldado aj Fut cua̱nkeb a̱cuochben. Ut cua̱nkeb ajcuiˈ xchˈi̱chˈ re xcolbal re xchˈo̱leb ut cua̱nkeb xpunit chˈi̱chˈ. | |
Ezek | Kekchi | 38:6 | Ut cua̱nkeb ajcuiˈ a̱cuochbeneb lix soldado laj Gomer ut eb laj Togarma li cuanqueb saˈ li norte. Teˈcha̱lk rochbeneb lix qˈuila soldado. | |
Ezek | Kekchi | 38:7 | Joˈcan ut, at Gog, cauresi a̱cuib ut cauresiheb la̱ soldado li joˈ qˈuial teˈoque̱nk cha̱cuix. Ut la̱at tattakla̱nk saˈ xbe̱neb. | |
Ezek | Kekchi | 38:8 | Nak acak xnumeˈ nabal chihab la̱at tattakla̱k chi pletic saˈ jun li tenamit colbil chiru li ple̱t. Li tenamit isinbileb chak saˈ eb li xni̱nkal ru tenamit li queˈjeqˈui̱c cuiˈ ru junxil. Li tenamit aˈan juqˈuinbil nak quicuan junxil. Abanan queˈchˈutuba̱c cuiˈchic ruheb aran Israel ut ac queˈxyi̱b cuiˈchic lix tenamiteb. Ut cuanqueb saˈ lix tenamiteb chi ma̱cˈaˈeb xcˈaˈux. | |
Ezek | Kekchi | 38:9 | Chanchan nak nachal li cak-sut-ikˈ ut chanchan nak ta̱muku̱nk li tenamit saˈ li chok nak tatxic chi pletic riqˈuineb li tenamit a̱cuochben la̱ qˈuila soldado. | |
Ezek | Kekchi | 38:10 | Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios a̱cue, at Gog: nak ta̱cuulak xkˈehil nak tatxic chi pletic, ta̱cˈoxla ut ta̱cˈu̱b ru cˈaˈru li incˈaˈ us ta̱ba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 38:11 | Ut ta̱ye, “La̱in tinxic chi pletic riqˈuin jun li tenamit incˈaˈ cau rib. Li tenamit aˈan cuanqueb chi ma̱cˈaˈ xcˈaˈuxeb ut cˈojcˈo xchˈo̱leb. Moco sutsu̱queb ta saˈ tzˈac lix tenamit ut ma̱cˈaˈ xpuertil.” | |
Ezek | Kekchi | 38:12 | La̱at tatxic ut ta̱cˈam chokˈ a̱cue li cˈaˈru reheb li tenamit li queˈisi̱c chak saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit. Nabaleb lix queto̱mk ut nabal li cˈaˈru reheb. Lix naˈajeb cuan saˈ xyiheb li xni̱nkal ru tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 38:13 | Eb laj Sabá ut eb laj Dedán ut eb laj yaconel li cuanqueb Tarsis ut chixjunileb li cuanqueb xcuanquil teˈxye a̱cue, “¿Ma xatchal chi elkˈac ut chixchapbal chokˈ a̱cue li cˈaˈru cuan reheb? ¿Ma xachˈutubeb la̱ qˈuila soldado chixmakˈbal chiruheb li plata, li oro ut eb li queto̱mk ut chixjunil li cˈaˈak re ru cuan reheb?” chaˈkeb a̱cue. | |
Ezek | Kekchi | 38:14 | Joˈcan ut, at ralal cui̱nk, tat-a̱tinak riqˈuin laj Gog ut ta̱ye re: Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios. Saˈ eb li cutan nak eb lin tenamit Israel cua̱nkeb saˈ tuktu̱quil usilal, la̱ex te̱qˈue retal. | |
Ezek | Kekchi | 38:15 | Tatcha̱lk saˈ la̱ naˈaj li cuan saˈ li norte. La̱at yo̱kat chi cˈamoc be chiruheb li qˈuila soldado li teˈcha̱lk cha̱cuix. Chixjunileb aˈan teˈcha̱lk chirix cacua̱y ut cauhakeb rib. | |
Ezek | Kekchi | 38:16 | Chanchan nak li chok tixmuk li tenamit nak texxic chi pletic riqˈuineb lin tenamit Israel. Saˈ eb li cutan teˈcha̱lk tatintakla saˈ lin tenamit chi pletic re nak chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ nak tincˈut lin santilal chiruheb nak tinqˈue laj Gog chi numta̱c saˈ xbe̱neb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 38:17 | Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios re laj Gog: ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱at quina̱tinac chak cha̱cuix junxilaj nak quina̱tinac riqˈuineb li profeta aj Israel li queˈcˈanjelac chicuu? Chiru nabal chihab eb aˈan queˈxye resil nak la̱in tatintakla chi pletic riqˈuineb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 38:18 | Saˈ eb li cutan nak laj Gog ta̱oc chi pletic saˈ li tenamit Israel, cˈajoˈ nak teˈxchikˈ injoskˈil, chan li Ka̱cuaˈ Dios. | |
Ezek | Kekchi | 38:19 | Saˈ li cutan aˈan kˈaxal ta̱numta̱k lin joskˈil. Relic chi ya̱l ta̱cua̱nk jun li cacuil hi̱c saˈ li tenamit Israel. | |
Ezek | Kekchi | 38:20 | Nak tixqˈue li hi̱c, eb li car, ut eb li xul li nequeˈrupupic ut chixjunileb li joskˈ aj xul ut eb li nequeˈxquelo rib saˈ chˈochˈ, joˈ eb ajcuiˈ li cristian sicsotkeb xbaneb xxiu chicuu. Telajeˈtˈanekˈ li tzu̱l ut li u̱l ut eb li tzˈac teˈjorekˈ ut teˈtˈanekˈ saˈ chˈochˈ. | |
Ezek | Kekchi | 38:21 | Ut la̱in tinqˈue chi camsi̱c laj Gog rochbeneb lix soldado saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb saˈ lin tenamit Israel. Ut eb lix soldado teˈxcamsi ribeb chi ribileb rib. | |
Ezek | Kekchi | 38:22 | Tebinqˈue chi camsi̱c ut tinqˈue li caki yajel saˈ xbe̱n laj Gog ut saˈ xbe̱neb lix qˈuila soldado ut saˈ xbe̱neb chixjunileb li yo̱keb chi oque̱nc chirix. Kˈaxal cau li hab ta̱cha̱lk saˈ xbe̱neb. Ta̱tˈanekˈ li sakbach saˈ xbe̱neb rochben xam ut azufre. | |
Chapter 39
Ezek | Kekchi | 39:1 | At ralal cui̱nk, ta̱ye resil li raylal li ta̱cha̱lk saˈ xbe̱n laj Gog. Ye re nak la̱in li nimajcual Dios ninye chi joˈcaˈin. La̱in yo̱ injoskˈil saˈ a̱be̱n, at Gog. La̱at li kˈaxal nim a̱cuanquil saˈ xbe̱neb laj Mesec ut saˈ xbe̱neb laj Tubal. | |
Ezek | Kekchi | 39:2 | La̱in tatcuisi chak saˈ la̱ naˈaj li cuan saˈ li norte ut tatintakla chi pletic riqˈuineb li cuanqueb saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Israel. | |
Ezek | Kekchi | 39:3 | Tincuisi la̱ tzimaj li cuan saˈ la̱ tzˈe ukˈ ut tincuisi ajcuiˈ saˈ la̱ nim ukˈ li cheˈ li kˈes ruˈuj li nacuteˈ riqˈuin tzimaj. | |
Ezek | Kekchi | 39:4 | Saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Israel tatcamsi̱k a̱cuochbeneb la̱ soldado, joˈ eb ajcuiˈ li jun chˈol chic tenamit li yo̱keb chi tenkˈa̱nc a̱cue. Ut tincanabeb le̱ tibel chixtiuheb li soˈsol ut eb li joskˈ aj xul li cuanqueb saˈ qˈuicheˈ. | |
Ezek | Kekchi | 39:6 | La̱in tintakla li xam saˈ xbe̱neb li cuanqueb Magog ut saˈ xbe̱neb ajcuiˈ li cuanqueb chi cˈojcˈo xchˈo̱leb chire li palau. Ut eb aˈan teˈxqˈue retal nak la̱in li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 39:7 | Riqˈuin li cˈaˈru tinba̱nu tincˈutbesi chiruheb lin tenamit Israel nak lin cˈabaˈ, aˈan Santo. Incˈaˈ chic tinqˈue chi muxecˈ lin santil cˈabaˈ. Ut chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ lix santil Dioseb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 39:8 | Relic chi ya̱l cuulac re xkˈehil nak ta̱cˈulma̱nk li cˈaˈru yo̱quin chixyebal e̱re, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 39:9 | Eb li tenamit li cuanqueb Israel teˈe̱lk chi be̱c saˈ cˈaleba̱l. Teˈxxoc re teˈxcˈat chokˈ xsiˈ li cheˈ re pletic ut eb li tzimaj ut li cˈaˈak chic re ru quicˈanjelac re pletic. Chiru cuukub chihab yo̱keb chixcˈatbal. | |
Ezek | Kekchi | 39:10 | Incˈaˈ teˈxic aj siˈ saˈ cˈaleba̱l, chi moco teˈxyocˈ xsiˈeb saˈ qˈuicheˈ xban nak teˈxcˈat chokˈ xsiˈeb li cˈaˈru quicˈanjelac re pletic. Ut teˈxmakˈ chiruheb li xicˈ nequeˈiloc reheb li cˈaˈru quimakˈeˈ chiruheb laj Israel junxil, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 39:11 | Li Ka̱cuaˈ quixye: —Saˈ eb li cutan nak ta̱cˈulma̱nk aˈin, la̱in tinqˈue xnaˈaj laj Gog re ta̱mukekˈ cuiˈ aran Israel saˈ li ru takˈa li nequeˈnumeˈ cuiˈ li nequeˈxic saˈ li este jun pacˈal li palau Mar Muerto. Aran ta̱mukekˈ laj Gog rochbeneb li qˈuila soldado. Xban aˈan incˈaˈ chic ta̱ru̱k teˈnumekˈ li tenamit. “Hamón-gog” ta̱qˈuehekˈ chokˈ xcˈabaˈ li naˈajej aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 39:12 | Eb laj Israel yo̱keb chixmukbal li camenak chiru cuukub po re teˈxsabesi li naˈajej. | |
Ezek | Kekchi | 39:13 | Chixjunileb li tenamit Israel teˈxmukeb li camenak. Ut li cutan aˈan teˈxninkˈei nak ta̱qˈuehekˈ inlokˈal la̱in, chan li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 39:14 | Nak acak xnumeˈ li cuukub po, teˈxsicˈ ruheb li cui̱nk li teˈxic chixbeninquil li naˈajej chi rilbal ma toj cuanqueb li camenak li toj ma̱jiˈ mukbileb re teˈxsabesi chi us li naˈajej. | |
Ezek | Kekchi | 39:15 | Telajeˈnumekˈ yalak bar saˈ li naˈajej ut teˈxqˈue retalil lix bakeleb li camenak li teˈxtau re nak eb laj mukunel teˈxmuk saˈ li ru takˈa Hamón-gog. | |
Ezek | Kekchi | 39:16 | Chi joˈcaˈin teˈxsabesi chi us li naˈajej. Ut aran ta̱cua̱nk jun li tenamit Hamona xcˈabaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 39:17 | Li nimajcual Dios quixye cue; —At ralal cui̱nk, bokeb li joskˈ aj xul ut eb li qˈuila pa̱y ru li xul li nequeˈrupupic re teˈcha̱lk saˈ li mayejac li yo̱quin chixcauresinquil. Aˈan jun nimla mayejac saˈ eb li tzu̱l li cuanqueb Israel. Ta̱cua̱nk li tib re teˈxtiu ut ta̱cua̱nk li quicˈ re teˈrucˈ. | |
Ezek | Kekchi | 39:18 | Teˈxtiu xtibeleb li ni̱nkeb xcuanquil, ut teˈrucˈ xquiqˈueleb li queˈtaklan saˈ ruchichˈochˈ. Chanchanakeb li carner ut li toro ut li chiba̱t, li queˈqˈuiresi̱c Basán, li ni̱nkeb xtibel. | |
Ezek | Kekchi | 39:19 | Saˈ li mayejac li yo̱quin chixcauresinquil teˈxtzaca li xe̱bul toj retal teˈnujak. Teˈrucˈ li quicˈ toj retal teˈnujak. Chanchan teˈcala̱k xban. | |
Ezek | Kekchi | 39:20 | Teˈcuaˈak toj retal teˈcˈojla̱k xchˈo̱leb. Cua̱nk nabal li tzacae̱mk chokˈ reheb. Cua̱nk xtibeleb li cacua̱y, ut lix tibeleb li ni̱nkeb xcuanquil li nequeˈxic chirixeb li cacua̱y, joˈ ajcuiˈ lix tibeleb li soldados, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 39:21 | La̱in tincˈutbesi lin lokˈal chiruheb chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit. Ut chixjunileb teˈril lin cuanquil nak la̱in tinrakok a̱tin saˈ xbe̱neb saˈ ti̱quilal ut tinqˈueheb chixtojbal lix ma̱queb. | |
Ezek | Kekchi | 39:22 | Chalen saˈ li cutan aˈan eb laj Israel teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. | |
Ezek | Kekchi | 39:23 | Ut eb li xni̱nkal ru tenamit teˈxnau nak eb laj Israel queˈcˈameˈ chi pre̱xil saˈ jalan tenamit xban li ma̱usilal queˈxba̱nu nak queˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu. Joˈcan nak la̱in xincanabeb xjuneseb. Xinkˈaxtesiheb saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc reheb ut eb laj Israel queˈcamsi̱c saˈ li ple̱t. | |
Ezek | Kekchi | 39:24 | Quinqˈueheb chixcˈulbal li raylal aˈ yal chanru xcˈulubeb xban lix yibal ru xnaˈlebeb ut xban lix ma̱usilaleb. Xban aˈan nak quincanabeb xjuneseb. | |
Ezek | Kekchi | 39:25 | Li nimajcual Dios quixye: —Abanan anakcuan la̱in tincuuxta̱na cuiˈchic ruheb laj Israel li ralal xcˈajol laj Jacob, li joˈ qˈuial incˈaˈ queˈcamsi̱c. La̱in teˈcuisi chi pre̱xil re nak ta̱qˈuehekˈ xlokˈal lin santil cˈabaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 39:26 | Nak cua̱nkeb chic saˈ lix tenamiteb ut ma̱ ani chic yo̱k chi chˈiˈchˈiˈi̱nc reheb ta̱julticokˈ reheb li ma̱usilal queˈxba̱nu. Ut teˈxuta̱na̱k xban nak quineˈxtzˈekta̱na nak queˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu. | |
Ezek | Kekchi | 39:27 | La̱in tincuisiheb lin tenamit saˈ lix naˈajeb li xicˈ nequeˈiloc reheb. Tincuisiheb saˈ eb li naˈajej li cuanqueb cuiˈ anakcuan. La̱in tinba̱nu aˈin re nak lix ni̱nkal ru tenamit teˈxqˈue retal nak la̱in jun Dios Santo. | |
Ezek | Kekchi | 39:28 | Ut eb lin tenamit teˈxqˈue retal nak la̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. Teˈxqˈue retal xban nak la̱in quincanaban reheb chi cˈamecˈ chi pre̱xil saˈ jalan tenamit. Abanan anakcuan tebinchˈutub cuiˈchic ruheb ut tebinqˈue cuiˈchic chi cua̱nc saˈ lix tenamiteb. Ma̱ jun reheb ta̱cana̱k saˈ li naˈajej li cuanqueb cuiˈ chi pre̱xil. | |
Chapter 40
Ezek | Kekchi | 40:1 | Nak yo̱ o̱b xcaˈcˈa̱l chihab kacˈambal chi pre̱xil Babilonia saˈ li laje̱b xbe li po re lix ticlajic li chihab la̱in quicuecˈa xcuanquil li Ka̱cuaˈ. Quincˈameˈ saˈ visión saˈ jun li naˈajej. Aˈan quicˈulman nak ac yo̱ ca̱laju chihab xchapbal li tenamit Jerusalén. | |
Ezek | Kekchi | 40:2 | Saˈ li visión li quixcˈutbesi chicuu li Dios quinixcˈam toj saˈ li naˈajej Israel. Ut quinixxakab saˈ jun li tzu̱l kˈaxal najt xteram. Nabal li cab cuan saˈ li sur. Chanchan jun nimla tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 40:3 | Li Ka̱cuaˈ quinixcˈam chi nachˈ ut quicuil jun li cui̱nk nalemtzˈun joˈ li kˈan chˈi̱chˈ bronce. Xakxo chire li oqueba̱l. Cuan saˈ rukˈ jun li cheˈ re bisoc ut jun li cˈam lino re bisoc. | |
Ezek | Kekchi | 40:4 | Li cui̱nk quixye cue: —At ralal cui̱nk, il chi us li cˈaˈru tincˈut cha̱cuu, ut abi chi us li cˈaˈru tinye a̱cue. Ta̱qˈue retal li cˈaˈru tincˈut cha̱cuu. Aˈan aj e nak xatcˈameˈ chak arin xban li Dios. Ta̱ye reheb li ralal xcˈajol laj Israel chixjunil li cˈaˈru ta̱cuil, chan cue. | |
Ezek | Kekchi | 40:5 | Li quicˈutbesi̱c chicuu aˈan li tzˈac li sutsu cuiˈ li templo. Li cui̱nk quixchap lix bisleb cheˈ oxib metro li rok ut riqˈuin aˈan quixbis li tzˈac. Li tzˈac, aˈan oxib metro li xteram ut oxib metro li ru. | |
Ezek | Kekchi | 40:6 | Chirix aˈan, co̱ saˈ li oqueba̱l li na-iloc saˈ li este. Quitakeˈ saˈ li gradas ut quixbis li oqueba̱l. Aˈan oxib metro ru. | |
Ezek | Kekchi | 40:7 | Cuan oxib li cocˈ naˈajej saˈ xcaˈ pacˈalil. Oxib metro rok ut oxib metro ru li junju̱nk. Cuib metro riqˈuin media lix ya̱nkeb li junju̱nk chi naˈajej. Oxib metro xya̱nk li cuib chi okech li cuanqueb saˈ li oqueba̱l. | |
Ezek | Kekchi | 40:9 | Ut quixbis li oqueba̱l li cuan saˈ xmu cab. Ca̱hib metro ru. Ut cuanqueb cuib li okech ju̱nk metro xni̱nkal xsaˈ. Ut li oqueba̱l, aˈan na-iloc cuan cuiˈ li templo. | |
Ezek | Kekchi | 40:10 | Saˈ xcaˈ pacˈalil li oqueba̱l cuan oxib li cocˈ naˈajej. Juntakˈe̱t xni̱nkaleb ut juntakˈe̱t xni̱nkaleb li okech li cuan saˈ li cuib pacˈal. | |
Ezek | Kekchi | 40:11 | Li cui̱nk quixbis li puerta re li oqueba̱l. O̱b metro ru. Ut lix nimal ru li oqueba̱l, aˈan cuakib metro riqˈuin media. | |
Ezek | Kekchi | 40:12 | Chiru li junju̱nk chi naˈajej cuan jun li chˈina tzˈac. Ut lix nimal ru, aˈan media metro. Juntakˈe̱t saˈ li cuib pacˈal. Ut li junju̱nk chi naˈajej oxib metro ru ut oxib metro rok. | |
Ezek | Kekchi | 40:13 | Ut quixbis xya̱nk li cuib chi oqueba̱l. Quixtiquib cuan cuiˈ lix puertil jun li naˈajej ut quicuulac cuan cuiˈ lix puertil li jun chic naˈajej. Lix najtil xya̱nk, aˈan cablaju metro riqˈuin media. | |
Ezek | Kekchi | 40:14 | Quixbis ajcuiˈ li okech re li oqueba̱l li cuan saˈ xmu cab. Aˈan laje̱b metro xni̱nkal rok li junju̱nk chi okech. | |
Ezek | Kekchi | 40:15 | Quixtiquib chak xbisbal cuan cuiˈ li oqueba̱l li cuan chiru. Quicuulac cuan cuiˈ li oqueba̱l li cuan toj chi saˈ. Ut aˈan cuan o̱b xcaˈcˈa̱l metro xnimal rok. | |
Ezek | Kekchi | 40:16 | Cuanqueb ventana cocˈ ru saˈ eb li junju̱nk chi naˈajej. Cuanqueb ajcuiˈ saˈ li xmu cab. Ut cuanqueb ajcuiˈ ventana saˈ li naˈajej li nequeˈnumeˈ cuiˈ nak nequeˈxic saˈ li neba̱l. Ut lix sahob ru juchˈbileb chiruheb li okech, aˈan retalileb li cheˈ palmera. | |
Ezek | Kekchi | 40:17 | Chirix aˈan li cui̱nk quinixcˈam saˈ li neba̱l li cuan chirix. Aran chiru li tzˈac yi̱banbil laje̱b xcaˈcˈa̱l li cocˈ naˈajej chixjun sutam li neba̱l. Ut tusbil li xan saˈ li neba̱l. | |
Ezek | Kekchi | 40:18 | Li xan li tusbil chiruheb li oqueba̱l li cuan chirix, aˈan cubenak caˈchˈin xteram chiru li xan li cuanqueb cuiˈ li cocˈ naˈajej. | |
Ezek | Kekchi | 40:19 | Li cui̱nk quixtiquib xbisbal xya̱nk li oqueba̱l li cuan chiru saˈ li este, quicuulac toj saˈ li oqueba̱l re li neba̱l li cuan chi saˈ. Ut lix najtil rok, aˈan laje̱b roxcˈa̱l metro. | |
Ezek | Kekchi | 40:20 | Li cui̱nk quixbis li oqueba̱l re li neba̱l li cuan saˈ li norte li cuan chirix. Quixbis li rok ut li ru. | |
Ezek | Kekchi | 40:21 | Saˈ li oqueba̱l aˈin cuanqueb ox ox li naˈajej saˈ xcaˈ pacˈalil. Juntakˈe̱t xbisbaleb li okech ut li xmu cab riqˈuineb li cuanqueb saˈ li naˈajej li cuanqueb saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li este. O̱b xcaˈcˈa̱l metro xnajtil rok li naˈajej aˈan ut cablaju metro riqˈuin media xnimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 40:22 | Eb li ventana re li naˈajej aˈin juntakˈe̱t riqˈuineb li ventana li cuanqueb saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li este. Lix sahob ru li okech ut lix bisbal juntakˈe̱t ajcuiˈ. Saˈ li oqueba̱l aˈin cuan cuukub li gradas li nequeˈtakeˈ cuiˈ. Ut chiru aˈan cuan li xmu cab. | |
Ezek | Kekchi | 40:23 | Ut quixbis li xya̱nk li oqueba̱l li cuan saˈ li norte saˈ xjayal li oqueba̱l re li neba̱l li cuan toj chi saˈ. Ut cuan laje̱b roxcˈa̱l metro xnajtil rok. | |
Ezek | Kekchi | 40:24 | Chirix chic aˈan li cui̱nk quinixcˈam saˈ li oqueba̱l re li neba̱l li cuan saˈ li sur. Quixbis li oqueba̱l ut li okech ut li xmu cab ut juntakˈe̱t xbisbal riqˈuineb li jun chˈol chic. | |
Ezek | Kekchi | 40:25 | Cuanqueb xventanil joˈ eb li ventana li cuanqueb saˈ li jun chˈol chic li oqueba̱l. Lix nimal li naˈajej li cuan cuiˈ li oqueba̱l, aˈan o̱b xcaˈcˈa̱l metro xnajtil rok ut cablaju metro riqˈuin media xnimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 40:26 | Saˈ li oqueba̱l aˈan cuanqueb cuukub li gradas li naxic saˈ li oqueba̱l. Ut lix sahob ru juchˈbil chiruheb li okech saˈ xcaˈ pacˈalil, aˈan retalileb li cheˈ palmera. | |
Ezek | Kekchi | 40:27 | Li cui̱nk quixbis xya̱nk li oqueba̱l li cuan saˈ li sur saˈ xjayal li xmu cab li cuan toj chi saˈ. Ut cuan laje̱b roxcˈa̱l metro xnajtil li rok. | |
Ezek | Kekchi | 40:28 | Chirix aˈan li cui̱nk quinixcˈam saˈ li oqueba̱l li naxic saˈ li neba̱l li cuan toj chi saˈ, saˈ li pacˈal li cuan saˈ li sur. Quixbis li oqueba̱l. Juntakˈe̱t xbisbal riqˈuineb li oqueba̱l jun chˈol chic. | |
Ezek | Kekchi | 40:29 | Li cocˈ naˈajej, ut eb li okech ut eb li ventana juntakˈe̱t xbisbaleb riqˈuineb li jun chˈol chic. Lix bisbal chixjunil, aˈan o̱b xcaˈcˈa̱l metro rok ut cablaju metro riqˈuin media ru. | |
Ezek | Kekchi | 40:30 | Li naˈajej li cuan cuiˈ li oqueba̱l, aˈan o̱b xcaˈcˈa̱l metro rok ut cablaju metro riqˈuin media ru. | |
Ezek | Kekchi | 40:31 | Li naˈajej aˈan qui-iloc cuan cuiˈ li neba̱l li cuan chirix. Saˈ li oqueba̱l aˈan cuanqueb cuakxakib li grada li naxic saˈ li oqueba̱l. Ut lix sahob ru juchˈbil chiruheb li okech, aˈan retalileb li cheˈ palmera. | |
Ezek | Kekchi | 40:32 | Chirix aˈan li cui̱nk quinixcˈam saˈ li oqueba̱l li naxic saˈ li neba̱l li cuan toj chi saˈ, li cuan saˈ li este. Quixbis li oqueba̱l. Juntakˈe̱t xbisbal riqˈuineb li jun chˈol chic. | |
Ezek | Kekchi | 40:33 | Li cocˈ naˈajej, ut eb li okech ut eb li ventana juntakˈe̱t xbisbaleb riqˈuineb li jun chˈol chic. Li oqueba̱l ut li xmu cab cuanqueb xventanil. Lix bisbaleb li naˈajej li cuan cuiˈ li oqueba̱l, aˈan o̱b xcaˈcˈa̱l metro li rok ut cablaju metro riqˈuin media li ru. | |
Ezek | Kekchi | 40:34 | Li naˈajej aˈan qui-iloc cuan cuiˈ li neba̱l li cuan chirix. Saˈ li oqueba̱l aˈan cuanqueb cuakxakib li grada li naxic saˈ li oqueba̱l. Ut lix sahob ru li juchˈbil chiruheb li okech li cuanqueb saˈ xcaˈ pacˈalil li oqueba̱l, aˈan retalileb li cheˈ palmera. | |
Ezek | Kekchi | 40:35 | Chirix aˈan li cui̱nk quinixcˈam saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li norte ut quixbis. Juntakˈe̱t xbisbal joˈ li jun chˈol chic. | |
Ezek | Kekchi | 40:36 | Cuanqueb li cocˈ naˈajej ut eb li okech ut eb li ventana. Li oqueba̱l ut li xmu cab cuanqueb xventanil. Lix bisbal li naˈajej li cuan cuiˈ li oqueba̱l, aˈan o̱b xcaˈcˈa̱l metro li rok ut cablaju metro riqˈuin media li ru. | |
Ezek | Kekchi | 40:37 | Li naˈajej aˈan qui-iloc cuan cuiˈ li neba̱l li cuan chirix. Saˈ li oqueba̱l aˈan cuanqueb cuakxakib li grada li naxic saˈ li oqueba̱l. Ut lix sahob ru juchˈbil chiruheb li okech li cuanqueb saˈ xcaˈ pacˈalil li oqueba̱l, aˈan retalil li cheˈ palmera. | |
Ezek | Kekchi | 40:38 | Ut cuan ajcuiˈ jun li naˈajej nachˈ riqˈuin li oqueba̱l li cuan saˈ li norte, li naxic saˈ li neba̱l li cuan toj chi saˈ. Saˈ li naˈajej aˈan queˈxchˈaj xtibeleb li xul li nequeˈxqˈue chokˈ cˈatbil mayej. | |
Ezek | Kekchi | 40:39 | Saˈ xcaˈ pacˈalil li naˈajej aˈan cuanqueb caˈcab li me̱x. Saˈ xbe̱neb li me̱x aˈan queˈxcamsiheb li xul li teˈcˈatekˈ ut eb li teˈmayeja̱k re xpatzˈbal xcuybal xma̱queb. | |
Ezek | Kekchi | 40:40 | Chirix li naˈajej aˈan cuanqueb ca̱hib chic li me̱x juntakˈe̱teb riqˈuineb li cuanqueb chi saˈ. Caˈcab cuanqueb saˈ xcaˈ pacˈalil li oqueba̱l li cuan saˈ li norte nachˈ cuanqueb cuiˈ li gradas. | |
Ezek | Kekchi | 40:41 | Cuakxakibeb chixjunileb li me̱x li queˈcamsi̱c cuiˈ eb li xul li teˈmayeja̱k. Ca̱hib cuanqueb chi saˈ li naˈajej li cuan nachˈ riqˈuin li oqueba̱l li cuan saˈ li norte ut ca̱hib cuanqueb saˈ li neba̱l. | |
Ezek | Kekchi | 40:42 | Li ca̱hib chi me̱x li cuanqueb saˈ li naˈajej li queˈxcauresi cuiˈ li mayej li teˈcˈatekˈ yi̱banbileb riqˈuin li pec li ti̱cobresinbileb ru. Lix bisbal li me̱x, aˈan oˈlaju xca̱cˈa̱l centímetro ru ut oˈlaju xca̱cˈa̱l centímetro rok. Ut laje̱b roxcˈa̱l centímetro li xteram. Saˈ eb li me̱x aˈan quixoqueˈ chixjunil li chˈi̱chˈ li quicˈanjelac re xcamsinquileb li xul li teˈmayeja̱k. | |
Ezek | Kekchi | 40:43 | Chiru li tzˈac chixjun sutam li naˈajej cuanqueb li chapleb chˈi̱chˈ jun cˈutub xni̱nkal rok. Ut saˈ xbe̱neb li me̱x quiqˈueheˈ li tib re ta̱mayeja̱k. | |
Ezek | Kekchi | 40:44 | Chirix chic aˈan li cui̱nk quinrocsi saˈ li neba̱l li cuan toj chi saˈ. Cuan cuib li naˈajej li nequeˈiloc saˈ li neba̱l. Jun cuan chixcˈatk li oqueba̱l li cuan saˈ li norte ut li jun chic cuan chixcˈatk li oqueba̱l li cuan saˈ li sur. Li naˈajej jun cuan saˈ xcaˈyaba̱l li naˈajej jun chic. Aˈaneb lix naˈajeb laj tij li nequeˈcˈanjelac chiru li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 40:45 | Li cui̱nk quixye cue nak li naˈajej li na-iloc saˈ li sur, aˈan lix naˈajeb laj tij li nequeˈcˈacˈalen re li templo. | |
Ezek | Kekchi | 40:46 | Ut li naˈajej li na-iloc saˈ li norte, aˈan lix naˈajeb laj tij li nequeˈcˈanjelac saˈ li artal. Aˈaneb li ralal xcˈajol laj Sadoc. Saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Leví caˈajeb cuiˈ aˈan naru teˈcˈanjelak chiru li Ka̱cuaˈ saˈ lix artal. | |
Ezek | Kekchi | 40:47 | Chirix aˈan li cui̱nk quixbis li neba̱l li cuan chi saˈ. Ca̱ xucu̱t li naˈajej. Laje̱b roxcˈa̱l metro rok ut laje̱b roxcˈa̱l metro ru. Li artal cuan chiru li templo. | |
Ezek | Kekchi | 40:48 | Ut li cui̱nk quinixcˈam saˈ li naˈajej li cuan cuiˈ li oqueba̱l re li templo. Quixbiseb li okech li cuan saˈ li oqueba̱l. Cuib metro riqˈuin media xni̱nkal xsaˈ li junju̱nk chi okech. Li oqueba̱l aˈan cuukub metro ru. Ut li rokechal li puerta re li templo, aˈan jun metro riqˈuin media ru. | |
Chapter 41
Ezek | Kekchi | 41:1 | Chirix aˈan li cui̱nk quinixcˈam saˈ li templo ut quixbis xya̱nkeb li rokechal li Santil Naˈajej. Lix bisbal, aˈan oxib metro rok ut oxib metro ru. | |
Ezek | Kekchi | 41:2 | Li puerta, aˈan o̱b metro xnimal ru. Ut lix naˈaj li puerta, aˈan cuib metro riqˈuin media li junju̱nk pacˈal. Ut quixbis ajcuiˈ li Santil Naˈajej. Aˈan junmay metro rok ut laje̱b metro. | |
Ezek | Kekchi | 41:3 | Chirix aˈan co̱ saˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej li cuan toj chi saˈ ut quixbis li okech li cuan saˈ li oqueba̱l. Ju̱nk metro xni̱nkal xsaˈ. Oxib metro ru li oqueba̱l. Ut oxib metro riqˈuin media xnajtil xya̱nk li rokechal li cuanqueb saˈ li cuib pacˈal. | |
Ezek | Kekchi | 41:4 | Chirix aˈan quixbis li Lokˈlaj Santil Naˈajej ut aˈan laje̱b metro rok ut laje̱b metro ru. Ut li cui̱nk quixye cue: —Li naˈajej aˈin, aˈan li Lokˈlaj Santil Naˈajej, chan. | |
Ezek | Kekchi | 41:5 | Chirix aˈan li cui̱nk quixbis li tzˈac li cuan chirix li templo. Aˈan oxib metro xpimal. Ut chiru li tzˈac aˈan yi̱banbileb li cocˈ naˈajej cuib metro xni̱nkal xsaˈ li junju̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 41:6 | Oxib tasal eb li naˈajej aˈan. Laje̱b xcaˈcˈa̱l chi naˈajej cuan saˈ li junju̱nk tasal. Lix nimal li xcaˈ tasal naxkˈax xnimal li xbe̱n tasal. Ut lix nimal li rox tasal naxkˈax xnimal li xcaˈ tasal. Joˈcan nak li tzˈamba li cuan saˈ li xcaˈ tasal nahilan saˈ xbe̱n li xbe̱n tasal. Ut li tzˈamba li cuan saˈ li rox tasal nahilan saˈ xbe̱n li xcaˈ tasal. Moco chapcho̱queb ta. | |
Ezek | Kekchi | 41:7 | Li cuib chi naˈajej li cuan saˈ xbe̱n ni̱nkeb chiru li xbe̱n tasal. Quiyi̱ba̱c li takleba̱l chiru li tzˈac li cuan chirix re teˈtakekˈ cuiˈ saˈ li xcaˈ ut saˈ li rox tasal. Li takleba̱l aˈin naxkˈoti rib. | |
Ezek | Kekchi | 41:8 | Quinqˈue retal nak saˈ xca̱ pacˈalil li naˈajej li cuan cuiˈ li templo cuan li cimiento. Saˈ xbe̱n li cimiento aˈan queˈyi̱ba̱c li cocˈ naˈajej. Li cimiento, aˈan oxib metro xteram. | |
Ezek | Kekchi | 41:9 | Li tzˈac li cuan chirixeb li cocˈ naˈajej, aˈan cuib metro riqˈuin media ru. Cuan xya̱nk li cocˈ naˈajej aˈan riqˈuineb lix naˈajeb laj tij. | |
Ezek | Kekchi | 41:11 | Li oqueba̱l re li cocˈ naˈajej, aˈan cuanqueb chiru li naˈajej li yamyo. Aˈan cuib metro riqˈuin media ru. Eb li cocˈ naˈajej cuan cuib lix puertil. Jun cuan saˈ li norte ut jun cuan saˈ li sur. | |
Ezek | Kekchi | 41:12 | Saˈ li neba̱l li cuan chirix saˈ li oeste cuan jun chic li cab. Li cab, aˈan oˈlaju xcaˈcˈa̱l metro xnimal ru ut o̱b roxcˈa̱l metro xnimal rok. Ut li tzˈac, aˈan cuib metro riqˈuin media xpimal. | |
Ezek | Kekchi | 41:13 | Li cui̱nk quixbis li templo. Aˈan laje̱b roxcˈa̱l metro xnimal rok. Li ru li neba̱l li cuan xbe̱n, rochben li cab ut li tzˈac, aˈan laje̱b roxcˈa̱l metro. | |
Ezek | Kekchi | 41:14 | Li ru li neba̱l li cuan saˈ li este rochben li ru li templo, aˈan laje̱b roxcˈa̱l metro xnimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 41:15 | Chirix aˈan quixbis lix nimal rok li cab li cuan chirix li templo. Aˈan li cuan chirix li Santil Naˈajej li cuan saˈ li neba̱l li ma̱cˈaˈ xbe̱n. Rochben li tzˈac saˈ xcaˈ pacˈalil lix bisbal, aˈan laje̱b roxcˈa̱l metro rok. | |
Ezek | Kekchi | 41:16 | Tzˈaptzˈo riqˈuin tzˈalam cheˈ li ru li tzˈac li cuan saˈ li Santil Naˈajej ut li ru li tzˈac li cuan saˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej, joˈ ajcuiˈ li xmu cab li cuan chiru li neba̱l. Ut tzˈaptzˈo ajcuiˈ riqˈuin tzˈalam cheˈ li ru li oqueba̱l, li ventanas ut li cuan saˈ xbe̱n li puerta. Tzˈaptzˈo riqˈuin tzˈalam cheˈ saˈ li oxib tasal naticla saˈ chˈochˈ ut nacuulac toj cuanqueb cuiˈ li ventanas. | |
Ezek | Kekchi | 41:17 | Quixbis chixjunil li cab. Quixbis saˈ xbe̱n li puerta, chi saˈ ut chirix. Quixbis chixjunil li tzˈac li cuan chixjun sutam, chi saˈ ut chirix. | |
Ezek | Kekchi | 41:18 | Lix sahob ru li tzˈac li cuan saˈ li templo, aˈan retalileb li cheˈ palmera ut retalileb li querubines. Nak queˈxyi̱b, queˈxqˈue junju̱nk querubín ut junju̱nk palmera. Caˈcab riloba̱leb li junju̱nk chi querubín. | |
Ezek | Kekchi | 41:19 | Jun li riloba̱l chanchan na-iloc cui̱nk yo̱ chi iloc cuan cuiˈ li retalil li cheˈ palmera saˈ li jun pacˈal. Ut li riloba̱l jun chic, aˈan chanchan na-iloc cakcoj. Yo̱ chi iloc cuan cuiˈ li retalil li cheˈ palmera li cuan saˈ li pacˈal jun chic. Joˈcaˈin quixba̱nu chixjun sutam li templo. | |
Ezek | Kekchi | 41:20 | Juchˈbil retalileb li cheˈ palmera ut retalileb li querubines saˈ chixjunil li tzˈac re li templo. Naticla chak saˈ chˈochˈ ut nacuulac toj saˈ xbe̱n li puerta. | |
Ezek | Kekchi | 41:21 | Li rokechal li templo ca̱ xucu̱teb. Chiru li oqueba̱l re li Lokˈlaj Santil Naˈajej cuan jun li chanchan artal. | |
Ezek | Kekchi | 41:22 | Li artal aˈan yi̱banbil riqˈuin tzˈalam cheˈ. Jun metro riqˈuin media xteram. Li ru ut li rok, aˈan jun metro. Lix xuc, li rok ut li ru yi̱banbil riqˈuin cheˈ. Ut li cui̱nk quixye cue: —Li artal aˈin, aˈan li me̱x li cuan chiru li Ka̱cuaˈ, chan. | |
Ezek | Kekchi | 41:23 | Cuan cuib li puerta re li templo. Li jun cuan saˈ li Santil Naˈajej ut li jun chic cuan saˈ li Lokˈlaj Santil Naˈajej. | |
Ezek | Kekchi | 41:24 | Li cuib chi puerta caˈcab pere̱l ruheb. Li puerta nequeˈrecˈasi rib saˈ li chˈi̱chˈ li nachapoc re. | |
Ezek | Kekchi | 41:25 | Chiruheb li puerta qˈuebil lix sahob ru. Aˈaneb li retalileb li cheˈ palmera ut li retalileb li querubines joˈ li yi̱banbil chi saˈ chiruheb li tzˈac. Ut li xmu cab tzˈaptzˈo riqˈuin tzˈalam cheˈ. | |
Chapter 42
Ezek | Kekchi | 42:1 | Chirix aˈan li cui̱nk quinixcˈam chirix li templo cuan cuiˈ li neba̱l li ma̱cˈaˈ xbe̱n, li cuanqueb cuiˈ li cocˈ naˈajej saˈ li norte. | |
Ezek | Kekchi | 42:2 | Lix nimal li cab, li cuan cuiˈ li puerta li na-iloc saˈ li norte, aˈan laje̱b roxcˈa̱l metro xnimal rok ut o̱b xcaˈcˈa̱l metro xnimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 42:3 | Li jun pacˈal li cocˈ naˈajej na-iloc cuan cuiˈ li neba̱l li cuan chi saˈ, aˈan laje̱b metro xnimal ru, ut li jun pacˈal chic na-iloc cuan cuiˈ li neba̱l li cuan chirix, li tusbil xan chiru. Li cocˈ naˈajej aˈin oxib tasaleb. | |
Ezek | Kekchi | 42:4 | Chiruheb li cocˈ naˈajej cuan jun li xmu cab. Li xmu cab aˈan o̱b metro ru ut laje̱b roxcˈa̱l metro li rok. Eb li oqueba̱l, aˈan cuanqueb saˈ li norte. | |
Ezek | Kekchi | 42:5 | Eb li cocˈ naˈajej li cuanqueb saˈ li xcab ut li rox tasal cocˈ chiruheb li cuanqueb saˈ li xbe̱n tasal xban nak saˈ li xcab ut li rox tasal cuan li beleba̱l. | |
Ezek | Kekchi | 42:6 | Eb li naˈajej li cuanqueb saˈ li xcab ut saˈ li rox tasal cocˈ chiruheb li cuanqueb saˈ li xbe̱n tasal xban nak ma̱cˈaˈ rokechaleb joˈ li cuan takˈa. | |
Ezek | Kekchi | 42:7 | Li tzˈac li cuan chiruheb li cocˈ naˈajej aˈin, li nacuulac toj saˈ li neba̱l li cuan chirix, aˈan o̱b xcaˈcˈa̱l metro rok. | |
Ezek | Kekchi | 42:8 | Li tzˈac li cuan chiruheb li cocˈ naˈajej, aˈan o̱b xcaˈcˈa̱l metro xnimal rok ut li tzˈac li cuan nachˈ riqˈuin li Santil Naˈajej, aˈan laje̱b roxcˈa̱l metro xnimal rok. | |
Ezek | Kekchi | 42:9 | Li oqueba̱l reheb li cocˈ naˈajej li cuanqueb saˈ li xbe̱n tasal, aˈan cuan saˈ li este, li nequeˈoc cuiˈ saˈ li neba̱l li cuan chirix. | |
Ezek | Kekchi | 42:10 | Cuanqueb ajcuiˈ li cocˈ naˈajej saˈ li pacˈal li cuan saˈ li sur chiru li tzˈac re li neba̱l li cuan chirix. | |
Ezek | Kekchi | 42:11 | Chiruheb li cocˈ naˈajej cuan li xmu cab. Chanchaneb li cocˈ naˈajej li cuanqueb saˈ li norte. Juntakˈe̱t xbisbaleb, joˈ li rok, joˈ li ru. Ut juntakˈe̱t ajcuiˈ li oqueba̱leb reheb li naˈajej aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 42:12 | Eb li oqueba̱l juntakˈe̱t riqˈuineb li oqueba̱l li cuanqueb saˈ li norte. Cuan jun li oqueba̱l saˈ li tzˈac li cuan saˈ li este, li nequeˈoc cuiˈ saˈ li neba̱l li cuan chirix. | |
Ezek | Kekchi | 42:13 | Li cui̱nk quixye cue: —Eb li cocˈ naˈajej li cuanqueb saˈ li norte joˈ ajcuiˈ li cuanqueb saˈ li sur chiru li neba̱l, aˈaneb lix naˈajeb laj tij. Aran teˈxcuaˈ li tib li teˈxmayeja chiru li Ka̱cuaˈ. Aran teˈxqˈue li mayej li kˈaxal lokˈ joˈ li mayej re li xbe̱n ru li acui̱mk, li mayej re xpatzˈbal xcuybal xma̱queb ut li mayej re xtojbal rix lix ma̱queb. Teˈxqˈue aran xban nak li naˈajej aˈan santo. | |
Ezek | Kekchi | 42:14 | Nak eb laj tij teˈoc saˈ li templo, incˈaˈ naru teˈxic saˈ li neba̱l li cuan chirix cui incˈaˈ teˈrisi li rakˈ li cuan chirixeb nak teˈcˈanjelak chiru li Dios saˈ li Santil Naˈajej. Teˈxcanab li rakˈ saˈ li naˈajej aˈan xban nak li rakˈ aˈan santobresinbil. Teˈxqˈue jalan rakˈeb chirix nak teˈxic saˈ li neba̱l li cuanqueb cuiˈ li cristian, chan li cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 42:15 | Nak quirakeˈ chixbisbal chi saˈ lix naˈaj li templo, li cui̱nk quinrisi saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li este. Ut li cui̱nk quixbis li chˈochˈ li cuan cuiˈ li templo. | |
Ezek | Kekchi | 42:16 | Quixbis chirix riqˈuin lix bisleb cheˈ li nuba̱l li cuan saˈ li este. Aˈan cuib ciento metro riqˈuin laje̱b roxcˈa̱l metro. | |
Ezek | Kekchi | 42:17 | Quixbis ajcuiˈ li nuba̱l li cuan saˈ li norte. Aˈan cuib ciento metro riqˈuin laje̱b roxcˈa̱l metro. | |
Ezek | Kekchi | 42:18 | Quixbis li nuba̱l li cuan saˈ li sur. Aˈan cuib ciento metro riqˈuin laje̱b roxcˈa̱l metro. | |
Ezek | Kekchi | 42:19 | Ut quixbis ajcuiˈ li nuba̱l li cuan saˈ li oeste. Aˈan cuib ciento metro riqˈuin laje̱b roxcˈa̱l metro. | |
Chapter 43
Ezek | Kekchi | 43:1 | Ut li cui̱nk li quibisoc re li templo quinixcˈam saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li este. | |
Ezek | Kekchi | 43:2 | Ut quicuil lix lokˈal li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel li yo̱ chak chi cha̱lc saˈ li este. Quicuabi jun li choki̱nc chanchan nak na-ecˈan li nimaˈ. Ut li ruchichˈochˈ quisakenoˈ xban lix lokˈal li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 43:3 | Li visión aˈin chanchan li visión li quicuil nak quichal li Dios chixsachbal ru li tenamit Jerusalén. Ut chanchan li visión li quicuil nak cuanquin chire li nimaˈ Quebar. La̱in quinhupub cuib saˈ chˈochˈ. | |
Ezek | Kekchi | 43:5 | Lix musikˈ li Ka̱cuaˈ quinixcuaclesi ut quinixcˈam saˈ li neba̱l li cuan chi saˈ. Aran quicuil nak nujenak li templo riqˈuin lix lokˈal li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 43:6 | Ut jun li cui̱nk xakxo chincˈatk ut quicuabi nak li Ka̱cuaˈ quia̱tinac chak saˈ li templo. | |
Ezek | Kekchi | 43:7 | Quixye cue: —At ralal cui̱nk, aˈan aˈin lix naˈaj lin cˈojariba̱l. Aˈan aˈin xnaˈaj li cuok. La̱in tincua̱nk arin chi junelic saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Israel. La̱in tintakla̱nk saˈ xbe̱neb chi junelic kˈe cutan. Incˈaˈ chic teˈxmux ru lin cˈabaˈ riqˈuin xlokˈoninquil li jalanil dios. Chi moco laj Israel chi moco lix reyeb teˈxba̱nu li ma̱usilal aˈan. Chi moco teˈxyi̱b saˈ li naˈajej li najt xteram lix jalam u̱ch lix reyeb li queˈcam. | |
Ezek | Kekchi | 43:8 | Eb li rey queˈxyi̱b li rochocheb chixcˈatk lin templo. Ut lix puertil cuan saˈ xcaˈyaba̱l lix puertil lin templo. Jun tasal ajcuiˈ li tzˈac naramoc re lin templo riqˈuin li rochocheb aˈan. Ut queˈxmux ru lin santil cˈabaˈ nak queˈxba̱nu li ma̱usilal li xicˈ nacuil. Riqˈuin aˈan queˈxchikˈ lin joskˈil. Joˈcan nak quinsach ruheb. | |
Ezek | Kekchi | 43:9 | Anakcuan teˈxjucˈ chi jun aj cua lix jalam u̱ch lix reyeb. Incˈaˈ chic teˈxlokˈoni. Ut la̱in tincua̱nk riqˈuineb chi junelic kˈe cutan. | |
Ezek | Kekchi | 43:10 | At ralal cui̱nk, ta̱cˈut chiruheb laj Israel retalil lin templo re nak teˈxqˈue retal ut teˈxuta̱na̱k xban li ma̱usilal li queˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 43:11 | Cui teˈxuta̱na̱k xban li ma̱usilal li queˈxba̱nu, la̱at ta̱chˈolob chiruheb li retalil li templo li xinqˈue a̱cue. Ta̱chˈolob chiruheb chanru xyi̱banquil, li puertas li teˈoc ut teˈe̱lk cuiˈ, ut ta̱cˈut chiruheb chanru lix nimal. Ut ta̱chˈolob ajcuiˈ chiruheb chanru xtusbal li cˈaˈak re ru. Ta̱chˈolob chiruheb li chakˈrab. Ta̱tzˈi̱ba retalil chiruheb re teˈril chi us re nak teˈxba̱nu chi tzˈakal re ru chixjunil li xinye. | |
Ezek | Kekchi | 43:12 | Aˈan aˈin li chakˈrab chirix lin templo: chixjunil li naˈajej li cuan saˈ xbe̱n li tzu̱l ut li cuan chixjun sutam, aˈan santil naˈajej ut kˈaxal lokˈ, chan li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 43:13 | Li bisleb li quixbis cuiˈ li templo, aˈan ajcuiˈ li quixbis cuiˈ li artal. Aˈan aˈin lix bisbal li artal. Chixjun sutam li artal cuan jun li rok haˈ media metro xchamal ut media metro ru. Ut chire li rok haˈ cuan lix rambal o̱b xcaˈcˈa̱l centímetros xteram. | |
Ezek | Kekchi | 43:14 | Oxib tasal li artal. Lix cˈochleba̱l naticla cuan cuiˈ li rok haˈ ut jun metro xteram. Li cˈochleba̱l media metro nim ru chiru lix caˈ tasal li cuib metro xteram. Ut lix caˈ tasal media metro nim ru chiru li rox tasal. | |
Ezek | Kekchi | 43:15 | Li rox tasal, aˈan cuib metro xteram. Ut saˈ eb lix xuc li artal xakxo̱queb li xucub. | |
Ezek | Kekchi | 43:17 | Ut lix bisbal li cˈochleba̱l, aˈan cuukub metro rok ut cuukub metro ru. Li rok haˈ li cuan chixjun sutam li artal, aˈan media metro ru. Ut lix rambal li cuan chire, aˈan o̱b xcaˈcˈa̱l centímetro ru. Lix gradas li nequeˈtakeˈ cuiˈ cuan saˈ li este. | |
Ezek | Kekchi | 43:18 | Ut li cui̱nk quixye cue: —At ralal cui̱nk, joˈcaˈin xye li nimajcual Dios: Aˈan aˈin le̱ chakˈrabinquil nak acak xeyi̱b li artal. Nak te̱mayeja le̱ cˈatbil mayej, te̱rachrachi lix quiqˈuel li xul saˈ xbe̱n li artal. | |
Ezek | Kekchi | 43:19 | Te̱qˈue jun li toro toj sa̱j reheb laj tij re xtzˈa̱manquil xcuybal li ma̱c. Eb laj tij, aˈaneb aj levita xcomoneb li ralal xcˈajol laj Sadoc. Aˈaneb li teˈcˈanjelak chicuu chokˈ aj tij. | |
Ezek | Kekchi | 43:20 | Ta̱qˈue caˈchˈinak li quicˈ chiruheb li ca̱hib chi xucub li cuan saˈ eb lix xuc li artal. Ta̱qˈue ajcuiˈ saˈ li xuc li cˈochleba̱l saˈ xca̱ pacˈalil li artal ut ta̱qˈue chiru lix rambal li sutsu cuiˈ li artal. Joˈcaˈin nak ta̱santobresi li artal. | |
Ezek | Kekchi | 43:21 | Chirix aˈan ta̱cˈam li toro li quimayeja̱c re xtzˈa̱manquil xcuybal li ma̱c ut ta̱cˈat chirix li templo saˈ li naˈajej li nequeˈcˈatman cuiˈ li mayejanbil xul. | |
Ezek | Kekchi | 43:22 | Cuulajak chic tatmayejak re xtzˈa̱manquil xcuybal li ma̱c. Ta̱mayeja jun te̱lom chiba̱t toj sa̱j li ma̱cˈaˈ recˈ. Ut eb laj tij teˈxsantobresi li artal joˈ queˈxba̱nu riqˈuin li toro. | |
Ezek | Kekchi | 43:23 | Nak tatrakekˈ xsantobresinquil li artal, ta̱sicˈ ru jun li toro toj sa̱j ut jun li te̱lom carner li ma̱cˈaˈ re̱qˈueb. | |
Ezek | Kekchi | 43:24 | Ta̱mayejaheb li toro ut li carner chicuu la̱in. Eb laj tij teˈxqˈue li atzˈam saˈ xbe̱n ut teˈxcˈat chokˈ cˈatbil xmayej re inlokˈoninquil. | |
Ezek | Kekchi | 43:25 | Rajlal cutan ta̱qˈue jun li chiba̱t te̱lom re xtzˈa̱manquil xcuybal li ma̱c ut ta̱qˈue ajcuiˈ jun li toro ut jun li te̱lom carner li ma̱cˈaˈ re̱qˈueb. Ta̱ba̱nu chi joˈcan chiru cuukub cutan. | |
Ezek | Kekchi | 43:26 | Eb laj tij teˈxmayeja li xul aˈan re xsantobresinquil li artal. Chi joˈcaˈin ta̱kˈaxtesi̱k li artal chi jun aj cua chi cˈanjelac re inlokˈoninquil. | |
Chapter 44
Ezek | Kekchi | 44:1 | Li cui̱nk quinixcˈam cuiˈchic saˈ li oqueba̱l li cuan chirix li templo saˈ li este. Li puerta aˈan tzˈaptzˈo. | |
Ezek | Kekchi | 44:2 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye: —Li puerta aˈin junelic tzˈaptzˈo̱k. Incˈaˈ ta̱tehekˈ. Ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱numekˈ aran xban nak la̱in li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel quin-oc aran. | |
Ezek | Kekchi | 44:3 | Caˈaj cuiˈ li rey naru ta̱oc aran ut ta̱cˈojla̱k chi cuaˈac chiru li Ka̱cuaˈ. Ta̱oc saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li este ut aran ajcuiˈ ta̱e̱lk, chan. | |
Ezek | Kekchi | 44:4 | Ut li cui̱nk quinrocsi saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li norte ut quinixcˈam chiru li templo. La̱in quicuil nak li templo quinujac riqˈuin xlokˈal li Ka̱cuaˈ. Ut la̱in quinhupub cuib saˈ chˈochˈ. | |
Ezek | Kekchi | 44:5 | Ut li Ka̱cuaˈ quixye cue: —At ralal cui̱nk, ta̱cuil chi us li tincˈut cha̱cuu ut ta̱cuabi chi us li tinye. La̱in tinye a̱cue chanru nak teˈcˈanjelak saˈ li templo. Ta̱qˈue retal ani ta̱ru̱k teˈoc ut ani incˈaˈ ta̱ru̱k teˈoc saˈ li templo. | |
Ezek | Kekchi | 44:6 | Joˈcaˈin xye li nimajcual Dios reheb laj Israel li nequeˈxkˈetkˈeti ribeb: —Tzˈakal li ma̱usilal xeba̱nu, la̱ex li ralal xcˈajol laj Israel. Incˈaˈ chic tincuy e̱ma̱c. | |
Ezek | Kekchi | 44:7 | Quemux ru lin templo nak xecanabeb chi oc saˈ lin templo li jalaneb xtenamit, li incˈaˈ niquineˈxpa̱b ut incˈaˈ queˈxcˈul li circuncisión. Ut xemayeja li caxlan cua ut lix quiqˈuel li xul ut lix xe̱bul. Xban li ma̱usilal queba̱nu, querisi xcuanquil li contrato li quinba̱nu e̱riqˈuin. | |
Ezek | Kekchi | 44:8 | La̱ex aj Israel incˈaˈ quexcˈanjelac chicuu saˈ lin templo joˈ quexintakla cuiˈ. Quexakabeb ban li jalaneb xtenamit chixba̱nunquil. | |
Ezek | Kekchi | 44:9 | La̱in li nimajcual Dios ninye nak ma̱ jun li jalaneb xtenamit teˈoc saˈ lin templo cui ma̱jiˈ xeˈxcˈul li circuncisión ut cui incˈaˈ niquinixpa̱b, usta cuanqueb saˈ e̱ya̱nk la̱ex aj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 44:10 | Eb laj levita rochbeneb laj Israel li rech tenamitil li queˈtzˈekta̱nan cue nak queˈxlokˈoniheb li jalanil dios teˈxtoj rix lix ma̱queb. | |
Ezek | Kekchi | 44:11 | Eb aˈan naru teˈcˈanjelak saˈ lin templo joˈ mo̱s. Teˈxcˈacˈale li oqueba̱l. Teˈxcamsiheb li xul li naqˈueheˈ chokˈ xmayejeb li tenamit. Teˈcˈanjelak chiruheb li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 44:12 | Xban nak queˈcˈanjelac chiruheb li jalanil dios ut queˈcˈamoc be chiruheb laj Israel chixba̱nunquil li ma̱usilal, joˈcan nak la̱in li nimajcual Dios ninye riqˈuin juramento nak relic chi ya̱l nak teˈxtoj rix lix ma̱queb. | |
Ezek | Kekchi | 44:13 | Incˈaˈ naru teˈcˈanjelak chicuu chokˈ aj tij, chi moco naru teˈnachˈok riqˈuin li cˈaˈak re ru santo, chi moco teˈnachˈok riqˈuin li santil mayej. Junelic ban cua̱nk saˈ xbe̱neb li xuta̱n xban li ma̱usilal queˈxba̱nu. | |
Ezek | Kekchi | 44:14 | La̱in tinxakabeb chixcˈacˈalenquil li templo ut teˈxba̱nu ajcuiˈ li cˈaˈak re ru chi cˈanjelil li tento xba̱nunquil saˈ li templo. | |
Ezek | Kekchi | 44:15 | Eb laj levita, li ralal xcˈajol laj Sadoc, aˈaneb li queˈcˈanjelac chicuu nak eb li jun chˈol chic laj Israel quineˈxtzˈekta̱na. Aˈaneb li teˈcˈanjelak chicuu chokˈ aj tij. Teˈxmayeja chicuu li xe̱b ut lix quiqˈuel li xul, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 44:16 | Caˈaj cuiˈ eb aˈan naru teˈoc saˈ lin templo ut naru teˈnachˈok riqˈuin lin me̱x chi cˈanjelac chicuu. | |
Ezek | Kekchi | 44:17 | Incˈaˈ naru teˈcˈanjelak saˈ li templo, chi moco saˈ li neba̱l li cuan chi saˈ cui cuan chirixeb li rakˈ yi̱banbil riqˈuin rix li carner. Nak teˈoc saˈ li puerta li naxic saˈ li neba̱l li cuan chi saˈ, cua̱nk li rakˈeb lino chirixeb. | |
Ezek | Kekchi | 44:18 | Teˈxbatˈ lix jolomeb riqˈuin li tˈicr lino. Ut lix ta li rakˈeb, aˈan yi̱banbilak riqˈuin lino. Incˈaˈ teˈrocsi li akˈej li ta̱ru̱k teˈtikobak xban. | |
Ezek | Kekchi | 44:19 | Teˈrisi li rakˈ li cuan chirixeb nak xeˈcˈanjelac saˈ li templo nak toj ma̱jiˈ nequeˈxic saˈ li neba̱l li cuanqueb cuiˈ li tenamit. Teˈxcanab li rakˈ li teˈrisi chi saˈ li templo saˈ eb li naˈajej santo. Teˈxqˈue jalan rakˈeb chirix re nak incˈaˈ teˈxsantobresi li tenamit riqˈuin li rakˈeb. | |
Ezek | Kekchi | 44:20 | Eb laj tij incˈaˈ teˈxjo li rismal xjolomeb, chi moco teˈxcanab chi chamocˈ. Caˈaj cuiˈ tzˈakal teˈxbes. | |
Ezek | Kekchi | 44:22 | Eb laj tij incˈaˈ naru teˈsumla̱k riqˈuin junak xma̱lcaˈan, chi moco naru teˈsumla̱k riqˈuin junak ixk xjachom rib riqˈuin lix be̱lom. Naru teˈsumla̱k riqˈuin junak tukˈ ix aj Israel li ma̱jiˈ cuanjenak riqˈuin cui̱nk, malaj ut riqˈuin junak xma̱lcaˈan aj tij. | |
Ezek | Kekchi | 44:23 | Eb laj tij teˈxcˈut chiruheb lin tenamit cˈaˈru li santobresinbil ut cˈaˈru li incˈaˈ santobresinbil. Teˈxcˈut chiruheb cˈaˈru li muxbil ut cˈaˈru li incˈaˈ muxbil. | |
Ezek | Kekchi | 44:24 | Nak cua̱nk ple̱t, eb laj tij teˈrakok a̱tin saˈ xbe̱neb li yo̱queb chixpletinquil ribeb. Teˈrakok a̱tin saˈ xbe̱neb aˈ yal chanru naxye lin chakˈrab. Teˈxba̱nu lin chakˈrab ut chixjunil li cˈaˈru xebintakla cuiˈ. Ut teˈx-oxlokˈiheb li hiloba̱l cutan. | |
Ezek | Kekchi | 44:25 | Eb laj tij incˈaˈ teˈxmux rib riqˈuin xchˈeˈbal junak camenak. Abanan naru teˈxchˈeˈ cui li camenak aˈan lix naˈ malaj ut lix yucuaˈ, malaj li ralal malaj ut lix rabin, malaj li ras cui̱nk malaj ut li ri̱tzˈin malaj ut li ranab li ma̱jiˈ sumsu. Naru tixmux rib riqˈuin xchˈeˈbal cui li camenak xcomon laj tij. | |
Ezek | Kekchi | 44:27 | Nak acak xnumeˈ cuukub cutan, ta̱oc saˈ li neba̱l re li templo li cuan chi saˈ. Ut ta̱mayejak re xtzˈa̱manquil xcuybal lix ma̱c. Chirix aˈan ta̱ru̱k ta̱cˈanjelak cuiˈchic saˈ li templo, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 44:28 | Eb laj tij incˈaˈ teˈqˈuehekˈ xchˈochˈeb aran Israel. Caˈaj cuiˈ la̱in li tineˈre̱chani. Caˈaj cuiˈ la̱in tinqˈuehok reheb li cˈaˈru nequeˈraj. | |
Ezek | Kekchi | 44:29 | Eb aˈan teˈxtzaca li ru li acui̱mk li ta̱mayeja̱k, ut teˈxtzaca li mayej re xtojbal rix lix ma̱queb li tenamit, joˈ ajcuiˈ li mayej re xtzˈa̱manquil xcuybal lix ma̱queb. Chixjunil li kˈaxtesinbilak cue la̱in, reheb laj tij. | |
Ezek | Kekchi | 44:30 | Reheb laj tij li xbe̱n ru li acui̱mk ut reheb ajcuiˈ li kˈaxal cha̱bil li ta̱mayeja̱k chicuu. Nak eb li tenamit teˈxyi̱b li kˈem li yi̱banbil riqˈuin li xbe̱n ru li trigo, teˈxqˈue reheb li xbe̱n li ta̱e̱lk. Ut la̱in tincuosobtesiheb li nequeˈxqˈue lix mayejeb. | |
Chapter 45
Ezek | Kekchi | 45:1 | Nak ta̱jeqˈui li chˈochˈ riqˈuin bu̱lic re xqˈuebal reheb laj Israel li joˈ qˈuial teˈtzˈak, jun jachal ta̱kˈaxtesi̱k re li Ka̱cuaˈ. Lix bisbal, aˈan cablaju kilómetro riqˈuin media xnimal rok ut laje̱b kilómetro xnimal ru. Chixjunil li naˈajej aˈin santobresinbilak. | |
Ezek | Kekchi | 45:2 | Saˈ li naˈajej aˈan ta̱xocma̱nk jun li naˈajej ca̱ xucu̱t chokˈ xnaˈaj li templo. Cuib ciento metro riqˈuin laje̱b roxcˈa̱l metro xnimal ru, ut cuib ciento metro riqˈuin laje̱b roxcˈa̱l metro xnimal rok. Chixjun sutam li naˈajej aˈan ta̱cua̱nk li pachˈayaˈ o̱b xcaˈcˈa̱l metro xnimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 45:3 | Saˈ li naˈajej li kˈaxtesinbil re li Ka̱cuaˈ ta̱canab jun li naˈajej cablaju kilómetro xnimal rok ut o̱b kilómetro xnimal ru. Aˈanak li naˈajej li kˈaxal lokˈ xban nak aran ta̱yi̱ba̱k li templo. | |
Ezek | Kekchi | 45:4 | Li chˈochˈ aˈin kˈaxtesinbil re li Dios. Ut aran teˈxyi̱b lix naˈajeb laj tij li nequeˈcˈanjelac chiru li Ka̱cuaˈ saˈ li templo. Ut ta̱cˈanjelak ajcuiˈ li naˈajej aˈin chokˈ xnaˈaj li templo. | |
Ezek | Kekchi | 45:5 | Ut ta̱canab ajcuiˈ jun chic li naˈajej reheb laj levita li nequeˈcˈanjelac saˈ li templo. Li naˈajej aˈan cablaju kilómetro riqˈuin media xnimal rok ut o̱b kilómetro xnimal ru. Aran teˈxyi̱b lix cocˈ tenamiteb re teˈcua̱nk cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 45:6 | Chixcˈatk lix naˈaj li templo ta̱canaba̱k jun chic li chˈochˈ. Aˈan cablaju kilómetro riqˈuin media lix nimal rok ut cuib kilómetro riqˈuin media lix nimal ru. Aˈan ta̱cˈanjelak chokˈ xnaˈaj lix tenamiteb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 45:7 | Ut ta̱canaba̱k ajcuiˈ jun li chˈochˈ chokˈ re li rey chixcˈatk lix naˈaj li templo. Li naˈajej aˈan ta̱cuulak toj saˈ li nuba̱l saˈ li oeste ut ta̱cuulak toj saˈ li nuba̱l saˈ li este. Li naˈajej aˈan cua̱nk chixcˈatk li tenamit Jerusalén. Lix nimal juntakˈe̱t riqˈuin xnimal li teˈxcˈul lix te̱paleb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 45:8 | Li chˈochˈ aˈin re li ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb laj Israel re nak incˈaˈ chic tixrahobtesiheb lin tenamit riqˈuin xmakˈbal lix naˈajeb. Tixcanab ban lix chˈochˈeb lix te̱paleb laj Israel aˈ yal chanru lix qˈuialeb. | |
Ezek | Kekchi | 45:9 | Li nimajcual Dios quixye: —La̱ex li nequextaklan saˈ xbe̱neb lin tenamit Israel, tzˈakal li rahobtesi̱nc li xeba̱nu. Canabomak xba̱nunquil li ma̱usilal. Cheba̱nu ban li us ut chexcua̱nk saˈ ti̱quilal. Canabomak xmakˈbal lix chˈochˈeb lin tenamit, chan. | |
Ezek | Kekchi | 45:11 | Li bisleb bato li nequebis cuiˈ li haˈ ut li bisleb efa li nequebis cuiˈ li chaki, juntakˈe̱t nequeˈbisoc. Eb aˈan jun saˈ xlaje̱tkil li bisleb homer. La̱ex texbisok riqˈuineb li bisleb aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 45:12 | Junmay geras, aˈan jun siclo. Jun siclo, aˈan junlaju gramos. Oxcˈa̱l siclos, aˈan jun mina. | |
Ezek | Kekchi | 45:13 | Nak te̱qˈue le̱ mayej re li ru le̱ trigo ut le̱ cebada, oxcˈa̱l jachal te̱risi. Jun jachal reheb aˈan te̱qˈue chokˈ e̱mayej. | |
Ezek | Kekchi | 45:14 | Joˈcan ajcuiˈ te̱ba̱nu riqˈuin le̱ aceite. Juntakˈe̱t te̱risi li jun ciento jachal. Jun jachal reheb aˈan te̱qˈue chokˈ e̱mayej. | |
Ezek | Kekchi | 45:15 | Li caˈcab ciento le̱ carner te̱qˈue junju̱nk chokˈ e̱mayej. Te̱qˈue li ni̱nk xtibel li xeˈqˈuiresi̱c Israel. Te̱kˈaxtesiheb chokˈ e̱cˈatbil mayej ut re xcˈambal e̱rib saˈ usilal riqˈuin li Dios ut re ajcuiˈ xtzˈa̱manquil xcuybal le̱ ma̱c, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 45:16 | Tento nak chixjunileb laj Israel teˈxcˈam lix mayej ut teˈxkˈaxtesi re li rey li nataklan saˈ xbe̱neb. | |
Ezek | Kekchi | 45:17 | Ta̱cana̱k saˈ xbe̱n li rey xkˈaxtesinquil li xul re li cˈatbil mayej. Ut aˈan ajcuiˈ ta̱kˈaxtesi̱nk re li ru li acui̱mk ut li vino li nequeˈxmayeja. Tixqˈue li cˈatbil mayej ut li mayej re xtzˈa̱manquil xcuybal lix ma̱queb ut re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin li Dios. Tixba̱nu aˈan nak nequeˈxninkˈei lix yoˈlajic li po ut nak nequeˈxninkˈei li hiloba̱l cutan ut nak nequeˈxba̱nu li ninkˈe jun chˈol chic. Li rey ta̱mayejak saˈ xcˈabaˈeb chixjunileb laj Israel. | |
Ezek | Kekchi | 45:18 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios quixye: —Saˈ li xbe̱n cutan re li xbe̱n po te̱mayeja jun li toro li tzˈakalak re ru. Te̱ba̱nu aˈan re xsantobresinquil li templo. | |
Ezek | Kekchi | 45:19 | Laj tij tixcˈam lix quiqˈuel li xul li quimayeja̱c re xtzˈa̱manquil xcuybal lix ma̱queb. Tixqˈue li quicˈ saˈ li rokechal li templo. Tixqˈue ajcuiˈ saˈ lix xuc li artal saˈ xca̱ pacˈalil. Ut tixqˈue ajcuiˈ saˈ li okech re li oqueba̱l re li neba̱l li cuan chi saˈ. | |
Ezek | Kekchi | 45:20 | Saˈ li xcuuk li cutan re li po ta̱qˈue cuiˈchic li mayej re xtzˈa̱manquil xcuybal lix ma̱queb li teˈma̱cobk chi incˈaˈ xeˈxqˈue retal ut chi incˈaˈ yal queˈraj xchˈo̱l. Riqˈuin aˈin santobresinbilak li templo. | |
Ezek | Kekchi | 45:21 | Saˈ li ca̱laju xbe li xbe̱n po te̱tiquib xninkˈeinquil li pascua. Chiru cuukub cutan te̱cuaˈ li caxlan cua li ma̱cˈaˈ xchˈamal. | |
Ezek | Kekchi | 45:22 | Saˈ li xbe̱n cutan re li ninkˈe li rey tixqˈue jun li toro li ta̱mayeja̱k re xtzˈa̱manquil xcuybal xma̱c aˈan ut re ajcuiˈ xtzˈa̱manquil xcuybal xma̱queb li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 45:23 | Rajlal cutan chiru li cuukub cutan nak yo̱k li ninkˈe, li rey tixqˈue chokˈ cˈatbil mayej chiru li Ka̱cuaˈ cuukub li toro, ut cuukub li carner te̱lom li ma̱cˈaˈ re̱qˈueb. Ut rajlal cutan tixmayeja junju̱nk li chiba̱t te̱lom re xpatzˈbal xcuybaleb xma̱c. Tzˈakalakeb re ru li xul li tixmayeja. | |
Ezek | Kekchi | 45:24 | Ut tixmayeja ajcuiˈ ru li racui̱mk riqˈuin li cˈatbil mayej. Tixmayeja junmay litro li ru li acui̱mk trigo ut oxib litro riqˈuin media litro li aceite rochbeneb li junju̱nk chi xul. | |
Ezek | Kekchi | 45:25 | Ut tixqˈue ajcuiˈ li mayej re li ninkˈe nak nequeˈxyi̱b li cocˈ muheba̱l. Li ninkˈe aˈan naticla saˈ li oˈlaju xbe li xcuuk po. Chiru cuukub cutan nak yo̱k li ninkˈe li rey tixqˈue li mayej joˈ naxba̱nu rajlal re xtzˈa̱manquil xcuybal xma̱queb, ut tixqˈue ajcuiˈ li mayej li nacˈatman, joˈ ajcuiˈ li ru li acui̱mk ut li aceite. | |
Chapter 46
Ezek | Kekchi | 46:1 | Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios naxye chi joˈcaˈin: —Li oqueba̱l re li neba̱l li cuan chi saˈ, saˈ li este tzˈaptzˈo̱k chiru li cuakib cutan nak eb li tenamit yo̱keb chi cˈanjelac. Abanan ta̱tema̱nk nak ta̱cuulak li hiloba̱l cutan ut saˈ xkˈehil nak nequeˈxninkˈei li xyoˈlajic li po. | |
Ezek | Kekchi | 46:2 | Li rey ta̱oc saˈ li neba̱l li cuan saˈ li este ut ta̱xic saˈ li nimla naˈajej li cuan nachˈ riqˈuin li oqueba̱l. Aran ta̱xakli̱k chixcˈatk li okech re li oqueba̱l nak eb laj tij yo̱keb chixmayejanquil li cˈatbil mayej ut li mayej re xcˈambaleb rib saˈ usilal riqˈuin li Dios. Tixlokˈoni li Ka̱cuaˈ chixcˈatk li oqueba̱l ut chirix aˈan ta̱e̱lk cuiˈchic saˈ li naˈajej aˈan. Toj saˈ li ecuu teˈxtzˈap li oqueba̱l. | |
Ezek | Kekchi | 46:3 | Chixjunileb li tenamit teˈxlokˈoni li Ka̱cuaˈ chiru li oqueba̱l li cuan saˈ li este rajlal hiloba̱l cutan ut nak nequeˈxninkˈei li xyoˈlajic li po. | |
Ezek | Kekchi | 46:4 | Saˈ li hiloba̱l cutan li rey tixcˈam li xul li teˈcˈatekˈ chokˈ xmayej chiru li Ka̱cuaˈ. Tixqˈue cuakib li carner te̱lom li toj sa̱jeb ut jun li carner te̱lom. Tzˈakalakeb re ru li xul. | |
Ezek | Kekchi | 46:5 | Ut rochben li carner te̱lom tixqˈue junmay litro li cˈaj. Ut rochbeneb li cocˈ carner tixqˈue li joˈ qˈuial ta̱ala̱k saˈ xchˈo̱l. Ut tixqˈue ajcuiˈ oxib litro riqˈuin media litro li aceite rochben li junmay litro li cˈaj. | |
Ezek | Kekchi | 46:6 | Nak teˈxninkˈei lix yoˈlajic li po tixqˈue jun li toro toj sa̱j, cuakib li carner toj sa̱jeb ut jun li carner te̱lom. Tzˈakalakeb re ru li xul aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 46:7 | Nak tixqˈue li toro tixqˈue ajcuiˈ junmay litro li cˈaj. Ut tixqˈue junmay litro rochben li carner te̱lom. Ut tixqˈue li joˈ qˈuial na-ala saˈ xchˈo̱l rochbeneb li cocˈ carner. Ut tixqˈue ajcuiˈ oxib litro riqˈuin media litro li aceite rochben li ju̱nkmay litro li cˈaj. | |
Ezek | Kekchi | 46:9 | Nak eb li tenamit teˈoc saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li norte chixlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ, teˈe̱lk saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li sur nak teˈrakekˈ chi lokˈoni̱nc. Ut eb li teˈoc saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li sur teˈe̱lk saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li norte. Ma̱ ani teˈe̱lk saˈ li oqueba̱l li queˈoc cuiˈ. | |
Ezek | Kekchi | 46:11 | Saˈ eb li jalan jala̱nk chi ninkˈe teˈxmayeja junmay litro li cˈaj rochben li junju̱nk chi toro joˈ eb ajcuiˈ li carner. Ut teˈxmayeja li joˈ qˈuial na-ala saˈ xchˈo̱leb rochbeneb li cocˈ te̱lom carner. Ut tixqˈue ajcuiˈ oxib litro riqˈuin media litro li aceite rochben li ju̱nkmay litro li cˈaj. | |
Ezek | Kekchi | 46:12 | Nak li rey ta̱ala̱k saˈ xchˈo̱l xqˈuebal xcˈatbil mayej malaj ut li mayej re xcˈambal rib saˈ usilal riqˈuin li Dios, ta̱tehekˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li este. Ut tixqˈue lix cˈatbil mayej ut lix mayej re xcˈambal rib saˈ usilal riqˈuin li Dios joˈ naxba̱nu saˈ li hilolba̱l cutan. Ut li puerta ta̱tzˈapekˈ cuiˈchic nak acak x-el. | |
Ezek | Kekchi | 46:13 | Rajlal cutan chiru li ekˈela ta̱mayeja jun li carner jun chihab cuan re ut tzˈakalak re ru. Ta̱cˈatma̱nk chokˈ mayej chiru li Ka̱cuaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 46:14 | Rajlal ekˈela cuukub litro li cˈaj tixmayeja chiru li Ka̱cuaˈ rochben jun litro li aceite li teˈxqˈue saˈ xbe̱n li cˈaj. Aˈin jun chakˈrab qˈuebil saˈ xbe̱neb nak junelic teˈxqˈue li mayej aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 46:15 | Nak teˈxqˈue li te̱lom carner toj sa̱j chokˈ cˈatbil mayej, teˈxqˈue ajcuiˈ li mayej cˈaj ut aceite. Chi junelic teˈxqˈue li mayej aˈin rajlal ekˈela. | |
Ezek | Kekchi | 46:16 | La̱in li nimajcual Dios ninye: —Cui li rey tixsi xchˈochˈ li ralal chokˈ xma̱tan, li chˈochˈ aˈan rehak chic li ralal ut reheb ajcuiˈ ralal xcˈajol eb aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 46:17 | Abanan cui li rey tixsi xchˈochˈ li nacˈanjelac chiru, li chˈochˈ aˈan re chic li rey nak ta̱cuulak li laje̱b roxcˈa̱l chihab nak teˈxba̱nu li ninkˈe Jubileo xcˈabaˈ, li chihab re sahil chˈo̱lej. Ut li chˈochˈ aˈan ta̱cana̱k chokˈ xherencia li ralal xcˈajol li rey. | |
Ezek | Kekchi | 46:18 | Nak li rey tixqˈue xchˈochˈ li ralal xcˈajol, tento nak tixqˈue li re aˈan re nak lin tenamit incˈaˈ teˈisi̱k saˈ lix naˈajeb. Incˈaˈ naru tixmakˈ lix chˈochˈ lin tenamit, chan li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 46:19 | Chirix aˈan, li cui̱nk quinrocsi saˈ li oqueba̱l ut quinixcˈam saˈ li cocˈ naˈajej li cuanqueb saˈ li norte. Aˈaneb li naˈajej li kˈaxtesinbileb chokˈ reheb laj tij. Ut quixcˈut chicuu jun li naˈajej li cuan chi ixbej saˈ li oeste. | |
Ezek | Kekchi | 46:20 | Ut quixye cue: —Aˈan aˈin li naˈajej li teˈxcˈub cuiˈ li cˈaˈak re ru li teˈxmayeja. Teˈxchik li tib li teˈxmayeja re xpatzˈbal xcuybal xma̱queb ut li mayej re xtojbal rix lix ma̱queb. Aran teˈxpom li mayej re li ru li racui̱mk. Teˈxba̱nu aran re nak incˈaˈ teˈxcˈam li cˈaˈru santobresinbil saˈ li neba̱l li cuanqueb cuiˈ li tenamit, chan li cui̱nk. | |
Ezek | Kekchi | 46:21 | Chirix aˈan quinrisi saˈ li neba̱l li cuan chirix ut quinixcˈam saˈ xca̱ pacˈalil li neba̱l. Saˈ eb li ca̱hib chi xuc cuan jun chic li neba̱l. | |
Ezek | Kekchi | 46:22 | Li junju̱nk chi neba̱l juntakˈe̱t xni̱nkaleb. Junmay metro lix nimal rok ut oˈlaju metro lix nimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 46:23 | Li junju̱nk chi neba̱l sutsu saˈ tzˈac. Ut cuanqueb xnaˈajeb li xam chiru li tzˈac. | |
Chapter 47
Ezek | Kekchi | 47:1 | Li cui̱nk quinixcˈam cuiˈchic saˈ li oqueba̱l re li templo. Ut quicuil nak rubel li oqueba̱l yo̱ chak chi e̱lc li haˈ ut yo̱ chi xic saˈ li este bar na-iloc cuiˈ li templo. Li haˈ yo̱ chi e̱lc rubel li templo saˈ li sur ut yo̱ chi numecˈ chixcˈatk li artal. | |
Ezek | Kekchi | 47:2 | Li cui̱nk quinrisi chirix li templo. Co-el saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li norte ut quinixcˈam saˈ li oqueba̱l li cuan saˈ li este. Ut aran quicuil li rok haˈ yo̱ chi e̱lc saˈ li nim re li oqueba̱l. | |
Ezek | Kekchi | 47:3 | Ut qui-el li cui̱nk ut yo̱ chi xic saˈ li este. Cuan jun li cˈa̱m re bisoc saˈ rukˈ. Quixbis o̱b ciento metro ut quixye cue nak tinnumekˈ saˈ li nimaˈ saˈ li naˈajej aˈan. Ut la̱in quintiquib numecˈ ut li haˈ quicuulac saˈ xcux cuok. | |
Ezek | Kekchi | 47:4 | Nak quixbis o̱b ciento metro chic, li haˈ quicuulac saˈ xbe̱n cuok. O̱b ciento metro chic quixbis ut li haˈ quicuulac saˈ xcˈa̱mal insaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 47:5 | Quixbis o̱b ciento metro chic, ut ac cham chic chi us li nimaˈ. Incˈaˈ chic quiru quinnumeˈ xban nak kˈaxal cham chic. Ma̱ ani naru nanumeˈ cui incˈaˈ nanau numxic. | |
Ezek | Kekchi | 47:6 | Ut li cui̱nk quixye cue: —At ralal cui̱nk, qˈue retal chi us chixjunil li cˈaˈru xacuil, chan. Tojoˈnak li cui̱nk quinixcˈam cuiˈchic chire li nimaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 47:7 | Nak cuanquin aran, quicuil nak cuanqueb nabaleb li ni̱nki cheˈ chire li nimaˈ saˈ xcaˈ pacˈalil. | |
Ezek | Kekchi | 47:8 | Quixye cue li cui̱nk: —Li haˈ aˈin yo̱ chi xic saˈ li este. Nanumeˈ saˈ li ru takˈa Arabá ut tox-ocak saˈ li palau Mar Muerto. Nak li haˈ aˈin ta̱oc saˈ li palau, ta̱cha̱bilokˈ li haˈ. | |
Ezek | Kekchi | 47:9 | Chixjunil li xul li teˈcua̱nk saˈ li nimaˈ aˈan ta̱cua̱nk xyuˈameb. Nabaleb li car li teˈcua̱nk saˈ li palau bar ta̱oc cuiˈ li nimaˈ. Ta̱cua̱nk xyuˈameb chixjunil li xul li teˈcua̱nk saˈ li haˈ aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 47:10 | Ut chire li palau aˈan cua̱nkeb laj car naticla chak saˈ li naˈajej En-gadi nacuulac toj En-eglaim. Ut yalak bar chire li palau yo̱keb chixchakobresinquil lix yoyeb laj car. Qˈuila pa̱y ru li car ut kˈaxal nabalakeb li teˈcua̱nk saˈ li palau aˈan, joˈ li cuanqueb saˈ li nimla palau Mediterráneo xcˈabaˈ. | |
Ezek | Kekchi | 47:11 | Abanan li haˈ li yal tamto chire li palau ut lix sa̱b haˈ incˈaˈ ta̱cha̱bilokˈ. Ta̱cana̱k ban chokˈ re atzˈam. | |
Ezek | Kekchi | 47:12 | Ut chire li nimaˈ saˈ xcaˈ pacˈalil teˈcua̱nk qˈuila pa̱y ru li cheˈ teˈu̱chi̱nk. Li cheˈ aˈan incˈaˈ teˈtˈanekˈ lix xak ut incˈaˈ teˈxcanab u̱chi̱nc. Rajlal teˈu̱chi̱nk saˈ xkˈehil xban nak cuanqueb chire li nimaˈ li na-el saˈ li templo. Li cheˈ aˈan teˈu̱chi̱nk ut li ru ta̱loˈekˈ ut lix xak ta̱cˈanjelak chokˈ ban.— | |
Ezek | Kekchi | 47:13 | Li nimajcual Dios quixye: —Aˈaneb aˈin lix nuba̱l li chˈochˈ li ta̱jeqˈui̱k reheb li cablaju xte̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel. Cuib jachal li chˈochˈ li teˈxcˈul eb li ralal xcˈajol laj José. | |
Ezek | Kekchi | 47:14 | La̱in quinye reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ riqˈuin juramento nak tinqˈue reheb li naˈajej aˈin. Joˈcan nak ta̱jeqˈui reheb ut juntakˈe̱t xni̱nkal li teˈxcˈul li junju̱nk. Aˈan aˈin li chˈochˈ li tinqˈue chokˈ e̱herencia. | |
Ezek | Kekchi | 47:15 | Li nuba̱l saˈ li norte ta̱ticla̱k cuan cuiˈ li palau Mediterráneo xcˈabaˈ saˈ li be li naxic Hetlón ut ta̱cuulak saˈ eb li tenamit Zedad, | |
Ezek | Kekchi | 47:16 | Hamat, Berota, ut Sibraim, li cuan saˈ li nuba̱l re li tenamit Damasco ut Hamat. Ut nacuulac saˈ li tenamit Hazar-haticón li cuan saˈ li nuba̱l re li naˈajej Haurán. | |
Ezek | Kekchi | 47:17 | Aˈin li nuba̱l li cuan saˈ li norte naticla chak cuan cuiˈ li palau ut nacuulac toj saˈ li tenamit Hazar-enán. Eb li naˈajej Damasco ut Hamat cuanqueb saˈ li norte. | |
Ezek | Kekchi | 47:18 | Li nuba̱l li cuan saˈ li este nacuulac saˈ xya̱nkeb li naˈajej Haurán ut Damasco ut saˈ xya̱nkeb li naˈajej Galaad ut Israel. Li nimaˈ Jordán, aˈan lix nuba̱l. Nacuulac toj cuan cuiˈ li palau Mar Muerto. | |
Ezek | Kekchi | 47:19 | Li nuba̱l li cuan saˈ li sur naticla Tamar ut nacuulac toj cuan cuiˈ li haˈ li cuan Cades. Ut nacuulac toj saˈ li palau Mediterráneo. Aˈan li nuba̱l li cuan saˈ li sur. | |
Ezek | Kekchi | 47:20 | Li nuba̱l li cuan saˈ li oeste, aˈan li palau Mediterráneo. Nacuulac saˈ li norte toj saˈ li oqueba̱l re Hamat. Aˈan li nuba̱l li cuan saˈ li oeste. | |
Ezek | Kekchi | 47:22 | Nak te̱bu̱li rix li chˈochˈ re te̱jeqˈui saˈ e̱ya̱nk, te̱qˈue ajcuiˈ reheb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saˈ e̱ya̱nk. Teˈxcˈul lix chˈochˈeb li cuanqueb ralal xcˈajol li queˈyoˈla saˈ le̱ tenamit. Teˈbu̱lik e̱rochben re nak teˈtzˈak chˈochˈ saˈ e̱ya̱nk la̱ex aj Israel. | |
Chapter 48
Ezek | Kekchi | 48:1 | Aˈan aˈin xcˈabaˈeb li junju̱nk xte̱paleb laj Israel ut li chˈochˈ li teˈxcˈul. Laj Dan tixcˈul lix chˈochˈ saˈ li norte. Naticla chak saˈ li naˈajej Hetlón ut nacuulac toj saˈ li naˈajej Hamat, ut nacuulac Hazar-enán xcue̱nt Damasco li cuan saˈ li norte. Lix nuba̱l lix naˈaj naticla saˈ li este ut nacuulac toj saˈ li oeste. | |
Ezek | Kekchi | 48:2 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Dan tixcˈul lix naˈaj laj Aser. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:3 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Aser, tixcˈul lix naˈaj laj Neftalí. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:4 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Neftalí tixcˈul lix naˈaj laj Manasés. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:5 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Manasés tixcˈul lix naˈaj laj Efraín. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:6 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Efraín tixcˈul lix naˈaj laj Rubén. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:7 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Rubén tixcˈul lix naˈaj laj Judá. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:8 | Ut li naˈajej li cuan chixcˈatk lix chˈochˈ laj Judá ta̱cana̱k chokˈ xnaˈaj li templo. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. Cablaju kilómetro xnimal ru. Ut lix nimal rok, aˈan juntakˈe̱t riqˈuin li teˈxcˈul lix te̱paleb laj Israel. Ut li templo ta̱cua̱nk saˈ xyi li naˈajej aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 48:9 | Li naˈajej li te̱xoc chokˈ re li nimajcual Dios, aˈan cablaju kilómetro riqˈuin medio kilómetro xnimal rok ut laje̱b kilómetro xnimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 48:10 | Ut saˈ li naˈajej aˈan ta̱cua̱nk lix naˈajeb laj tij. Cablaju kilómetro riqˈuin media kilómetro xnimal rok naticla saˈ li este ut nacuulac toj saˈ li oeste. O̱b kilómetro lix nimal ru li naticla saˈ li norte ut nacuulac toj saˈ li sur. Ut lix templo li Ka̱cuaˈ ta̱cua̱nk saˈ xyi li naˈajej aˈan. | |
Ezek | Kekchi | 48:11 | Li naˈajej aˈan reheb laj tij li ralal xcˈajol laj Sadoc li santobresinbileb chi cˈanjelac chiru li Dios. Junelic queˈcuan saˈ ti̱quilal chiru. Incˈaˈ queˈxtzˈekta̱na li Dios joˈ queˈxba̱nu li ralal xcˈajol laj Leví nak eb laj Israel queˈxtzˈekta̱na li Dios. | |
Ezek | Kekchi | 48:12 | Eb laj tij teˈcua̱nk saˈ li lokˈlaj naˈajej li ac canabanbil chokˈ reheb chixcˈatk lix naˈajeb laj levita. | |
Ezek | Kekchi | 48:13 | Ut lix naˈajeb laj levita li cuan chixcˈatk li nuba̱l re lix naˈajeb laj tij, aˈan cablaju kilómetro riqˈuin media kilómetro xnimal rok ut o̱b kilómetro xnimal ru. Chixjunil li naˈajej reheb laj tij ut reheb laj levita, aˈan cablaju kilómetro riqˈuin media xnimal rok ut laje̱b kilómetro xnimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 48:14 | Li chˈochˈ aˈin incˈaˈ naru xcˈayinquil, chi moco naru xjalbal ru, chi moco naru xqˈuebal re jalan xban nak li naˈajej aˈin ac kˈaxtesinbil re li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 48:15 | Li naˈajej li nacana, aˈan moco kˈaxtesinbil ta re li Dios. Li chˈochˈ aˈan ta̱cˈanjelak reheb laj Israel re teˈcua̱nk cuiˈ. Li naˈajej, aˈan cablaju kilómetro riqˈuin media kilómetro xnimal rok ut cuib kilómetro riqˈuin media xnimal ru. Saˈ xyi li naˈajej teˈxyi̱b lix tenamit ut chixjun sutam ta̱cua̱nk lix naˈajeb lix queto̱mk. | |
Ezek | Kekchi | 48:16 | Li naˈajej li teˈcua̱nk cuiˈ li tenamit, aˈan ca̱ xucu̱t. Lix nimal rok aˈan cuib kilómetro riqˈuin cuib ciento metro riqˈuin laje̱b roxcˈa̱l metro. Ut lix nimal ru, aˈan cuib kilómetro riqˈuin cuib ciento metro riqˈuin laje̱b roxcˈa̱l metro. Juntakˈe̱t xnimal rok ut juntakˈe̱t xnimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 48:17 | Chixjun sutam li tenamit ta̱cua̱nk lix naˈajeb li queto̱mk. Li naˈajej aˈan jun ciento riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l metro xni̱nkal ru saˈ xca̱ pacˈalil. | |
Ezek | Kekchi | 48:18 | Chixjun sutam li tenamit ta̱cua̱nk li chˈochˈ chixcˈatk lix naˈaj li Ka̱cuaˈ. Li naˈajej aˈan o̱b kilómetro xnimal rok saˈ li este ut o̱b kilómetro xnimal rok saˈ li oeste. Teˈxtrabaji li chˈochˈ aˈin ut teˈa̱uk. Ut li ru li acui̱mk li ta̱e̱lk, aˈan xtzacae̱mkeb li teˈcˈanjelak saˈ li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 48:19 | Li teˈcˈanjelak saˈ li tenamit, aˈaneb li cuanqueb saˈ lix te̱paleb laj Israel. Ut aˈaneb li teˈcˈanjela̱nk re li chˈochˈ aˈin. | |
Ezek | Kekchi | 48:20 | Ca̱ xucu̱t li naˈajej li ta̱cana̱k saˈ xyi. Cablaju kilómetro riqˈuin media kilómetro xnimal rok ut aˈan ajcuiˈ lix nimal ru. Chixjunil li naˈajej aˈin kˈaxtesinbil re li Ka̱cuaˈ ut re li tenamit. | |
Ezek | Kekchi | 48:21 | Li chˈochˈ li cuan saˈ xcaˈ pacˈalil li naˈajej li kˈaxtesinbil re li Ka̱cuaˈ ut re li tenamit, aˈan re li rey. Nacuulac saˈ li este toj saˈ li nuba̱l ut nacuulac saˈ li oeste toj saˈ li palau. Lix nimal ru, aˈan cablaju kilómetro riqˈuin media kilómetro. Saˈ xyi li naˈajej aˈan cua̱nk lix naˈaj li templo. | |
Ezek | Kekchi | 48:22 | Li chˈochˈ li cuan saˈ xcaˈ pacˈalil lix naˈajeb laj levita ut li tenamit, aˈan xnaˈaj li rey. Li naˈajej aˈin naxcˈul rib riqˈuin lix nuba̱l lix naˈaj laj Judá ut naxcˈul ajcuiˈ rib riqˈuin lix nuba̱l lix naˈaj laj Benjamín. | |
Ezek | Kekchi | 48:23 | Eb li jun chˈol chic laj Israel teˈxcˈul xnaˈajeb saˈ li sur. Saˈ li nuba̱l re lix naˈaj li rey ut li nuba̱l re lix naˈaj li tenamit tixcˈul xnaˈaj laj Benjamín. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau saˈ li oeste. | |
Ezek | Kekchi | 48:24 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Benjamín tixcˈul lix naˈaj laj Simeón. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:25 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Simeón tixcˈul lix naˈaj laj Isacar. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:26 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Isacar tixcˈul lix naˈaj laj Zabulón. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:27 | Ut saˈ li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Zabulón tixcˈul lix naˈaj laj Gad. Naticla saˈ li este ut nacuulac toj chire li palau. | |
Ezek | Kekchi | 48:28 | Ut li nuba̱l re lix chˈochˈ laj Gad li cuan saˈ li sur naticla Tamar ut nanumeˈ toj cuan cuiˈ li haˈ li cuan Cades ut nanumeˈ chire li nimaˈ li cuan Egipto. Ut nacuulac toj saˈ li palau Mediterráneo. | |
Ezek | Kekchi | 48:29 | —Aˈan aˈin li naˈajej li ta̱jeqˈui reheb li cablaju xte̱paleb laj Israel. Joˈ xinye a̱cue, joˈcan ta̱ba̱nu, chan li nimajcual Dios. | |
Ezek | Kekchi | 48:30 | Sutsu̱k saˈ tzˈac li tenamit li cuan saˈ li naˈajej li kˈaxtesinbil re li Dios. Li tzˈac li cuan saˈ li norte, aˈan cuib kilómetro riqˈuin cuib ciento metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l metro xnimal ru. | |
Ezek | Kekchi | 48:31 | Ut ta̱qˈue xcˈabaˈeb li oqueba̱l re li tenamit joˈ lix cˈabaˈeb li xte̱paleb laj Israel. Lix cˈabaˈeb li oxib li oqueba̱l li cuanqueb saˈ li norte, aˈaneb Rubén, Judá ut Leví. | |
Ezek | Kekchi | 48:32 | Joˈcan ajcuiˈ saˈ li este lix nimal ru li tzˈac, aˈan cuib kilómetro riqˈuin cuib ciento metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l metro. Cuanqueb oxib li oqueba̱l. Lix cˈabaˈeb, aˈaneb José, Benjamín ut Dan. | |
Ezek | Kekchi | 48:33 | Joˈcan ajcuiˈ saˈ li sur lix nimal ru li tzˈac, aˈan cuib kilómetro riqˈuin cuib ciento metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l metro. Cuanqueb oxib li oqueba̱l. Lix cˈabaˈeb, aˈaneb Simeón, Isacar ut Zabulón. | |
Ezek | Kekchi | 48:34 | Joˈcan ajcuiˈ saˈ li oeste lix nimal ru li tzˈac, aˈan cuib kilómetro riqˈuin cuib ciento metro riqˈuin o̱b xcaˈcˈa̱l metro. Cuanqueb oxib li oqueba̱l. Lix cˈabaˈeb, aˈaneb Gad, Aser ut Neftalí. | |